FACULTATEA FINANȚE

DEPARTAMENTUL FINANȚE ȘI ASIGURĂRI

Gabriela-Iuliana LESNIC

IDENTIFICAREA SECTORULUI NAȚIONAL DE

ASIGURĂRI ÎN CONTEXTUL PIEȚEI FINANCIARE
NAȚIONALE
TEZĂ DE LICENȚĂ
Specialitatea: 0412.1. Finanţe și bănci

Autor:
ADMIS la susținere student gr. FB 182
Șef departament Finanțe și Asigurări: învățământ cu frecvență a zi
prof. univ., dr., Nadejda Botnari Gabriela-Iuliana LESNIC
_________________ ____Lesnic G._____
”___”_____________20___ (semnătura)

Conducător științific:
conf. univ., dr. Rodica Cernit
_____________ _
(semnătura)

CHIȘINĂU – 2021
 CUPRINS

DECLARAŢIE DE PROPRIA RĂSPUNDERE.........................................................................3

LISTA ABREVIERILOR.............................................................................................................4

LISTA TABELELOR...................................................................................................................5

LISTA FIGURILOR.....................................................................................................................6

INTRODUCERE...........................................................................................................................7

Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PIAȚA FINANCIARĂ

NAȚIONALĂ..........................................................................................................10

1.1 Conceptul privind piaţa financiară.............................................................................................10

1.2. Cadrul legal și instituțional la etapa actuală.............................................................................13

1.3 Rolul și importanța pieței financiare naționale în economia Republicii Moldova..............16

Capitolul II. ANALIZA SECTORULUI NAȚIONAL DE ASIGURĂRI ÎN CONTEXTUL

PIEȚEI FINANCIARE NAȚIONALE.................................................................21

2.1. Particularitățile cadrului normativ al sectorului național de asigurări ................................21

2.2. Analiza sectorului național de asigurări în contextul pieței financiare naționale.................24

Capitolul III. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI DE ASIGURĂRI ÎN CONDIȚIILE

CRIZEI PANDEMICE (COVID-19)....................................................................30

3.1. Efectele crizei pandemice COVID-19 asupra sectorului de asigurări la nivel global...........30

3.2. Strategii de adaptare a pieței financiare și a sectorului de asigurări în Republica Moldova

în condiții de criză pandemică..................................................................................................34

3.3. Sugestii și propuneri în pentru sectorul național de asigurări în baza experienței UE........39

CONCLUZII................................................................................................................................50

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................53

ANEXE.........................................................................................................................................56

2
 Dесlaraţia pе prоpria răspundеrе

Subsеmnata, Lesnic Gabriela-Iuliana, аbsоlvеnta Faсultăţii Finanțе аl Aсadеmiеi dе

Studii Есоnоmiсе din Mоldоva, spесialitatеa Finanțе și Bănсi, dесlar pе prоpria răspundеrе
сă tеza dе liсеnță pе tеma: „Identificarea sectorului naţional de asigurări în contextul pieţei
financiare naţionale” a fоst еlabоrată dе minе şi nu а mai fоst prеzеntată niсiоdată la о аltă
faсultatе sau instituţiе dе învăţământ supеriоr din ţară sau din străinătatе, iar еxеmplarul
prеzеntat şi înrеgistrat la departament соrеspundе intеgral сu varianta еlесtrоniсă plasată
în sistеmul аnti-plagiat.

Dе аsеmеnеa, dесlar сă sursеlе utilizatе în tеză, inсlusiv сеlе din Intеrnеt, sunt indiсatе сu
rеspесtarеa rеgulilоr dе еvitarеа a plagiatului:

- fragmеntеlе dе tеxt sunt rеprоdusе întосmai şi sunt sсrisе în ghilimеlе, dеţinând rеfеrinţa
prесisă а sursеi;

- rеdarеa/rеfоrmularеa în сuvintе prоprii а tеxtеlоr аltоr аutоri соnţinе rеfеrinţa prесisă;

- rеzumarеa idеilоr аltоr аutоri соnţinе rеfеrinţa prесisă а оriginalului.

________Lesnic G.________
Sеmnătura

3
 LISTA ABREVIERILOR
AAM –Asociația de Actuariat din Moldova
ABAR –Asociația Brokerilor de Asigurare-Reasigurare
BNAA –Biroul Național al Asigurătorilor de Autovehicule
CE – Comisia Europeană
CNPF – Comisia Națională a Pieței Financiare
CSI – Comunitatea Statelor Independente
HG – Hotărâre Guvernamentală
IGGN –Rețeaua Internațională de Guvernare Corporativă
OCDE – Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
RCA – Asigurare Obligatorie de Răspundere Civilă Auto
RM – Republica Moldova
RSVM – Registrul de Stat al Valorilor Mobiliare
TI – Tehnologii Informaționale
UE – Uniunea Europeană

4
 LISTA TABELELOR
Tabelul 2.1.Structura primelor brute subscrise, despăgubirilor și indemnizațiilor
plătite aferente
Tabelul 2.2. Activele societăților de asigurări
Tabelul 3.1. Politici de susținere a dezvoltării potențialului investițional al asigurărilor

5
 LISTA FIGURILOR
Figura 2.1. Evoluția primelor brute subscrise, mil. Lei
Figura 2.2. Repartizarea primelor brute subscrise per societăți, %
Figura 2.3. Evoluția despăgubirilor și indemnizațiilor plătite, mil. lei
Figura 2.4. Asigurările RCA și Carte Verde, mil. lei
Figura 2.5. Rata operațională combinată și rata daunelor pentru asigurările RCA și
Carte Verde, %
Figura 2.6. Structura activelor eligibile, mil. lei

6
 INTRODUCERE
Importanța și actualitatea temei. Procesul economic fundamental care contribuie la
creşterea economică se bazează pe mecanismul de direcţionare a economiilor în investiţii.
Autorităţile tuturor ţărilor lumii se află permanent în căutarea posibilităţilor şi a instituţiilor
capabile să organizeze acest mecanism. Rolul companiilor de asigurări în acest sens este
incontestabil datorită capacităţii lor de a participa la procesele de intermediere financiară. Prin
colectarea banilor de la clienţi, asigurătorii preiau riscul unor eventuale pierderi, iar fondurile
acumulate sunt folosite pentru activităţi investiţionale cu scopul obţinerii profiturilor. Avantajul
cel mai important al companiilor de asigurări constă în deţinerea unui volum impunător de
resurse financiare pe termen lung, care provin din asigurările de viață și care pot fi investite în
proiecte de dezvoltare de o importanţă strategică pentru economie. Principala sursă de formare a
potențialului investițional al pieței de asigurări o reprezintă asigurările de viață. În Republica
Moldova, acestea dețin încă o cotă mică din portofoliul pieței, ceea ce indică că în acest domeniu
există rezerve de creștere. Prin urmare, este necesară cercetarea potențialului investițional al
pieței de asigurări cu scopul de a găsi soluții concludente privind dezvoltarea acestuia și
impulsionarea activității investiționale la nivel de țară.
Unul din impedimente în dezvoltarea sistemului de intermediere financiară din Republica
Moldova constă în abordarea unilaterală a problemei. Astfel, autoritățile își focusează atenția
asupra băncilor ca instituții de intermediere financiară și mai puțin asupra companiilor de
asigurări. Acestea din urmă totuși au capacitățile necesare pentru gestionarea fondurilor
financiare și pentru asigurarea procesului fundamental de transformare a economiilor în
investiții, deoarece sectorul de asigurări din Republica Moldova este unul stabil și profitabil. Prin
intermediul pieței autohtone de asigurări se pot obține surse de finanțare a economiei, iar
susținerea procesului de fructificare a fondurilor asigurătorilor poate contribui la dezvoltarea
activității investiționale a țării.
Scopul cercetării constă în identificarea sectorului național de asigurări în contextul pieței
financiare naționale.
Obiectivele cercetării rezultă din scopul propus și cuprind:
• Abordări teoretice şi conceptuale privind piaţa financiară
• Analiza cadrului legal și institutional la etapa actuală;
• Evidențierea rolului și importanței pieței financiare naționale în economia
Republicii Moldova;
• Caracterizarea particularităților legale ale cadrului normative ale sectorului național

7
 de asigurări în contextual pieței financiare a Republicii Moldova;
• Analiza sectorului național de asigurări în contextual pieței financiare naționale;
• Optimizarea pieței de asigurări din RM prin strategiile de dezvoltare a sectorului
național de asigurări;
• Analiza efectelor crizei pandemice COVID-19 asupra sectorului de asigurări la
nivel global;
• Investigarea strategiilor și măsurilor de adaptare a pieței financiare și a sectorului
de asigurări în Republica Moldova în condiții de criză pandemică;
• Prezentarea perspectivelor de dezvoltare al sectorului național de asigurări în
baza bunelor practice europene.
Suportul metodologic al lucrării. În cercetarea respectivă au fost utilizate diferite metode
de cercetare generale și particulare, precum: analiza bibliografică, analiza cadrului normativ și a
legislației în vigoare, analiza comparativă cu bunele practici europene, analiza evolutivă a
diferitor indicatori la nivel național și internațional, metode de sinteză, analiza, reprezentare
grafică a rezultatelor obținute, prin diagrame și tabele.
Baza informațională. O bază teoretică şi metodologică semnificativă în domeniul cercetării
activităţii de asigurare şi a importanţei acesteia pentru economie a fost dezvoltată de cercetătorii
români: I. Purcaru, precum şi de economiştii autohtoni, printre care menţionăm: N. Botnari, N.
Nazar, C. Dolghi, A. Teacă, O. Verejan, A. Timuş, V. Iordachi, R. Hâncu, V. Gamurari, ş.a.
Cercetări în domeniul respectiv au fost realizate în cadrul Institutului Naţional de Cercetări
Economice, a Academiei de Studii Economice a Moldovei, a Centrului Analitic Independent
„Expert-Grup”. Importante studii metodologice au fost elaborate în cadrul Academiei de Studii
Economice din Bucureşti, a Universităţii de Stat din Sankt-Petersburg, a Universității Agrare de
Stat din Orenburg. La realizarea prezentei lucrări au fost, de asemenea, consultate materialele
analitice şi statistice ale organizaţiilor internaţionale precum Organizația pentru Cooperare și
Dezvoltare Economică (OCDE), CEA Insurance of Europe, SwissRe, Federaţia Asigurătorilor şi
Reasigurătorilor Europeni „Insurance Europe” etc. Studiile teoretice şi metodologice analizate au
constituit un suport semnificativ în cercetarea temei prezentate.
Lucrarea cuprinde introducerea, 3 capitole conținut de bază şi concluzii.
Capitolul I „Considerații generale privind piața financiară națională” prezintă atribuțiile și
responsabilitățile organului central național care reglementează sectorul național de asigurări și
piața financiară din RM, și anume Comisia Națională a Pieței Financiare. De asemenea, este
analizat cadrul legal și instituțional general și specializat pe domenii ale pieței financiare la etapa

8
actuală. Totodată este evidențiat rolul și importanța pieței financiare naționale în economia
Republicii Moldova.
Capitolul II „Sectorul național de asigurări în contextul pieței financiare naționale”
prezintă particularitățile legale ale cadrului normativ al sectorului național de asigurări în
contextul pieței financiare a Republicii Moldova. De asemenea, este analizat sectorul național de
asigurări în contextul pieței financiare naționale și sunt prezentate obiective și direcții de
dezvoltare a sectorului național de asigurări.
Capitolul III „Perspective ale sectorului de asigurări în condițiile crizei pandemice
(COVID-19” descrie efectele crizei pandemice de coronavirus asupra sectorului de asigurări la
nivel global și strategiile de adaptare a pieței financiare și a sectorului de asigurări în Republica
Moldova în condițiile de criză pandemică. În urma cercetării făcute, se propun direcții de
dezvoltare pentru sectorul național de asigurări în baza bunelor practici europene.
În Concluzii se face referinţă la analiza sectorului financiar analizat, sunt indicate
recomandări şi sugestii pentru înbunătăţirea sectorului de asigurări pe piaţa financiară naţională.
Prezentarea cantitativă a elementelor adiacente. Lucrarea cuprinde tabele în număr de 3, la
fel sunt elaborate figuri, 7 la număr, lucrarea mai conţine şi referinţe bibliografice în baza cărora
a fost colectată informaţia precum şi anexe.

9
Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND PIAȚA FINANCIARĂ
NAȚIONALĂ
1.1. Conceptul privind piaţa financiară
Piața financiară este o piață în care instrumentele financiare sunt tranzacționate atât la nivel
național, cât și la nivel global.
Piața financiară (financial markets) nu diferă, în esență, de alte piețe, unde bunurile și
produsele sunt cumpărate și vândute. În loc să faceți schimb de legume sau îmbrăcăminte pentru
o monedă locală sau națională, piețele financiare se concentrează pe achiziția, vânzarea și
deținerea de valori mobiliare, produse și instrumente financiare1.
Piaţa financiară are anumite funcţii care pot fi clasificate în Funcţii intermediare şi Funcţii
financiare:
Funcții intermediare : Funcțiile intermediare ale piețelor financiare cuprind următoarele:
-Transferul resurselor : piețele financiare facilitează transferul resurselor economice reale de
la creditori la debitorii finali.
-Îmbunătățirea veniturilor : piețele financiare acceptă împrumutătorilor să câștige dobânzi
sau dividende din surplusul lor de fonduri invizibile, contribuind astfel la îmbunătățirea
veniturilor individuale și naționale.
-Utilizare productivă : piețele financiare permit utilizarea productivă a fondurilor
împrumutate.
-Creșterea veniturilor și a producției naționale brute.
-Formarea capitalului : piețele financiare oferă un canal prin care curg noi economii pentru a
ajuta la formarea de capital a unei țări.
-Determinarea prețului : piețele financiare permit determinarea prețului activelor financiare
tranzacționate prin interacțiunea dintre cumpărători și vânzători.
-Acestea oferă un semn pentru alocarea fondurilor în economie pe baza cererii și a ofertei
prin mecanismul numit proces de descoperire a prețurilor .
-Mecanismul de vânzare : piețele financiare oferă un mecanism de vânzare a unui activ
financiar de către un investitor, astfel încât să ofere avantajul comercializării și lichidității
acestor active.
-Informații : activitățile participanților la piața financiară au ca rezultat generarea și
diseminarea consecventă a informațiilor către diferitele segmente ale pieței. Pentru a reduce
costul tranzacției activelor financiare.

1
https://admiralmarkets.com/ro/education/articles/trading-instruments/piata-financiara

10
 Funcții financiare:
-Acordarea de împrumuturi a unor fonduri pentru a le permite să-și îndeplinească planurile
de investiții.
-Furnizarea de creditori cu active câștigătoare, astfel încât să le permită să câștige avere prin
implementarea activelor în obligațiuni de producție.
-Furnizarea de lichidități pe piață pentru a facilita tranzacționarea fondurilor.
-Furnizarea de lichiditate băncii comerciale
-Facilitarea creării creditului Promovarea economiilor
-Promovarea investițiilor
-Facilitarea unei creșteri economice echilibrate Îmbunătățirea nivelurilor de tranzacționare2.
Piețele financiare s-au extins exponențial în ultimele decenii și oferă acum multe tipuri de
instrumente financiare.
În general, de peste 100 de ani, prin funcțiile lor, piețele financiare par a fi un motor de
stimulare a tranzacțiilor internaționale și a economiei globale. Acest efect a crescut în ultimii 25
de ani, când piețele financiare au devenit și mai complexe, sofisticate și relevante.
La începutul secolului 21, piețele financiare globale au devenit mai dinamice și s-au
schimbat rapid. În prezent, există mai puțin controlul schimbului, mai multe tranzacții financiare
globale și mai multe sisteme de plată.
De asemenea, a avut loc o mișcare accentuată în ceea ce privește fluxurile internaționale de
capital internaționale, dezvoltarea de noi piețe și instrumente financiare (cum ar fi
criptomonedele) și noi tehnologii digitale. În general, acest lucru încurajează societățile să fie
mai deschise și să dezvolte piețe și metode financiare avansate.
Deși tendințele de mai sus sunt valabile pentru piețele financiare în general, fiecare piață
financiară are propriile sale tendințe individuale.
S-au depus multe eforturi în studiul piețelor financiare și a modului în care prețurile variază
în funcție de timp. Charles Dow , unul dintre fondatorii Dow Jones & Company și The Wall
Street Journal , a enunțat un set de idei pe această temă, care acum sunt numite teoria Dow .
Aceasta este baza așa-numitei metode de analiză tehnică a încercării de a prezice schimbările
viitoare. Unul dintre principiile „analizei tehnice” este că tendințele pieței oferă o indicație a
viitorului, cel puțin pe termen scurt.
Afirmațiile analiștilor tehnici sunt contestate de mulți academicieni, care susțin că dovezile
indică mai degrabă ipoteza mersului aleatoriu , care afirmă că următoarea modificare nu este

2
https://ro.other.wiki/wiki/Financial_market#Analysis_of_financial_markets

11
corelată cu ultima modificare. Rolul psihologiei umane în variațiile de preț joacă, de asemenea,
un factor semnificativ. Cantități mari de volatilitate indică adesea prezența unor factori
emoționali puternici care joacă în preț.
Frica poate provoca scăderi excesive de preț, iar lăcomia poate crea bule. În ultimii ani,
creșterea tranzacționării algoritmice și a programelor de înaltă frecvență a cunoscut adoptarea
impulsului, a mediei mobile ultra-scurte și a altor strategii similare, care se bazează pe concepte
tehnice spre deosebire de conceptele fundamentale sau teoretice ale comportamentului pieței.
Scara modificărilor de preț pe o anumită unitate de timp se numește volatilitate . Benoit
Mandelbrot a descoperit că modificările prețurilor nu urmează o distribuție normală , ci sunt
modelate mai bine de distribuțiile stabile Lévy .
Scara de schimbare, sau volatilitate, depinde de lungimea unității de timp până la o putere
puțin mai mare de 1/2. Schimbările mari în sus sau în jos sunt mai probabil decât ceea ce s-ar
calcula folosind o distribuție normală cu o deviație standard estimată3 .
Piața financiară este organizată sau informală , ea reprezintă prin sine un sistem de
tranzacționare a instrumentelor financiare. În această piață, există un schimb de bani, furnizarea
de credite și mobilizarea capitalului. Rolul principal aici au instituțiile financiare care
direcționează fluxurile de numerar de la proprietari către debitori . Bunurile sunt de fapt bani și
valori mobiliare. Ca orice piață, piața financiară este concepută pentru a stabili contacte directe
între cumpărătorii și vânzătorii de resurse financiare.
Piața asigurărilor este o parte integrantă a Pieței Financiare și reprezintă o anumită sferă a
relațiilor monetare, în care obiectul pieței asigurărilor sunt achizițiile și vânzările, produse și
servicii de asigurare, iar cererea și oferta este generată pe ele. Se caracterizează ca un sistem
dinamic complex multi-factorial format din elemente economice care interacționează constant și
interdependente, grupuri individuale de participanți pe piață și subiecți.
Componentele care interacționează în sistemul de piață al serviciilor de asigurare, includ:
produse de asigurare, un set de tarife și prime, infrastructura asigurărilor, cererea clienților,
nivelul rentabilității operațiunilor de asigurare etc.
Piața asigurărilor și dezvoltarea acesteia sunt condiții necesare pentru asigurarea
continuității procesului de reproducere, care poate fi perturbat de circumstanțe neprevăzute, care
pot duce la distrugerea proprietății, pierderea fondurilor etc.
Piața asigurărilor poate fi, de asemenea, considerată o formă de organizare a relațiilor
monetare pentru formarea și distribuirea fondului de asigurări pentru a asigura protecția de

3
https://ro.other.wiki/wiki/Financial_market#Analysis_of_financial_markets

12
asigurare a companiei, ca un set de organizații de asigurări (asigurători) care participă la
distribuirea serviciilor de asigurare și promovarea produselor de asigurare pe piață.
Baza pentru formarea pieței asigurărilor este necesitatea implementării procesului de
reproducere, asigurând continuitatea și stabilitatea acestuia prin acordarea de compensații
monetare entităților economice afectate și cetățenilor în circumstanțe nefavorabile din viața lor4.
1.2. Cadrul legal și instituțional la etapa actuală
Cadrul legal privitor la piața financiară în Republica Moldova cuprinde unb șir de acte
normative și legislative care reglementează sectorul respectiv la nivel național.
La baza reglementării juridice a pieței financiare naționale se află Legea Nr. 192 din
12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare [10], care reprezintă o lege organică a
Parlamentului ce reglementează atribuțiile și domeniul general de activitate al Comisiei
Naționale Financiare.
Autoritatea Comisiei Naţionale se extinde asupra participanţilor la piaţa Actul urmează a fi
modificat de: În vigoare - Legea nr.97 din 11.06.2020 Se completează art.4,8 01.01.2021
financiară nebancară, care cuprind emitenţii de valori mobiliare, investitorii, asiguraţii,
organizaţiile de autoreglementare pe piaţa de capital, Biroul Naţional al Asigurătorilor de
Autovehicule din Republica Moldova, membrii asociaţiilor de economii şi împrumut, clienţii
organizaţiilor de creditare nebancară şi participanţii profesionişti la piaţa financiară nebancară.
Participanţi profesionişti la piaţa financiară nebancară, denumiţi în continuare participanţi
profesionişti, sînt persoanele licenţiate sau autorizate pe piaţa de capital, participanţii
profesionişti la piaţa asigurărilor, fondurile nestatale de pensii, asociaţiile de economii şi
împrumut, organizaţiile de creditare nebancară şi birourile istoriilor de credit.
Atribuţiile Comisiei Naţionale privind reglementarea, autorizarea şi supravegherea
participanţilor profesionişti nu se suprapun cu atribuţiile Băncii Naţionale a Moldovei.
Comisia Naţională dispune de independenţă organizaţională, funcţională, operaţională şi
financiară în conformitate cu prezenta lege.
În exercitarea atribuţiilor şi împuternicirilor sale, stabilite de prezenta lege şi de actele
legislative specifice fiecărui domeniu supravegheat, Comisia Naţională nu va fi îngrădită de
nicio altă autoritate
Din cadrul general legal al pieței financiare face parte și Legea nr. 129 din 13.07.2018
pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţeifinanciare nebancare pe anii 2018–2022 şi a

4
https://edu.tusur.ru/publications/3849/download

13
Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia, care aprobă Strategia de dezvoltare a pieţei
financiare nebancare pe anii 2018–2022[8].
Strategia de dezvoltare a pieţei financiare nebancare pe anii 2018–2022 (denumită în
continuare Strategie), în virtutea competențelor conferite prin legea-cadru (Legea nr. 192/1998
privind Comisia Națională a Pieței Financiare), a fost elaborată de Comisia Națională a Pieței
Financiare (CNPF) în deplină consonanță cu acordurile, programele de dezvoltare strategică și
documentele de politici existente la nivel național și internațional.
Astfel, politici clare de acțiune, care cuprind peste 60 de măsuri, au fost integrate într-un
document complex ce punctează dezvoltarea pieței financiare nebancare pentru următorii 5 ani.
În ansamblu, Strategia reflectă o viziune unitară și cuantifică obiectivele aferente dezvoltării
pieței în cauză, fiind complementată/concretizată de Planul de acțiuni care definește în mod clar
obiectivele, succesiunea reformelor și responsabilitățile, astfel încît acestea să fie implementate
pînă în 2022 și care derivă, cu precădere, din angajamentele de țară asumate prin Acordul de
Asociere între Republica Moldova, pe de o parte, și Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și statele membre ale acestora, pe de altă parte (Acordul de
Asociere RM–UE)[1].
Principalele repere și inițiative ale Strategiei vizează soluționarea obiectivelor-cheie, fapt
care, în cele din urmă, ar conduce la o aplicare mai largă și mai eficientă a ingineriei financiare
în atragerea capitalului privat și, în ultimă instanță, la consolidarea competitivității economice a
tării.
Prezentul document reprezintă o viziune complexă în perspectiva următorilor 5 ani pentru
crearea unui cadru integrat de funcționare și supraveghere a operatorilor și operațiunilor de pe
piața financiară nebancară, care să contribuie la stabilitatea și dezvoltarea sustenabilă a acesteia,
reflectînd transparența și responsabilitatea CNPF în relația cu entitățile supravegheate, legînd
acțiunile specifice ale autorității cu îndeplinirea obiectivelor strategice.
Referitor la piața de capital, acest sector este reglementat de Legea nr. 171 din 11.07.2012
privind piața de capital care reprezintă o lege organică [9]. Prezenta lege reglementează
activitatea societăţilor de investiţii, a organismelor de plasament colectiv şi a Fondului de
compensare a investitorilor, ofertele publice, ofertele de preluare, infrastructura pieţei de capital,
inclusiv pieţele reglementate, defineşte abuzul pe piaţa de capital şi stabileşte cerinţe privind
dezvăluirea informaţiei în scopul menţinerii standardelor înalte de activitate pe piaţa de capital,
precum şi crearea de condiţii optime pentru investiţiile financiare.

14
 Pentru punerea în aplicare a prezentei legi, Comisia Naţională adoptă decizii cu caracter de
reglementare şi decizii individuale şi emite note sau scrisori cu caracter explicativ şi de
recomandare.
Prezenta lege se aplică persoanelor fizice şi juridice din Republica Moldova, persoanelor
fizice şi juridice străine şi apatrizilor care prestează servicii ori desfăşoară activităţi pe piaţa de
capital sau care deţin ori intenţionează să deţină instrumente financiare emise de emitenţi din
Republica Moldova.
În domeniul creditării nebancare, activitatea este reglementată de către Legea cu privire la
organizațiile de creditare nebancară nr. 1 din 16.03.2018 care are ca obiect reglementarea
condiţiilor de acces la activitatea de creditare nebancară, stabilirea statutului juridic şi a
particularităţilor de constituire şi de activitate a organizaţiilor de creditare nebancară, asigurarea
condiţiilor de apărare a drepturilor şi a intereselor legitime ale creditorilor, ale donatorilor, ale
clienţilor, precum şi ale fondatorilor, ale acţionarilor şi ale asociaţilor organizaţiilor de creditare
nebancară [7].
De asemenea, reglementează activitatea creditării nebancare și Legea asociațiilor de
eocnomii și împrumut nr. 139 din 21.06.2007 care are ca scop protecţia drepturilor şi intereselor
legale ale membrilor asociaţiilor de economii şi împrumut [6]. Prezenta lege are ca obiect
reglementarea relaţiilor ce reies din exercitarea dreptului persoanelor la libera asociere prin
constituirea de asociaţii de economii şi împrumut.
Domeniul plasamentelor colectiveeste reglementat de Legea privind fondurile de pensii
facultative nr. 198 din 20.11.2020 [13], care stabileşte cadrul legal privind constituirea şi
funcţionarea fondurilor de pensii facultative ca parte a sistemului de pensii facultative, pe baza
economiilor individuale capitalizate, cerinţele privind organizarea, licenţierea şi activităţile
desfăşurate de administratorii fondurilor de pensii facultative, normele aplicabile depozitarilor
fondurilor de pensii facultative, precum şi competenţele de supraveghere a acestor entităţi
atribuite Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare și Legea privind organismele de plasament
colectiv alternative nr.2 din 06.02.2020 [14], scopul căreia este stabilirea cadrului legal privind
constituirea, avizarea şi funcţionarea organismelor de plasament colectiv alternative, cerinţele
faţă de organizarea, licenţierea şi activităţile desfăşurate de societăţile de administrare a
investiţiilor, inclusiv obligaţiile aferente gestionării organismelor de plasament colectiv cu
capital de risc şi cu investiţii pe termen lung, precum şi normele referitoare la depozitarii
activelor organismelor de plasament colectiv alternative.
Domeniul birourilor istoriilor de crediteste reglementată de Legea privind birourile istoriilor
de credit nr. 122 din 29.05.2008 [11], care reglementează raporturile ce apar la formarea

15
istoriilor de credit, la prezentarea rapoartelor de credit, la crearea, funcţionarea birourilor
istoriilor de credit şi încetarea activităţii acestora, la efectuarea activităţii surselor de formare a
istoriilor de credit în ceea ce priveşte prezentarea informaţiilor care fac parte din istoria de credit,
la protecţia informaţiilor conţinute în istoriile de credit şi alte raporturi.Prezenta lege determină
noţiunea şi componenţa istoriei de credit, temeiurile, modul de formare, păstrare şi utilizare a
istoriilor de credit, reglementează funcţionarea birourilor istoriilor de credit în legătură cu
activităţile menţionate, stabileşte particularităţile creării, lichidării şi reorganizării birourilor
istoriilor de credit, precum şi principiile de cooperare a acestora cu sursele de formare a istoriilor
de credit, cu utilizatorii istoriilor de credit, ministerele, alte autorităţi administrative centrale, cu
autorităţile administraţiei publice locale.
În acest context, conform Strategiei menționate anterior, primul obiectiv specific este:
Armonizarea cadrului normativ în domeniul pieței de capital cu directivele și normele UE pentru
a asigura funcționarea eficientă și continuă a entităților și participanților la aceasta.
Eforturile de reformă ale CNPF pe dimensiunea alinierii la acquis-ul comunitar vor fi
îndreptate prioritar spre consolidarea în continuare a cadrului de reglementare şi supraveghere,
sporirea gradului de implementare a guvernanței corporative la nivelul entităților
licențiate/autorizate pe piața de capital şi asigurarea unei transparențe veritabile a acționariatului
acestor entități.
1.3. Rolul și importanța pieței financiare naționale în economia Republicii Moldova
Piața financiară este mecanismul prin care activele financiare sunt emise și introduse în
circuitul economic. La nivel național, piața financiară include piața de capital, piața de asigurări
și sectorul nebancar.
În Republica Moldova, piața financiară nebancară este reprezentată de următorii participanți:
1. participanți profesioniști la piața valorilor mobiliare, inclusiv:Bursa de Valori;Depozitarul
Național de Valori mobiliare;Registratori independenți;Brokeri/ dealeri;Alți participanți ai pieții
VM;
2. Participanți profesioniști la piața asigurilor, inclusiv:Companii de asigurări;Brokeri de
asigurări/ reasigurări;Agenți de asigurare;
3. Sectorul de microfinanțare, inclusiv:Asociații de economii și împrumut;Organizații de
microfinanțare;
4. Alți participanți ai PFN.
Din punct de vedere al volumului capitalului acționar, înregistrat sumar în RSVM din
momentul constituirii pieței de capital (1992-2019), dimensiunea pieței primare de capital,
evaluată la valoarea nominală sau fixată a acțiunilor emise, atestă o valoare de 28,7 mld. lei,

16
dintre care - 13,2 mld. lei reprezintă capitalul sumar plasat la înființarea societăților pe acțiuni,
iar 15,5 mld. lei - capitalul plasat suplimentar, pe parcursul desfășurării activității lor.
Cu referire la evoluția volumului plasamentelor de acțiuni pe piața primară de capital, se
constată un trend descendent al acestui indicator în anul de raportare, cifrat la nivel de cca 210,6
mil.lei, ceea ce constituie doar 36 la sută din volumul total înregistrat în 2018. În context,
urmează de remarcat că, deși în 2017-2018 volumul emisiunilor de acțiuni a fost net superior
celui înregistrat în anul de raportare, aceasta se explică prin dominarea unor plasamente unitare
de acțiuni, efectuate de către bănci și societățile de asigurare, având la bază obligația executării
prevederilor legislației privind calitatea acționariatului acestor entități (anularea acțiunilor
deținute de unii acționari neconformi și emiterea de noi acțiuni în contul societății). În această
ordine de idei, dacă, în cadrul respectivului indicator, înregistrat în ultimii 5 ani de activitate
(2015-2019), s-ar atenua influența acestui factor unitar, atunci, deducem că infuziile efective de
resurse financiare pe piața acțiunilor reprezintă o medie anuală de cca 260 mil. lei, valoare relativ
comparabilă cu nivelul atins în anul de raportare. Privit din perspectiva valorificării de către
emitenți a instrumentelor pieței de capital, se constată că 2019 nu a fost unul de excepție, or nici
în acest an aceștia, întru asigurarea producerii cu infuzii noi de capital, nu au recurs la
mecanismele pieței pentru atragerea investițiilor prin oferte publice de valori mobiliare. Astfel,
acțiunile au fost singurele valori mobiliare în circulație pe piaţa de capital corporativă,
plasamentele efectuându-se exclusiv într-un cerc limitat de persoane, prin emisiuni închise.
Pe parcursul anului 2019 pe piața reglementată au fost tranzacționate valorile mobiliare
emise de un număr sumar de 64 emitenți sau dublu comparativ cu anul precedent (32, 2018).
Ținând cont de numeroasele admiteri/retrageri de pe piața reglementată a societăților pe acțiuni,
către finele perioadei de gestiune , listă entităților admise pe piața reglementată enumera 21 de
entități de interes public, de altfel, un număr echivalent celui consemnat și la finele anului 2018.
Valoarea totală a tranzacțiilor înregistrate în 2019 a crescut comparativ cu 2018 cu circa 70 la
sută – cifra absolută constituind sub 3,3 mld. lei – indicator net superior, în premieră în istoricul
pieței de capital autohtone. Dintre aspectele ce remarcă 2019 se enunță prețurile în creștere ale
valorilor mobiliare tranzacționate (în special din sectorul bancar), pe fundalul reducerii ca număr
al tranzacțiilor înregistrate, fapt ce și-a găsit reflecția pozitivă în evoluția volumului. Astfel,
comparativ cu 2018, numărul total al tranzacțiilor înregistrate pe piața reglementată s-a diminuat
cu circa 30 la sută, remarcându-se, inclusiv scăderea cu 40 la sută a numărului de tranzacții
consemnate pe segmentul interactiv al pieței. Pe de altă parte, creșterea volumului tranzacțiilor,
concomitent cu reducerea numărului acestora, accentuează poziția dominantă a tranzacțiilor cu
pachetele mari de acțiuni, ceea ce conturează conjunctura pieței de capital, caracterizată prin

17
concentrația pachetelor majoritare de acțiuni în proprietatea unei singure sau a unui grup de
persoane ce activează în comun.
Ca impact asupra evoluției volumului, poziția dominantă este deținută de tranzacțiile cu
pachete unice de acțiuni, înregistrate în cadrul licitațiilor cu strigare (46,9 la sută) și tranzacțiile
înregistrate în condiții speciale (46,6 la sută). În pofida faptului, că condițiile speciale de
tranzacționare au fost recent aprobate de către regulator (2019), rezultatele înregistrate denotă cu
certitudine că acest format nou de tranzacționare este unul atractiv pentru investitori. În context,
este imperios necesar a reține că, în activitatea concentrată pe depășirea impedimentelor ce stau
în calea dezvoltării pieței de capital autohtone, constrânsă de lipsa diversității instrumentelor
disponibile, inclusiv a obligațiunilor municipale și corporative, unde particularitățile locale în
materie de gestionare individuală a afacerilor domină, este important a avea o înțelegere clară
despre cererea actuală a pieței. Din perspectiva aprecierii poziției pieței locale de capital în
regiune, în continuare se prezintă unii indicatori relevanți pentru analiza comparativă sectorială,
implicit al principalului indicator de referință, ce caracterizează nivelul de dezvoltare al pieței de
capital – coraportul volumului tranzacțiilor bursiere cu valori mobiliare în PIB. Pornind de la
faptul că, unicele instrumente financiare care circulă pe piața bursieră a Republicii Moldova sunt
acțiunile, au fost selectate, preponderent, țări comparabile ca dimensiune, număr populație,
volum PIB înregistrat și volumele tranzacțiilor bursiere cu valori mobiliare emise sub formă de
acțiuni.
Sectorul de creditare nebancară a continuat să se afirme - atât prin prisma evoluției
ascendente în susținerea unor domenii din economie, cât și ca o verigă indispensabilă cu rol de
intermediere financiară în cadrul sistemului financiar propriu-zis (per ansamblu). Astfel, față de
anul precedent, stocul de credite acordate de către sector în PIB la finele anului 2019 a înregistrat
o creștere cu 1.0 p.p. atingând valoarea de 4,9 la sută, grație preponderent majorării
împrumuturilor acordate de către OCN net-superior față de AEÎ. Ritmul semnificativ al
creditelor oferite de către OCN (2019) se datorează de asemenea și înglobării activității de
leasing financiar în statistica raportărilor (per totale) pe segmentul OCN (astfel leasingul
financiar constituind 16,0 la sută din cumulul activităților de creditare nebancară prestate).
Cuantificăm faptul, că cota sectorului de creditare (nebancară) - unul alternativ celui bancar
- în mod constant înregistrează un trend în creștere (în ultimii 3 ani cu 1,9 p.p.), evoluția
corespunzătoare explicându-se prin faptul comprimării relative al creditării bancare. De
asemenea, această creștere este datorată și politicilor și produselor cu caracter accesibil (OCN),
acestea preponderent fiind orientate pe debitorii „ne-captați” (cu acces limitat/redus) de către
bănci.

18
 Un alt gen de creditare nebancară este practicat de către rețeaua de asociații de economii și
împrumut – segment, activitatea căruia se desfășoară în mediul rural, entitățile corespunzătoare
fiind întemeiate pe principii cooperatiste de ajutor reciproc, au înregistrat în ultimii 3 ani o cotă
stabilă de aproape 2,0 la sută (raportat la sectorul financiar per total).
Valoarea activelor totale deținute de întreg sectorul de creditare nebancară (AEÎ și OCN) a
crescut pe parcursul lui 2019, menținând trendul pozitiv înregistrat în ultimii ani. La finele anului
2019, activele sectorului au constituit 11804,58 mil. lei, înregistrând un ritm anual de creștere de
circa 35,0 la sută. Eficiența utilizării activelor și capitalului propriu de către entitățile sectorului
de creditare nebancară a rezultat cu o rată de rentabilitate de circa 8,87 la sută, respectiv 27,85 la
sută, în creștere cu 0,58 p.p. și, respectiv, 1,96 p.p. comparativ cu 2018. Interdependența
sectoarelor financiare de creditare determinate de efectele finanțării co-sectoriale accentuează
importanța monitorizării riscului de contagiune financiară. În această ordine de idei, reținem că
presupusa expunere a băncilor în raport cu entitățile de creditare nebancară se cifrează la (doar)
3,8 la sută din stocul total al creditelor bancare, ceea ce reprezintă o cotă infimă, impactul (în
materie de stabilitate financiară) fiind unul nesemnificativ.
Astfel, potrivit analizelor din oficiu, circa 25 la sută din toate sursele atrase de sectorul OCN
aparțin creditelor primite de la bănci sau 15,8 la sută raportate la portofoliul de împrumuturi.
Spre comparație, expunerea băncilor față de domeniul AEÎ este minimă – de până la 0,1 la sută,
consemnând un trend mult mai temperat. Rata de penetrare a serviciilor de creditare nebancară
oferite de OCN în rândul populației active ale țării, concomitent cu trendul ascendent înregistrat
la nivel local în anul 2019, este relativ mai accentuat inclusiv și față de alte țări cu sisteme
similare, printre care România, rata respectivă fiind de 17,7 la sută, sau de două ori mai mică
(36,8 la sută aferentă numărului de clienți de circa 500,0 mii). Context în care accesul la finanțe
reprezintă o verigă indispensabilă în catalizarea dezvoltării economiei țării, o vulnerabilitate
asociată sectorului de creditare nebancară este riscul iminent de supra-împovărare a populației cu
împrumuturi preponderent de consum, care nu generează venit debitorului, în vederea onorării
obligațiilor asumate.
Astfel, se relevă că o dimensiune aparte a cadrului de funcționare a sectorului vizat o
constituie protecția consumatorilor serviciilor de creditare nebancare prestate. În acest sens,
segmentul de creditare nebancară se călăuzește prioritar de cadrul de reglementări statuat în
Legea nr. 202/2013 privind contractele de credit pentru consumatori care stabilește cerințe
extinse privind informaţiile şi practicile preliminare încheierii contractului de credit pentru
consumatori, informațiile standard care trebuie incluse în publicitate, cerinţe referitoare la
informaţiile şi drepturile privind contractele de credit pentru consumatori, structura și modul de

19
calcul a dobânzii anuale efective, cerințe de evaluare a bonității consumatorului și de accesare a
bazelor de date, etc.
Rezumând cele consemnate, rezultat al analizei evoluției sectoriale se constată că măsurile
adaptate de CNPF urmează în continuare a fi axate pe asigurarea premiselor pentru îmbunătățirea
gestionării riscurilor de către sector, diminuarea arbitrajului de reglementare, dar și atenuarea
potențialelor efecte sistemice care pot apărea dinspre acest sector.

20
 Capitolul II. ANALIZA SECTORUL NAȚIONAL DE ASIGURĂRI ÎN
CONTEXTUL PIEȚEI FINANCIARE NAȚIONALE
2.1. Particularitățile cadrului normativ al sectorului național de asigurări
Preluarea practicilor comunitare în domeniul asigurărilor s-a realizat concomitent cu
îmbunătățirea cadrului normativ secundar, atât în sensul actualizării şi detalierii acestuia pentru a
ține seama de aspectele specifice, cât şi în cel al elaborării de acte normative determinate de
circumstanțele nou apărute în procesul de promovare și implementare a reformelor, inclusiv prin
trecerea de la o supraveghere bazată pe „conformitate” cu una bazată pe „risc” – precondiție
implementării regimului Solvency II.
În vederea îmbunătățirii rezultatelor activității de reglementare pentru piața de asigurări,
obiectivele stabilite au vizat în principal:
• contribuții la dezvoltarea capacităților instituționale în vederea asigurării implementării
eficace a noilor cerințe;
• armonizarea cadrului normativ pentru integrarea regimului de supraveghere Solvabilitate
II în cadrul legislativ național aplicabil; continuarea procesului de schimb permanent de
informații și expertiză cu participanții pieței referitor la aplicarea regimului Solvabilitate II, care
modifică atât activitatea de supraveghere, cât și activitatea societăților de asigurare;
• crearea cadrului de reglementare privind legislația primară și aplicabilă asigurărilor
obligatorii de răspundere civilă auto compatibilă cu cerințele directivei europene (proiect de
lege); continuarea acțiunilor de stabilizare a pieței asigurărilor RCA, concomitent cu emiterea
normelor aferente liberalizării acestei piețe;
• resetarea cadrului normativ secundar în partea ce ține de remodelarea metodelor de calcul
a rezervelor tehnice, mai cu seamă celor (rezervelor) de daune;
• restructurarea și redimensionarea activelor; îmbunătățirea cerințelor pentru acoperirea
marjelor de solvabilitate (acoperită (100 la sută) cu active lichide (preponderent, valori mobiliare
de stat, conturi de decontare și de depozit)).
Cu toate că piața asigurărilor urmează a fi liberalizată, Directiva 2009/138/CE a acordat, în
anumite condiţii restrictive, posibilitatea de a exercita un control asupra prețurilor RCA, ceea ce
este preluat în proiect (reieșind din conjunctura pieței RCA din R. Moldova și evoluțiile
impredictibile ale unor componente de cost ale asigurării obligatorii de răspundere civilă auto
pentru prejudicii produse terțelor persoane prin accidente de vehicule)[2].
În 2019, cadrul normativ aplicabil participanților profesioniști la piața asigurărilor a fost
completat și modificat în domeniul asigurării de raspundere civilă prin Hotărârea nr.3/2 din

21
21.01.2019 privind modificarea Hotărârii CNPF nr.26/10 din 13 iunie 2013 prevede excluderea
din formula de calcul a primei de asigurare a celor 2 coeficienți de rectificare: Kgc (cheltuielile
asigurătorului) și Kmp (cuantumul marjei de profit), care ofereau posibilitatea asigurătorilor de a
reduce prima de asigurare în funcție de capacitatea financiară și de politica internă de
marketing5. Totodată, Hotărârea urmărește stabilirea unui mediu concurențial sănătos pe piața de
asigurări, precum și protejarea consumatorului datorită prevenirii măririi nejustificate a
cheltuielilor asigurătorului incluse în cota factorului de încărcare. Un alt act normative este
Hotărârea nr.15/6 din 15.04.2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la procesarea
electronică a documentelor de asigurare obligatorie de răspundere civilă auto are drept scop
asigurarea cadrului normativ necesar pentru funcționarea eficientă a Sistemului informațional
automatizat de stat RCA Data și stabilește implementarea, funcționarea și dezvoltarea în Sistem
a aspectelor ce țin de: procesarea electronică a documentelor de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto; mecanismul de completare a nomenclatoarelor; măsurile de securizare;
înregistrarea utilizatorilor, inclusiv a intermediarilor în asigurări și accesul acestora la Sistem 6.
Precum celelalte acte normative Hotărârea nr. 25/2 din 24.06.2019 cu privire la modul de
prezentare, avizare şi aplicare a calculelor actuariale ale primelor de asigurare obligatorie de
răspundere civilă auto (cu modificările introduse prin Hotărârea nr.59/1 din 10.12.2019)
reprezintă o normă procedurală privind implementarea Metodologiei unice de calcul al primei de
asigurare de bază, termenii și modul de prezentare a datelor statistice, procedura de avizare și
aplicare a primelor de asigurare de către asigurători și are ca scop determinarea coerentă a
acțiunilor ce urmează a fi întreprinse întru realizarea procesului de liberalizare a tarifelor RCA7.
Totodată, s-a aprobat cuantumul primelor de referință aferente asigurării obligatorii de
răspundere civilă auto internă (RCA) și externă (Carte Verde) pentru toate categoriile de
autovehicule.
Hotărârea nr.37/14 din 19.08.2019 cu privire la procedurile aferente constatării amiabile de
accident are ca scop crearea unui cadru normativ eficient de reglementare a procedurii de
constatare amiabilă a accidentului de autovehicul8. Prin actul respectiv se stabilesc forma și
conținutul formularului „Constatare amiabilă de accident”, normele privind utilizarea
formularului, precum și cuantumul maxim de despăgubire la avarierea sau distrugerea de bunuri
în cazul aplicării procedurii de constatare amiabilă a accidentului de autovehicul. Formularul
facilitează colectarea rapidă a tuturor informațiilor necesare și soluționarea cererilor de

5
https://www.cnpf.md/storage/files/files/hot_3_2.pdf
6
https://www.cnpf.md/storage/files/files/H%2015_6%20din%2015_04_2019.pdf
7
https://www.cnpf.md/storage/files/files/hot_25_2_2019.pdf
8
https://www.cnpf.md/storage/files/files/H%2037_14%20din%2019_08_2019.pdf

22
despăgubire, fiind distribuit asiguraților de către asigurători la perfectarea contractelor de
asigurare sau la cerere. Procedura dată simplifică considerabil circuitul administrativ specific
obținerii de către persoana prejudiciată a despăgubirii la care este îndreptățită în baza asigurării
obligatorii RCA. În vederea protejării intereselor asiguraților, CNPF s-a preocupat și de
informarea publică cu privire la procedura de constatare amiabilă de accident. Hotărârea nr.35/13
din 12.08.2019 a fost emisă în scopul aducerii în concordanță cu legislația a cadrului normativ
aferent activității intermediarilor în asigurări privind intermedierea contractelor de asigurare
obligatorie RCA internă și externă și încasarea comisioanelor aferente.
Principii de guvernanță și atribuții specifice desfășurate în activitatea de autorizare-înregistrare
au fost completate prin Hotărârea nr.17/3 din 22.04.2019 privind modificarea Anexei nr.3 la
Hotărârea CNPF nr.13/3 din 03.04.2008 actualizează Regulamentul cu privire la cerințele față de
persoanele cu funcții de răspundere ale asigurătorilor/reasigurătorilor şi intermediarilor în
asigurări și stabilește criterii de evaluare a persoanelor înaintate în funcția de răspundere ce
vizează calificarea, experiența, integritatea profesională și buna reputație, precum și norme
privind incompatibilitățile și restricțiile persoanelor cu funcție de răspundere în activitatea
desfășurată, obligativitatea notificării și raportării către autoritatea de supraveghere a oricăror
schimbări în activitatea persoanelor cu funcție de răspundere, și sancționarea pentru
nerespectarea prevederilor Regulamentului9. La fel aici participă şi Hotărârea nr.19/3 din
13.05.2019 privind aprobarea Regulamentului cu privire la auditul asigurătorilor
(reasigurătorilor) este elaborată în vederea creării unui cadru normativ eficient de reglementare a
activității aferente efectuării auditului asigurătorilor/reasigurătorilor, întru stabilirea atribuțiilor,
funcțiilor și responsabilităților comitetului de audit, precum și a cerințelor față de entitatea de
audit și modul de efectuare a auditului de către entitatea de audit, inclusiv prin stabilirea
exigențelor la efectuarea auditului situațiilor financiare și auditului în scop de supraveghere 10.
Hotărârea nr.21/3 din 27.05.2019 referitor la aprobarea Regulamentului cu privire la
Registrul agenților de asigurare şi agenților bancassurance are ca scop reglementarea procesului
de înregistrare a intermediarilor de către autoritatea de supraveghere și stabilește condițiile,
termenele, modul și procedura de înregistrare în Registrul agenților de asigurare și agenților
bancassurance, care este un sistem informațional cu totalitatea datelor oficiale despre agenții de
asigurare și agenții bancassurance, care practică activitate profesionistă pe piața asigurărilor11.

https://www.cnpf.md/storage/files/files/17_3%20din%2022_04_2019%20mod%20H%2013_3%20din%2003_04_2
008.pdf
10
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=375226
11
https://www.cnpf.md/storage/files/files/21_3%20din%2027_05_2019.pdf

23
 Raportări specializate și indicatori prudențiali la fel au fost completate prin Hotărârea nr.6/3
din 11.02.2019 cu privire la modificarea Regulamentului privind marjele de solvabilitate şi
coeficientul de lichiditate ale asigurătorului (reasigurătorului) susține implementarea treptată a
cerinței de acoperire deplină a marjei de solvabilitate și a rezervelor tehnice cu active calitative,
fiind substituită cerința de acoperire a marjei de solvabilitate și a rezervelor tehnice și fiind
stabilit termenul de aplicare al acesteia, precum și revizuirea categoriilor de active care pot fi
recunoscute ca fiind eligibile pentru acoperirea marjei de solvabilitate minimă.
2.2. Analiza sectorului național de asigurări în contextul pieței financiare naționale
Asigurările – domeniu de intermediere financiară – ocupă un rol distinct în cadrul pieței
financiare, implicit în economia națională, cu impact de ordin economic și social. Astfel, sectorul
în cauză este unul extrem de complex, de cuprinzător și atinge fiecare moment al existenței
umane/societale. Iar evoluția (re)asigurărilor reprezintă un tablou/oglindă a dezvoltării
economice, sociale și culturale. Un prim indicator îl constituie volumul de prime brute subscrise
de la asigurați, indicator ce caracterizează mărimea reală a pieței de asigurări, care pe parcursul
ultimilor ani a înregistrat o creștere relativă. În 2019, 14 societăți de asigurare (care au deținut
licență pe parcursul perioadei de raportare) au subscris prime brute în valoare totală de 1624,66
mil. lei, în creștere cu 7,02 la sută sau cu 106,52 mil. lei, față de valoarea înregistrată în 2018 (1
518,14 mil. lei).

Viaţă Generale

2019 100,99 1523,67

2018 100,02 1418,12
2017 94,95 1346,95

Figura 2.1. Evoluția primelor brute subscrise, mil. Lei

Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
Din perspectiva expunerii pe categorii de asigurări, în 2019 piața s-a caracterizat, în
continuare, printrun grad pronunțat de concentrare pe segmentul asigurărilor generale, deținând o
pondere de 93,78 la sută din totalul primelor brute subscrise de societățile de asigurare, în
creștere cu 0,37 p.p., față de 2018, iar asigurările de viață consemnează - 6,22 la sută, în scădere
cu 0,37 p.p.. În 2019, asigurările obligatorii au reprezentat 42,05 la sută (683,10 mil.lei) din
totalul primelor subscrise, fiind în scădere cu 3,99 p.p. comparativ cu 2018, iar asigurările
facultative au acoperit 57,95 la sută (941,56 mil. lei) din volumul primelor brute subscrise pe
piața de asigurări, fiind în creștere cu 3,99 p.p..

24
 Tendința de creștere a volumului primelor subscrise pe sectorul asigurărilor facultative
denotă o apreciere de către populație și agenții economici a importanței și încrederii în serviciile
și produsele de asigurări prestate.
Gradul de concentrare pe piața de asigurări obligatorii (generale) este deținut de 5 societăți
de asigurare (un număr relativ mic), având ponderea de 65,90 la sută din totalul primelor
subscrise și 63,34 la sută din totalul primelor de asigurări generale.

Figura 2.2. Repartizarea primelor brute subscrise per societăți pentru anul 2019, %
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
În 2019, societățile de asigurare au plătit despăgubiri și indemnizații de asigurare în valoare
totală de 653,79 mil.lei, înregistrând o creștere cu 19,09 la sută (104,80 mil. lei) comparativ cu
2018 (548,99 mil. lei). Raportul despăgubirilor de asigurare față de primele subscrise a constituit
40,24 la sută, înregistrând o creștere cu circa 4,08 p.p. comparativ cu nivelul din 2018 (36,16 la
sută). Acest raport indică faptul că din 100 lei prime subscrise sunt achitate despăgubiri în
mărime de 40,24 lei.

2019

2018 GENERALE
VIAŢĂ
2017

0 100 200 300 400 500 600 700

Figura 2.3. Evoluția despăgubirilor și indemnizațiilor plătite pentru anul 2019, mil. lei
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
Despăgubirile achitate la categoria asigurărilor generale dețin o pondere de 98,23 la sută din
totalul despăgubirilor și indemnizațiilor de asigurare, iar la categoria asigurărilor de viață cuprind
circa 1,77 la sută. În 2019, pentru asigurările obligatorii au fost achitate despăgubiri în sumă
totală de 281,50 mil.lei, ceea ce reprezintă 43,06 la sută din totalul despăgubirilor înregistrat pe

25
piața de asigurări, iar pentru asigurările facultative s-au achitat despăgubiri în valoare de 372,29
mil.lei, ce constituie 56,94 la sută din volumul total al despăgubirilor.
Aferente riscurilor de asigurare în portofoliul consolidat la nivelul pieței de asigurări,
primele brute subscrise au fost distribuite astfel, încât asigurările de răspundere civilă dețin 51,85
la sută (842,44 mil. lei) din totalul primelor, urmate de asigurările de bunuri – 33,98 la sută
(551,99 mil.lei) și asigurările de persoane -14,12 la sută (229,35 mil.lei). Prin urmare, este
necesar să cuantificăm faptul (unul îngrijorător) că dimensiunea „asigurări persoane” este una
infimă, comparativ cu alte țări, ceea ce expune piața propriuzisă la riscuri mai consistente, dată
fiind „specializarea” acesteia pe „asigurări generale”. Ponderea volumului primelor brute
subscrise din asigurările de răspundere civilă s-a diminuat cu 2,44 p.p. comparativ cu 2018,
primele din asigurările de bunuri au înregistrat o creștere cu 2,58 p.p., cele din asigurările de
persoane o scădere cu 0,06 p.p. și primele încasate din reasigurări s-au diminuat cu 0,08 p.p..
Tabelul 2.1.
Structura primelor brute subscrise, despăgubirilor și indemnizațiilor plătite aferente
2018 2019
Prime Despăgubiri Prime Despăgubiri
Volumul Pondere Volumul Pondere Volumul Pondere Volumul Pondere
Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei % Mil.lei %
Asigurări 824,24 54,29 263,88 48,07 842,44 51,85 298,85 45,71
de
răspundere
civilă
Asigurări 476,76 31,40 219,11 39,91 551,19 33,98 299,78 45,85
de bunuri
Asigurări 215,25 14,18 65,52 11,93 229,35 14,12 55,16 8,44
de persoane
Prime 1,91 0,13 0,48 0,09 0,88 0,05 0,0 0,0
încasate
prin
reasigurare
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
În 2019 au fost emise 1 820 209 polițe de asigurare în baza contractelor încheiate cu
persoane fizice și juridice, fiind în creștere cu 84 172 polițe comparativ cu 2018. Din numărul
total de polițe, pentru asigurări generale au fost eliberate 1 817 507 polițe, iar pentru asigurări de
viață – 2 702 polițe. Piața asigurărilor generale rămâne dominată de asigurările auto (asigurările
de răspundere civilă auto - RCA internă și Carte Verde și asigurările de vehicule terestre
(CASCO)) care au deținut supremația în portofoliul consolidat al pieței în 2019 – 67,36 la sută
(1026,37 mil.lei) din totalul primelor brute subscrise din asigurările generale (1523,67 mil.lei),
fiind în scădere cu 2,93 p.p. față de 2018.

26
 Valoarea cumulativă a despăgubirilor de asigurare plătite pentru asigurările auto a constituit
479,63 mil. lei sau 74,69 la sută din totalul despăgubirilor plătite pe asigurările generale (642,19
mil.lei). Dimensiunea „asigurări obligatorii de răspundere civilă auto internă (RCA) și externă
(Carte Verde)”, care reprezintă 41,90 la sută din piața totală de asigurări și 44,68 la sută din piața
asigurărilor generale, este atractivă doar din opțiunea colectării în a valorifica portofolii de
contracte consistente, însă în niciun caz din perspectiva profitabilității, siguranței și
sustenabilității financiare. Primele subscrise în 2019 de către societăți la încheierea contractelor
de asigurare RCA au atins nivelul de cca 381,08 mil. lei cu 16,76 mil. lei (4,60 la sută) mai mult
comparativ cu 2018 (364,32 mil. lei), iar la Carte Verde au cumulat 299,71 mil. lei cu 32,76 mil.
lei (-9,85 la sută) mai puțin decât în 2018 (332,47 mil lei). Despăgubirile de asigurare RCA au
constituit 204,77 mil. lei fiind în creștere cu 16,93 mil. lei (9,01 la sută) comparativ cu 2018
(187,84 mil. lei), iar la Carte Verde au cumulat 76,73 mil. lei majorând-se cu 10,34 mil. lei
(15,58 la sută) față de 2018 (66,39 mil. lei).

Carte Verde
Prime brute subscrise
RCA
Despăgubiri
0 50 100 150 200 250 300 350 400 450

Figura 2.4. Asigurările RCA și Carte Verde, mil. Lei

Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
Indicatorul care măsoară cel mai bine profitabilitatea unui segment de asigurare reprezintă
Rata operațională combinată, care include, pe lângă despăgubirile plătite și de plătit și celelalte
cheltuieli operaționale (de achiziții și administrative) aferente unei clase de asigurări.

90,83 113,14
41,47 61,18

Carte Verde RCA

Rata daunelor Rata operaţională combinată

Figura 2.5. Rata operațională combinată și rata daunelor pentru asigurările RCA și
Carte Verde, %
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
Potrivit raportărilor specializate la situația din 31.12.2019, rata operațională combinată a
înregistrat o valoare ridicată la nivel de piață la asigurarea RCA internă de 113,14 la sută și
respectiv Carte Verde de 90,83 la sută. Rata daunelor a înregistrat mărimile de 61,18 la sută la
asigurarea RCA și 41,47 la sută la asigurarea Carte Verde.

27
 Asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură, desfășurată de 7
asigurători, a cuantificat în 2019 prime brute subscrise în total de 11,10 mil. lei, ce constituie
0,68 la sută din totalul primelor brute subscrise și 1,18 la sută din totalul asigurărilor facultative.
În același timp, au fost achitate despăgubiri de asigurare în valoare totală de 4, 60 mil. lei.
Mijloacele financiare alocate pentru plata primelor de asigurare au constituit 5, 66 mil. lei
(5,01 mil. lei, 2018). O verigă importantă în dezvoltarea și gestiunea domeniului o constituie
intermediarii propriu-ziși în asigurări, reprezentați de agenții de asigurare, agenții bancassurance
şi brokerii de asigurare şi/sau reasigurare.
Asigurările reprezintă un sistem de relații menite să protejeze interesele personale și/sau
patrimoniale ale asiguraților prin formarea de fonduri bănești (active) din contul primelor de
asigurare achitate de asigurat, în schimbul cărora asigurătorul își asumă obligația ca la
producerea riscului asigurat să-i plătească asiguratului suma de asigurare sau despăgubirea de
asigurare.
În acest sens, societățile de asigurare, urmează să dețină nivelul ratei de solvabilitate (cel
puțin 100 la sută) pe întreaga durată a obligațiilor certe, asumate conform contractelor de
asigurare (reasigurare), precum şi a obligațiilor viitoare. Ținând cont de riscurile asumate,
societățile calculează și actualizează rezervele tehnice de asigurare, care urmează a fi acoperite în
permanență cu active eligibile.
Tabelul 2.2.
Activele societăților de asigurări
Indicatori 2017 2018 2019 2019/ 2019/
2018 2018%
Active totale, mil.lei 3,292.19 3,481.91 3,097.50 -384.41 88,96
Asigurări generale 2,307.52 2,430.34 2,345.26 -85.09 96,5
Asigurări de viaţă 984.67 1,051.57 752.24 -299.32 71,54
Active eligibile,mil. Lei 2,407.12 2,596.10 2,292.49 -303.61 88,3
Asigurări generale 1,518.02 1,685.49 1,579.24 -106.24 93,7
Asigurări de viaţă 889.10 910.62 713.24 -197.37 78,33
Alte active, mil.lei 885.06 885.81 805.01 -80.79 90,88
Ponderea activelor eligibile în total 73.12 74.56 74.01 -0,55 p.p.
active,%
Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
La situația din 31.12.2019 activele totale ale societăților de asigurare s-au situat la un nivel de
cca 3097,5 mil. lei, inclusiv la activitatea de asigurări generale 2345,26 mil. lei și asigurări de
viață 752,24 mil. lei. Activele au suferit o diminuare (comparativ cu 2018) cu 384,41 mil. lei
28
(-11,04 la sută), dată fiind retragerea licențelor unor asigurători, dar și diminuării activelor unor
companii aflate în procedura de remediere financiară. Se relevă, că activele admise la acoperirea
rezervelor tehnice și marjei de solvabilitate minime constituie 74,01 la sută din totalul activelor
societăților de asigurare.
Activele eligibile sunt activele admise să acopere şi să reprezinte rezervele tehnice de
asigurare şi marja de solvabilitate minimă a asigurătorului (reasigurătorului) care sunt
reprezentate prin următoarele categorii de active:

Figura 2.6. Structura activelor eligibile, mil. lei

Sursa: elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2017-2019
Potrivit normelor în vigoare aferente modului de garantare a solvabilității, asigurătorii sunt
obligați să acopere cu active admise rezervele de asigurare şi marja de solvabilitate minimă.
Astfel, activele admise să reprezinte Fondul asiguraților trebuie să corespundă principiilor de
diversitate, rambursabilitate, rentabilitate şi lichiditate. Pentru acoperirea riscurilor asumate prin
contractele de asigurare şi reasigurare şi pentru asigurarea permanentă a solvabilității şi
lichidității, societățile de asigurare trebuie să investească cu prudență în anumite categorii de
active admise să reprezinte rezervele de asigurare și o doime din marja de solvabilitate minimă,
respectând criteriile de dispersie a plasamentelor corespunzător normelor stabilite. [Anexa 1]
Alt pilon caracteristic domeniului de asigurare îl constituie corectitudinea evaluării de către
asigurători a mărimii rezervelor tehnice, o parte componentă a obligațiilor (pasivelor) acestora.
La situația din 31.12.2019, societățile de asigurare au determinat în total rezervele tehnice în
cuantum de 1659,79 mil. lei sau cu 94,64 mil. lei (-5,39 la sută) mai puțin comparativ cu
perioada precedentă. Acest fapt, se explică prin retragerea de pe piața de asigurări (2018) a 3
societăți. Rezervele tehnice pentru asigurările generale constituie 1079,61 mil. lei (61,04 la sută)
și pentru asigurările de viață – 580,18 mil.lei (34,96 la sută). [Anexa 2]
De menționat, că în cazul depunerii/retragerii licențelor de activitate asupra societăților
respective, potrivit cadrului normativ aferent, continuă să fie exercitată funcția de supraveghere
(temei: art.26 alin.(8) din Legea nr.407/2006 cu privire la asigurări). Astfel, se relevă că în total
în 2019, societățile fără licență au continuat să își onoreze obligațiile asumate pe contractele de

29
asigurare, achitând despăgubiri și indemnizații în cuantum 9,73 mil. lei, iar la situația din
31.12.2019, aceștia au raportat rezerve tehnice în mărime de 182,63 mil. lei, inclusiv rezerve
matematice 102,5 mil. lei. Activele societăților fără licențe însumează cca 431,75 mil. lei, iar la
31.12.2019 au raportat pierderi nete în sumă de 42,20 mil. lei. În scopul prevenirii plății unor
despăgubiri disproporționate, care ar afecta stabilitatea financiară a societăților de asigurare,
acestea apelează la reasigurare ca instrument de transfer al riscurilor unei societăți de asigurare
către o societate de reasigurare, conduce la îmbunătățirea situației financiare a cedentului prin
reducerea riscurilor tehnice, diversifică şi uniformizează portofoliul de asigurări şi creează
capacitate suplimentară de asigurare. Astfel, valoarea totală a primelor cedate în reasigurare în
2019 a constituit 342,14 mil.lei, înregistrând o creștere nominală de 18,63 mil.lei față de 2018.

30
 Capitolul III. PERSPECTIVE ALE SECTORULUI DE ASIGURĂRI ÎN
CONDIȚIILE CRIZEI PANDEMICE (COVID-19)
3.1. Efectele crizei pandemice COVID-19 asupra sectorului de asigurări la nivel global
Criza COVID 19 continuă să aibă un impact semnificativ asupra indivizilor, societății,
afacerilor și a economiei în general de pe glob. Industria asigurărilor nu a făcut-o a scăpat de
impactul său, dar asigurătorii au răspuns rapid la criză. Pe măsură ce economia mai largă își
revine și răspunde la pandemie, asigurătorii se vor confrunta cu o serie de provocări, dar văd și
multe noi oportunități pe termen mediu și lung.
Impactul asupra asigurătorilor generali va varia în funcție de produse și tipuri de acoperire
oferite de asiguratori. Pandemia a afectat noile prime pe anumite linii de afaceri, cum ar fi
asigurări de călătorie, evenimente și comerț, precum și pierderi din aceste linii de afacerea poate
deveni semnificativă. Alte linii de activitate, cum ar fi motorul și casa, au a rămas relativ stabil.
Volumele de daune pentru liniile personale (de exemplu, motor) au scăzut foarte mult din
cauza blocării.
Acest lucru nu este adevărat din perspectiva acoperirii continuității afacerii, deoarece a
existat o mare volumul revendicărilor inițiate; aici, asigurătorii trebuie să acorde o atenție
deosebită potențialelor excluderi în politicile și așteptările guvernului pentru o abordare non-
legalistă, pro-consumator în evaluarea revendicărilor.
În unele cazuri notabile, asigurătorii GI (General Asigurări) au oferit credite și rabaturi
deținătorilor de polițe datorate restricții. Din punct de vedere operațional, asigurătorii GI au
răspuns relativ bine în faza inițială a anului criza cu majoritatea forței de muncă care lucrează de
la distanță. Au existat unele provocări cu contactul operațiuni de centru și cu servicii de furnizori
terți, deși aceste probleme nu au făcut-o a fost peste tot. Acei asigurători care au dezvoltat
capacitatea digitală s-au aflat într-un o poziție mai bună pentru a răspunde la autoservire și
implicare a clienților și intermediarilor are nevoie.
Din perspectiva investițiilor, volatilitatea pe piețele financiare nu a avut încă impact
pronunțat asupra asigurătorilor GI, în special cu obligațiunile de stat relativ neafectat de criză.
Sectorul L&P (Viață și Pensii) a fost afectat de mai multe fronturi materiale:
-Cu impactul semnificativ al COVID-19 asupra activității economice și a nivelurilor de
ocupare a forței de muncă la nivel local, la nivel regional și global, puterea de cheltuieli a
consumatorilor s-a redus semnificativ într-un timp scurt perioadă. Asigurătorii răspund cu pauze
de plată în efortul de a reduce potențialul nivelul caderelor.

31
 -Împreună cu reducerea puterii de cheltuieli a consumatorilor este impactul volatilității
pieței și incertitudine generală cu privire la încrederea consumatorilor și, prin urmare, la
disponibilitatea de a cheltui.
Asigurătorii de viață se așteaptă ca acest lucru să se traducă în volume noi de afaceri
semnificativ mai mici pentru un perioadă de durată incertă.
-În plus față de așteptarea unor noi volume de afaceri mai mici, împreună cu creșterea
expiră, a existat o scădere semnificativă a valorilor pieței și a ratelor dobânzii. Impactul acest
lucru asupra nivelului veniturilor asigurătorului de viață, în unele cazuri, duce la tensiune
financiară și la necesitatea de a ia în considerare acțiuni neplăcute, cum ar fi reduceri de
cheltuieli.
-Deși tragica pierdere a vieții va reverbera în întreaga societate, din perspectiva asigurărilor
este posibil ca asigurătorii de viață să nu vadă un volum mare de pretenții la viață la fel de mulți
dintre cei care au cedat boala era de cohorta de vârstă care poate să nu aibă acoperire. Cu toate
acestea, există un risc că mortalitatea pentru alte cohorte poate crește rezultând din teama de a
căuta spital sau îngrijirea medicală sau stresul general al autoizolării.
Din punct de vedere operațional, asigurătorii L&P, asemănători cu companiile IG, s-au
descurcat bine cu criza inițială.
Cu toate acestea, având în vedere regulile de autoizolare, capacitatea digitală devine din ce
în ce mai importantă datorită naturii produselor L&P și dependenței de agenți și alți intermediari.
Există o mare diversitate de sisteme de sănătate în întreaga lume, impactul asupra
asigurătorilor de sănătate va fi nu fi uniform. În Irlanda, de exemplu, guvernul a mandatat acel
spital privat serviciile sunt redirecționate pentru a sprijini creșterea COVID-19, în timp ce în alte
țări sănătatea private furnizorii și-au oferit voluntar serviciile pentru a susține răspunsul. Aceasta
și forțele regulile de autoizolare au însemnat că procedurile elective și consultările au fost foarte
mari reducerea și, ulterior, volumele de daune s-au redus pe termen scurt. Cu toate acestea, în
circumstanțe în care clienții plătesc asigurări private de sănătate, dar nu sunt distins de un pacient
public, este posibil ca unii clienți să aștepte credite sau rabaturi.
Până în prezent, guvernele au condus tratamentul pacienților infectați și, prin urmare, se
indică faptul că costurile pentru asigurătorii de sănătate pot fi limitate. Cu toate acestea, creșterea
grupurile de infecții și mortalitate în căminele de bătrâni sunt o tendință îngrijorătoare și
potențialul expunerea la asigurători nu este clară.
În linii mari, asigurătorii de sănătate au întâmpinat din punct de vedere operațional unele
dintre provocările de rezistență cu care s-au confruntat asigurătorii GI și L&P. Așteptările sunt

32
acele capacități digitale de susținut consultațiile medicale la distanță vor câștiga investiții
suplimentare în lumina regulilor de autoizolare.
Se preconizează că cheltuielile guvernamentale pe termen mediu pentru sănătate vor crește
considerabil în lumina criză, iar temerile trăite în societate pot conduce la o penetrare mai mare a
sănătății private asigurare pe termen lung.
Reasigurătorii vor fi afectați în același mod ca și asigurătorii, deși impactul lor va fi mai
pronunțat din punct de vedere demografic pentru acele linii de afaceri mai puternic reasigurate.
Pe în viața și pensiile, așteptările de reasigurători de pierdere vor depinde de evoluția ratele de
mortalitate și modul în care acest lucru va avea un impact asupra cărților lor generale de afaceri,
date anuități potențial o acoperire naturală împotriva acoperirilor de viață pe termen lung.
În domeniul asigurărilor generale, unul dintre factorii determinanți cheie va fi definiția
clară a „evenimentul” din care provine pierderea; în contractele individuale de reasigurare și
programe, vor exista opinii diferite asupra definiției și, prin extensie, a răspunderii.
Clauze și excluderi specifice în programele de reasigurare și dacă COVID-19 este un
eveniment este acoperit de ei, va fi sub control atent. O altă complicație este că, din cauza
societății, presiuni guvernamentale sau potențiale de reglementare cedanții asigurătorului pot
accepta plata anumitor creanțe (de exemplu, întreruperea afacerii), dar reasigurătorul contestă
această poziție.
Întrebarea devine dacă plata s-a bazat pe o abordare mai generală, orientată spre
consumator și comportament principiile și așteptările sau o obligație clară de reglementare de
plată. Se așteaptă ca astfel discuțiile vor dura o perioadă lungă de timp pentru a se rezolva pe
deplin.
În ceea ce privește activitatea de asigurări de sănătate, va exista o așteptare la nivelul
asigurătorilor care va reasigura va urma proporțional orice potențiale rabaturi convenite între
asigurător și reasigurător.
În ciuda expunerilor la pierderi pe termen mediu și lung față de reasigurători, impactul
primar imediat sectorul este prejudiciul continuu pe care îl reprezintă rata dobânzii și mediul
pieței financiare având în bilanțurile reasigurătorilor.
În martie 2020, întreaga lume se confrunta cu enormitatea pandemiei de coronavirus.
Efectele sale s-au propagat pe alte piețe, inclusiv pe piețele asigurărilor. Conducerea scăzută a
dus la reduceri pe scară largă ale asigurărilor auto în câteva săptămâni, adesea cu reduceri ale
primelor de 25% sau mai mult. Au apărut dezbateri cu privire la faptul dacă pandemia a fost o
pierdere acoperită în cadrul asigurării de întrerupere a afacerii.

33
 Piața asigurărilor de viață este un candidat probabil pentru astfel de ajustări. Asigurarea de
viață pe termen garantează plata unei prestații de deces într-o perioadă de timp specificată, cum
ar fi 10 sau 20 de ani. Creșterea riscului global de mortalitate ar trebui să ducă la creșteri ale
primelor sau scăderi ale ofertelor (o formă de respingere universală). Având în vedere că funcția
principală a pieței asigurărilor de viață este de a prognoza corect riscul de mortalitate, răspunsul
ar putea fi accentuat și rapid, atât din cauza efectelor directe de la Covid-19, cât și a efectelor
indirecte din alte schimbări de comportament.
Efectele directe ale bolii Covid-19 depind de răspândirea generală, letalitate și durată.
Răspândirea generală se bazează pe modificările comportamentului uman datorate alegerii
personale sau conformității publice cu intervențiile guvernamentale non-farmaceutice (NPIs),
cum ar fi distanțarea socială, spălarea crescută a mâinilor și rămânerea acasă atunci când este
bolnav.
Letalitatea coronavirusului a fost stabilită cu dovezi timpurii din China continentală, unde
ratele estimate ale mortalității infecției au fost ordinele de mărime mai mari pentru adulții în
vârstă comparativ cu adulții mai tineri. În același timp, unele seroprevalențe timpurii (nivelul
unui agent patogen într-o populație, măsurată în serul sanguin), anchetele au afirmat că infecțiile
nemăsurate au fost de cel puțin 50 de ori mai mari decât infecțiile măsurate, ducând inevitabil la
concluzia că coronavirusul ar putea să nu fie la fel de mortal ca gândul.
Letalitatea ar depinde, de asemenea, de succesul terapeuticelor, cum ar fi anticorpii
monoclonali și medicamente antivirale, precum și de capacitatea spitalului de a trata pacienții
bolnavi. Efectele indirecte sunt, de asemenea, potențial importante. Deși există o mână de motive
pentru care sănătatea s-ar putea îmbunătăți (de exemplu, mai puține accidente auto, mai puțină
poluare, o răspândire mai mică a gripei), reducerea sănătății din declinul îngrijirilor preventive și
deteriorarea sănătății mintale ar fi de așteptat să fie factori majori pentru mortalitate.
3.2. Strategii de adaptare a pieței financiare și a sectorului de asigurări în Republica
Moldova în condiții de criză pandemică
În Republica Moldova, de altfel, ca și în restul lumii, în timpul pandemiei au fost întreprinse
un șir de acțiuni menite să împiedice răspândirea coronavirusului. A fost sistată activitatea
sectoarelor de divertisment și sport, dar și a grădinițelor. Iar școlile și universitățile, inclusiv
companiile de stat și cele private au recurs la lucrul de la distanță. Timp de câteva luni chiar și
transportul public a circulat în regim special. Toate aceste măsuri s-au implementat pentru a
împiedica răspândirea infecției cu virusul de tip nou SARS-Cov-2. Dar, din nefericire, rapoartele
Comisiei Excepționale au arătat că cifrele persoanelor infectate sunt oricum în creștere, iar
Moldova e în lista țărilor de „neinvidiat”.

34
 Cum să te protejezi pe tine și familia ta de COVID-19? Dincolo de respectarea tuturor
normelor igienice de precauție și distanță socială, îți recomandăm această asigurare medicală
opțională în caz de infectare cu COVID-19 de la compania „Intact Asigurări Generale”.
De ce să beneficiezi de o asigurare dedicată COVID-19?Foarte multe persoane, din păcate,
gândesc greșit și anume, că asigurarea e o irosire de bani.Dar în contextul actual, când e
pandemie în toată lumea, nici nu știi de unde vine primejdia. Îmbolnăvirea cu noul tip de
coronavirus înseamnă nu doar un pericol pentru sănătatea ta, ci și pentru bugetul fiecăruia dintre
noi.
Cu așa lucruri nu se riscă. Mai ales că există opțiunea să-ți vezi de ale tale liniștit și să nu îți
imaginezi mereu scenarii groaznice despre ce se poate întâmpla cu tine și familia ta. Chiar dacă
planifici o plecare peste hotare, atunci când ți se va ivi această oportunitate, fiind încă acasă,
gândește-te bine și ia în calcul toate riscurile călătoriei. Un singur lucru e cert: asigurarea
medicală în caz de coronavirus – e cel mai rațional plan de rezervă în caz de infectare cu
COVID-19.
Asigurarea în caz de COVID-19 e disponibilă deja online, din nefericire, COVID-19 nu e o
invenție de speriat lumea – dar e un pericol iminent. Pentru că astăzi există un risc înalt nu doar
de infectare dar și de răspândire a infecției printre rude și apropiați.
Polița de asigurare în caz de coronavirus de la compania „Intact Asigurări Generale” îți va
garanta un ajutor financiar la timp în această perioadă grea. În caz de îmbolnăvire cu COVID-19
suma eliberată pentru fiecare persoană asigurată constituie 8000 de lei.
Vom menționa în acest sens, că te poți asigura nu doar pe tine, dar și pe copiii tăi. Cu atât
mai mult că recent, conducerea țării s-a arătat dispusă să permită reluarea frecventării a
instituțiilor de învățământ începând cu 1 septembrie. Oare, în așa condiții, merită să ne lăsăm în
mâna sorții? Școlile inevitabil sunt spații aglomerate și orice măsuri de precauție nu ai lua, copiii
vor continua să comunice între ei şi noi nu îi vom putea opri.
Tocmai de asta, compania „Intact Asigurări Generale” oferă aceste posibilități de asigurare
nu doar pentru adulți, ci și pentru copii, care sunt destul de vulnerabili în fața acestui pericol.
Ne mândrim cu faptul că „Intact Asigurări Generale” este un concurent profesionist pe piața
asigurărilor din Republica Moldova. În momentul de față, este prima companie care oferă poliță
de asigurare în caz de coronavirus pe întregul teritoriu al țării. În total, îți punem la dispoziție 2
feluri de asigurare:
• Asigurare pentru 3 luni. Pret: 99 lei;
• Asigurare pentru 6 luni. Preț: 199 lei.

35
 Și nu e nevoie să mergi la biroul companiei pentru a obține o poliță de asigurare. La Darwin
ai ocazia să cumperi asigurarea online!
Asigurarea în caz de COVID-19 este destinată atât adulților, cât și copiilor. Polița intră în
vigoare după 14 zile de la semnarea contractului de asigurare.
În Republica Moldova, printre cele mai afectate tipuri de asigurări a fost cel de Carte Verde,
deoarece o perioadă de timp a fost sistat în totalitate transportul aerian și rutier, restricțiile de
călătorie nefiind ridicate nici acum. Astfel, la nivelul pieței, în primele 6 luni ale anului avem o
scădere de aproximativ 80% raportat la numărul de contracte încheiate în aceeași perioadă a
anului trecut. Tot datorită acestor restricții a scăzut și sectorul asigurărilor medicale de călătorie
peste hotare pentru care s-a înregistrat o scădere de circa 60%.
Grawe Carat acoperă prin produsele sale de asigurare de viață riscurile generate de
pandemie, motiv pentru care am înregistrat chiar o creștere în vânzarea lor în perioada aceasta.
Totodată, deși nu putem compensa durerea pierderii de vieți omenești, am avut ocazia de a
sprijini financiar beneficiarii din contractele de viață în care asiguratul a decedat din cauza
COVID-19.
De asemenea, din grijă față de clienții Grawe Carat, au considerat necesar să adaptăm
produsul de asigurare medicală de călătorie peste hotare și am adăugat acoperirea unor
evenimente legate de îmbolnăvirea cu COVID-19 și anularea călătoriei ca urmare a
diagnosticării. Această asigurare acoperă acum și cheltuielile medicale în caz de îmbolnăvire cu
COVID-19, pe lângă acoperirea altor boli și accidente care apar în timpul călătoriei în afara
Republicii Moldova.
Efectele crizei provocate de coronavirus încep să se resimtă în toate sectoarele economice,
iar excepție nu fac nici asigurările. În luna aprilie a.c., piața asigurarilor din Republica Moldova
a înregistrat o scădere de 94% pe segmentul Carte Verde și de 46% pe RCA.
În luna aprilie, vânzările pe segmentul Carte Verde au scăazut cu 94%, ceea ce înseamnă că
au fost vândute doar 1.900 de poliâe, comparativ cu aceeași perioada din 2019 au fost eliberate
aproape 32.000 de certificate Carte Verde.
Dacă vorbim despre segmentul RCA, aici scăderea este relativ mai mică, de 46%, deși este
puțin paradoxal întrucât polița RCA intern are valabilitate un an și dacă expiră, chiar și în luna
aprilie, persoana este obligată să-și procure o altă poliță. Probabil că una dintre influențe a fost
faptul că s-a respectat regimul indicat de autorități de a sta acasa.
Însă, cu toate acestea, chiar și în plină criză pandemică se produc accidente rutiere și se
deschid dosare de daună.

36
 În privința asigurărilor facultative, scăderea lor este de 50-60%, date preliminare. Însă, deși
companiilor de asigurare le-a scăzut vânzarile și veniturile, din datele preliminare pe care le
deținem, putem spune ca totuși companiile de asigurări din Republica Moldova se mențin de a fi
solvabile. Unele sunt la limita solvabilității, însă se încadrează în toți parametrii indicatorilor
financiari și prudențiali care sunt prevăzute de Cadrul Normativ.
Ce este paradoxal este faptul că aceste companii, în plină criză pandemică, pentru a-și atrage
cash flow, dau comisioane foarte mari pe RCA, de până la 40%, deși este un produs neprofitabil.
Toate măsurile provizoriile luate de CNPF și aplicate companiilor de asigurări vis-a-vis de
indicatorii financiari prudențiali ce ține de marja de solvabilitate, active suplimentare care le-au
permis în această perioadă să-și acopere rezervele, totuși, odată cu încetarea situației de criză,
companiile de asigurări vor reveni la normal. Acest lucru înseamnă ca vor reveni la activitatea
lor normală și la revenirea activelor de până la criza pandemică, ceea ce pentru unele companii.
De asemenea, companiilor de asigurări li s-a recomandat să-şi revizuiască propriile norme
cu privire la evaluarea dosarelor de daune şi achitarea despăgubirilor, precum şi a cazurilor de
asigurare ce s-au produs în timpul crizei pandemice, evitând contactul cu clienţii. Având în
vedere situaţia critică, CNPF a îndemnat acţionariatul şi managementul companiilor de asigurări
să nu recurgă la decizii aferente distribuirii dividendelor şi altor forme de repartizare a
capitalului.
Cu siguranţă, pandemia COVID-19 va aduce schimbări, însă este prematur să ne pronunţăm
asupra impactului – unul absolut nefast – asupra pieţei de asigurări. Efectele pandemiei vor fi
resimţite în semestrul al doilea. Asta, din cauza că, după eliminarea restricţiilor impuse de starea
de criză şi expirarea măsurilor provizorii instituite de CNPF, asigurătorii urmează să-şi revină
din acest şoc şi să-şi restabilească poziţiile, fapt care pentru unele companii poate însemna o
contracţie a indicatorilor sub normele stabilite.
Unele societăţi sunt la limita solvabilităţii, deşi se menţin în parametrii indicatorilor-cheie.
În acelaşi timp, ne deranjează faptul că unele entităţi, pentru a atrage cash-flow, recurg la fel de
fel de tertipuri prin comisioane fabuloase la un produs, cum este asigurarea RCA internă, –
rezultatul financiar final fiind unul nerentabil.
Urmărim cu atenţie situaţia în aceste entităţi şi sperăm că ele vor ieşi cu bine din actuala
criză sanitară.
Autoritatea de supraveghere a iniţiat, pe parcursul anilor 2018-2019, introducerea unor
cerinţe prudenţiale mai severe, amendamente ce au vizat în special structura şi dimensiunea
activelor; remodelarea metodelor de calcul a rezervelor tehnice, mai cu seamă a celor de daune;
cerinţele pentru acoperirea marjelor de solvabilitate (astfel, mărimea capitalului propriu urmează

37
a fi acoperită (100%) cu active lichide (preponderent, valori mobiliare de stat, conturi de
decontare şi de depozit)). În condiţiile actualei crize pandemice, ne-am convins că asigurătorii
care dispun de o capitalizare suficientă nu au atât de mult de suferit de pe urma coronacrizei.
În contextul stării de urgență, potrivit Dispozițiilor Comisiei pentru Situații Excepționale,
CNPF a dispus participanților pieței de capital următoarele recomandări
CNPF, având în vedere contextul unei crize de proporții (pandemice, economice,
financiare), a recomandat companiilor de asigurări, cu titlu provizoriu, ajustarea reglementărilor
interne în materie de gestionare a daunelor, mai cu seamă:
• utilizarea opțiunii de Call Center și facilitarea lucrului la distanță întru evitarea oricărei
forme de contact fizic;
• utilizarea mijloacelor digitale pentru constatarea daunelor;
• utilizarea formularelor ce vor putea fi transmise exclusiv online;
• în procesul de instrumentare a dosarelor de daună, care necesită documente în format
fizic;
• utilizarea exclusiv a modalității de transmitere a acestora prin intermediul serviciilor
poștale și/sau curierat;
• păstrarea doar a personalului esențial și necesar a fi antrenat în activitățile operaționale;
• în eventualitatea „contactului” fizic, sporirea măsurilor de igienă în toate spațiile, astfel
încât toate unitățile antrenate în procesul de instrumentare a daunelor să fie dezinfectate constant,
iar angajații și clienții să respecte normele de igienă corespunzătoare;
• utilizarea mijloacelor electronice de plată;
• depunerea tuturor eforturilor pentru ca măsurile de urgență instituite să nu afecteze
comunicarea cu clienții, iar persoanele prejudiciate sunt încurajate să respecte toate măsurile de
protecție și să utilizeze comunicarea electronică.
În contextul eforturilor autorităților statului și instituțiilor de resort, Comisia Națională a
Pieței Financiare face apel către toți participanții profesioniști a pieței non-bancare la coeziune și
conformare deciziilor și recomandărilor autorității de supraveghere în crearea condițiilor
favorabile pentru activitățile operaționale, manifestând în acest sens spirit civic pro-activ,
înțelegere, receptivitate și solidaritate cu cetățenii, prin crearea unor condiții prielnice, respectiv
urgentând renegocierea clauzelor contractuale în raporturile cu beneficiarii de servicii prestate.
În această ordine de idei, CNPF îndeamnă participanții pieței nebancare, mai cu seamă
organizațiile de creditare nebancară, să stabilească o comunicare informativă și explicativă cu

38
toți debitorii întru identificarea tuturor aspectelor ce țin de relaxarea condițiilor de deservire a
împrumuturilor.
Având în vedere stabilirea unui regim redus de mobilitate a cetățenilor pe teritoriul
Republicii Moldova și încurajarea pe larg a muncii la distanță, pentru a proteja sănătatea
propriilor angajați, precum și a satisface interesul consumatorilor produselor de asigurare, a fost
aprobată decizia vizavi de valabilitatea contractului și poliței de asigurare privind răspunderea
civilă auto pentru pagube produse de autovehicule (RCA) odată cu achitarea prin mijloace
electronice a primei de asigurare, fără a fi necesară prezența asiguratului la încheierea fizică a
contractului de asigurare
3.3 Sugestii și propuneri pentru perfecţionarea sectorul național de asigurări în baza
experienței UE
În urma realizării cercetării și paragrafelor anterioare, autorul a stabilit că piaţa de asigurări
din Republica Moldova se confruntă cu unele probleme care reprezintă impedimente pentru
dezvoltarea potenţialului investiţional. În opinia autorului, principalele provocări pentru
industria asigurărilor din Republica Moldova sunt:
• incertitudini macro-economice;
• modificările cadrului de reglementare;
• concurenţa neloială şi existenţa tendinţelor de monopolizare a pieţei;
• insuficienţa aplicării tehnologiilor informaţionale şi a inovaţiilor în sector;
• costuri legate de digitalizarea procesului de afaceri;
• reţea de servicii slab dezvoltată;
• cererea scăzută pentru produsele de asigurare;
• nivelul redus al veniturilor populaţiei, care nu permit procurarea unor poliţe de asigurare
facultativă cultura financiară joasă a populaţiei;
• lipsa încrederii societăţii în sectorul privat de asigurări;
• reglementare prudenţială insuficientă şi asigurarea insuficientă a respectării legislaţiei;
• insuficienţa de personal calificat în domeniu.
Impedimentele identificate cauzează apariția unor bariere în procesul de dezvoltare al
sectorului de asigurări și, în special, al potențialului investițional din acest sector. Printre
principalele bariere se menționează:
- Subdezvoltarea pieţei financiare. În special, ne referim la lipsa instrumentelor de investiții.
Rentabilitate şi lichiditate oferă doar hârtiile de valoare de stat, titlurile companiilor monopoliste
şi a instituţiilor financiare în care este implicat statul.

39
 -Reglementarea insuficientă a proceselor investiţionale care are ca rezultat formarea unui
climat investiţional nefavorabil.
-Mecanismele necorespunzătoare de transfer al riscului, reticența părților interesate cu
privire la cultura de „încheiere a contractelor”[27] cu băncile de investiții, precum și riscurile
legale și reputaționale (de imagine).
-Volumul mic al primelor acumulate de companii nu permite participarea în proiecte
investiţionale care necesită plasamente mari. Insuficienţa cercetărilor ştiinţifice în domeniul
eficientizării activităţii investiţionale a companiilor de asigurări.
-Lipsa de transparenţă privind posibilităţile potenţiale şi proiectele în care pot fi investite
fonduri, ceea ce conduce la prognozarea greşită a rezultatelor financiare şi se reflectă asupra
eficienţei companiei.
-Nu sunt obligatorii multe din tipurile de asigurare, importante din punct de vedere social
(asigurarea de viaţă, locuinţă, accidente la muncă etc.).
Totodată, în rezultatul cercetărilor realizate, am constatat că piaţa de asigurări din Republica
Moldova are perspective de dezvoltare. Printre principalele obiective şi priorităţi menţionăm
următoarele:
1. Piaţa de asigurări poate deveni un mecanism eficient de atragere a investiţiilor în sectorul
real al economiei şi de ridicare a atractivităţii investiţionale a Republicii Moldova;
2. Digitalizarea sectorului de asigurare prin implementarea tehnologiilor informaţionale;
3. Implementarea normelor prudențiale prin alinierea sectorului la sistemul european de
reglementare și supraveghere;
4. Dezvoltarea infrastructurii pieţei; underwriteri, intermediarii în asigurări, actuari și
auditori, comisari de avarie și assistance, soluţii IT etc.
5. Diversificarea serviciilor de asigurare (de exp. crearea unei oferte de asigurare cu
includerea posibilității de economisire ceea ce ar fi o alternativă a sistemului public de pensii);
6. Îmbunătăţirea managementului societăţilor de asigurare prin crearea sistemelor interne de
evaluare a riscurilor şi de pregătire profesională a specialiştilor;
7. Elaborarea reglementărilor de stimulare a angajaţilor şi patronilor conform practicilor
internaţionale în asigurările de viaţă;
8. Ridicarea nivelului de educaţie financiară a populaţiei prin informarea privind
oportunităţile asigurărilor;
9. Dezvoltarea sistemului bankassurance, care poate fi definit drept componenta ce
înglobează toate tipurile de avantaje pe care clientul le poate obţine din relaţia cu banca şi cu
asigurătorul său. Identificarea problemelor și a barierelor existente pe piața de asigurări din

40
Republica Moldova, dar și analizele pieței internaționale de asigurări, ne-au permis să delimităm
direcțiile posibile de dezvoltare a potențialului investițional.
Astfel, mecanismele și instrumentele prin care poate fi dezvoltat potențialul investițional al
pieței de asigurări sunt:
• Fundamentarea unui pilon privat în sistemul de pensii cu participarea companiilor de
asigurări
Companiile de asigurări din Republica Moldova şi-ar putea mări considerabil numărul de
clienţi dacă ar exista un sistem cumulativ de pensionare care să utilizeze asigurătorii ca instituţii
de gestionare a fondurilor de pensii ale populaţiei. La etapa actuală, există doar posibilitatea de a
încheia contracte de asigurare de viaţă cu opţiuni de plată periodică a despăgubirilor care
reprezintă o alternativă viabilă pentru cetăţenii care vor să-şi acumuleze un fond individual
pentru pensie. Pentru implementarea eficientă a acestui instrument ne putem inspira din practica
internațională.
Considerăm că, pentru Republica Moldova este recomandată instituirea unui pilon privat în
sistemul de pensii care ar include companiile de asigurări ca instituţii de gestiune a părţii private
şi cumulative de pensie. În argumentarea importanței acestui sistem pentru dezvoltarea
potențialului investițional al asigurărilor, vom prezenta beneficiile sistemului mixt de pensii.
Sistemul mixt de pensii implică componenta investiţională, ceea ce înseamnă că fondurile
populaţiei nu se vor devaloriza în timp, ci vor fi fructificate.
Prin aceasta se va contribui la asigurarea stabilităţii sociale şi economice. Bunăstarea
populaţiei creşte datorită gestiunii fondurilor pe bază de investiţii, iar economia se dezvoltă
datorită investiţiilor făcute din fondurile de pensii. Totodată, dispare necesitatea de a folosi
sistemul de pensionare în scopuri politice şi electorale.
Chiar dacă în Republica Moldova nu există fonduri private de pensii funcţionale, companiile
de asigurări oferă programe/pachete speciale de asigurare de viaţă care include acoperirea
riscurilor pentru incapacitate de muncă, dar şi acordă o posibilitate de economisire şi obţinere a
unui profit în caz de supravieţuire. Acest mecanism reprezintă o posibilitate alternativă de
înlocuire, cel puțin temporară, a unui sistem de pensii facultative care lipseşte în ţara noastră.
Stimularea, de exemplu fiscală, a companiilor de asigurări, dar şi a populaţiei ar contribui la
dezvoltarea unui sistem sustenabil de asigurări sociale şi ar reduce din povara statului.
Mecanismul instituit la etapa actuală în Republica Moldova se bazează pe un sistem
distributiv de pensii. Există un nivel stabilit de contribuţii sociale care se achită din salariu, iar
din aceste fonduri se plătesc pensionarii care există la moment.

41
 Conform acestor recomandări, pentru un stat precum este Republica Moldova,
implementarea unui sistem de pensii multi-pilon este cea mai optimă soluţie. Primul pilon
rămâne a fi sistemul public de pensii obligatorii cu mecanismul său distributiv PAYG9. Pilonul
II se recomandă a fi un sistem de completare a pensiilor de stat, de asemenea cu caracter
obligatoriu, dar care presupune transmiterea unei părţi a veniturilor în gestiunea fondurilor de
stat sau private. Aceste fonduri urmează a fi investite în proiecte sigure şi profitabile cu scopul
fructificării lor şi ele sunt nominale, aparţinând contribuabilului fără aspect de colectivism ca în
pilonul I. Cel de-al III-lea pilon recomandat de Banca Mondială este pensia facultativă privată pe
care fiecare cetăţean ar trebui să şi-o acumuleze prin intermediul fondurilor private de pensii.
Implementarea mecanismului multi-pilon este conceput pentru a asigura un trai decent
populaţiei post-active în condiţiile în care statul în care acesta trăieşte nu este capabil să-i ofere o
pensie de stat decentă. Banca Mondială a mai realizat în perioadele următoare studii privind
sistemele de pensii şi reformele necesare în acest domeniu.
Astfel, în publicaţiile Băncii Mondiale găsim sugestia ca sistemele de pensii să fie o
combinaţie dintre următorii piloni[22]:
•pilonul zero (pentru asigurări sociale de stat şi ajutoare sociale) conceput pentru a asigura
un nivel minim de venit;
•pilonul I, sistem de contribuții legate de câștiguri, care urmărește să înlocuiască o parte a
venitului din pensionare (în esenţă PAYG);
•pilonul II - obligatoriu (în esență conturi individuale de economii), care pot fi proiectate şi
gestionate în diverse moduri;
•pilonul III - voluntar, care este flexibil şi discreţionar (de asemenea, poate lua diverse
forme);
· pilonul IV surse informale intra-familiale sau intergeneraționale de sprijin financiar sau
nefinanciar pentru persoanele în vârstă, inclusiv accesul la asistență medicală și la locuințe Prin
urmare, implementarea unui sistem de pensionare multi-pilon în Republica Moldova ar fi o
soluție în vederea consolidării bugetului public şi a asigurării bunăstării populaţiei.
Concluzionând cele expuse, considerăm că fundamentarea unui pilon privat în sistemul de
pensii în Republica Moldova ar aduce avantaje importante:
a) Fondurile acumulate în cadrul instituțiilor nestatale de pensii pot fi folosite pentru
investiții în sectorul real al economiei, în inovații, tehnologii și în alte sectoare care ar contribui
la dezvoltarea economică a țării.
b) Echilibrarea pieţei financiare. Prin intermediul fondurilor nestatale de pensii, banii
contribuabililor ar fi plasaţi în instrumente financiare precum depozitele bancare pe termen lung

42
ceea ce ar oferi posibilitate băncilor comerciale să crediteze întreprinderile în condiţii favorabile
acestora şi cu durată îndelungată de scadenţă. Astfel, întreprinderile care pot rambursa eşalonat
creditele, au posibilitatea de a-şi planifica afacerea pe termen lung şi nu sunt constrânse de
achitarea imediată şi în proporţii mari a dobânzilor. În acest fel, se poate evita excedentul de
lichidităţi în băncile comerciale, ratele dobânzilor vor deveni mai stabile şi mai mici în raport cu
inflaţia ceea ce va permite evitarea intervenţiilor agresive pe piaţa financiară prin fluctuaţiile
cursului valutar.
c) Posibilităţi noi de economisire - fondurile nestatale de pensii ar fi o alternativă depozitelor
bancare folosite astăzi de cetăţeni ca unic instrument de economisire.
d) Reducerea poverii statului – se va diminua presiunea asupra bugetului public de asigurări
sociale.
e) Reducerea poverii fiscale a cetăţenilor.
f) Populaţia activă, prin contribuţii sociale, asigură plata pensiilor actuale în baza sistemului
PAYG. Prin utilizarea fondurilor private de pensii, presiunea asupra cetăţenilor ar putea fi
redusă.
g) Creşterea bunăstării pensionarilor.
h) Realitatea demonstrează că pensiile de stat sunt insuficiente pentru un trai decent. În
aceste condiţii, fondurile private de pensii, prin investiţii sigure şi profitabile, vor menţine
puterea de cumpărare a banilor, dar şi vor fructifica fondurile.
i) Eliminarea fenomenului nociv de tăinuire a veniturilor.
j) Din aceeaşi motivaţie despre care am vorbit anterior, cetăţeanul este interesat să contribuie
cât mai mult la acumularea fondului său personal de pensie. Aceasta va influenţa declararea
veniturilor din salarii sau va impune angajaţii să nu accepte plăţi ilicite (salarii în plic).
k) Dezvoltarea incluziunii sociale.
l) Cetăţenii care îşi acumulează un fond de pensii se simt parte integrantă a sistemului
economic.
Prin contribuţiile sale ei participă în proiecte investiţionale importante pentru dezvoltarea
pieţei financiare şi a economiei. Principala verigă a sistemului mixt de pensii o reprezintă
fondurile nestatale de pensii. După cum am menţionat deja, în Republica Moldova nu
funcţionează nici un fond privat de pensii. Rolul lor ar putea fi preluat de companiile de asigurări
care sunt capabile să îndeplinească funcţiile fondurilor de pensii şi anume: să organizeze
activitatea investiţională a pensiei obligatorii acumulate şi să ofere posibilitatea asigurării cu
pensie facultativă. În ţara noastră ar fi binevenită crearea unor fondurile nestatale de pensii care
ar face parte din acelaşi sistem de asigurări sau poate care ar fi create pe lângă companiile de

43
asigurări. Aceste fonduri ar folosi serviciile unor companii de gestiune a investiţiilor pentru a
fructifica fondurile acumulate de la contribuabili.
Analiza oportunităţii de a implementa sistemul de pensii multi-pilon în Republica Moldova
ne-a permis să depistăm unele impedimente, printre care menţionăm:
Neîncrederea populaţiei în fondurile nestatale de pensii, cultura financiară joasă, dar şi
mentalitatea colectivistă moştenită din trecut. Cetăţenii din Republica Moldova nu au o educaţie
financiară orientată spre propria responsabilitate. Majoritatea consideră că statul este responsabil
în ultimă instanţă de nivelul de trai al populaţiei sau că rudele sunt obligate să aibă grijă de
bătrâni. Specificul acestei mentalităţi se datorează în mare parte trecutului bazat pe ideea
colectivismului, egalităţii şi responsabilităţii de cei din jur. Iar populaţia nu cunoaşte alte
posibilităţi de a-şi asigura un venit decent în perioada post-activă, în afară de contribuţiile la
asigurările sociale de stat.
Problemele sociale. Ultimele tendinţe economice denotă o reducere a păturii de mijloc a
populaţiei care reprezintă cea mai mare parte a clienţilor pentru poliţe de asigurare de viaţă sau a
contribuabililor fondurilor nestatale de pensii. Determinarea clasei de mijloc are loc prin prisma
veniturilor acumulate ceea ce scoate în evidenţă şi problema veniturilor mici ale populaţiei din
ţara noastră. În cadrul unui recent for științific dedicat problemelor sociale din Republica
Moldova savanții au afirmat că în Republica Moldova nu există clasa de mijloc, oamenii
divizându-se în bogaţi (o mică parte) şi săraci (restul). Totuşi, un grup de cercetători din țară au
realizat un sondaj în care, patru din zece oameni au răspuns că s-ar atribui clasei mijlocii. Odată
ce clasa medie nu este bine definită în ţara noastră, „este prematur să vorbim despre noțiunea de
clasă socială, mai degrabă sunt niște straturi sociale medii”[23]. În SUA, clasa de mijloc
constituie 54% din populație, iar în Germania - 51%. Micii întreprinzători, profesorii şi medicii
ar trebui să constituie cea mai mare parte a clasei de mijloc. În România, de exemplu, veniturile
acestora îi situează în categoria săracă, clasa de mijloc constituind sub 10%.
Piaţa de capital subdezvoltată. La momentul actual, cea mai reală posibilitate de investiţie
pentru persoanele fizice de la noi sunt depozitele bancare sau valorile mobiliare de stat pe termen
mediu sau scurt, pe când în ţările dezvoltate există instrumente potenţiale pentru investiții mult
mai diversificate (cele mai des folosite fiind obligaţiunile corporative).
Deficienţele cadrului de reglementare. Sistemul privat de pensii a fost reglementat în
Republica Moldova prin Legea din 1999 cu privire la fondurile nestatale de pensii. Aceste
fonduri însă nu pot fi funcţionale din cauza că Legea menţionată nu a fost urmată de modificări
necesare ale Codului Civil, ale Codului Fiscal şi ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat.

44
 Din analiza efectuată deducem că, o reorientare a sistemului de pensii din Republica
Moldova devine imperativă. Principalul scop al instituirii sistemului mixt de pensionare în
Republica Moldova este asigurarea bunăstării populaţiei post-active prin intermediul
mecanismelor investiţionale. Deocamdată, unicele instituţii financiare care ar putea acoperi
această necesitate de economisire a cetăţenilor moldoveni sunt companiile de asigurări.
Dezvoltarea potențialului investițional al pieței de asigurări este o problemă complexă cu
incursiuni în diverse domenii. Acest fapt a permis identificarea patru tipuri de politici care ar
contribui la dezvoltarea potențialului investițional:
Tabelul 3.1.
Politici de susținere a dezvoltării potențialului investițional al asigurărilor
Politici economico- Politici de Politici sociale Politici demografice
financiare reglementare
- crearea unui climat - principii clare și - susținerea - susținerea
investițional transparente de incluziunii sociale;
natalității;
favorabil; - acordarea reglementare; - dezvoltarea culturii
facilităților fiscale; - implementarea financiare a - creșterea speranței
- majorarea salariilor; Solvency II; populației pe baza
de viață
- dezvoltarea pieței - liberalizarea creșterii educației
financiare prin restricțiilor de financiare și a sporirii
instrumente investiții pentru încrederii populației
investiționale asigurători; în sectorul de
funcționale; - instituirea unui asigurări;
- asigurarea cadru fiscal favorabil - reforma sistemului
stabilității ratelor de pensii
(rata inflației, rata
reală a dobânzii)
Sursa:elaborat de autor în baza Raportului de activitate al CNPF pentru anul 2019
a) Politicile economico-financiare se referă la necesitatea creării unui climat investiţional
favorabil, instituirea unor facilităţi fiscale pentru asiguraţi şi asigurători, stimularea populaţiei
active prin creşterea nivelului de salarizare. Totodată, menţionăm necesitatea dezvoltării pieţei
financiare prin crearea instrumentelor investiţionale funcţionale. În responsabilitatea guvernului,
dar şi a companiilor, este promovarea produselor de asigurare şi găsirea canalelor eficiente de
vânzare. Cele mai importante, la capitolul îmbunătăţirii condiţiilor de investiții, rămân a fi
politicile de asigurare a stabilităţii financiare şi economice.
În acest sens, sunt foarte relevante ratele inflaţiei şi a dobânzii pe piaţă care trebuie să aibă
un nivel controlat şi stabil. În Republica Moldova există politici de stimulare fiscală a
asigurătorilor şi sunt create condiţii legislative, dar nu există o piaţa financiară consolidată în
care ar putea să fie desfăşurată activitatea investiţională a unor asemenea instituţii. Sau , anume

45
activitatea investiţională reprezintă cea mai importantă sursă de venit care contribuie la
dezvoltarea şi fortificarea companiilor de asigurare.
b) Politici de reglementare. Existenţa unui cadru juridic favorabil stimulează activitatea
întreprinderilor. Ne referim la politici fiscale stimulatoare, la reglementarea politicii
investiţionale a companiilor de asigurare într-o manieră armonioasă (restrictiv-permisivă). Pentru
Republica Moldova, o importantă politică de reglementare în domeniul dezvoltării asigurărilor
ţine de implementarea Solvency II şi a altor directive europene care şi-au demonstrat eficienţa în
ţările dezvoltate din vest. Importantă ar fi reglementarea corectă a cotei asigurătorilor străini pe
piaţă, luând în considerare atât oportunitatea investiţiilor străine cât şi riscurile înstrăinării
bunurilor. Totuşi, cea mai importantă politică şi una stringentă pentru Republica Moldova în
situaţia actuală, rămâne a fi reformarea sistemului de pensii cu scopul eficientizării acestuia şi
asigurării bunăstării populaţiei aflate în incapacitate de muncă.
c) Politici sociale. Acest tip de politici se referă la mecanismele de incluziune socială şi
întreprinderea măsurilor în vederea educării financiare a populaţiei şi sporirii nivelului de cultură
a asigurărilor. Aceste mecanisme vor contribui la creşterea gradului de încredere a populaţiei în
companiile de asigurare, prin urmare, cetăţenii vor apela mai des la companii pentru a-şi gestiona
riscurile. La etapa actuală, există programe de educaţie financiară lansate în fiecare instituţie
financiară din ţară. Ar fi binevenită şi introducerea disciplinelor de educaţie financiară în
instituţiile de învăţământ secundar, astfel încât, odată cu absolvirea școlii să obținem o generație
cu un „raţionament de piaţă” conștientă că singură este responsabilă de gestiunea riscurilor.
d) Politici demografice. Se referă la măsurile de susţinere a populaţiei în vederea creşterii
natalităţii, a speranţei de viaţă, dar şi a numărului de populaţie activă care sunt principalii
cumpărători a poliţelor de asigurare (în special de viaţă) şi deci sunt principala sursă de formare
a fondurilor investiţionale ale companiilor.
Actualmente, cele mai funcţionale instrumente de investiţii din ţară sunt depozitele bancare
şi hârtiile de valoare de stat. De menţionat că, piaţa financiară autohtonă este activă doar pe
segmentul titlurilor de valoare de stat, în celelalte tipuri de acţiuni şi tranzacţii rămânând a fi la o
etapă rudimentară. Chiar şi în aşa condiţii, ar putea fi găsite mecanisme de susţinere a activităţii
investiţionale a companiilor de asigurare. Unul din acestea, ar putea fi stimularea asigurătorilor
de a participa pe piaţa valorilor mobiliare de stat, care este foarte profitabilă la moment în
Republica Moldova. Un avantaj în acest sens îl reprezintă cadrul legal care permite investirea
rezervelor de asigurare în valori mobiliare de stat în orice cuantum. Această stimulare ar putea fi
făcută dacă companiilor li s-ar acorda dreptul să fie dealeri primari, de rând cu băncile
comerciale.

46
 La etapa actuală, pe piaţa valorilor mobiliare de stat din republica Moldova activează 9
bănci comerciale în calitate de dealeri primari din numărul total de 11 bănci comerciale
înregistrate în ţară. În situaţia creată, companiile de asigurări, ca deţinători de fonduri, ar putea
investi în VMS doar prin intermediul băncilor. Aşa cum băncile comerciale au resursele limitate
de rata rezervelor obligatorii[24], ele nu pot acorda mulţi bani pentru procurarea VMS. Deci,
dacă companiile ar avea posibilitatea directă de a cumpăra VMS, volumele de investiţii pe
această cale s-ar majora.
Cultura asigurărilor reprezintă un anumit „grad de educaţie, de instruire, de răspândire a
cunoştinţelor şi anumitor deprinderi, necesare pentru utilizarea serviciilor de asigurare”[26].
Această noțiune derivă din deprinderile comportamentale, grad de dezvoltare morală şi
intelectuală a societăţii care formează conceptele şi viziunile asupra lumii.
Încă un aspect referitor la cultura prestatorilor de servicii ține de managementul intern al
companiilor. Personalul angajat în sfera asigurărilor din Republica Moldova deseori nu deţine
calificarea corespunzătoare domeniului, din cauza inexistenţei, pe parcursul mai multor ani, a
instruirii în această sferă. Studiile la specialităţile ce ţin de asigurări au început în cadrul
instituţiilor de învăţământ cu puţini ani în urmă şi nu s-a reuşit încă educarea unei mase critice de
specialişti calificaţi necesară pentru acoperirea sectorului. Cel mai des în companiile de asigurări
sunt angajaţi oameni fără specializare în domeniul asigurărilor ceea ce se reflectă uneori negativ
asupra activităţii. Un aspect pozitiv este că, odată cu implementarea noilor standarde de calitate
impuse de necesitatea integrării europene, s-a reuşit totuşi atingerea unui nivel de cultură al
personalului mult mai ridicat.
Aceasta se referă atât la gradul de instruire al colaboratorilor cât şi la aspectul agreabil, arta
comunicării şi spiritul corporativ care sunt indispensabile criterii de performanţă în domeniu
deservirii clienţilor. În acest sens, este de remarcat Regulamentul aprobat de CNPF în anul 2016
cu privire la cerinţele de pregătire şi competenţă profesională în asigurări.
Comportamentul consumatorului. Din analizele efectuate în capitolele anterioare,
desprindem că cererea la produsele de asigurare este scăzută, cel mai des fiind determinată de
obligativitatea anumitor tipuri de asigurare. Cauzele acestui comportament nu se rezumă doar la
nivelul scăzut al veniturilor populaţiei. Aici este vorba şi despre lipsa unei bune practici
anterioare, dar şi de nivelul scăzut al culturii financiare şi juridice. Toate acestea se rezumă la un
nivel destul de scăzut al incluziunii sociale din Republica Moldova.
Chiar şi persoanele cu venituri considerabile nu apelează la serviciile de asigurare din cauza
că nu sunt suficient de informate despre instrumentele menite să le protejeze interesele

47
patrimoniale, viaţa şi sănătatea. O altă cauză ar fi şi neîncrederea populaţiei faţă de companiile
de asigurări, care derivă din gestionarea ineficientă pe parcursul anilor a pieţei de asigurări.
Legislaţia privind reglementarea şi funcţionarea acestei pieţe a apărut abia în 2006, ceea ce a
permis eliminarea multor companiiescroci şi stabilirea unor reguli de joc dure, dar bine
determinate. Astfel, a trecut încă prea puţin timp pentru ca populaţia să capete încredere în
companiile de asigurări şi să acumuleze o experienţă favorabilă care ar spori popularitatea
asigurărilor. Un exemplu relevant care demonstrează lipsa unei educaţii financiare şi nivelul
scăzut al culturii asigurărilor vine din sectorul agricol. Este bine cunoscut că economia
Republicii Moldova per ansamblu, dar şi bunăstarea oamenilor din mediul rural, este dependentă
de sectorul agricol.
Cu toate acestea, foarte puţini sunt informaţi în privinţa posibilităţii de diminuare a riscului
prin intermediul asigurării contra calamităţilor naturale sau prin solicitarea subvenţiilor din
partea statului destinate inclusiv plăţii primelor de asigurare. Cererea scăzută față de asigurarea
riscurilor naturale mai este cauzată și de lipsa informaţiei cu privire la cartografierea riscului
asociat cu calamităţile naturale în Republica Moldova.
Sectorul public, a cărui obligaţie ar trebui să fie informarea publicului, interacţionează
defectuos cu sectorul privat. În afară de aceasta populaţia este orientată spre aceea că este mult
mai simplu să aştepţi o compensaţie de la stat decât să întreprinzi eforturi pentru aţi asigura
bunurile. Există şi o altă parte a monedei, care se referă la companiile de asigurări. Acestea evită
să acorde asigurare împotriva calamităţilor naturale, deoarece pierderile sunt prea mari. Scopul
major al prestatorilor serviciilor de asigurare, dar şi al întregii industrii a sectorului este atingerea
nivelului de conştientizare a necesităţii asigurărilor ca parte indispensabilă a unei societăţi
civilizate și respectarea corelaţiei intereselor asiguraţilor şi asigurătorilor. Este important de a
convinge populaţia că „asigurările nu sunt piramidă financiară, dar un mecanism economic real
ce oferă compensarea pierderilor materiale”.
Aceasta poate fi realizat prin transparenţă şi onestitate în relaţiile cu clienţii, perceperea
corectă şi oportună a necesităţilor consumatorului şi oferirea unor produse accesibile şi
rezonabile. Prin urmare, cercetările asupra culturii asigurărilor, ne-au orientat spre formularea
următoarelor recomandări:
• Pentru a spori nivelul de cultură în rândurile populaţiei, asiguratorii trebuie să întreprindă
măsuri în vederea promovării necesităţii asigurărilor şi a imaginii companiilor sale. Dacă
mentalitatea actorilor acestei pieţe este un factor de influenţă a nivelului de dezvoltare,
atunci este necesară studierea tuturor problemelor şi găsirea soluţiilor în vederea
promovării unei culturi a asigurărilor orientată spre prosperitatea sectorului.

48
 • Dezvoltarea slabă a pieței de asigurări din Republica Moldova are loc, inclusiv, din cauza
responsabilităţii sociale reduse a asigurătorilor. Este prea puţin conştientizat că orice
companie prestatoare de servicii trebuie să fie orientată spre consumator. Aici vorbim atât
despre schimbarea mentalităţii angajaţilor companiilor cât şi despre cea a consumatorilor
de servicii. Sunt necesare politici elaborate la nivel de societăţi de asigurare care ar veni
să educe societatea şi să o orienteze spre ideea necesităţii asigurărilor ca un element
indispensabil al unei societăţi moderne şi civilizate.
• Politicile de promovare a culturii asigurărilor, a educaţiei financiare şi a incluziunii
sociale se referă la strategiile, tacticile şi planurile de marketing a prestatorilor de servicii
de asigurare. Sunt necesare studii, sondaje, cercetări şi analize a grupurilor de clienţi. E
nevoie de cooperarea asigurătorilor şi a brokerilor pentru popularizarea cunoştinţelor din
domeniu prin implementarea proiectelor comune – publicaţii, emisiuni radio şi TV.
De menționat că, digitalizarea înseamnă folosirea tehnologiei de stocare şi procesare, căutare
şi regăsire a informaţiilor între utilizatorii on-line. Acest fenomen poate aduce importante
avantaje în dezvoltarea pieței de asigurări și în sporirea cererii de asigurare, ceea ce va conduce
la dezvoltarea potențialului investițional al asigurărilor. Datorită accesului liber la internet din
Republica Moldova, promovarea serviciilor de asigurare pe canale digitale ar fi o soluție pentru
dezvoltarea sectorului și ar constitui o încadrare perfectă în ultimele tendințe de evoluție ale
pieței financiare internaționale.

49
 CONCLUZII
În urma cercetării realizate, sunt formulate următoarele generalizări și concluzii:
✓ Asigurarea reprezintă o categorie economică importantă cu efecte financiare
semnificative. Datorită fondurilor formate din contul primelor achitate de clienţi, asigurătorii
devin importanţi actori pe piaţa investiţională, având capacități de finanțare pe termen lung care
pot genera fonduri necesare pentru dezvoltarea business-ului şi a economiei per ansamblu.
✓ Analiza comparativă efectuată în lucrare a demonstrat că piața de asigurări din Republica
Moldova nu și-a atins gradul de maturitate. Caracteristica maturității este stabilită prin indicatorii
de penetrare și densitate, numărul de participanți și volumele primelor de asigurare subscrise,
portofoliul de asigurare și cel de investiții. Evaluarea în baza acestor indicatori a demonstrat că
piața de asigurări din Republica Moldova înregistrează ritmuri dinamice de creștere, dar are un
sector de asigurare de viață foarte puțin dezvoltat comparativ cu alte țări, ceea ce denotă o
subdezvoltare a pieței de asigurări în general. Orientarea spre asigurările obligatorii și cererea
redusă față de asigurările de viață limitează potențialul investițional al asigurărilor, deoarece
asigurările obligatorii nu reprezintă surse de investiții pe termen lung.
✓ Tendințele pieței financiare mondiale și schimbările structurale din Republica Moldova
care țin de orientarea asigurătorilor spre instrumente investiționale pe termen lung și modificările
cadrului legal sunt premize pentru dezvoltarea sectorului de asigurări și contribuie la formarea
unui potențial investițional solid în cadrul sectorului.
✓ Cercetările asupra practicii internaționale de formare și gestiune a portofoliilor
investiționale a companiilor de asigurări ne-au permis să concluzionăm că pieţele mature de
asigurări ale altor țări îşi constituie potenţialul investiţional în baza primelor de asigurare de viaţă
şi îl valorifică preponderent prin investiţii în hârtii de valoare pe termen lung. Astfel, dezvoltarea
potenţialului investiţional depinde de creșterea segmentului asigurărilor de viaţă, unde sunt
acumulate mijloace bănești considerabile și mobilizate pe termen lung, ceea ce reprezintă o
condiţie favorabilă pentru investiţii şi o posibilitate de valorificare a activelor populaţiei.
✓ Analiza efectuată a arătat că există obstacole în dezvoltarea potențialului investițional
care sunt condiționate atât de consumatorii serviciilor de asigurare cât și de instituțiile
reglementatoare și asigurători. În Republica Moldova, autoritățile încă nu au sesizat deplina
importanță și perspectivele sectorului de asigurări, ceea ce a condus la apariția dificultăților
legate de restricțiile normative. Companiile de asigurări nu-și pot valorifica potențialul
investițional din cauza limitelor legale cu privire la formarea și gestionarea portofoliului
investițional, precum și din cauza pieţei de capital slab dezvoltate. Pe de altă parte, consumatorii

50
serviciilor de asigurare nu și-au format încă o cultură de asigurare care ar contribui la creșterea
cererii față de aceste servicii.
✓ Evaluând constrângerile și provocările apărute în procesul de dezvoltare al sectorului de
asigurări, am constat că pentru activitatea investițională a asigurătorilor cel mai mare
impediment îl prezintă cadrul de reglementare neadecvat. Asigurătorii din Republica Moldova
sunt obligați prin lege să investească în anumite tipuri de active. Condițiile impuse pentru 138
dispersarea activelor sunt motivate de necesitatea protejării fondurilor asiguraților însă
restricționează activitatea investițională a companiilor.
✓ Stimularea activității investiționale a companiilor de asigurări poate contribui la formarea
și dezvoltarea potenţialului investiţional al pieţei de asigurări, iar implementarea unor politici
clare și coerente de susținere a sectorului poate contribui la valorificarea eficientă a acestui
potențial și poate aduce efecte pozitive (sociale, economice și financiare).
Concluziile realizate în cadrul tezei au permis formularea următoarelor recomandări:
• Evaluarea potențialului investițional al companiilor de asigurări în baza indicatorilor
auxiliari care sunt: numărul contratelor, ratingului companiei, numărul de filiale, suma asigurată
conform contractelor, presiunea fiscală, ratele dobânzilor pe piața financiară, nivelul de trai al
populației. În scopul comparării potențialelor investiționale a sectoarelor de asigurări din diferite
țări sau regiuni, recomandăm utilizarea indicatorilor relativi numiți nivelul potențialului
investițional brut și nivelul potențialului investițional net.
• Introducerea unor noi stipulări în dreptul companiilor de asigurări care ar permite
investițiile în IMM. Aceasta ar contribui la susținerea sectorului real al economiei și la
dezvoltarea capacităților industriale ale țării.
• Acordarea companiilor de asigurări a dreptului de a participa pe piața primară a valorilor
mobiliare de stat, ceea ce ar crea un mediu concurențial favorabil pe piața financiară (concurență
băncilor), ar impulsiona activitatea investițională, ar asigura dezvoltarea pieței (diversificarea
ofertei de titluri de stat în direcţia celor cu maturitate mai mare), ar contribui la stabilitatea
bugetului public.
• Instituirea unui cadru de supraveghere a asigurătorilor în activitatea lor investițională
ceea ce ar oferi încredere asiguraților că fondurile lor sunt gestionate eficient.
• Introducerea unui sistem mixt de pensii cu implicarea componentei investiționale.
Bunăstarea populației va creşte datorită gestiunii fondurilor pe bază de investiţii, iar economia se
va dezvolta datorită investițiilor făcute prin fondurile de pensii. Venitul în perioada post-activă
va depinde de efortul financiar personal depus şi nu de guvern sau alte grupuri de interese.

51
 • Revizuirea și înlăturarea disensiunilor legislative care împiedică companiile de asigurări
să creeze societăți investiționale, fonduri de pensii și alte instituții funcționale care să poată
participa la procesul investițional.
• Organizarea de către asigurători, dar și de către autoritățile statului a campanii de educare
a unei noi societăţi versate în materie de gestiune financiară care să cunoască utilitatea şi
necesitatea asigurărilor.
• Revederea politicilor și strategiilor de marketing ale prestatorilor de servicii de asigurare
prin promovarea mai intensă a produselor de asigurare.
• Realizarea unor campanii publicitare cu caracter social–educaţional şi implicarea
societăților de asigurări în diverse proiecte de caritate.
• Elaborarea studiilor, sondajelor, a cercetărilor și a analizelor în acest domeniu în vederea
găsirii soluțiilor eficiente de dezvoltare a pieței de asigurări.
• Lărgirea rețelelor de desfacere și intensificarea cooperării cu brokerii de asigurare pentru
popularizarea cunoştinţelor în domeniul asigurărilor.
În concluzie pot afirma că în Republica Moldova asigurătorii nu se implică în formarea
unei culturi şi a unui comportament al clienţilor aceasta fiind o cauză din care populaţia nu
apelează la serviciile de asigurare. Nu există suficientă publicitate a acestor servicii, a utilităţii şi
a importanţei lor. Se fac doar publicităţi ale companiilor de asigurare care deţin o cotă
impunătoare pe piaţa de asigurări, dar nu se întreprind măsuri de a schimba mentalitatea
oamenilor, de a-i orienta spre procurarea poliţelor şi de a le explica că asigurarea este o metodă
de gestionare a propriilor riscuri. Problema derivă din faptul că în ţara noastră businessul este
orientat doar spre profit şi întreprinzătorii nu realizează că acest profit depinde în mare măsură
de comportamentul consumatorului care include mentalitatea, tradiţiile şi experienţele oamenilor.
Orice afacere în domeniul prestării serviciilor se dezvoltă atunci când cererea la aceste servicii
este una în creştere.

52
 BIBLIOGRAFIE
ACTE NORMATIVE
1. Acordul de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană și Comunitatea
Europeană a Energiei Atomice și Statele Membre ale acestora.
2. Directiva 2009/138/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009
privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare
(Solvabilitate II).
3. Hotărâre cu privire la aprobarea Codului de Guvernanță Corporativă: nr. 67/10 din
24.12.2015. În: Monitorul Oficial, nr. 49-54.
4. Hotărârea CNPF nr. 49-5 din 30.09.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind
cerinţele de pregătire şi competenţă profesională în asigurări
5. Hotărârea cu privire la salarizarea angajaților din unitățile cu autonomie financiară: nr.
743 din 11.06.2002. În: Monitorul Oficial, nr. 79-81.
6. Hotărârea de Guvern privind modificarea Hotărârii Comisiei Naționale a Pieței
financiare nr. 3/14 din 27.01.2017: nr. 31/11 din 21.07.2017. În: Monitorul Oficial al
Republicii Moldova, nr.265-273/1391.
7. Legea asociațiilor de eocnomii și împrumut nr. 139 din 21.06.2007. În Monitorul Oficial
nr. 112-116 art. 506 din 03.08.2007
8. Legea cu privire la organizațiile de creditare nebancară nr. 1 din 16.03.2018. În Monitorul
Oficial nr. 108-112 art. 200 din 30.03.2018
9. Legea nr. 129 din 13.07.2018 pentru aprobarea Strategiei de dezvoltare a pieţei financiare
nebancare pe anii 2018–2022 şi a Planului de acțiuni pentru implementarea acesteia. În
Monitorul Oficial nr. 321-332, art. 513
10. Legea nr. 171 din 11.07.2012 privind piața de capital. În Monitorul Oficial nr. 193-197
art. 665
11. Legea Nr. 192 din 12.11.1998 privind Comisia Naţională a Pieţei Financiare. În
Monitorul Oficial al RM nr. 117-126 BIS din 14.08.2007
12. Legea privind birourile istoriilor de credit nr. 122 din 29.05.2008. În Monitorul Oficial
nr. 316-321 art.546
13. Legea privind Comisia Națională a Pieței Financiare: nr. 192 din 12.11.1998. În:
Monitorul Oficial, nr. 117-126.
14. Legea privind fondurile de pensii facultative nr. 198 din 20.11.2020. În Monitorul
Oficial nr. 344-351 art. 227

53
15. Legea privind organismele de plasament colectiv alternative nr. 2 din 06.02.2020. În
Monitorul Oficial al RM nr. 94-98 art. 142
16. Legea privind fondurile de pensii facultative nr. 198 din 20.11.2020. În Monitorul
Oficial nr. 344-351 art. 227
17. Raportul anual al CNPF pentru anul 2020
18. Regulament de ordine interioară a CNPF, aprobat prin Înscrierea protocolară nr. 45/1
din 11 octombrie 2010.
19. Regulamentul (CE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26
iunie 2013 privind cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de
investiții și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012.
20. Regulamentul (UE) nr. 600/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 mai
2014 privind piețele instrumentelor financiare și de modificare a Regulamentului (UE)
nr. 648/2012.

MONOGRAFII, MANUALE, LUCRĂRI DIDACTICE

21. HÎNCU, R., IORDACHI, V. Bazele funcţionării pieţei de capital. Chişinău: ASEM,
2012. ISBN 9975-75-298-5. 340 p.
22. HOLZMAN, R., GUVEN, U. Adequacy of Retirement Income after Pension Reforms in
Central, Eastern, and Southern Europe. Eight Country Studies. Worl Bank, 2009.
ISBN 978-08213-7781-9. 332 p.

PUBLICAŢII ÎN MATERIALE CONFERINŢELOR, SIMPOZIOANELOR

23. MOCANU, Victor. Comunicare la Conferința științifică internațională ”Inegalități
sociale în Republica Moldova. Premise ale constituirii clasei de mijloc”, 23-24
februarie 2017, AȘM, Chişinău, ISBN 978-9975-9761-9-0.
https://icjp.asm.md/sites/default/files/publicatii/inegalitati_sociale_in_republica_moldo
va_constituirea_clasei_de_mijloc._materialele_conferintei_stiintifice_internationale_23
-
24_februarie_2017_chisinau_coord._victor_mocanu._chisinau_tipografia_centrala._201
7_440_p.pdf

54
 RESURSELE ELECTRONICE
24. Banca Națională a Moldovei. Ratele de bază, rata rezervelor obligatorii și ratele oficiale
medii de schimb valutar în Republica Moldova. [citat 5 aprilie2021].
Disponibil: https://www.bnm.md/
25. Comisia Națională a Pieței Financiare a Republicii Moldova. Raport anual 2019.
Disponibil: https://www.cnpf.md/storage/files/files/Raport%20Anual%202019.pdf
[citat: 15 aprilie 2021]
26. Gamurari, Veaceslav. Nivelul culturii asigurărilor în Republica Moldova. 2010.
[citat 17 aprilie 2021] . Disponibil: https://www.xprimm.md/Nivelul-culturii-
asigurarilor-in-Republica-Moldova-articol-194-39464.htm
27. Inderst, G. Pension Fund Investment in Infrastructure. In: OECD Working Papers on
Insurance and Private Pensions, No. 32, 2009. [citat 20 aprilie 2021] .
Disponibil: http://www.oecd.org/finance/private-pensions/42052208.pdf
28. Informaţii privind pachetele de asigurări pe viaţă. [citat 01 mai 2021].
Disponibil : https://www.grawe.md/asigurare-viata/
29. Pagina web a instituției CNPF. [on-line]. Disponibil: www.cnpf.md.
[citat 25 februarie 2021].
30. Recensământul populaţiei. [citat 03 mai 2021].
Disponibil: https://statistica.gov.md/map.php?l=ro&idc=205

55
 APROBAT
Şef departament „Finanţe şi Asigurări”
Prof. univ.,dr. Botnari Nadejda
Proce verbal nr. 5 din 21 decembrie 2020

Planul calendaristic de elaborare a tezei de licenţă

Lesnic Gabriela-Iuliana
(numele şi prenumele studentului)
Tema tezei_Identificarea sectorului naţional de asigurări în contextul pieţei financiare naţionale_

Etapele elaborării şi prezentării tezei:

Data realizarii/
Nr. Etapele Datalimită semnătura
coordonatorului

1. Aprobarea temei tezei 30.09.2020

2. Studierea surselor bibliografice permanent

3. Aprobarea planului tezei 20.02.2021

4. Elaborarea și prezentarea capitolului I 30.03.2021

5. Elaborarea și prezentarea capitolului II 18.04.2021
6. Elaborarea și prezentarea capitolului III 05.05.2021
Prezentarea variantei finale a tezei
7. coordonatorului 07.05.2021
Acceptul coordonatorului pentru plasarea
8. tezei în Sistemul Antiplagiat 13.05.2021
9.
Înregistrarea tezei la departament 26.05.2021

10. Plasarea tezei în Repozitoriu ASEM 25.05.2021

11. Susţinerea tezei 31.05.2021-12.06.2021

Subsemnata, îmi asum responsabilitatea să realizez toate activităţile planificate

încadrul elaborării tezei de licenţă în termenii specificaţi mai sus. În cazul
nerespectării termenilor nu voi pretinde a fi admisă la susţinerea tezei de licenţă în
cadrul Comisiei.

Data 26.05.2021
Student________Lesnic G.______
semnătura

Conducător ştiinţific Cernit Rodica,conf.univ.,dr. ___

numele,prenumele,funcţia,titlulştiinţific semnătura
Raport a sistemului antiplagiat referitor la student(a).

Nume:  Lesnic
Prenume:  Gabriela-Iuliana
Email:  lesnic-gabriela@mail.ru
ReportId u-NTM2MDctMjAyMS01LTI1 Date: 25.05.2021, 17:27

--------

Facultatea: Finanțe
Specialitatea: FB
Ciclul de studii: I
Grupa: FB182
Copyright (anul): 2021
Tema lucrării: ---
Informații privind plasarea total fișiere în sistem:
Denumire fișier Data creării Stare fișier
# TEZA_LICENTA.pdf 18 Mai 2021, 21:47 processed

Note:

• Dacă este numele fișierului încărcat în raport și data, aceasta confirmă faptul încărcării fișierului.
• În cazul când starea fișierului este: "defect" / "bad_file", fișierul nu poate fi procesat și trebuie încărcat repetat.
• Gestiunea accesului pentru încărcarea fișierelor sau accesarea raportului este efectuată de către departament!
• Nu este permisiune pentru încărcarea fișierelor.

©2021 - ASEM AntiPlagiarism Service

 Academia de Studii Economice din Moldova
Facultatea „Finanţe”
Departamentul „Finanţe şi Asigurări”

AVIZ
asupra tezei de licenţă cu tema
_ Identificarea sectorului naţional de asigurări în contextul pieţei financiare naţionale ,
elaborată de studenta_Lesnic Gabriela-Iuliana____, gr. FB - _182___,
învăţământ cu frecvenţă la zi.

Referitor la conţinutul tezei de licenţă propunem următoarele aprecieri:

Nr. Criteriudeapreciere Calificativ

crt. Foarte bine Bine Satisfăcător Nesatisfăcător
(10-9) (8-7) (6-5) (4-1)
1. Structura lucrării:coerenţa conceptuală 
Şi modalitatea de prezentare
2. Abordarea teoretică a temei 
3. Transpunere a problematicii pe o 
Aplicaţie practică
4. Corespunderea conţinutului lucrării cu 
Scopul şi obiectivele propuse
5. Utilizarea informaţiei analitice în 
Expunerea materialului
6. Diversitatea şi actualitatea surselor 
bibliografice
7. Contribuţia personală a autorului 
8. Corespunderea tezei cu prevederile 
Ghidului
9. Relevanţa concluziilor 

Suplimentar menţionăm:

În concluzie, considerăm că teza de licenţă întruneşte integral/parţial/nu întruneşte (desubliniat)

condiţiile pentru a fi susţinută în faţa Comisiei pentru examenele de licenţă.
Nota propusă de conducător: 8(opt)

Conducător ştiinţific: _ conf.univ.,dr.,CERNIT Rodica _________________

(funcţia, titlul ştiinţific), (numele, prenumele)________ ________
(semnătura)
Data 25.05.2021