You are on page 1of 31

MASTER NUTRIȚIE ȘI

SIGURANȚĂ ALIMENTARĂ

BIOCHIMIE NUTRIȚIONALĂ

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 1


Materia vie. Constituenții fundamentali ai
materiei vii
I. Compoziția elementară a materiei vii

• Bioelemente. Elemente biogene = Elemente care intră în compoziția


materiei vii

• Organismele vii își extrag, încă de la naștere, componentele din


mediul înconjurător, compoziția lor elementară fiind condiționată de
mediul în care se dezvoltă

• Organismele vii au selecționat din mediul înconjurător anumite


elemente care se pot clasifica în funcție de cantitatea și funcțiile pe
care le îndeplinesc 2

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


„Elementele vieții”

MACROELMENTE: C, N, O, H, P, S
OLIGOELEMENTE: Na, Mg, K, Ca, Cl, Fe
MICROELEMENTE: Mn, Fe, Co, Cu, Zn
MICROELEMENTE esențiale doar pentru unele viețuitoare: V, Cr, Mo, B, Al,
Ga, Sn, Si, As, Se, I 3

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie

MACROELEMENTELE și OLIGOELEMENTELE – rol


structural și energetic

u Macroelemente: elemente MACROBIOGENE (99%)


H; O; C; N; P; S
u Oligoelemente: elemente OLIGOBIOGENE (0.05 – 1%)
Ca, Mg; Na; K; Fe; Cl
u Microelemente: elemente MICROBIOGENE (urme)
Cu; Co; Zn; Mn; F; J; Mo; Se
(elemente invariabile)
Br; Si; Li; As (elemente variabile)

MICROELEMENTELE – rol catalitic 4


Distribuția elementelor și a bioelementelor

HIDROGEN - 63%
OXIGEN – 25%
OXIGEN – 47% CARBON – 9,5%
SILICIU – 28% AZOT – 1,4%
ALUMINIU – 7,9%
FIER – 4,5%
HIDROGEN - 0,22%
CARBON – 0,19%
H; O; C; N
Scoarța Pământului

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


Organismul uman 5
Concluzia: organismul uman „a ales”: carbonul,
azotul, oxigenul, hidrogenul !

u Au proprietăți comune:
u Pot forma cu ușurință legături covalente stabile, foarte puternice (tăria
legăturilor covalente este invers proporțională cu masele atomice)
u C, N și O pot forma legături simple, duble și triple => variabilitatea
considerabilă a biocompușilor
u Atomii de C au capacitatea de a se lega între ei (legături liniare, ramificate);
formează structuri tridimensionale
u Cele 4 elemente se combină între ele. Se formează astfel combinații
covalente foarte diferite.
u Se formează grupările funcționale => DIVERSITATEA BIOMOLECULELOR

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 6


Primele CONCLUZII:

u Materia vie este compusă din molecule nevii

u Celulele vii nu conțin atomi foarte specifici numai materiei vii

u Celulele vii ascultă de aceleași legi ale chimiei care guvernează


și comportarea moleculelor în afara celulelor

u Biochimia nu studiază legi chimice de un tip aparte, unic, ci este


preocupată de înțelegerea comportării moleculelor care se
găsesc în celule – MOLECULE BIOLOGICE

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 7


II. Asamblarea bioelementelor => tipuri de biomolecule

u APĂ Anioni
ELECTROLIȚI
u Combinații MINERALE (Săruri minerale) Cationi

Constituenți propriu-ziși Rol


PROTEINE, structural
GLUCIDE, LIPIDE și energetic
u Combinații ORGANICE
Efectori biochimici
(BIOMOLECULE) (BIOCATALIZATORI)
ENZIME, HORMONI, VITAMINE, Rol
MEDIATORI CHIMICI AI catalitic
IMPULSULUI NERVOS
Rol
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie
ACIZII NUCLEICI informațional
8
Numeroase biomolecule = structuri supramoleculare

lipide proteine glucide acizi nucleici


Molecule simple acizi grasi amino acizi glucoză nucleotide

Molecule complexe fosfolipide peptide celuloză ADN

Structuri
membrane proteine complexe perete celular cromozom
supramoleculare

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


Organizarea ierarhică a
structurilor biologice

În cadrul sistemelor biologice se diferenţiază


nivele de organizare ierarhizate cu
caracteristici proprii pentru fiecare nivel.

Atomi →biomolecule (bioelemente) →


agregate biomoleculare → celule → ţesuturi →
organe → organism

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 10


Caracteristicile proprii materiei vii

DIVERSITATE
u Grad înalt de COMPLEXITATE
ORGANIZARE

u Organismele vii = sisteme organizate


u Funcții specifice pentru aproape fiecare component al sistemului
viu, dar și
u Adaptabilitatea compoziției în funcție de rolul biomoleculelor
u Unii constituenți sunt organizați pentru captarea energiei (hγ)
(Fotosinteza)
u Autoreplicarea – autoreproducerea

Caracteristica esențială a materiei vii


UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 11
Celula animală

12

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


Celula vegetală

13

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


BIOLOGIE CHIMIE

BIOCHIMIE

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 14


BIOCHIMIA
u CHIMIA BIOLOGICĂ

u CHIMIA FIZIOLOGICĂ

u “CHIMIA VIULUI”

u CHIMIA MATERIEI VII

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 15


DEFINIȚIA BIOCHIMIEI NUTRIȚIONALE.
OBIECTIVE
Studiul
1. BIOMOLECULELOR și
BIOCOMPUȘILOR

MEDIU
ÎNCONJURĂTOR
2. FUNCȚIILOR
pe care biomoleculele le
au în organismele vii +
NUTRIENTE ȘI
3. MEDICAMENTE
TRANSFORMĂRILOR
biomoleculelor în
organismul viu
16

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


Cele mai multe maladii au baze
biochimice
u Marea majoritate a maladiilor sunt determinate de anomalii ale proceselor
biochimice, ale proteinelor, perturbări la nivel de ADN, etc, acestea afectând,
deci, căi biochimice majore.
u Exemple de perturbări ale proceselor biochimice care cauzează patologie
complexă – perturbarea echilibrelor electrolitice, absorbția necorespunzătoare a
nutrientelor, perturbările hormonale, efectele induse de agenții chimici sau
biologici toxici, etc
u Cercetările din domeniul biochimiei constituie baza studiilor complexe,
multidisciplinare (genetică, biologie celulară, imunologie, nutriție, patologie,
farmacologie), care permit descoperirea mecanismelor ce provoacă diferite
afecțiuni și deci dezvoltarea de noi metode terapeutice
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 17
Biochimia nutrițională

u reprezintă “ghidul” către descoperirea de noi căi metabolice


ale componentelor alimentare, cu accent pe funcția și
influența lor asupra fiziologiei și a sănătății.

u este alcătuită din cunoștințele și conceptele de bază legate de


proprietățile chimice ale nutrienților și ale altor constituenți
dietetici și de funcțiile lor biochimice, metabolice, fiziologice și
epigenetice.

u un accent principal al cercetării în biochimia nutrițională este


stabilirea științifică a aporturilor dietetice optime (Dietary
Reference Intakes sau DRIs) pentru fiecare componentă
nutritivă și alimentară de-a lungul ciclului de viață.
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 18
De ce se studiază biochimia la
Masterul de nutriție și siguranța
alimentară?
1. Înțelegerea aprofundată a cunoștințelor de fiziologie

2. Înțelegerea aprofundată a proceselor fiziopatologice

3. Înțelegerea modului de acțiune a tuturor mecanismelor biochimice


ce stau la baza dietelor și principiilor alimentare

Toate elementele
nutriționale acțion
ează
prin fuziune cu
proteine (receptori
&
enzime) sau acizi
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie
nucleici! 19
Importanța biochimiei nutriționale

Studiază mecanismele
biochimice de acțiune ale
principiilor alimentare ...

• factorii biologici care


influențează acțiunea
nutriențior

• transformarea tuturor
agenților nutriționali în
organism

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 20


Repere cronologice în dezvoltarea BIOCHIMIEI

21

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie

Deci...Biochimia încearcă să găsească răspunsuri la procese


interdependente, cum ar fi:

Stocarea și transmiterea informației ADN Structura moleculelor biologice


genetice

Reglarea proceselor biochimice Interacțiile dintre biomolecule


ARN

Mecanismele prin care are loc Mecanismele de sinteză și degradare


schimbul de energie Proteine

Cataliză Transport Mișcare Reglare ...


22

Toate se desfășoară cu respectarea principiilor termodinamicii !!!


u Bibliografia obligatorie:
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară,
Disciplina de Biochimie

u Materialul de la curs …și nu numai !!!

„Biochimie. Vitaminele Biochimie pentru


„Biochimie. Enzimele în procesele metabolice” farmacisti - Hormonii in
în procesele metabolice” Mitrea N., Margină D., reglarea proceselor
Mitrea N., Margină D., Grădinaru D., Arsene A.L., metabolice – Margină D,
Arsene A.L., Grădinaru D. Burta C. Drăgoi C, Nicolae A,
Editura Universitară Editura Didactică şi Ungurianu A, Grădinaru D,
23
„Carol Davila”, Bucureşti, Pedagogică, Bucureşti, 2008 Editura Universitară 2021
2010
uBibliografia facultativă:

Lehninger
Principles Textbook of
of Biochemistry. Biochemistry: With Fundamentals of
Clinical Correlations Biochemistry
24

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie


UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie

• Bibliografia facultativă:

Published by the International Union


of Biochemistry and Molecular Biology
and Elsevier Trends Journals FEBS Letters is published by
Elsevier on behalf of the
Federation of European
25

Biochemical Societies
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie

Biochimie nutrițională– semestrul I

u Semestrul I: 2 ore/săptămână – CURS


3 ore/săptămână – Lucrări practice (LP)

u Tematică: 1. METABOLISM GLUCIDIC


2. METABOLISM LIPIDIC
3. METABOLISM PROTEIC
4. HORMONI ȘI VITAMINE

u Examen practic (materia de LP)


u Examen scris: sesiunea de iarnă (curs)
26
Nutriția

u poate fi definită ca știința alimentelor și a relației acestora cu


sănătatea.

u implicații biochimice în creșterea, dezvoltarea și menținerea unei


stări nutriționale în condiții optime.

u nutrient sau „factor alimentar” - este utilizat pentru constituenții


specifici din dietă, cum ar fi
u carbohidrații,
u proteinele,
u lipidele,
u vitaminele.

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 27


MALNUTRIȚIA

u Organizația Mondială a Sănătății definește


malnutriția ca fiind “un dezechilibru
celular între oferta de nutrienţi, energie şi
necesarul organismului pentru a asigura
creșterea şi funcțiile specifice”.

u Malnutriția înseamnă, în esență, „hrănire


neadecvata”. Se referă la cantități insuficiente sau
excesive de alimente, la tipurile greșite de alimente
sau la incapacitatea de a utiliza nutrimentele în mod
corespunzător pentru menținerea stării de sănătate.

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 28


Malnutriția cuprinde:

1.Subnutriția

2. Supraalimentația

UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 29


COMPONENTE ALIMENTARE

Macro-nutrienți Micro-nutrienți
• Carbohidrați • Vitamine
• Proteine • Minerale
Necesare în
• Grăsimi Necesare în
cantități mai
cantități mai mici
mari

APĂ
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie 30
UMFCD, Master de Nutriție și Siguranță Alimentară, Disciplina de Biochimie

Biochimie
Etajul 3,Facultatea de
Feel Free
Farmacie to see us!

31

You might also like