Principiile farmacoterapiei: la poligastrice

Principiile farmacoterapiei abomasului (stomacului glandular) şi a intestinelor la

monogastrice şi poligastrice sunt identice. Rumegătoarele se deosebesc de alte manifere prin
aceea că la primele, nutreţurile iniţial nimeresc în prestomace, preponderent în rumen şi în reticul
unde sunt supuse digestiei fermentative cu participarea a multor specii bacteriene, a cîtorva
specii de protozoare şi de fungi. Pentru ca aceste procese să se efectueze normal trebuie să
asugurăm următoarele condiţii:
 aprovizionarea cu nutrimenţi potriviţi şi apă;
 un mediu fluid;
 temperatură optimală a conţinutului ruminal (≈ 400C);
 pH între 6 şi 7;
 un flux continuu de microorganisme ruminale (contact a microflorei cu nutrimenţii);
 motilitate potrivită a prestomacelor pentru a asigura amestecarea conţinutului,
evacuarea la timp a produselor finale, a gazelor (dioxid de carbon şi metan) prin
eructaţie şi a rezidurilor indigestibile prin propulsarea lor în compartimentele ce
urmează;
 prezenţa cofactorilor nutrimenţilor (oligominerale şi macroelemente).

Boli frecvent întîlnite la rumegătoare:

 Obstrucţia esofagului
 Hipotonia sau atonia prestomacelor
 Meteorismul ruminal
 Acidoza ruminală
 Alcaloza ruminală
 Împăstarea foiosului
 Reticuloperitonita traumatică
 Deplasarea cheagului.

Obstrucţia esofagului
Obstrucţia esofagului la bovine se produce de obicei cu un singur obiect solid cum ar fi
măr, cartof, bucată de sfeclă sau de dovleac, ştiulete de porumb, ridiche etc. Dacă obstrucţia este
completă şi eructaţia gazelor din rumen imposibilă, în scurt timp (2 – 3 ore) apare meteorismul
ruminal care în continuare provoacă exitus prin asfixie. În astfel de cazuri acute se recurge la
ruminocenteză cu evacuarea lentă a gazelor. Dacă meteorismul este spumos se va administra
intraruminal (prin canula troacarului) substanţe spumolitice cum ar fi:

 Ulei de floarea soarelui – 200 mL,

 Meteol sau timpanol - 500 mL.
Înlăturarea obiectului obstruant se produce prin extragere sau împingerea cu sonda spre
rumen. Cu acest scop iniţial se administrează parenteral xilazină, acepromazină sau alte
tranchilizante care posedă şi acţiune miorelaxantă asupra muşchilor netezi. Apoi se
administrează intern 30 – 50 ml de ulei de vaselină sau floarea soarelui (lubrifiant), iar mai apoi
se purcede la extragerea sau împingerea spre interior al obiectului obstruant.

1
 Exemplu:
Vacă, m.c. ≈ 500 kg. Obstrucţa a esofagului. Pentru relaxarea muşchilor netezi.

Rp.: Sol. Xylazini hydrochloridi 2% - 20 ml

D. un flacon Doza: 0,11 – 22 mg/kg
S. i.m., 2 ml;
Atenţionare!
Nu administra la animale gestante în ultima perioadă! Poate să provoace avort.
Nu administra la animale cu insuficienţă cardiacă!

Meteorismul ruminal acut

În meteorismul ruminal acut, cînd animalele din cauza asfixiei respiră cu gura deschisă
şi limba scoasă în exterior urgent trebuie întreprinse măsuri pentru evacuarea rapidă a gazelor
din rumen. Cu acest scop animalul va fi plasat cu trenul anteriror mai sus şi astfel cardia
(ostium cardiacum) se situeză deasupra nivelului lichidului ruminal şi devine posibilă
eliminarea gazelor prin eructaţie. Eructaţia mai poate fi provocată prin aplicarea căluşului,
tragerea de limbă, masaj susţinut în flancul stâng.Gazele mai pot fi evacuate cu sonda
bucoesofagiană cu mai multe orificii (ca la fluier), deoarece în rumen se conţine o cantitate
împortantă de lichid, sau cu troacarul (ruminocenteza). Însă toate aceste eforturi pot fi în
zadar dacă în rumen se conţine o masă spumoasă. În astfel de cazuri urgent trebuie
administrate cu sticla de gumă, sonda, iar în cazuri extreme, prin ruminocinteză (cu seringa)
substanţe spumolitice (despumante) care diminuează stabilitatea spumei, induc degajarea de
gaze libere care imediat sunt eructate. Cu acest scop sunt folosiţi derivaţii siliciului aşa
numiţii polixini cum ar fi Poloxalen (SUA), sicadeu (Germania), timpanol (Letonia) şi
altele.Cu acest scop mai poate fi folosit meteolul care conţine alcool etilic, tinctură de veratru,
tinctură de pelin şi tinctură din rădăcini de păpădie. Uleiurile minerale sau vegetale
administrate per os ca atare sau sub formă de emulsie de asemenea manifestă acţiune
despumantă şi sunt suficient de eficace. Este de preferat administrarea uleiurilor comestibile
(de floarea soarelui, de soia, de porumb) şi nu ulei de terebentină care comunică cărnii şi
laptelui moros timp de 4-5 zile. În cazuri de urgenţă şi lipsă a altor remedii sunt utilizaţi
detergenţii ordinari de obicei folosiţi în menagerie.
Exemple:
Vacă, m.c. ≈ 450 kg. Meteorism ruminal spumos.

Rp.: Olei Helianthi – 300 mL

Aq. fontanae – 300 mL
M.f. suspensio Doza:250 – 500 mL
S.Intern cu sticla de gumă la o repriză.

Rp.: Meteoli – 200 mL

Ag. fontanae – 300 mL
M.D.S.Intern cu sticla de gumă la o repriză.

2
 Medicaţia acidozei ruminale
Se întîlneşte la rumegătoare care în mod accidental, au consumat cantităţi mari de
nutreţuri bogate în hidraţi de carbon uşor solubili (amidon, zahăr) cum ar fi urluiale de grîu,
porumb, orz, colete şi frunze de sfeclă de zahăr, ştiuleţi de porumb în faza de măturare lapte-
ceară, sfeclă, mere etc. Boala se caracterizează prin indigestie, stază ruminală, acidoză,
deshidratare, toxemie, tulburare a coordonării mişcărilor (ataxie).
Dacă nu se întreprind măsuri urgente, intervine şocul hipovolemic şi moartea animalului.
În R.Moldova această boală frecvent se întîlneşte vara şi toamna cînd vacile şi oile la păşunat au
multe şanse de a consuma nutreţuri cu conţinut mare de glucide (porumb masă verde, sfeclă,
mere etc). Peste 2 – 3 ore sau ceva mai tîrziu după consumul excesiv de zahăr în rumen creşte
considerabil populaţia de bacteria G+ (Streptoccus bovis) producătoare de acid lactic. În
consecinţă pH-ul conţinutului ruminal scade pînă la 5 sau şi mai jos, se instituie starea de acidoză
care duce la distrugerea protozoarelor, fungilor, microorganismelor celulozolitice şi celor
utilizatoare de acid lactic, ceea ce duce la parezia rumenului. Acidul lactic în rumen formează
săruri, în consecinţă creşte considerabil presiunea osmotică, urmată de trasnsudaţia hidrică în
cavitatea ruminală, deshidratare, şoc hipovolemic şi moarte.
Medicaţia va începe cu evaluarea raportului risc / beneficiu. Dacă pacientul (pacienţii )
este la etapa de îngrăşare cînd poate fi sacrificat şi dacă a consumat o cantitate mare de glucide e
mai convenabil să fie sacrificat sau să se purceadă la ruminotonie, vidarea rumenului,
administrarea de conţinut ruminal, dietă (fîn de bună calitate şi apă la discreţie).
În continuare se administrează i.v. soluţie de bicarbonat de sodiu 5% (5L/450 kg), timp
de 30 minute cel puţin.
În următoarele 6 – 12 ore pentru a rehidrata organismul se va administra i.v. soluţie
echilibrată de electroliţi (Ringer) sau soluţie izotonă (0,85%) de clorură de sodiu (30 – 40 L/450
kg), în care se adaugă 1,3% bicarbonat de sodiu, pînă la apariţia micţiunei.
De asemenea se vor administra intern cu sonda bucoesofagiană substanţe antiacide
(hidroxid de magneziu, carbonat de calciu).
La început, pentru a stopa producerea de acid lactic se administrează intraruminal
antibiotice care inhibă creşterea bacteriilor G+ producătoare de acest acid (Eritromicina,
Fluorfenicol şi altele).
În următoarele zile vor fi administrate parenteral vitaminele grupului B şi în primul rînd
tiamina – B1 (Ergofor), deoarece bacteriile producătoare de aceste vitamine nu supraveţuiesc la
un pH mai jos de 5, iar rezerve de aceste vitamine în organism nu există.

Exemple: Vacă, m.c. ≈ 450 kg. Acidoză ruminală

Rp.: Magnesii hidroxidi 450,0
Aq, fontanae ad 10 L Doza:1g/kg m.c.
M.D.S. Diluează în apă caldă şi administrează intern cu
sonda bucoesofagiană.

Rp.: Natrii hydrocarbonatis 250 g

Aq. destill. pro injectionibus ad 5 L Doza: 0,5g/kg m.c.
M.f.sol. Para aseptici!
S. Endovenos cu picurătoare la o repriză

3
 Rp.: Sol. Thiamini hydrochloridi 10% - 2 mL
D.t.d. N XXIV, in ampule
S. Subcutanat câte 8 ml (4 fiole) trei zile consecutiv.

Pentru restabilirea motilităţii rumenului şi menajarea mecanismelor fiziologice care

reglează această funcţie se va administra intravenos soluţie de calciu.
Rp.: Sol. Calcii Gluconatis 38%  100 mL
D.t.d. NIV, în flacoane Doza: 1gCa/46kg
S. Endovenos, cu picurătoarea lent, la o repriză.
Atenţionare!
Monitorizează frecvenţa cardiacă şi respiratorie. Dacă se produc devieri (accelerare),
încetează administrarea pentru restabilirea funcţiilor derivate şi mai apoi reea administrarea în
temp mai lent.
Să aveţi la îndemînă Atropină.

Ionii de Ca facilitează eliberarea de acetilcolină din terminaţiile axonale spre placa

motorie a muşchilor striaţi şi netezi unde sunt situaţi receptorii muscarinici.Cu acest scop poate fi
folosit şi meteolul care conţine extracte din plante medicinale cu acţiune ruminatorie (tinctură
din rădăcini de păpădie, şi tinctură din iarbă de pelin).

Indigestia ruminală simplă

La bovine se întîlneşte mult mai frecvent decât alte forme de indigestii. Este provocată de
carenţa sau excesul din raţie a unor nutrienţi (proteine, glucide, substanţe minerale, oligoelimente
etc) care duce la dizechilibru dintre microorganismele simbionte ceea ce influenţiază negativ
asupra digestiei din rumen şi sintezei de substanţe biologic active (vitamine, aminoacizi). Astfel
de deviere a populaţiei de microorganisme din rumen se mai produce cînd are loc trecerea bruscă
de la o raţie la alta, primăvara spre exemplu; cînd animalele sunt adăpate cu apă care a fost
supusă igienizării cu preparate care conţin clor; cînd sunt administrate intern cu scop curativ
antibacteriene şi altele.
Tratamentul constă în primul rind în corecţia raţiei. În lunile de vară, cînd este o
abundenţă de masă verde, animalelor li se va oferi la discreţie grosiere de bună calitate (fîn, paie)
iar în lunile de iarnă grosiere şi suculente (sfeclă). Concomitent, pentru a restabili funcţia
rumenului, dar şi producţia de lapte, cît mai urgent animalului i se va administra intern cu sonda
3 – 4 căldări de apă caldă (t0 35 – 370C) în care se va adăuga sare de bucătărie (1%).
Dacă animalul a consumat a cantitate exesivă de proteine şi carbamidă (uree) şi pH
conţinutului ruminal a deviat spre 8 şi mai mult, atunci va fi oportun de administrat intern acid
acetic sau oţet, acid lactic.
Exemplu:
Vacă, m.c. ≈ 450 kg. Indigestie ruminală simplă (pH conţinutului ruminal obţinut prin
rumenocinteză = 8,5)
Rp. : Acidi acetici dilute 5%  5 L Doza: 750 – 120 mL/100 kg
Aq. Fontanae – 10 mL
M.D.S. Intern cu sonda bucoesofagiană la o repriză

4
 Reticuloperitonita traumatică

Frecvent se întîlneşte la vacile mulgătoare, mai rar la tineretul taurin şi alte specii de
rumegătoare (ovine, caprine). Rumegătoarele deglutesc corpi străini (cuie, fragmente din
sîrmă, ace, bucăţi de metal etc.) deoarece aceste animale apucă cu gura fară a face o distincţie
între nutreţuri şi diverse obiecte tari şi apoi, după o insalivaţie potrivită le deglutesc fară ca
nutreţul să fie complet rumegat.
Obiectele metalice care au nimerit în prestomace vor circula împreună cu ingesta.
Ele perforează doar reţeaua deoarece acest compartiment, graţie structurii sale interne,
întruneşte condiţii pentru reţinerea acestui obiect, iar cînd se contractă pînă la mărimea unui
pumn se produce perforaţia. Odată cu perforarea reţelei apare durerea care în continuare
condiţionează simptomatica bolii:
 animalul stă pe picioare (nu se culcă) şi evită să facă mişcări, deoarece se acutizează
durerea;
 motilitatea prestomacelor stopată (atonia);
 nu rumegă;
 brusc scade producţia de lapte;
 horipilaţie;
 t° rectală poate fi puţin ridicată;
 frecvenţa pulsului normală sau puţin crescută;
 respiraţia superficială şi accelerată;
 orice acţiune care duce la extinderea toracelui şi a părţii ventrale a abdomenului duc
inevitabil la acutizarea durerii şi vor fi însoţite de gemete.
Tratamentul poate fi chirurgical sau medicamentos. Dacă obiectul care a perforat
reticulul este un cui cu gămălie, el nu va putea părăsi reţeaua şi evident prin intervenţie
chirurgicală sau chiar cu sonda magnetică poate fi extras. Însă, dacă obiectul perforant este un
fragment de sîrmă cu ambele capete ascuţite sau un ac, evident el va părăsi reţeua şi va fi
proiectat în ţesutul adiacent unde este greu de găsit pentru a fi extras. Reeşind din aceste
considerente e bine ca animalul, imediat după stabilirea diagnosticului , să fie amplasat pe o
pantă cu partea anterioară mai sus şi menţinut în această poziţie 2 – 3 săptămîini. Concomitent
se va purcede la extragerea acestui corp cu sonda magnetică şi, pentru a preveni formarea
unor abcese în organele interne, va fi efcctuat un curs de antibioticoterapie cu preparate cu
spectru larg de acţiune (tetracicline) sau chiar cu penicilină, care deşi are un spectru de
acţiune îngust, este foarte eficace împotriva microflorei ruminale.
Exemple: Vacă mulgătoare, vîrsta 5 ani, m.c. ≈ 450 kg. Reticuloperitonită traumatică acută.

Rp.: Efitardi 4.000.000 U.I. Doza: 5.000 – 10.000 U.I./kg,

D.t.d. N VI în flacoane
S. Diluează conţinutul unui flacon cu diluantul care îl însoţeşte şi administrează
profund, i.m. 6 zile cosecutiv.
Compoziţie: Efifardul este un amestec de procainpenicilină G şi benzilpenicilină G,
sare de potasiu sau de sodiu.

Rp.: Sol. Oxytetraciclini hydrocloridi 10% 100

mL Doza: 5 – 10 mg/kg q 24 h
D.t.d. N II în flacoane
S. Administrează i.m. profund cîte 35 mL (în trei locuri) q 24 h, şase zile
consecutiv.
Atenţionare! Timp de aşteptare: carne  22 zile, lapte  96 ore
5
 Obstrucţia foiosului
Indigestie, frecvent întîlnită la vaci în lunile de iarnă cînd temperatura mediului
ambiant coboară sub  1 0 O C pe un termen de mai multe zile. În astfel de condiţii animalele
consumă cantităţi excesive de grosiere şi, dacă acestea sunt sub formă de pleavă sau paie
tăiate scurt motilitatea prestomacelor se diminuează. Facilitează apariţia bolii lipsa de
suculente (sfeclă, silos) în raţie, apa potabilă prea rece sau dacă animalele nu au acces liber la
ea. Primele simptome:
 anorexie,
 defecaţie rară cu cantităţi mici de fecale,
 scăderea productivităţii,
 parezia prestomacelor,
 animalele nu rumegă,
 palpaţia profundă în flancul drept este însoţită de muget (durere).
Tratamentul este complex de lungă durată şi nu întotdeauna cu succes. Iniţial este
necesară o evaluare a stării animalului din punct de vedere al raportului risc/beneficiu.
Animalele destinate sacrificării, care manifestă tahicardie (> 100 bătăi/min) şi dacă prin
exploaraţie rectală este confirmat diagnosticul e mai bine să fie sacrificate. Altfel se
procedează cu vacile care lactează. În primul rînd li se oferă apă potabilă (t° > 20°) la
discreţie, furaje suculente (barbotaje, sfeclă furajeră, dovleci, furaj însilozat) şi fîn de bună
calitate. Concomitent se recurge la rehidratarea organismului cu soluţii izotone de electroliţi
cu picurătoarea.
Pentru stimularea motilităţii prestomacelor se administrează borogluconat de calciu
s.c. sau i.v., ergofor i.v. şi meteol intern.
Pentru lubrifierea conţinutului din prestomace, inclusiv din foios, se administrează
intern cu sonda ulei mineral (8  10 L) amestecat cu o cantitate egală de apă o dată/zi, trei
zile consecutiv, apoi cantitatea de ulei poate fi mărită pînă la 13  15 L/zi pe parcursul a
cîteva zile.
Primele semne de ameliorare a stării animalului apar nu mai devreme decît peste 23
zile de la începutul tratamentului activ.
Exemple:
Vacă, vîrsta 5 ani, m.c. ≈ 500 kg. Obstrucţia foiosului
Rp.: Ol. Vaselini  10 L
Aq. fontanae – 10 L
M.D.S. Intern cu sonda bucoesofagiană în o repriză/zi, trei zile consecutiv.
Pentru evacuarea conţinutului prestomacelor în următoarele zile se administrează
intern purgative saline (sulfat de sodiu sau de magneziu) 300 – 400 g dizolvate în 10 – 20 L
apă caldă sau în mucilagiu (orez, fulgi de ovăz sau seminţe de in).
Rp.: Magnii sulfas - 400 g
Aq. fontanae 30 L
M.D.S. Intern cu sonda. Efectuaţi după administrare masaj profund în flancul
stîng, apoi o plimbare susţinută a animalului timp de 20 min.

Vacă, vîrsta 7 ani, m.c. – 450 kg. Atonie a prestomacelor

Rp.: Tincturae Veratri albi 15 mL

Aq. fontanae ad 400 mL
M.D.S. Intern, cu sticla de gumă.
Important!
6
 1. În toate cazurile de dereglare a funcţiei prestomacelor (înfometare, febră,
insuficienţă de apă, atonie, acidoză, alcaloză, timpanie etc.) este afectat echilibrul
microorganismelor şi protozoarelor din rumen, sau majoritatea, ori chiar toţi simbionţii sunt
omorîţi. Restabilirea spontană a acestui echilibru, în condiţii optime durează mai multe
săptămîni. Concomitent se restabileşte şi productivitatea animalului (producţia de lapte,
adaosul de masă corporală). Pentru a reveni cît mai rapid la normalitate şi evitarea pierderilor
economice, imediat după înlăturarea simptomelor bolii (meteorism, acidoză, alcaloză, stază
etc.), este necesar să efectuăm transfer de conţinut ruminal de la animale sănătoase hrănite cu
furaje identice.
Pentru tineret procedura este simplă. De la o vacă sănătoasă care rumegă, imediat
după rejecţie extragem cu mîna din cavitatea bucală bolul miricic. Procedura poate fi repetată
mai multe ori. Masa bolurilor miricice se plasează într-un vas şi se amestecă cu apă caldă în
care se conţine 2  3% zahăr. Apoi din această masă se extrage partea lichidă care mai apoi
se administrează intern cu sticla de gumă.
Pentru animalele adulte este nevoie de o cantitate mai mare de conţinut
ruminal (3  5 L). Acesta poate fi obţinut de la vacile sănătoase din gospodărie sau de la
abator. Conţinutul ruminal va fi plasat într-un vas cu apă caldă (t°3738°C) apoi, după
extragerea, lichidul va fi administrat intern cu sonda bucoesofagiană.
2. Antibacterienele cu spectru larg de acţiune şi antiprotozoarele administrate
rumegătoarelor intern cu scopul unei acţiuni sistemice pot fi inactivate de conţinutul ruminal
sau ele pot distruge microorganismele simbionte din rumen şi astfel provocînd grave
indigestii. Pentru a evita astfel de complicaţii aceste preparate trebuie administrate parenteral
sau se va recurge la reactivarea reflexului jgheabului esofagian care în mod norma l, este
funcţional numai la animalele tinere, în primele săptămîni de viaţă. Cu acest scop animalelor
iniţial li se administrează intern o soluţie salină (60 mL sol. 5% de sulfat de cupru sau sol.
5% bicarbonat de sodiu, sau sol 10 % sulfat de sodiu) care declanşează închiderea jgheabului
esofagian, evită amestecarea medicamentelor administrate cu conţinutul ruminal asigurînd
tranzitul direct în abomaz şi în intestine. închiderea jgheabului se produce peste 5 10 sec
după administrare şi durează peste 60 sec.
Exemplu: Vitică, vîrsta 6 luni, m.c. ≈ 170 kg. Bronhopneumonie însoţită de febră. Pentru
administrarea internă a suspensiei de aspirină este necesară reactivarea reflexului jgheabului
esofagian.
Rp.: Natrii sulfas 5 g
Aq. fontanae ad 50 mL
M.f. sol
D.S. Intern cu seringa.
Peste 20 sec după administrare, administrează intern cu seringa 10 g aspirină
împreună cu 100 mL apă (suspensie). Procedura se repetă q 12 h.
Doza: Aspirina 50-100 mg/kg