1. NOTIUNI INTRODUCTIVE 1.4. GENERALITATL Inelegeroa propristajilor fizioe, chimice, electrice biologie ale materalelor dentare este de Important: majord entry slegerea celui mai potrivt material pentru 0. situaje Clinicd data. Experienta cinied i do laborator asoclata unor ‘materiale dentare a evidentiat faptul ca succesul clinic se datoreaza anumitor proprietat) ala materialelor in cauza. Ga Uurmare,slablirea unor cerinte minime ale materalolor dentare 2 dus la olaborarea unor standarde minme sau speciicati ‘Aste, Instiutul Nafonal American de. Standarde §1 Asociatia Dentara Americana (ADA), in colaborare cu alte institute, au sabilt mai muit de 50 de standarde sau specticsti, Mal mult ecét até, insttulile amintte publics penodie. In Clinical Products in Dentistry: A Dasktop Rteronce list de materiale Gentare care satisiac standardele minime. Standardele sau ‘Specticatile emise de insttutila americana amintle sunt trimise la International Organization for Standardization (SO). dupa care, dacd sunt acceptate, devin standarde intemajonale, La fel do importante sunt si propietajila biologie si, logal de acestea, ileractiunea materialelor dentare cv medi! bucal st {eu intregul organism, ‘Alegerea unui material dentar go face, de obicei, urmand lurmatoarea schema iogicd (ig.1.1) (1) analiza cazulii (2) stabilrea obiectvelor traamontului (3) aprecierea materialelor disponible gi a proprietajior lor, toate aceste tel puncte ‘conducdnd ‘la (4) alegerea mataralulti Succesul sau insuocssu! clinic pe termon lung cu un anumt material pot Influenta consoliares poztei acestuia in Trecventa uliizarlor clinice gi iearhia in cadrul clase: sau, dimpotrv, abandonarea taDiagnostic evaluare Cerin Materiale disponibile eee ‘Compararea conaitlor proprietor Y Selecia material + Evalvare Fig... Schema logic ce husteazh mdaitaton do logo un materi Deoarece la ora actual se constati o adevarati explozie de produse comerciale, aparinand tuturor claselor da ratenale, devine tot mal importants autoprotectia medicul Slomatolog si implict @ pacianglor Impotiva materalelor caro fu av fost avaluate din toate punctele de vedere. Trebule Lublin faptel clin” oondiile-unei concurente acerbe, majortatea producstotlor de materiale dentare le testeaza din punctul de vedere al tuturor proprietor, iar calitile sunt atont Urmatite atat in cureul procesului de fabricate cat si Ia final ui Pentru evaluarea propeetiilor unui material se utlizeaza mai ales testa in vite, care incearca s& imita condiile care xis. in sits, Acast le AU este inloldeauna posibil pentru cA Unul din soopunie tastivior in viro este acela de a simula in Condi de laborator cava ce aré loc in cavitatea bucala intr-un ‘astimp de luni sau ani. Multe testriutlizate pentru a evalua materalo. dentare. implica doar simpia masurare @ unor proprietittzice cum ar fide exemplu rezistenta la compresiune Sau duntates, care se coreleazé foarte bine cu unele parlormante cinice (erie de materiale dentare sunt lvrate In sisteme bi- sau muttcomponente. Aceste componente se amestecd sau mmalaxeazé pind la objinarsa unui material deo anumté Consistenta si care va urma o reactie chimica Tn urma c&reia proprietaiie fee, mecanice si chimice vor suferi modifica Gramatice. Accepiarea difertolor produse do citre mecicul Stomatolog depinde de propcetajil inijale ale componentelor Gare se malez3, de comportamentul materiaului tn timpul preparari si Inti, peecum gi de propritatie. materialulv: inna (ig. 2) teense Pat nat Prepay maces (6 dure) pre ace (ae ox votes epi ras (ca consciences) FSpeh Suogce ocx toner) ‘gmp prepara Stone fn mpol inti uate (ih pseu pons) Fig..2 Props car sunt enportante perv caracaizaresPropvietitie materalelor nepreparate Este bino-cunoscut faptl c& anumite produse, in cazul in care sunt pastrate in conditi necorespunzsioare se deterioreaza, ceea ce face ca perlormantele lor cinioe €8 fle rnecorespunzatoare. Se spune despre acaste materiale 8 au fermen de valabiliate imtat Anumitor materiale dentare li 82 poate prelung) termenul de valablitala dac8 eunt pastrate la temperatura scazuta (Irigier). © tehnie destul de. uta Pentru a evalua stabiltatea consta in imbairanires accolerata a Lnor probe prin pastrarea lor Ia temperatun rdicate (de obioa! 60°C). urmata de evaluarea propretaior “Ambalajele materialelor dentare au, de obics,inscripfonat ‘numarullotulu de fabricate din care Tac parte, precum s data fabrieajei cau data expirari, So interzice categorie utlizarea Unui material dupa expirarea termenuiui de valabitate, Proprietitie matevatelor in tinoul preparé (amostecsri componentala), manipula $i tdnni Pentru materialela bi. sau multicomponenta care se intaresc in urma une! react chimice, omoganizarea complats (manifestata in unele siuati prin uniformizarea. culo materiallui) esto esenjiala in vederea objinerl une! distbuti fomogene 2 proprietitior in inttegul material Usurinta, amestecari componenteler depinde de factor precum aliiatea, Chimica componentelor, "de viscozitalea acestora, de temperatura madiului ambiant, de modaltatea de Inoorporare a componentetr precum si de metoda de amestecare, Unele metode de preparare a materalelor dantare implica lamestecarea_unel pulben cu un lichid, altele amestecarea a {doua paste sau a une! paste cu un lich. In eazul amestecae @ oud paste, acestea. av, in general, culori contrastanta, fomogenizarea amestecuili find corscta dupa unformizarea colon acestuia a] jn cazul amesteciri unel pulberi cu un tchid, momentul ‘omogenizéri complete este mai greu do aprecial. De aceea, produediori recomand& respectarea unui _anumit timp de preparare eau ¢ objnerea unei anumite consistent. (© multtudine de materiale dentare recunoss Tn ultimul timp i posibltatea preparani mecanice, care dotermind reautate mai consiante gi reproductible. Asemenea materiale ‘au componentsle de obicei predozate in capsule, ceea co ‘elimina erorla de doza alo componentelor, ‘Tip de intarre Timp oe aera (cried gee potimerzare) “inp de preparare Timp de —— estecre sau omogenzare) | manipulare sau variants Timp de wens Tp ae preparare Timp ae Tp eT [tmestecars sau smogenizars) | manigulre | (prizt suedu polmerizare) Fig 1.8 Ropezenare schemata a tov de ers sia ‘impulse nae. Pentru majoritatea aplicatilor clinics, in momentul inser In cauitatea bucala materalole trobuia & fie intro stare Plastic, Inarindu-se apo intr-un interval de timp rai lung sau mai ecur. De la dabulu! amesteciv componentetr se descriv dou intevale de timp. Primul este timput de lucra, (Hg.1.3), \dosers ca hind timpul necesar pentru malaxarea (prepararea, ‘sau omogenizarea) s\ manjuiarea materaiul. Ca exemplv, Un matera) de amprentatrebuie incaral_ pe cdmpul protec Inaintea fnaizaritimpului de lucru, in caz contrar procesul de inate i va conten materalului 0 iscozitate prea ridicatd entry a mal putea fi uilizet, Al dollea interval, care baracterizeaza intriroa material este timpul de inarre (imp %de polimerizare saulsl timp de priza, in functio de mecanismul 9 intarve al materaiuiu) = fg.1.3. Timpul do inivire este ales foarecum arbitra, intrucat ! se finalzeaza odata cu momentul jn care material! alnge © anumita ngidtate sav elastictat, Este cunosout faptul c8 anumite materiale isi continua Tarren peo perioada dupa intvirea aparenta gi propretaile optime ale Seestora nu sunt atinee dacst dupa ore sau Zl, Proprititle materiaiull inant in general, propretajile materiaiiulIntrit sunt cele care’ dotermina utlizarea materalulu! into anumité aplcatio clic. De exemplu, in cazul unui material de obturatie, forma de prezentare, viscoztatea materialului prepara (gata deat Ingorat in cavitatea bucala), timpul de lucru si col de Intra Infiuenteaza manipuiarea si inserarea in cavtatea bucali, dar Comporamentul clinic al materalului th conditile virege ale ‘mediului bucal depinde de proprietaile mecanice, solubiltatea, rezistenfa la uzurd etc. ale materialulu inti Propeatatile unui material Intrt se pot clasfioa tn mecanica, chimice, biologics. Propretfile relevante pentru un anumit material depind de domeniul de utlizare a Wi 1.2, PROSPECTUL UNUI MATERIAL, Prospectul unui material cuprinde informeti esentiale refertoare la un anumit produs comercial. Prospectul are roll de a informa practcianul asupra materialului pe care doreste s& ‘ullizeze, in vederea evitiri conluziior, do la prezentarea ‘gonerala gi compoztia de princpi, a aplicarea practic De obicel, prospectele cunt redactate in limbi de circuletio Inernajonala. Logisiaia romAneascd impune producsiorior, importatorior sau dealarior de materiale dentare ca prospectul 58 contind informati complete gn limba roména. vaviaza do la firma ta firma, Datele care sunt incluse in prospectul unui material fin general, sunt’ cuprince urmatoarele: 1, Descrierea materalulul - curprinds Incadrarea materialului ino anumta clasa, precum ¢1 domeniul general de utiizare, 2. Compositia - rod& contnutul procentual al principalelor ‘componente (redate ca denumire chimica sau ‘comercial. 3. Indicatile materialulul - prezinta principalele incest, de obice in orsineafrecvente\ utilizar 4. Contraindicatile - absolute ¢ relative 5. Efecte adverse - locale ¢isistomice 6. Alte interactiuni cu materiale uilizate in asociere ¢i precauti speciale In utlizare Instructiuniie de utlizare propriu-zise sunt redate in jam&nunt, pentru evitarea contuzilor Conall de pastrare. De exemplu, in eazul major materiallor polmence, pastraea la temporal scat (2-8°C) le prolungeste durata de pastrare. Se interzice ‘catogorc utlzarea oresrui material peste durata de Valabiltate insrisi pe arate! Modul de prezentare si ambalare (cutil, seringl, flacoane etc). Ambalajele diferitelor | produst ‘comerciale trebule si aib’ neapirat Inscriptionate ‘data fabricatiel sau numarul lotulul de fabricate (din ‘care Se poste deduce data fabricatiel), precum ¢l ‘data expiranl(termenul de valabilitate)