Delta Dunarii 16

A) Asezare: in estul tarii, in nord-estul Podisului Dobrogei

B) Limite si vecini
• N-granita cu Ucraina
• E- Marea Neagra
• S- Podisul Dobrogei
C) Relieful- caracteristici generale
a) Geneza –s-a format in holocen, prin actiunea comuna a Dunarii si a Marii Negre
- este cel mai nou pamant al tarii, o campie in formare si in prezent
Factorii care au contribuit la formarea Deltei sunt:
- panta redusa a fluviului si a platformei continentale
- existenta unei mari cantitati de aluviuni transportate de Dunare
- curentii circulari ai Marii Negre care au creat grindurile maritime si au inchis golfurile
- lipsa mareelor
- oscilatii ale nivelului Marii Negre in cuaternar

b) Alcatuirea petrografica- roci sedimentare(nisipuri, pietrisuri, loess)

c) Aspectul reliefului- are forma literei “delta” din alfabetul grecesc
d) Forme de relief: - grinduri longitudinale(fluviatile) dispuse in lungul celor trei brate actuale ale Dunarii;
s-au format prin depuneri de aluviuni la revarsari;
- grinduri fluvio-maritime(transversale), dispuse transversal , formate pe vechi linii de
tarm:Letea,Caraorman,Saraturile; s-au format sub actiunea curentilor litorali, care au
creat cordoane de nisip, si a depunerii de aluviuni de catre fluviu
- grinduri continentale: Chilia si Stipoc- reprezinta resturi ale uscatului predeltaic
- ostroave intre bratele secundare
- delta secundara a Chiliei
-“bara” de la Sulina
-insula Sacalin- construita de Bratul Sf, Gheorghe
e) Microforme de relief – relief climatic – dune de nisip ce apar pe grinduri
f) Altitudinea maxima: grindul Letea(12m)
g) Subdiviziuni-bratele Chilia(60% din volumul apelor), Sulina(18%) si Sf. Gheorghe(22%).
D) Bogatiile-peste, stuf(din care se face hartie la Chiscani langa Braila), suprafete restranse de paduri si pasuni
E) Clima-clima temperat continentala de tranzitie
- climat de campie
- influente climatice pontice
-temperaturi medii anuale de 11 grade
-precipitatii medii anuale de sub 400mm
F) Hidrografia-
Rauri - Chilia, Sulina,Sf.Gheorghe si alte brate secundare
Lacuri - Fortuna,Matita,Gorgova,Lumina,Puiu,Rosu

G) Vegetatia si animalele:
Vegetatia- iubitoare de umiditate: stuf, vegetatie acvatica, paduri de salcii, de plopi
Animalele: peste 280 de specii de pasari(pelicani, egrete), mamifere(vidra, vulpea, bizamul),
pesti(sturioni, crap, somn)
H) Soluri:aluvionare, nisipoase, cu exces de umezeala
• Delta Dunarii este Rezervatie a Biosferei
Clima 17
Romania are clima temperat-continentala de tranzitie

- De ce Romania are clima temperata?

- Datorita pozitiei sale pe Glob, in plina zona temperata

- De ce clima temperata are caracter continental?

- Datorita pozitiei tarii noastre in centrul continentului

- De ce clima Romaniei are caracter de tranzitie?

- Deoarece este situata la intersectia mai multor influente climatice:se afla la intersectia climatului umed,
oceanic din vest cu cel uscat continental din est si la intersectia climatului rece din nord cu cel cald din sud

Factorii care determina si influenteaza clima sunt:

• Radiatia solara (este mai mare in sud si mai mica in nord; scade odata cu inaltimea)
• Circulatia maselor de aer se face de la vest la est in zona temperata+ aer polar din N si NV,+ aer cald
si umed din sud+ aer uscat din Africa+ aer uscat si rece iarna si uscat si secetos vara
• Prezenta Carpatilor care datorita orientarii culmilor se transforma intr-o bariera in calea maselor de
aer= mai umed in vest si mai uscat in est
• Dezvoltarea in altitudine a reliefului determina variatia temperaturii, precipitatiilor si a intensitatii
vanturilor in functie de altitudine rezultand astfel aparitia etajelor climatice
• Prezenta culoarelor largi ale vailor si depresiunilor favorizeaza patrunderea maselor de aer din exterior;
absenta acestora determinand inversiuni termice in depresiunile intramontane.
• Intinderea tarii noastre pe aproximativ 5 grade latitudine determina o diferenta de temperatura intre
nordul si sudul tarii de aproximativ 2 grade
• Marea Negra isi exercita influenta doar pe o fasie lata de 10 km de-a lungul tarmului

Elementele climatice

Temperatura aerului
• Variaza in functie de altitudine astfel: scade o data cu cresterea altitudinii (cu 6 grade la 1000m)
datorita faptului ca atmosfera se incalzeste de jos in sus.
• Variaza in functie de latitudine astfel: scade o data cu cresterea latitudinii = scade de la ecuator catre
poli datorita unghiului pe care razele Soarelui il face cu suprafata Pamantului.Astfel, in nordul tarii ,
temperatura este mai mica cu doua grade decat in sud.
• Variaza in functie de anotimp

Izoterma=linia de pe harta climatica ce uneste punctele cu aceeasi temperatura

Temperatura medie anuala = 100 C

• Este de 110 C in sud (lunca Dunarii, litoralul Marii Negre)
• O0C in pe crestele Carpatilor
• 8,50C in nord
Temperatura medie a lunii ianuarie
• O,50 C la Mangalia
• -110 C pe crestele muntilor
Temperatura medie a lunii iulie
• Peste 230C in sudul Campiei Romane si in Campia de Vest= 50-56 de zile tropicale cu peste 300C
• Sub 60 C pe crestele Carpatilor

Amplitudinea termica = diferenta dintre temperatura medie verii si temperatura medie a iernii
= exprima gradul de continentalism al climei- cu cat amplitudinea termica este mai mare,
cu atat gradul de continentalism al climei este mai mare
Temperaturile absolute
• -38,50 C- la statia Bod langa Brasov
• + 44,50 C – la statia Ion Sion langa Braila

Precipitatiile atmosferice
• Variaza in functie de altitudine astfel: cresc odata cu cresterea altitudinii
• Variaza de la vest la est astfel : scad de la vest la est
• Variaza in functie de anotimp: lunile cele mai ploioase- martie si iunie; luna cea mai secetoasa-
februarie

Izohieta = linia de pe harta climatica care uneste punctele cu aceeasi cantitate de precipitatii

Cantitatea medie anuala ce cade pe teritoriul tarii noastre este de 640mm (640 del pe m2)
• Cea mai scazuta cantitate de precipitatii ( sub 400mm anual) se inregistreaza in estul Podisului
Dobrogei
• Cea mai ridicata cantitate de precipitatii se inregistreaza in Carpatii Orientali si in general in zonele
muntoase (peste 1200mm)
• In estul Campiei Romane, Dobrogea si Podisul Moldovei sunt secete frecvente(15-20 de zile)
Vanturile
Vantul=miscarea maselor de aer de la zonele cu maxima presiune catre cele cu minima presiune
• Cresc in intensitate o data cu cresterea altitudinii
• Vanturi neregulate:
• Vanturile de vest(au caracter general si sunt umede)
• Crivatul (bate dispre estul continentului si aduce geruri si viscole iarna si seceta vara)
• Austrul in sud(cald si uscat vara, cald si umed iarna)
• Brizele montane(de munte si de vale)
• Brizele marine(de zi si de noapte)
• Foehnul – vant cald ce coboara de pe versantii muntilor
• foehnul ce coboara primavara de pe versantii Muntilor Fagaras catre
Depresiunea Transilvaniei poarta denumirea de Vantul Mare
Etajele climatice
• Climatul de munte(Carpati)
• Climatul de dealuri(Podisul Getic, Podisul Moldovei,Subcarpatii, Podisul Mehedinti,
Depresiunea Transilvaniei)
• Climatul de campie si de dealuri joase (Campia Romana, Campia de Vest, Podisul Dobrogei,
Dealurile de Vest)
Influentele climatice(nuantele climatice)
• Influente submediteraneene(in Banat si Vestul Olteniei)-calde si umeda cu ploi de toamna si ierni
blande
• Influente oceanice in vestul si centrul tarii-nordul Campiei de Vest, Depresiunea Transilvaniei
• Influente scandinavo-baltice in grupa nordica a Carpatilor Orientali ,Podisul Sucevei
• Influente de ariditate in Campia Moldovei si Podisul Barladului, in estul Campiei Romane,Dobrogea
• Nuante de tranzitie in Partea Centrala a Campiei Romane,Podisul Getic

Clima temperat continentala de tranzitie

• T= 4 anotimpuri, cu diferente mari de temperatura intre vara si iarna; temperatura medie anuala de
100C
• Vanturi neregulate;circulatia generala a maselor de aer se face de la vest la est
• Precipitatii mixte, mai reduse decat in zona temperat oceanica(640mm media anuala)
Vegetatia, animalele si solurile 18
Zona stepei

Vegetatie Animale Soluri

Clasa Molisoluri:
a) Zona de stepa: - rozatoare:soarecele de - cernoziomuri(negru, castaniu,
-ierburi marunte: spinul vantului, camp, popandaul, harciogul, ciocolatiu)
colilia, pirul, negara iepurele
-arbusti: macesul, porumbarul - pasari: prepelita,vulturul
plesuv de stepa,potarnichea,
dropia(pe cale de disparitie)
b) Zona de silvostepa: Clasa Molisoluri:
stepa cu paduri(stejar) - cernoziomuri spalate

Zona padurilor

Etajul padurilor de foioase

Vegetatie Animale Soluri
Etajul stejarului Paduri de foioase Clasa Argiluvisoluri
- specii de stejar: gorunul,cerul, - lupul, iepurele,pisica salbatica, - brun roscat
garnita,stejarul pufos veverita, vulpea,jderul, dihorul - brun
- alte specii de arbori: - pasari:cotofana,grangurul,
carpenul,teiul,frasinul,artarul, pupaza,cucul,privighetoarea,
jugastrul,paltinul,ulmul mierla,sticletele
Etajul fagului (1/3 din suprafata de Clasa Cambisoluri
paduri a tarii) - brun
- fagul - brun acid

Etajul rasinoaselor(conifere)- au o dezvoltare mare in Carpatii Orientali si Meridionali

Vegetatie Animale Soluri

Etajul coniferelor - ursul, rasul, cerbul, lupul Clasa spodosoluri
- molid, brad, larice,pin,tisa,zada - pasari: pajura, cocosul de
munte,ierunca,gainusa de
padure,bufnita.

Zona alpina

Vegetatie Animale Soluri

Etajul subalpin: - capra neagra, acvila de munte, Clasa Spodosoluri
- arbusti taratori: vulturul
jneapanul,ienuparul,afinul,merisorul
Etajul alpin: Clasa spodosoluri
- pajisti alpine: floarea de colt,
garofita Pietrei Craiului,
rododendronul
Vegetatia azonala

Vegetatia de lunca:
-paduri de lunca(zavoaie): salcia, plopul, stuful, papura
Fauna:
- gaste si rate salbatice, lebede, cormorani, berze,
- vidra, nurca
Soluri de lunca

Vegetatia submediteraneeana:
- plante: liliacul salbatic, carpinita, mojdreanul, castanul dulce, smochinul salbatic, iasomia
- animale: vipera cu corn, broasca testoasa, vulturul plesuv, alb si negru
Soluri nisipoase favorabile culturii vitei de vie

Fauna acvatica

- apele de munte: pastravul

- apele de deal si podis: cleanul si mreana
- apele de campie: crapul, carasul, stiuca, platica

Marea Neagra: scrumbiile albastre, calcanul, hamsiile, guvizii, sturionii, delfinul, rechinii mici
RAURILE 19
Factorii care influenteaza reteaua hidrografica sunt:
- Relieful prin dezvoltarea in trepte concentrice
- Alcatuirea geologica a favorizat acumularea de panze freatice la adancimi diferite si a determinat o
compozitie chimica a apei variabila
- Clima, prin variatia temperaturii si precipitatiilor in timpul anului care influenteaza debitul raurilor
- Omul prin lucrarile ce le efectueaza – amenajari hidroelectrice, indiguiri, sisteme de irigatii etc
Caracteristicile retelei hidrografice:
- este convergenta in interior si divergenta(ca spitele unei roti) in exterior
- exista mai multe generatii de rauri: unele cu izvoare in Carpati, altele in dealuri(Barlad, Jijia, Vedea)
sau in campie(Calmatui, Colentina, Teleorman)
- bazinele hidrografice au marimi diferite

Reteaua de rauri
Grupa de Vest- colectata de Tisa
• Tisa cu afluentii: Viseu si Iza
• Somes cu Somesul Mare(Muntii Rodnei) si Somesul Mic(Muntii Bihor)
• Barcau(Muntii Plopis)
• Crisul Repede (Muntii Vladeasa)
• Crisul Negru (Muntii Bihor)
• Crisul Alb (Muntii Bihor)
• Mures (Hasmasu Mare) – afl. pe partea dreapta – Aries si Ampoi
- afl. pe partea stanga- Tarnava Mica, Tarnava Mare, Sebes, Strei
• Bega(Muntii Poiana Rusca)- canalizata in regiunea de campie pe 114 km

Grupa de Sud – colector – Dunarea

• Timis (Muntii Semenic ) cu afl. pe partea dreapta – Bistra
• Barzava
• Caras
• Nera (Muntii Semenic)
• Cerna (Muntii Godeanu)
• Jiu (Muntii Retezat) – cu afl. pe partea dreapta= Motru
- afl. pe partea stanga: Jiul de Est, Gilort
• Olt (Muntii Hasmasu Mare) – cu afl. pe partea dreapta: Cibin cu Sadu, Lotru, Oltet
- cu afl. pe partea stanga: Raul Negru, Timis, Topolog
• Vedea(Pod.Getic) cu afl. pe partea stanga-Teleorman
• Arges (Muntii Fagaras) cu afl. pe partea stanga: Dambovita(Muntii Fagaras)
• Ialomita (Muntii Bucegi) cu afl pe partea stanga: Prahova cu afl. Doftana si Teleajen
• Calmatui(Campia Romana)

Grupa de Est
• Siret cu afluentii:
- pe partea dreapta: Suceava(Obcina Mestecanis), Moldova(Obcina Mestecanis)cu afl. Moldovita
si Neamt, Bistrita(Muntii Rodnei) cu afl.Bicaz, Trotus(Muntii Ciucului) cu afl.Oituz,Putna(Muntii
Vrancei), Buzau(Muntii Ciucas) cu afl. Basca Mare si Basca Mica
- pe partea stanga:Barlad(Podisul Barladului)
• Prut cu afluentul Jijia cu afl. Bahlui

Grupa de Sud-Est(rauri dobrogene) – rauri care se varsa in limanurile si lagunele de pe tarmul Marii.
• Telita(Lacul Babadag)
• Taita(Lacul Babadag)
• Slava
• Casimcea(Lacul Tasaul)
Dunarea 20
In Europa:
• Izvoraste din Muntii Padurea Neagra, din partea de sud-vest a Germaniei
• Are o lungime de 2860 km
• Este al doilea fluviu ca lungime si debit din Europa(dupa Volga)
• Strabate continentul de la vest la est
• Trece prin zece tari (Germania,Austria,Slovacia,Ungaria,Croatia,Serbia,Romania,Bulgaria,
Republica Moldova,Ucraina) si patru capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad

In Romania:
• 1075 km(38%din lungimea fluviului)
• Aduna aproape toata reteaua hidrografica a tarii noastre cu exceptia a catorva rauri din Dobrogea
• Transporta 65mil tone aluviuni anual
• Principala artera de comunicatie cu Europa Centrala si Marea Nordului(portul Rotterdam) prin
Canalul Dunare-Main-Rhin
• 14 orase situate de-a lungul ei
• Principala sursa de irigatii
• Importanta zona piscicola
• Importanta resursa energetica

Sectoarele Dunarii:

1. Sectorul Bazias-Portile de Fier – numit Defileul Dunarii

- debitul la intrarea in tara este de 5560m3 /sec
- in zona de defileu primeste afluentii Nera si Cerna
- se desfasoara in sudul Muntilor Banatului si al Podisului Mehedinti
- valea este ingusta; sectorul din dreptul muntilor Almajului poarta denumirea de “Cazane”
- navigatia era dificila din cauza stancilor din albie si a vartejurilor; pentru a se inlatura aceste
neajunsuri a fost construit sistemul energetic si de navigatie(cu ecluze), Portile de Fier I

2. Sectorul Portile de Fier-Calarasi

- primeste afluentii Jiu, Olt, Vedea, Arges
- se desfasoara in sudul Campiei Romane
- Complexul hidroenergetic portile de Fier II (Ostrovul Mare)
- valea are latime mare, lunca este larga, in trecut cu lacuri extinse legate de Dunare prin brate
secundare.In prezent sunt desecate sau indiguite

3. Sectorul Calarasi-Braila(“Baltile Dunarii”)

- se compune din “Balta ialomitei” inchisa intre bratele Dunare si Borcea si “Insula Mare a Brailei”
inchisa intre bratele Dunarea Veche si Cremenea
- primeste afluentii Ialomita, Calmatui
- zona era ocupata in trecut de numeroase balti, mlastini si lacuri care au fost indiguite, desecate si
transformate in terenurii agricole

4. Sectorul Braila –Marea Neagra (Dunarea maritima)

- se intinde de la Braila pana la varsarea in mare
- se varsa in mare printr-o delta
- primeste afluentii Siret si Prut
- la Patlageanca are un debit de 6470m3/sec
- de la Galati pana la Patlageanca, Dunarea curge pe un singur brat; la Patlageanca se desparte in
bratele Chilia si Tulcea, iar mai in aval de orasul Tulcea, bratul Tulcea se desparte in Sulina si
SF.Gheorghe
- bratele Chilia(60% din volumul apelor), Sulina(18% din volumul apelor), Sf.Gheorghe(22% din
volumul apelor) contureaza spatiul Deltei; sunt prezente de asemenea numeroase brate secundare
- Sulina= singurul brat navigabil
Lacurile 21
- exista peste 3400 de lacuri=1%din suprafata tarii
Grupa nordica a Carpatilor Orientali:
• lacuri glaciare: Lala si Buhaescu in Muntii Rodnei
• lacuri in masive de sare: Costiui si Ocna Sugatag in Depresiunea Maramures
Grupa centrala a Carpatilor Orientali:
• lac de baraj natural(format in urma unui cutremur de pamant)- lacul Rosu de pe Bicaz
• lacul de acumulare :Izvorul Muntelui de pe Bistrita
• lacul vulcanic Sfanta Ana din craterul Masivului Ciomatu
Grupa Sudica a Carpatilor Orientali
• lacurile de acumulare : Siriu pe Buzau, Paltinu pe Doftana
Grupa Muntilor Bucegi:
• lacurile de acumulare: Bolboci, Dobresti si Moroeni pe Ialomita
Grupa Muntilor Fagaras
• lacul de acumulare Vidraru pe Arges
• lacurile glaciare: Capra, Urlea, Balea, Podragu in Muntii Fagaras
Grupa Muntilor Parang
• lacul de acumulare Vidra de pe Lotru
• lacul glaciar Galcescu din Muntii Parang
Grupa Muntilor Retezat:
• lacurile glaciare Bucura(cel mai intins dintre lacurile glaciare) si Zanoaga(cel mai adanc dintre
lacurile glaciare) situate in Muntii Ratezat
Grupa Muntilor Banatului
• lacul de acumulare Trei Ape pe Timis in Muntii Semenic
• lacul de acumulare Portile de Fier I pe Dunare
Grupa Muntilor Apuseni
• lacurile de acumulare Marisel,Tarnita si Fantanele situate pe Somesul Mic
• lacurile in depresiuni carstice:Varasoaia si Ighiu
Depresiunea Colinara a Transilvaniei
• lacuri in foste ocne de sare: Ocna Sibiu, Ocna Dej, Turda, Ocna Mures, Lacul Ursu de la Sovata
• iazuri (lacuri de baraj artificial construite pentru a fi folosite in irigati,la adapatul vitelor, pentru peste)
Subcarpatii Mioldovei
• lacuri de acumulare pe Bistrita
Subcarpatii Curburii:
• lacuri in masive de sare: Telega si Slanic
• lacuri de acumulare pe Ialomita
Subcarpatii Getici
• lac in masive de sare: Ocnele Mari
Podisul Mehedinti
• lacuri in depresiuni carstice: Zaton si Ponoare
Podisul Moldovei
• iazuri in Campia Moldovei dintre care cel mai intins este Lacul Dracsani
• lacul de acumulare Stanca - Costesti pe Prut
Podisul Getic:
• lacuri de acumulare pe Arges si pe Olt
Podisul Dobrogei
• limane fluviatile: Oltina
• limane fluvio-maritime: Mangalia, Techirghiol, Tasaul, Babadag
• lagune maritime: Complexul Lagunar Razim cu lacurile Razim, Golovita, Zmeica si Sinoe;
Laguna Siutghiol
Delta Dunarii:
• lacurile Lumina, Fortuna, Matita, Gorgova, Puiu, Puiulet, Rosu, Rosulet
Campia de Vest
• iazuri
Campia Romana
• limane fluviale: Mostistea(creat de Dunare); Snagov si Caldarusani(creat de Ialomita), Balta
Alba(creat de Buzau)
• lacuri sarate: Amara in Campia Baraganului(langa Ialomita) si Lacul Sarat langa Braila
• lacuri de baraj artificial(iazuri) : lacurile: Colentina, Baneasa, Herastrau, Tei, Pantelimon
• baltile din Lunca Dunarii
• Lacul Portile de Fier II (pe Dunăre)

Laguna maritima= lacul format in urma bararii cu nisip adus de curentii marini a unui fost golf al Marii Negre.
= Complexul Lagunar Razim(care mai pastreaza o legatura cu marea- Gura Portitei)
= Laguna Siutghiol

Limanul fluviatil= lacul format in urma bararii cu aluviuni a unui afluent de catre raul colector
= Mostistea, Oltina, Snagov, Caldarusani, Balta Alba

Limanul fluvio-maritim= lacul format prin bararea cu nisip adus de curentii marini a unui rau ce se varsa in
mare: Tasaul, Babadag, Techirghiol, Mangalia

Lacurile sunt de doua feluri dupa modul de formare:

- lacuri formate natural: lacurile glaciare, vulcanice, de baraj natural (lacul Rosu, limanele
fluviale, limanele fluvio-maritime, lagunele) lacurile din crovuri(lacuri sărate), lacurile din
depresiunile carstice, lacurile din fostele ocne de sare
- lacuri antropice, create de om: lacurile hidroenergetice(de acumulare), iazurile, lacurile de
agrement

Izvoarele minerale
• bogate in saruri(bicarbonatate, sulfuroase, iodurate)- in Carpati si Subcarpati
• izvoare termale (30o C)- la contactul Campiei Romane cu Dealurile de Vest- Baile Felix, 1 Mai si
Baile Herculane situate in Culoarul Timis-Cerna
Marea Neagra 22

Pozitia geografica
• este situate in SE Europei, la contactul cu Asia
• legatura cu Marea Mediterana : prin Stramtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele
• este strabatuta de paralela de 45o latit nordica
• este o mare de tip continental, inconjurata din toate partile de uscat
• este un rest din Marea Tetys, marea care despartea in trecutul indepartat, Europa de Africa

Vecini(tari riverane)- Romania, Ucraina, Rusia, Georgia, Turcia, Bulgaria

Suprafata: 413.490km2 (aproximativ de doua ori cat suprafata Romaniei)
Tarmurile: - are putine insule, peninsule, golfuri: Golful Odessa, Pen.Crimeea, Marea Azov, Insula Serpilor,
Insulele Sacalin
- la N si NE- tarm jos; in Sud si SE= tarm inalt

Relieful este alcatuit din:

• platforma continentala care este mai extinsa in N si NV
• povarrnisul continental
• fundul marii (- 2245m)

Clima – temperat continentala in nord

- Subtropicala in sud
- Furtuni frecvente

Fluviile care se varsa in Marea Neagra sunt: Dunarea, Nistru, Nipru, Don

Miscarile apei
• Valurile (generate de vanturi)
• Nu are maree deoarece este o mare de tip continental
• Curentii marini cauzati de vanturile de NE, care se formeaza in doua circuite
• Curenti compensatori: de suprafata ce transporta apa dulce din Marea Neagra catre Marea
Mediterana
• Curentii compensatori de adancime ce transporta apa sarata din Marea Mediterana spre Marea
Neagra
• Lipsesc curentii verticali care ar trebui sa amestece apele.Astfel, apa in Marea Neagra este
organizata pe doua nivele:
- nivelul superior- 180, 200m ( cu o salinitate de 18 la mie) care permite prezenta vietuitoarelor
- nivelul inferior –( cu o salinitate de 22 la mie) care are o concentratie mare de hidrogen
sulfurat(H2S), gaz otravitor rezultat din descompunerea plantelor si animalelor moarte; in
acest nivel nu traiesc decat bacterii anaerobe

Vietuitoarele din Marea Neagra:alge, midii, stridii, meduze, scrumbii, stavrizi, chefali, calcani,
sturioni(morunul, nisetrul, cega, pastruga) care isi dep[un icrele in Dunare – in nivelul superior
Populatia 23
Vechimea si continuitatea populatiei in spatiul carpato-danubiano-pontic

- acum 4000 de ani: tracii, getii, dacii: asezarile cetati din Muntii Orastiei(Sureanu)
- pe vremea lui Burebista: 200.000 locuitori
- dupa cele doua razboaie daco-romane: 2.000.000 locuitori
- la inceputul sec al II- lea(dupa cucerirea Daciei): se constituie elementul etnic daco-roman, limba latina...”insula de
latinitate”
- populatia autohtona a fost romanizata rezultand poporul roman si limba romana
- in perioada marilor migratii, populatia s-a concentrat in “tari”:”Tara Oasului”, “Tara Maramuresului”, “Tara Motilor”, “Tara
Fagarasului”, “Tara Barsei”, “Tara Vrancei”, ”Tara Hategului”
- sec. XIV- sec XIX- trei mari principate: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania aflate la intersectia a trei mari imperii:
Imperiul Otoman, Imperiul Habsburgic si Rusia Tarista fara a fi inglobate de acestea astfel incat au reusit sa isi pastreze
unitatea de neam si de limba
- in 1862 s-a oficializat numele de “roman” si de Romania dupa ce Imperiul Otoman recunoaste unirea Principatelor
Romane care se realizase cu trei ani inainte

Numarul populatiei si evolutia numerica

Demografia= stiinta care se ocupa cu studiul populatiei

Numarul populatiei

Recensamant 2011- 20.121.641 loc

Evolutia numerica a populatiei

- este influentata de factori naturali(cutremure, inundatii, secete, epidemii) si factori politici: razboaie, legi, migratia
fortei de munca

Natalitatea= numarul de nascutii vii la o mie de locuitori pe o perioada data (de obicei un an)
Mortalitatea= numarul de decese la o mie de locuitori pe o perioada data(de obicei un an)
Sporul natural al populatiei= diferenta dintre natalitate si mortalitate
- daca natalitatea este mai mare decat mortalitatea, sporul natural este pozitiv
- daca natalitatea este mai mica decat mortalitatea, sporul natural este negativ
Mortalitatea infantila= numarul de decese in primul an de viata, la mia de locuitori, pe o perioada
data(de obicei un an)= 16,8 la mie fata de 4,5 la mie in UE

Pe vremea lui Burebista erau aproximativ 200.000 locuitori.Populatia a crescut pana in anul 1992 (aproape 23 de
milioane)cand sporul natural a devenit negativ(-0,2 la mie), iar populatia a inceput sa scada.In 1999 sporul natural a fost
de -1,5 la mie iar in 2004 de – 1,9 la mie( natalitatea= 10 la mie; mortalitatea= 11,9 la mie)

Repartitia geografica si densitatea populatiei

- populatia este raspandita pe toate treptele de relief- de la Delta pana la 1600m in Muntii Apuseni
(asezari permanente)
- asezarile temporare urca si mai sus(salase, odai)
- cea mai mare parte a populatiei este concentrata in zonele joase (campii, podisuri)

densitatea medie a populatiei= numarul de locuitori al unui teritoriu raportat la suprafata

- se masoara in loc/km patrat

Densitatea medie a populatiei tarii noastre era de 84,4 loc/km patrat, in anul 2011.

Zone cu densitate 100-150 loc/km2

- Campia Romana, Vaile Argesului, Dambovitei, Prahovei(datorita puternicei industrializari din perioada comunista)
- Podisul Sucevei, Subcarpatii Moldovei, Depresiunea Transilvaniei , zone industriale, Depresiunea Brasov
Zone cu densitati sub 50 loc/km2- Delta Dunarii, Podisul Dobrogei(datorita insuficientei apei si stapanirii otomane), zona
montana
Structura populatiei Romaniei:

Structura etnica
- romani – 90 o/o – stat national unitar
- minoritati nationale: maghiarii(majoritari in Harghita si Covasna), tiganii, germanii (sasi in Transilvania, svabi in
Banat), slavii (ucrainieni, rusi, lipoveni), sarbi si croati (Banat), slovaci, (Crisana), turci, tatari (Dobrogea),evrei,
greci, armeni
-
Structura pe medii(urban, rural)
- mai mult de jumatate din populatie traieste in mediul urban datorita sporului natural mai ridicat al oraselor,
“exodului” rural si datorita trecerii unor localitati rurale in categoria oraselor.
- populatia rurala: 45 o/o

Structura populatiei pe activitati

Populatia activa:

- in agricultura= 31,6%
- in industrie= 31,2%
- in sectorul serviciilor(transport, turism, comert)-= 37,2 %

Structura pe grupe de varsta:

- populatie sub 15 ani= 15,9%
- populatie activa= 69,4%
- populatie peste 65 de ani= 14,7%
Exista o “presiune sociala” de 44(tineri si batrani) la 100 de persoane active
Datorita sporului natural negativ si cresterii duratei medii de viata, populatia tarii noastre este in curs de” imbatranire”

Structura confesionala
- crestini ortodocsi
- romano-catolici
- reformati
- greco-catolici
- bapstisti
- islamisti
- cultul mozaic
- secte religioase

Romanii din afara granitelor

- in afara granitelor Romaniei triesc 10-15 milioane de romani

- 4 milioane in Moldova
- la sud de Dunare in Serbia, Macedonia, Bulgaria, Grecia, Albania: aromani, istroromani, meglenoromani
- in restul Europei
- in America de Nord

Migratia externa a fost favorizata de deschiderea granitelor dupa 1989, de disparitia vizei pentru spatiul Shengen in 2002
si datorita intrarii Romaniei in Uniunea Europeana incepand cu 1 ianuarie 2007.
Migratia poate fi:
– definitiva( in Canada, SUA etc)
- sezoniera (pt. munca)
S-a amplificat asa numita “migratie a creierelor” adica a personalului calificat
Asezarile omenesti 24

- cele mai vechi- case colective din lemn(Habasesti- jud Iasi)-neolitic

- satul- asezarea dominanta care a asigurat permanenta poporului roman in spatiul danubiano-
pontic, pastratorul artei populare, etnografiei si folclorului romanesc

Asezarile rurale (13000 de sate= 2700 de comune)

Criteriile de clasificare ale satelor:

• numarul de locuitori
• modul de grupare a gospodariilor(in functie de relief)
• functiile economice

Clasificarea satelor dupa marime (nr. de locuitori):

a) sate mici(sub 500 loc.)- la munte, in zonele colinare si de podis, cranguri in Muntii Apuseni
b) sate mijlocii(500-1500 loc.) – la deal si podis
c) sate mari(1500-4000 loc.) – in campie, depresiuni de deal si podis
d) sate foarte mari (peste 4000 loc.)- la campie(ex. Voluntari- 30.000 loc)

Clasificarea satelor dupa modul de distribuire a gospodariilor:

a) satul risipit: la munte cu gospodarii (catune) foarte dispersate, separate de pasuni si fanete
uneori chiar de palcuri de padure; activitatile predominante sunt cresterea animalelor,
prelucrarea lemnului, mineritul
b) satul rasfirat: de-a lungul unui drum sau de-a lungul unui rau (ex. satul drum) in regiunile
subcarpatice; activitati economice mai diversificate: pomicultura, viticultura, cresterea
animalelor, cultura plantelor, economia forestiera
c) satul adunat sau aglomerat: la campie, in depresiunile mari si netede; ex. satul
compact(german) in sudul Transilvaniei, Banat

Clasificarea satelor dupa functiile economice

a) sate de campie: sate cu caracter predominant agricol: cerealier, cultura plantelor tehnice,
legumicultura
b) sate de podis: predomina activitatile viticole, pomicole, cresterea animalelor
c) sate de munte: exploatarea lemnului, cresterea animalelor
d) sate cu functii mixte: functia agricola este completata de functiile miniera, industriala, de
transport, comerciala, turistica
Asezarile urbane

263 de orase- 82 de municipii

Clasificarea oraselor dupa vechime:
1. Generatia oraselor antice
- din perioada elena: Histria, Tomis, Callatis
- din perioada romana: Apulum(Alba Iulia),Drobeta(Drobeta Turnu Severin),Ampelum(Zlatna), Napoca
(Cluj Napoca), Potaissa(Turda), Sucidava(Corabia)
2. Orase feudale: capitalele Tarilor Romanesti (Baia, Siret, Suceava, Iasi, Curtea de Arges, Campulung
Muscel, Bucuresti, Targoviste), cele formate in jurul unor cetati(Brasov, Sibiu, Sighisoara, Targu Mures,
Arad, Oradea, Satu- Mare), orase targuri(Targu Mures, Targu- Jiu, Targu Neamt,Targu Ocna)
3. Generatia oraselor capitaliste care au aparut datorita dezvoltarii industriei, transporturilor:
- Industrie extractiva: Anina(carbune), Baicoi(petrol)
- Industrie prelucratoare: Resita, Hunedoara(siderurgie), Campina(prelucrarea petrolului),
Buhusi(industria textila)
- Transporturi: Marasesti, Pascani- noduri feroviare
- Agricultura si activitati portuare legate de transportul produselor agricole:Corabia, Calafat, Calarasi
- Agricultura in principal:Slobozia, Alexandria
- Turismului(Predeal,Vatra Dornei,Techirghiol,Eforie)
4. Generatia oraselor socialiste:Petrila,Busteni,Onesti,Victoria

Clasificarea oraselor dupa marime:

- orase mici(sub 25 000 de locuitori), Costesti, Buftea, Stei, Vascau
- orase mijlocii (25000- 100 000 loc), Deva, Resita,Alba Iulia, Bistrita, Sf. Gheorghe ,Vaslui, Slatina,
Calarasi, Tulcea, Alexandria,Targu Jiu,Zalau;
- orase mari (100 000 – 400 000 loc) 24: Iasi, Constanta, Timisoara, Cluj Napoca, Galati, Brasov,
Craiova, Ploiesti, Braila
- Bucuresti- 2 016 131 loc

Clasificarea oraselor dupa functiile economice:

- orasul capitala- se remarca prin complexitatea functiilor sale: administrativa, politica, economica,
cultural-stiintifica, turistica
- orasele cu functii complexe: de regula orasele mari
- orasele specializate: in care este preponderenta o anumita activitate economica(miniere, industriale,
noduri de comunicatie, turistice, agricole)

Organizarea administrativ teritoriala

• sate
• comune
• orase (263 din care 82 de municipii)
• judete= 41+ Bucuresti

Judetul cu cea mai mare suprafata=Timis

Judetul cu cea mai mica suprafata= Ilfov
Cel mai populat judet= Prahova
Cel mai putin populat judet= Covasna
AGRICULTURA 25
Ramurile agriculturii sunt: cultura plantelor si cresterea animalelor

Premisele naturale ale activitatii agricole

Fondul funciar= totralitatea suprafetelor unui anumit teritoriu si modul lor de utilizare
Structura fondului funciar:
• suprafata agricola (alcatuita din teren arabil, pasuni, fanete, vii, livezi)
• paduri
• ape si balti
• alte suprafete(cum ar fi platforma continentala)

Calitatile naturale ale fondului funciar:

Terenurile situate in zona de campie
• relief neted cu soluri foarte fertile – permite dezvoltarea tuturor ramurilor agricole
• temperaturi medii ridicate
• resurse de apa si precipitatii reduse – necesita irigatii
• unele zone cu exces de umiditate necesita desecari, indiguiri (Baltile Dunarii, vestul Deltei, Campia de Vest)
• zone acoperite cu nisipuri , soluri degradate, secete frecvente
• reteaua bogata de ape subterane si de ape curgatoare favorizeaza irigatiile
Terenurile situate in zonele de deal si podis:
• au precipitatii suficiente
• suprafete inclinate, mai accidentate, supuse alunecarilor de teren
• sunt favorabile pomiculturii, viticulturii, cresterii animalelor si , in zonele mai joase, culturii cerealelor
Terenurile situate in zona de munte
• relief accidentat, precipitatii abundente,temperature scazute, vanturi puternice, strat subtire de sol, soluri
lipsite de fertilitate= favorabile cresterii animalelor

CULTURA PLANTELOR
A. Cultura cerealelor (grau, porumb, orz, sorg, vaz, orez)- 2/3 din terenurile arabile
Principalele regiuni cerealiere
• Campia Romana(inclusiv lunca, baltile si Delta Dunarii)- cea mai importanta zona agrícola si cerealiera a tarii
• Campia de Vest+ Dealurile de Vest
• Campia Moldovei
• Depresiunea Transilvaniei (indeosebi Campia Transilvaniei)
• Podisul Getic
Cerealele sunt utilizate in:
- industria de morarit si panificatie(graul)
- in alimentatie: (porumbul, orezul)
- ca furaj (hrana pentru animale)- porumbul, ovazul, sorgul
- Industria moraritului si panificatiei este prezenta in toate orasele

B. Cultura plantelor tehnice (industriale)

a) plante uleioase : floarea soarelui (SE- ul tarii), soia, rapita, ricinul

b) sfecla de zahar: este perisabila deci fabricile de zahar vor fi amplasate langa zonele de cultura: Baragan,
Dobrogea, sudul Campiei Romane, Campia de Vest, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Brasovului
c) inul si canepa – folosite in industria textila- podisul Sucevei, Depresiunea Transilvaniei, Depresiunea Giurgeu,
Campia de Vest, Dobrogea= produse textile la Bucuresti, Constanta, Galati, Iasi
d) inul pentru ulei: Campia Romana
e) bumbacul (adus din import) este folosit in centre de industrializare

C. Cultura cartofului: in regiuni mai reci: Podisul Sucevei, Depresiunile Giurgeu si Ciuc
: este folosit in alimentatie si pentru obtinerea amidonului, glucozei si
spirtului
D. Legumele si leguminoasele pentru boabe (mazare, fasole):
-- Campia Romana, Campia de Vest, Dobrogea
– se cultiva in zonele periurbane si in luncile unor rauri(Arges, Siret)
– sunt utilizate in alimentatie si in industria conservelor

E. Cultura vitei de vie(viticultura): in podgorii(zonele de cultura a vitei de vie)

Principalele zone viticole ale tarii sunt:
• Subcarpatii Curburii(cea mai importanta zona viticola)- Panciu, Odobesti, Valea Calugareasca,
• Podisul Moldovei – Cotnari, Husi
• Podisul Getic – Pitesti, Dragasani, Strehaia
• Sudul Olteniei – Segarcea Dabuleni, Sadova
• Podisul Dobrogei- Murfatlar, Niculitel
• Podisul Tarnavelor, Campia Transilvaniei

Centre mari de vinificatie sunt la Murfatlar(Podisul Dobrogei), Cotnari(Podisul Moldovei), Focsani,

Panciu, Odobesti (Subcarpatii Curburii)

F. Pomicultura(cultura pomilor fructiferi): cele mai importante zone: Subcarpatii Getici(cea mai importante zona
pomicola),
Subcarpatii Curburii, Sudul Banatului, Dealurile Silvaniei

CRESTEREA ANIMALELOR
Baza furajera : ansamblul produselor vegetale si minerale ce asigura alimentatia animalelor
domestice
: este asigurata de pasuni si fanete naturale+ cultura plantelor furajere

Bovinele: la munte si deal, in nordul tarii (cele mai mari efective de vaci)
: zonele periurbane
: industrializarea produselor lactate: Vatra Dornei, Sibiu, Suceava, Brasov

Ovinele – in regiunile joase: Dobrogea, Campia Romana, Campia de Vest

- in zonele traditionale: zona Sibiului, Subcarpatii Olteniei
- centre de industrializare a lanii: Brasov, Sibiu, Constanta, Timisoara, Bucuresti

Porcinele – in zona de campie

- in ferme de tip industrial: Bucuresti, Sibiu, Suceava, Braila
- industria carnii si a conservelor din carne este prezenta in toate orasele mari

Avicultura = ramura agriculturii care se ocupa cu cresterea pasarilor : in complexe avicole

Apicultura = ramura agriculturii care se ocupa cu cresterea albinelor

Sericicultura = ramura agriculturii care se ocupa cu cresterea viermilor de matase : legata de

plantatiile de dud : Oltenia, Banat
= prelucrarea matasii naturale: Timisoara, Lugoj, Bucuresti

Industria de pielarie, blanarie si incaltaminte:

- materii prime: produse animaliere (piei, blanuri), produse sintetice
- se prelucreaza in tabacarii, centre de incaltaminte, centre de producere a articolelor de marochinarie,
blanarie si cojocarie
INDUSTRIA
Ramurile industriei sunt:

A. Industria energetica
• Extractia si prelucrarea combustibililor minerali
• Industria energiei electrice

B. Industria metalurgica
• Industria extractiva a minereurilor neferoase si metalurgia neferoasa
• Industria extractiva a minereurilor feroase si metalurgia feroasa (siderurgia)
• Industria constructiilor de masini si a prelucrarii metalelor

C. Industria chimica
D. Industria de exploatare si prelucrare a materialelor de constructii
E. Industria de exploatare si prelucrare a lemnului
F. Industria usoara (textila-tricotaje si confectii, a pielariei si incaltamintei, marochinariei, industria lanii,
industria matasii naturale,prelucrarea inului si a canepii)
G. Industria alimentara(industria produselor lactate, industria moraritului si panificatiei, industria conservelor si
preparatelor din carne)

A. INDUSTRIA ENERGETICA

Resursele energetice
• Primare(petrol, gaze naturale, carbune, sisturi bituminoase)
• Energia apelor
• Resurse energetice neconventionale (energia solara, energia eoliana, energia geotermala)

Carbunii:
- superiori (antracitul si huila)
- inferiori (lignitul, carbunele brun, turba)
Antracitul= se gaseste la Schela, in judetul Gorj-( Subcarpatii Getici)- nu se exploateaza
Huila= zacaminte in Bazinul Petrosani(Depresiunea Petrosani) – se exploateaza in mina
Lignit = in Podisul si Subcarpatii Getici- in bazinul Motru Rovinari- se exploateaza in cariera (suprafata)
= in Dealurile de Vest
Carbune brun= Depresiunea Comanesti

Petrolul
Centre de extractie:
- Platforma continentala a Marii Negre
- Campia Romana
- Podisul Getic
- Subcarpatii Getici, Subcarpatii Curburii, Subcarpatii Moldovei
- Campia de Vest
Centre de prelucrare: in rafinarii: Brazi langa Ploiesti, Pitesti Campia Romana), Rafo Onesti(Subcarpatii
Moldovei), Midia Navodari(Podisul Dobrogei)
Resursele de petrol ale tarii noastre un sunt suficiente.Romania importa petrol.

Gazele naturale

- Gazul metan – in domurile gazeifere din Depresiunea Transilvaniei

- Gazul de sonda - insoteste zacamintele de petrol
Sunt folosite ca materii prime in industria petrochimica si in termocentrale

INDUSTRIA ENERGIEI ELECTRICE

Termocentralele transforma energia calorica rezultata in urma arderii unor combustibili(carbuni, gaze naturale,
sisturi bituminoase, pacura) in energie electrica
• Turceni – cea mai mare- in Podisul Getic
• Mintia Deva- langa Deva
• Ludus Iernut – in Depresiunea Transilvaniei
• Paroseni – in Depresiunea Petrosani
• Isalnita – langa Craiova
• Borzesti in depresiunea Comanesti
• Bucuresti
• Brazi langa Ploiesti
• Chiscani langa Braila

Hidrocentrale – transforma energia de cadere a apei in energie electrica

• Portile de Fier I(cea mai mare)
• Lotru- Ciunget
• Vidraru – pe Arges
• Portile de Fier II
• Stejaru pe Bistrita

Raurile Arges, Bistrita si Olt sunt amenajate hidroenergetic

Atomocentrale- obtin energie electrica in urma reactiei de fisiune nucleara

- folosesc ca materii prime minereurile radioactive(uraniu,plutoniu)
- la noi in tara exista o singura centrala atomoelectrica la Cernavoda(in Podisul Dobrogei, pe Dunare)

Sistemul energetic national reprezinta sistemul format din centrele de productie a energiei electrice+ liniile de
inalta tensiune+ centrele de consum

B. INDUSTRIA METALURGICA

INDUSTRIA METALURGICA FEROASA (SIDERURGIA)

Materia prima= minereul de fier(Muntii Poiana Rusca)

Materia prime ajutatoare = cocsul(obtinut din huila)- folosit ca si combustibil cu o putere calorica mare
= manganul folosit la obtinerea de oteluri superioare
Produse finite = fonta si otel

Centre siderurgice:
• Resita
• Hunedoara - foloseste minereul de fier din Muntii Poiana Rusca) si huila din Bazinul Petrosani
• Galati (SIDEX Galati) – cel mai mare- foloseste materii prime din import, aduse pe Dunarea maritima
• Campia Turzii (in Depresiunea Transilvaniei)
• Targoviste
• Bucuresti
INDUSTRIA METALURGICA NEFEROASA

CUPRUL= se gaseste in grupa nordica a Carpatilor Orientali = se prelucreaza la Baia Mare

= in Muntii Metaliferi = se prelucreaza la Zlatna

PLUMBUL SI ZINCUL = in grupa nordica a Carpatilor Orientali

= in Muntii Metaliferi
= centre de prelucrare la Baia Mare(plumb) si la Copsa Mica (zinc)

AURUL SI ARGINTUL = Grupa nordica a Carpatilor Orientali(Muntii Gutai)

= Muntii Metaliferi

BAUXITA = in Muntii Padurea Craiului – se prelucreaza la Oradea si se obtine ALUMINA

= se importa si se prelucreaza la Tulcea si se obtine ALUMINA
= alumina obtinuta la Oradea si la Tulcea se transforma in ALUMINIU la Slatina (“Alro”)-
principalul consumator industrial de energie electrica din tara

INDUSTRIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI

- foloseste prodúsele finite ale industriei metalurgice feroase si neferoase

- Industria de utilaj petrolier- Ploiesti (“UPETROM”)

- Utilaje si agregate tehnologice: Craiova, Cluj-Napoca
- Autoturisme: Pitesti (“Dacia-Renault”), Craiova (“Daewoo”), Campulung (“Aro”- autoturisme de teren)
- alte mijloace de transport: nave(Galati, Constanta),
locomotive (“Electroputere” Craiova),
vagoane (“Astra” Arad)
autocamioane, autobuze(“Rocar”Bucuresti, Brasov)
- produse electronice si electrotehnice: Bucuresti, Timisoara

C. INDUSTRIA CHIMICA

Materii prime: sare, hidrocarburi, azot atmosferic, materii vegetale si animaliere, deseuri de la alte industrii,
cauciuc natural, petrol, gaze naturale.

1. Industria petrochimica

Materii prime: petrol, gaz metan, cauciuc natural

Produse finite: cauciuc sintetic, anvelope, materiale plastice, fire si fibre sintetice,

Combinate petrochimice: Brazi (langa Ploiesti), Borzesti (langa Onesti- Subcarpatii Moldovei), Pitesti,
Midia- Navodari( prelucreaza petrolul din import si cel din platforma continentala
a Marii Negre)

2.Industria produselor clorosodice

Materia prima= SAREA- clorura de sodiu NaCl( se gaseste in Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii,
Subcarpatii Getici, Depresiunea Transilvaniei)
Produse finite: soda caustica si calcinata, clorul si acidul clorhidric= se fabrica la Govora(Subcarpatii Getici),
Turda(Depresiunea Transilvaniei), Ocna Mures(Depresiunea Transilvaniei)

3. Industria acidului sulfuric

Materii prime: PIRITELE CUPRIFERE

Centre de prelucrare: Baia Mare, Copsa Mica

4. Industria ingrasamintelor chimice

Materii prime: gaz metan, azot atmosferic(din care se obtin ingrasaminte azotoase), apatitele si fosforitele
(din care se obtin ingrasaminte fosforice), potasiul(din care se obtin ingrasaminte potasice)
Cel mai mare centru= Craiova

5. Industria de medicamente: Bucuresti, “Antibiotice” Iasi, “Sicomed” Cluj Napoca, Timisoara

6. Industria celulozei si hartiei

Materii prime:
• Paie(prelucrare la Calarasi)
• Stuf (prelucrare la Chiscani langa Braila)
• Lemnul de rasinoase (prelucrare la Bacau)

D. INDUSTRIA LEMNULUI

Produse finite: cherestea, placaje, furnire, placi aglomerate din lemn(PAL), placi fibrolemnoase(PFL),
mobila(Suceava, Sighetul Marmatiei, Targu Jiu, Caransebes, Arad)
Combinate de prelucrare complexa a lemnului: Bucuresti, Braila, Constanta
Produse speciale: chibrituri(Bucuresti, Braila, Timisoara), rechizite scolare si de birou (Sibiu, Timisoara) ,
instrumente muzicale si ambarcatiuni (Reghin)

E. INDUSTRIA MATERIALELOR DE CONSTRUCTIE

a) roci magmatice: granitul, andezitul, bazaltul: Muntii Macinului, C. Orientali, C.Occidentali
b) roci cristaline: sisturi cristaline(Carpati), sisturi verzi (Podisul Casimcei), marmura(Muntii Poiana
Rusca), calcare metamorfice(Muntii Apuseni)
c) roci sedimentare: calcare (Podisul Dobrogei, C.Orientali, C. Meridionali), gresie(C. Orientali), caolin
(argila alba folosita pentru obtinerea ceramicii fine)
Cimentul si varul = se obtin prin arderea calcarului
Fabrici de ciment: Barsesti(langa Targu-Jiu), Turda(Depresiunea Transilvaniei), Bicaz(Grupa centrala a
Carpatilor Orientali), Medgidia(Podisul Dobrogei)
TRANSPORTURILE SI TELECOMUNICATIILE
Transporturile pot fi:
• Terestre (feroviare si rutiere)
• Pe apa(fluviale si maritime)
• Aeriene
• Transporturi speciale

Transporturile feroviare
- sunt reprezentate de 8 magistrale ce pleca din Bucuresti(cel mai important nod feroviar al tarii)

1. Bucuresti- Craiova- Drobeta Turnu Severin-Caransebes-Timisoara- Stamora Moravita- Belgrad

2. Bucuresti- Ploiesti- Brasov- Sibiu- Deva- Arad- Curtici-Ungaria
3. Bucuresti- Ploiesti- Brasov- Blaj- Cluj Napoca- Pasul Ciucea-Oradea- Episcopia Bihor- Ungaria
4. Bucuresti- Ploiesti- Brasov- Sf.Gheorghe- Miercurea Ciuc- Toplita- Deda- Dej- Baia Mare- Satu- Mare- Halmeu
5. Bucuresti- Ploiesti- Buzau- Focsani-Bacau-Suceava- Vicsani- Ucraina
6. Bucuresti- Urziceni- Faurei- Tecuci-Barlad- Vaslui- Iasi- Ungheni- Republica Moldova
- Braila- Galati- Albesti pe Prut- Republica Moldova
7. Bucuresti- Fetesti- Cernavoda- Medgidia-Constanta- Mangalia- Negru Voda- Bulgaria
8. Bucuresti- Giurgiu- pod feroviar- peste Dunare- Ruse(Bulgaria)

Principalele poduri feroviare sunt:

- Giurgiu-Ruse (pe Dunare)- spre Bulgaria
- Fetesti-Cernavoda (pe Dunare)
- Ungheni spre Moldova peste Prut

Transporturile rutiere:
Principalele rute internationale sunt:
• E60 – Hamburg- Oradea-Cluj Napoca-Targu Mures-Brasov- Ploiesti- Bucuresti-Urziceni-Slobozia-Harsova-Constanta-
Vama Veche- Bulgaria
• E 70-Giurgiu- Bucuresti- Pitesti- Slatina- Craiova- Dr.Turnu Severin – Orsova- Caransebes- Timisoara-Moravita-
Serbia
• E 85- Giurgiu-Bucuresti-Urziceni- Buzau- Focsani-Bacau- Roman- Suceava-Siret- Ucraina

Principalele poduri rutiere:

• Giurgiu-Ruse pe Dunare
• Fetesti –Cernavoda
• Giurgeni-Vadu Oii (pe Dunare)
• Albita pe Prut (langa Galati)
• Drobeta Turnu Severin pe la Portile de Fier

Transporturile fluviale
- se fac pe Dunare, pe Prut pana la Albita,pe Bega (este canalizata pe 114 km), pe Canalul Dunare-Marea
Neagra (cu porturile: Cernavoda, Medgidia,Agigea)
- Porturile dunarene sunt: Orsova, Dr. Tr. Severin, Calafat,Corabia, Turnu Magurele,
Giurgiu,Oltenita,Calarasi,Cernavoda,Braila,Galato(cel mai mare), Tulcea,Sulina.
- Porturi fluvio-maritime: Braila,Galato(cel mai mare port fluvial), Tulcea

Transporturile maritime:
- porturi: Constanta(cel mai mare), Midia Navodari, Mangalia,Sulina

Transporturile aeriene:
• Bucuresti - Otopeni
• Bucuresti- Baneasa
• Arad, Timisoara, Constanta(Mihail Kogalniceanu), Satu Mare, Cluj Napoca,
Targu Mures,Iasi etc.
Transporturi speciale:
- conducte, linii de inalta tensiune
Telecomunicatiile:
- sistemele de transmisie a informatiei la distanta:telefonie, televiziune, satelit, radio, Internet.