Professional Documents
Culture Documents
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
„Copilul – spunea marele pedagog elveţian Ed. Claparede – este o fiinţă a cărei
principală trebuinţă este jocul … această trebuinţă spre joc este ceva esenţial naturii sale.
Trebuinţa de a se juca este tocmai ceea ce ne va permite să împăcăm şcoala cu viaţa, să
procurăm copilului acele mobiluri de acţiune care se consideră de negăsit în sala de
grupă”.
Jocurile didactice, organizate conform cerinţelor psihologice învăţării, devin o metodă
activă şi eficientă de instruire şi educare. „Jocul este o asimilare a realului la activitatea
proprie, oferindu-i acestei activităţi alimentaţia necesară şi transformând realul în funcţie
de multiple trebuinţe ale eului. Iată de ce, toate metodele active de educare a copiilor mici
cer să li se furnizeze acestora un material ajutător pentru ca, jucându-se, ei să reuşească să
asimileze realităţile intelectuale care, fără aceasta, rămân exterioare inteligenţei copilului”
– J. Piaget.
O contribuţie importantă la pregătirea copilului pentru şcoală şi-o aduc jocurile
didactice pentru dezvoltarea limbajului. Se ştie că mediul familial exercită o influenţă
cultural-educativă binefăcătoare asupra dezvoltării limbajului copilului şi în mod deosebit,
asupra dezvoltării limbajului acestuia. Cu toate acestea, realitatea confirmă că influenţele
exercitate de mediul familial sub acest aspect sunt încă deosebit de variate. În consecinţă,
fie datorită acestor influenţe, fie datorită unor întârzieri sau defecţiuni în vorbirea copiilor
la intrarea lor în grădiniţă, diferenţele semnalate în dezvoltarea limbajului sau a
vocabularului acestora sunt încă deosebit de sesizabile.
Aceste diferenţieri accentuate se menţin până la intrarea copilului în şcoală, mai ales
pentru cei ce nu frecventează zilnic grădiniţa. Ori, între limbaj şi gândire există o
interdependenţă binecunoscută. Aceste diferenţieri în domeniul dezvoltării limbajului
situează copiii în poziţii diferite, sub aspectele deosebit de complexe ale activităţilor
instructiv-educative. Una dintre sarcinile majore ale grădiniţei instructiv-educative o
constituie omogenizarea relativă a dezvoltării limbajului copiilor, în aşa fel încât la intrarea
în şcoala primară, să posede noţiunile strict necesare însuşirii cunoştinţelor de bază
prevăzute de programa şcolară.
Dezvoltarea limbajului se realizează atât în activităţile specifice dezvoltării vorbirii,
cât şi în cadrul întregului program din grădiniţă.
Procesul de influenţare asupra dezvoltării limbajului copiilor începe la grupa mică
ţinându-se seama de caracterul concret al limbajului, dificultăţile de pronunţie, vocabularul
1
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
redus şi alte particularităţi psihice cum sunt: gândirea concretă, atenţia instabilă, memoria
individuală.
Dezvoltarea vorbirii copiilor se realizează în mod treptat, prin lărgirea relaţiilor
verbale cu cei din jur, în condiţiile manifestării de către copii a curiozităţii de cunoaştere a
obiectelor, a însuşirilor acestora, pe de o parte şi a atitudinii interogative referitoare la
originea şi cauza unor fenomene, pe de altă parte. În întregul proces de cultivare a
limbajului, atât în activităţile specifice, cât şi în toate celelalte împrejurări se urmăreşte:
fo
rmarea deprinderilor de vorbire corectă (sub aspect fonetic, lexical, gramatical, coerentă şi
expresivă);
îm
bogăţirea şi activizarea limbajului şi a gândirii, dezvoltarea limbajului monologat şi
dialogat, însuşirea simbolurilor verbale cu caracter generalizator, în funcţie de
particularităţile de vârstă;
fo
rmarea deprinderii de exprimare adecvată a gândurilor, ceea ce contribuie la pregătirea lor
pentru activitatea instructiv-educativă din şcoală;
tre
cerea treptată de la limbajul concret - situativ la limbajul contextual, pe măsură ce copilul
depăşeşte limitele experienţei senzoriale, însuşirea treptată a structurii gramaticale a limbii
materne în practica vorbirii, îmbogăţirea vocabularului în condiţiile comunicării continue
cu persoanele din jur;
pr
evenirea şi corectarea defectelor de pronunţie, în cadrul muncii individuale, cu grupuri
mici de copii, precum şi în cadrul activităţii de dezvoltare a limbajului cu întreaga grupă de
copii.
Cel mai eficient mijloc de realizare a acestor sarcini îl constituie jocul didactic.
Jocurile didactice pot fi folosite atât pentru consolidarea şi precizarea cunoştinţelor, cât şi
pentru verificarea şi sistematizarea lor, pentru deprinderea unei pronunţii corecte, pentru
îmbogăţirea sau consolidarea vocabularului, pentru formarea vorbirii corecte şi coerente.
Jocurile didactice destinate dezvoltării limbajului contribuie, în mare măsură, la
dezvoltarea acuităţii auditive a auzului fonematic. Ele solicită perceperea corectă a
sunetelor, descifrarea compoziţiei sonore sau semnalarea prezenţei sau absenţei unui
anumit sunet într-un cuvânt. Asemenea sarcini pot fi înfăptuite prin jocurile: „Cine face?”,
„Ce se aude?”, „De-a trenul”, „Repetă ce spune”, „Cu ce sunet începe?” etc. În astfel de
jocuri s-a introdus mai întâi sunetele a căror pronunţie poate fi prelungită, cum este cazul
vocalelor sau unele consoane ca: s, r, j, z, ş. Aceste sunete au fost introduse în exclamaţii
ca: „Aaaa”, „Uuuu”, „Oooo” etc., fie prin onomatopee ca: sss, vâjjjj, bâzzzz, fâşşşş etc.
2
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
6
Grigoriu, Dumitru, „Copilul şi jocul”, 1975, pag. 61
3
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
re
cunoaşterea şi denumirea corectă a părţilor corpului omenesc, executarea unor acţiuni
specifice (jocul „Spune ce face păpuşa?”),
re
cunoaşterea şi denumirea unor obiecte de veselă, alegerea lor în raport de utilitate (jocul
„Să servim musafirii”),
re
cunoaşterea şi denumirea jucăriilor (jocul „Sacul lui Moş Crăciun”),
de
numirea unor profesii, materiale, unelte, produse ale muncii (jocul „Stop”),
de
numirea unor mijloace de transport şi a mediului de deplasare (jocul „Cu ce plecăm în
vacanţă?”),
de
numirea unor fructe, legume, alimente (jocul „Ghiceşte ce a cumpărat vecina”),
de
numirea diferitelor animale, a hranei lor (jocul „Caută-ţi hrana).
Toata cunoştinţele de limbă sunt date într-o organizare concentric – cantitativă,
adăugându-se pe niveluri de vârstă, componente ale aceleiaşi probleme abordate la grupele
următoare, se reiau şi se aprofundează într-o prezentare concentric superioară, prin
sporirea gradului de generalizare şi abstractizare a cunoştinţelor, fiecare parte de vorbire
este reluată şi însoţită de precizări şi recomandări clare cu privire la cunoştinţele şi jocurile
care se recomandă, pe grupe de vârstă.
Dar jocul didactic contribuie la îmbogăţirea lexicului copiilor preşcolari şi cu diferite
adjective; la grupa mică accentul cade pe însuşiri privind culoarea (roşu, galben, albastru,
alb, negru), pe raporturi dimensionale (mare, mică); însuşiri gustative (dulce, acru),
olfactive, termice sau anumite calităţi morale (leneş, harnic, mincinos).
La grupa mijlocie se are în vedere îmbogăţirea vocabularului cu adjective şi adverbe
care se referă la însuşiri privind culoarea, raporturi dimensionale, raporturi cantitative,
trăsături de caracter, însuşiri gustative, olfactive, termice.
La jocurile didactice, se are în vedere formarea deprinderii de a folosi corect gradele
de comparaţie pozitiv şi comparativ ale adjectivelor, formulând propoziţii scurte în urma
sesizării relaţiilor ce se pot stabili între două obiecte „Cum este?”.
Jocurile didactice ce se organizează la grupele mari şi pregătitoare au sarcini didactice
mai complicate:
*recunoaşterea şi denumirea diferitelor culori şi nuanţe, raportarea acestora la obiecte
cunoscute („Ce culoare se potriveşte?”),
4
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
5
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com
Bibliografie :
1. ANDREESCU, FLORICA, Jocul didactic şi activitatea pe bază de exerciţii în
culegere metodică editată de revista de pedagogie „Copilul şi mediul
înconjurător”,Bucureşti, 1976;
2. ANTONIVICI, ŞTEFANIA, MITU, FLORICA, Metodica activităţilor de educare a
limbajului în învăţământul preşcolar, Bucureşti, Humanitas Educaţional, 2005;
3. BOCA, E., MIRON, E., CHICHISAN ŞI COLABORATORII, Documentar
metodic pentru activităţile de educare a limbajului la preşcolari, Bucureşti, Editura
V&Integral,2001;
6
Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778
office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com