Grădinița Motanul Încalțat

Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778

Pitești str Făget nr 33 Tel 0348807580 Fax 0348808581

office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com

GÂNDIREA CRITICĂ ŞI PREŞCOLARITATEA

Ce este gândirea critică?

Gândirea critică este un mod de abordare şi rezolvare a problemelor bazate pe
argumente convingătoare, logice şi raţionale, ce presupune verificarea, evaluarea şi
alegerea răspunsului potrivit pentru o sarcină dată şi respingerea argumentată a celorlalte
variante de soluţii.
În acelaşi timp gândirea critică este deprinderea de a interacţiona cu informaţia în
mod activ, de a pune sub semnul întrebării informaţiile, de a aduce argumente pro şi
contra, de a le evalua pentru a stabili valoarea de adevăr, de a transforma informaţiile şi
de a genera noi idei.
Gândirea critică este un proces activ, coordonat, complex, asemănător cititului şi
scrisului, vorbitului şi ascultatului, care implică procese de gândire, care încep cu
acumularea activă a informaţiilor ce se termină cu luarea de decizii bine argumentate.
De asemenea, gândirea critică este un produs, adică un punct la care ajunge
gândirea noastră, în care gândim critic, ca o modalitate firească de a interacţiona cu
ideile şi informaţiile.
Gândirea critică are la bază reactualizarea cunoştinţelor, analizarea diferenţelor,
observarea relaţiilor cauză-efect, extragerea ideilor din exemple, susţinerea ideilor cu
exemple şi evaluarea informaţiilor în funcţie de valoarea de adevăr, de utilitate, de
efectele pozitive sau negative.
A gândi critic înseamnă:
 a deţine cunoştinţe valoroase şi utile având convingeri şi credinţe întemeiate pe
acestea;
 a avea opinii independente şi a accepta ca ele să fie supuse evaluării ( criticii );
 a supune propriile idei şi ideile altora;
 a construi argumente suficiente care să confere consistenţă propriilor opinii;
 a manifesta toleranţă, flexibilitate şi respect;
 a învăţa cum să gândeşti eficient evaluând şi testând mai multe soluţii.
Deşi unii consideră că dezvoltarea gândirii critice este un proces prea greu pentru
copiii preşcolari datorită stadiilor dezvoltării inteligenţei copilului (descrise de J.Piaget)
acest lucru este posibil cu ajutorul suportului intuitiv.
Întrebările care se pun sunt:
 În ce măsură contribue gândirea critică la maturizarea prea rapidă a copiilor ?
 Li se „răpeşte” micilor copii copilăria ?
 Ne folosim de un copil ca să gândească precum un adult ?
 Este moral ca un cadru didactic să obţină efecte spectaculoase în prezent cu preţul
unor posibile consecinţe târzii plătite de copii ?
1
 Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778

Pitești str Făget nr 33 Tel 0348807580 Fax 0348808581

office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com

Răspunsul este sigur nu. Niciodată nu vor exista asemenea consecinţe, iar copiii vor
raţiona cu siguranţă mai bine, dar aceasta nu va fi în detrimentul lor, deoarece utilizarea
metodelor interactive, a procedeelor şi tehnicilor de lucru, le sporeşte încrederea în forţele
proprii, în performanţele obţinute, contribuind la dezvoltarea intelectuală, morală şi la
socializarea lor. Astfel copiii participă efectiv la actul învăţării, mărindu-le
responsabilitatea şi gradul de implicare.
Nu practicarea timpurie a gândirii critice dăunează, ci practicarea neadecvată sau
parţială a ei poate duce la dezvoltarea unui comportament tipic, unui copil pasiv care
aşteaptă totul de-a gata, iar efectul nu va fi deloc neglijabil ci, din punct de vedere moral,
dăunător şi educaţional contraproductiv.
Practica pedagogică preşcolară, în domeniul gândirii critice, trebuie dezvoltată pe două
direcţii principale:
1. Un program bazat pe principiul că gândirea de ordin superior începe prin cultivarea
curiozităţii naturale a copiilor faţă de natură şi faţă de problemele morale şi în acest caz
trebuie desfăşurate activităţi care pun accentul pe stimularea curiozităţii copiilor, pe
dezvoltarea deprinderilor analitice şi de rezolvare de probleme.
2. Trebuie demonstrată relaţia dintre calitatea întrebărilor, calitatea gândirii şi
calitatea răspunsurilor copiilor deoarece întrebările adecvate adresate copiilor permit
formarea unei gândiri abstracte, nuanţate şi sofisticate.
La această vârstă capacitatea de a gândi critic se dobândeşte în timp, permiţând
copiilor să se manifeste spontan , fără îngrădire, ori de câte ori există o situaţie de
învăţare. Ei nu trebuie să se simtă stingheri, să le fie teamă de reacţia celor din jur faţă de
părerile lor, să aibă încredere în puterea lor de analiză, de reflecţie.
Gândirea critică îi învaţă pe copii să-şi emită şi să-şi susţină propriile idei. Avem
obligaţia de a asigura atmosfera propice declanşării valului de idei personale, de a le da
copiilor senzaţia că ei sunt adevăraţii descoperitori ai “noului”( deşi e vorba de o
redescoperire).
Valenţe ale gândirii critice:
 stă la baza citirii, scrierii, vorbirii şi ascultării – elemente de bază ale comunicării;
 ajută la descoperirea erorilor şi prejudecăţilor;
 este o cale spre libertatea faţă de adevăruri trunchiate şi minciuni;
 oferă posibilitatea schimbării unui punct de vedere pe măsură ce examinăm şi
reexaminăm idei ce par evidente.
 oferă libertatea de a-şi exprima propriile opinii
 ajută copiii să rezolve  probleme pe care nu le-au putut rezolva cu metode obişnuite
 îi învaţă să privesc lucrurile din mai multe perspective
 le dezvoltă abilitatea de a gândi altfel
 descoperă idei noi

2
 Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778

Pitești str Făget nr 33 Tel 0348807580 Fax 0348808581

office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com

 valorifică la maxim potenţialul indivizilor şi echipelor

 pot preîntâmpina blocajele în gândire
 văd oportunităţi acolo unde alţii văd probleme

Cum poate fi dezvoltată gândirea critică?

Gândirea eficientă se dezvoltă prin munca în colaborare ceea ce înseamnă lucrul
în perechi, pe grupe. Munca în colaborare este eficientă dacă are loc trecerea de la
respectul faţă de ideile altora la încredere în sine, trecerea de la concret la abstract, de la
gândirea intuitivă bazată pe exprimarea unor opinii fără a reflecta asupra lor, la gândirea
logică care susţine anumite concluzii bazate pe premise, abordarea lucrurilor din mai
multe perspective .
Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice aplicate la grupă, pot dezvolta, prin
relaţionarea între copii, un ansamblu de atitudini şi comportamente:
 abilităţi de comunicare,
 capacitatea de a înţelege,
 transfer de informaţii,
 interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate ,
Polivalenţa acestor metode s-a dovedit eficientă de la cea mai fragedă vârstă, deoarece,
prin exersarea acestor metode, copilul devine un mic cercetător, dornic să exploreze
continuu tot ceea ce-l înconjoară.
Dezvoltarea gândirii critice într-un cadru adecvat presupune trei etape:
1. Evocarea. Cum vor fi dirijaţi copiii către formularea unor întrebări şi scopuri
pentru învăţare? Cum vor ajunge să-şi examineze cunoştinţele anterioare?
2. Realizarea sensului. Cum va fi explorat conţinutul de către copii? Cum îşi
vor monitoriza ei înţelegerea acestui conţinut?
3. Reflecţia. Cum vor utiliza copiii sensul lecţiei? Cum vor fi îndrumaţi să
caute informaţii suplimentare , răspunsuri la întrebările care mai există?
Cum pot sprijini educatoarele dezvoltarea gândirii critice a preşcolarilor?
Educatorul trebuie să cunoască şi să folosească adecvat metodele şi tehnicile de
predare/învăţare menite să stimuleze gândirea critică a copiilor. De aceea el trebuie să
elimine practicile contraindicate pentru dezvoltarea gândirii critice în învăţare.

Practici contraindicate în Practici indicate în

dezvoltarea gândirii critice la dezvoltarea gândirii critice la
preşcolari preşcolari.
 transmiterea în permanenţă  stimularea copiilor să
a cunoştinţelor”gata descopere cunoştinţele prin
construite” întrebări

3
 Grădinița Motanul Încalțat
Acreditată prin OMCTS 4576/2010 CIF 27341778

Pitești str Făget nr 33 Tel 0348807580 Fax 0348808581

office@motanulincaltat.com www.motanulincaltat.com

 limitarea libertăţii de  libertatea de exprimare,

gândire „altfel” a copiilor, încurajarea demersurilor
înăbuşirea tendinţei de a imaginative
imagina alternative
fantastice
 descurajarea ideilor şi-a  toleranţă faţă de ideilor
opiniilor proprii originale, respectarea
imaginaţiei şi a ideilor
inedite
 sancţionarea îndrăznelii de  respectarea întrebărilor
a pune întrebări incomode neuzuale, aprecierea
creativităţii individuale şi a
spontaneităţii

 îngrădirea dorinţei de a  libertatea de exprimare prin

efectua desene nesupuse artă în”afara tiparului
tiparelor curricular”
 preţuirea memoriei bune şi a  aprecierea creaţiei
reproducerii contextuale lingvistice, dezbaterea
responsabilă a ideilor
originale
 accentul pe cantitate în  aprecierea calitaţii atât în
furnizarea şi reproducerea furnizarea cât şi în
cunoştinţelor copilului, reproducerea cunoştinţelor
urmărirea numai a
performanţei

Concluzie
Gândirea critică îşi demonstrează utilitatea atunci când avem nevoie de idei noi, de
soluţii în rezolvarea problemelor ivite pentru a obţine ceva, a scăpa de ceva sau pentru a
ne da seama ce vrem.
Pentru a ajunge un om liber, responsabil, care să poată să gândească, să reflecteze,
copilul, de mic, trebuie educat în spiritul marilor valori ale civilizaţiei umane, împotriva
violenţei şi a intoleranţei de toate felurile. Educaţia vârstelor mici este considerată
temelia personalităţii fiecărui individ, de aceea educaţia trebuie să răspundă în primul
rând nevoilor individuale şi să realizeze echilibrul între acestea şi dezvoltarea
democratică a societăţii.