Cunoasterea seminjelor de plante legumicole Plantele legumicole se inmulese pe dous ei: sexuat (generative) si asexuat(vegetti). {n cadrul inmultiii pe cale sexuatd se folosesc atit seminfe propriu-zise (tomate, ardei, fasole, mazare, etc.), eft si fructe uscate indehiscente (salata, morcoy, cimbru, stevie, etc.). In Practica, fructele uscate indehiscente se confunda cu semintele. Ele nu pot identificate decat pe baza ‘cunoasterii caracterelor botanice ale familiilor din care fac parte. Recunoasterea seminjelor gi a fructelor uscate indehiscente se face dupa caracterele lor morfologice, organoleptice si culturale, excepfie fac seminjele plantelor legumicole din familia Cruciferae la care, datorit& m aseminasi, pentru identificare se folosesc metode speciale de determinare (chimicd, anatomica sau biologica). Insusirile dupa care se face descrierea gi recunoasterea seminfelor de plante legumicole pot fi: cu caracter permanent (stabil) si cu caracter temporar. 2.1. insusiri cu caracter permanent (stabil) Conturul semintelor sau a fructelor uscate indchiscente este dat de marginea lor atunci cnd stau libere pe o suprafata plan’. Dupa raportul dintre lungime si litime, seminfele se pot incadra in diferite forme de conturi (Figura 2.1). Scanned with CamScannerFigura 2.1 - Principalele contururi in care se pot incadra seminfele 2 Scanned with CamScannerAspectul suprafefei. Referirele se fac la ‘egument in cazul semintelor, la pericarp in eazul fructelor uscate indehiscente, iar a sfecla ro la inv ificat. Sau fructelor uscate indehiscente poate fi neteda (fasole, unele soiuri » etc.) zbarcita (unele soiuri de mazire, porumb zaharat, etc.), 2.2, insus: Miarimea si greutatea variaza foarte mult de la 0 specie Ia alta si chiar in interiorul speciei de Ia un cultivar la altl (mazire, fasole, bob, ete). Din acest punet de vedere seminjele sau cu caracter temporar fructele uscate indehiscente pot fi: > Foarte mari —de la 1 1a 10 intr-un gram; > Mari—de la 11 la 100 intr-un gram; + Mijlocii—de la 101 ta 300 intr-un gram; + Mici-de la 301 la 1000 intr-un gram; ~ Foarte mici— peste 1000 de seminfe intr-un gram. Marimea este un caracter mult influenfat de conditiile de mediu in care se formeazi semintele (in special cele de nutritie) De reguli, seminfele mai mari sunt si mai grele. Greutatea semintelor se exprima sub forma mai multor valori: numérul de seminfe ce intra intr-un gram; - greutatea absoluta (greutatea a 1000 seminte); greutatea hectolitric& (greutatea a 100 litri seminfe). Scanned with CamScannerfn practic’ se fine cont de forma $i marimea semingelor in procesul de condifionare si calibrare. Culoarea reprezintd un caracter de specie si soi, putind varia si suferi modifica ale hnuanfei in functie de vechime, conditiile de mediu din perioada de maturare si recoltare, conditile de pistrare, etc. Cel mai mult est inuenfatd culoarea de umiditat, in sensu cd daca timpul este ploios in perioada de maturare gi recoltare,culoarea capita nuante mai inchise. Dac& uscarea seminfelor se face pe vreme umed sau in straturi mai groase, acestea vor fi mai inchise la culoare. Semintele pot fi unicolore (cuo singura culoare), cu doud sau mai multe culori (pestrife). Luciul apare ca un caracter evident la unele seminge cu suprafaja neteda (fasole, stevie, micris, ete.) iar in cazul unor specii (fasole, pepene verde, etc.) indica gradul de prospetime. Acest caracter poate varia in functie de conditiile in care s-au format seminfele, durata si modul de pastrare. Cu cat seminfele se invechesc, cu atat luciul slibeste. Daca semintele se usuci pe timp umed si in straturi mai groase, luciul este mai putin pronuntat, Gustul si mirosul reprezint& caractere de gen si specie specifice numai anumitor seminte. Aceste caractere sunt influenfate de vechimea seminfelor, in sensul cd cu cat acestea sunt mai proaspete, cu atat mirosul si gustul sunt mai pronunfate, ajungand la disparitie pe masura ce seminfele se invechese. Aceste caractere se intalnesc la fructele speciilor din grupa plantelor aromatice gi condimentare (marar, leustean, fenicul, cimbru, cimbrisor, busuioc, etc.). Gust specific au i seminfele de la unele specii din familiile Cruciferae (jute) si Solanaceae (picant la ardei iute). Pentru practic& prezinta interes si cunoasterea caracterelor agrobiologice (tabelul 2.1 si tabelul 2.2). Descrierea seminfelor (fructelor) segface jindnd cont de caracterele morfologice comune aproape tuturor speciilor dintr-o familie, ceea ce usureazi recunoasterea semintelor. Scanned with CamScannerti! Tabelul 21 Pate culturate Ia seminfele de plane legumicote _ ‘Germinaia oli minin Tenperaturade cn. | Specia 3 clase (%) ‘Umiditatea _zerminagie °C ce ini minima | optima 7 7 puisea | F 0 w C i | Anghinare 70_| 0-3 za Andel a5_[ x0 es 30 3 [Bane 80 | 75 40 20:30 ‘4_[— Bob a 20 S| Castravel 90_[ as 75 20-30, 6a[c Coat 80 “75 oo 15:20 7 | Cicoare’ 80_| 70 [55 i520 el cqer 70_| 60 0 20 9] Conopida 90_| 8s [70 a 10 | Creson i at Th [Bertone s0—| 5} 4s B50 12-| Dovieoei 90 [85 [75 v0 | ss | 70 2030 | 9079 i 60_[ 50 [35 20 60_| 50 | 35, 20. 90. 35, 30 20, 70. 60, 50 18 | $0] 35. 20.30 80. 70, 50 20-30 70_{ 60 | 50 ee 2030 2 oo on lear: |e - sa [3030-39 60 70. 50 gore = q «| 2030 | 10 : 9 | 98 | 98 | 90 | 8 Scanned with CamScannerTabelul 2.1 (continuare) 0 2. 3 eas é Z g a i 2 3 28 99 | 98 | 98 | 90 | a0 | 75 10 45 20-30 2 : 26 98,5 80 2 20-30 zB 27, 9 Ed 3 15-20, 1-12 28. 97 40 af 20 = 29 98 70 + 20 3a 30 98 70 3 15-20 a5 31_| Sfecid rogie_| 98. 70, 34 20 = 32_| Spanae’ 98 60 4 20 GT 33_| Sparanghel_[ 99 60 34 20-25, = 34_| Stevie 97, 50 23, 20, = 35_| Tarhon, 98, 65 23, 20 = 36_| Tomate 98. 70 3 20-307 89 37_| Felina 98 65 45 20-30. 14 38] Varza 99 70. s 207 45 Scanned with CamScannerTabelul 2.2 Date tehnice ale seminfelor de plante legumicole* ‘Nr. A Dimensiunile seminjelor (mm) : S| Cantitatea de ert | Pee | tungime me pan, Nr. seminte la g ae Greuistea | seminfe necesare Jaha 0 1 I 3 7 i 6 8 1_| Anghinare | 6,0-80 | 3,0-5,0 2,0-3,0 ; HO510 40 2 Ardei 4,0-4,2 3,5-4,2 0,6-0,8 3,5-8,0 08-1,0 3 Bame 3,5-6,0 diametru) 65,0-85.0 30,0-60,0 4 | Bob | 180-240] 10 60-110 300-1200 150-250 = Castraveti 7,0-12,0 3,0-4,0 1,0-2,0 22-40 10-1,5, 6 | Ceapa 3 25 2.0 275.0 8 7 Cicoare 2,0-3,0 1,0-1 0,6-1,0 1,0-1,3 2,5-3.0 8 Cimbru 14 0,8-1,0 0,6-0,7 0,5-0,8 = 2,0-3,0 = Conopida 1,0-2,0 (diametru) 2,1-3,0 68-70. 0,3-0,35, Creson_ 2,2-2,9 1,0-1,5 16-26 Ss f 3 8 7 Dovlecei 11,0-30,0_| 8,0-13,0 as as 9,0-19,0_|_7,0-10,0 ) i 70-200 | 4,020.0 75-80 80-150 1,0-2,0 (diametru) 58-70 $8 45-7, 21-37 5 8:10 6,0-10,0 | 5,0-7.0 1,2-2,0 ae 8,0-10,0 (iametru) al 1,0-1,5, 1,0-1,5, $6 1,0:15 3.6 1,0-1,5 ee 5,0-8,0 | 4,0-6.0 na Patlagele | 99.40 | 20-40 22 | vinete 0 Ba B 2,0°3,0 30,0-35.0 46 A 8,0-12,0 | 4,0-6,0 i Scanned with CamScannerTabelul 2.2 (continuare) = Ta 2 3 4 3 z z z verzi 6,0-13,0 | 4,0-10,0 1,5-2,0 TAS 30,0-150 40-50 45 26 | Ponumb zaharat : * : 45 200-280 E 10-15 37 fra EEK as aa 28 | Revert : = 29° | Ridiehi BG 14 30] — Salas : A + 31] Steels rogie imei) 20.25 16 32 | Spanae_ TERI 50-58 6:20 33 | Sparanghel 0 80.85 10-15 34] Stevie 15:20) : 46 35_[Tarhon 0-0.5 é 05-19 36-|_Tomate 05-10 25.30 025 37] Telina 05-0.8 45.55) 020 38.) Vara 1,0-2,0 Giametra) 68.70 03-038 *~ prelucrare dupa diversi autori Scanned with CamScanner2.3, Principalele caracteristi ale seminelor aparfinand diferitelor familii botanice Familia Solanaceae, Din aceasta, familie fac parte: 1. Tomatele ~ Lycopersicum esculentum Mi 2. Adeiul Capiscum annum Ls; 3. Patlagelete vinete — Solanum melongena L Ca un caracter comun Pentru speciile legumicole din aceasta familie este forma semintelor, aproape lenticulara sau reniforma si mult turtita. Tomatele. Seminfele au contur lat-obovat, sunt reniforme, comprimate, ascutite catre baz, Acoperite cu perisori fini si abundenfi, sunt de culoare cenusiu-argintie, Patligelele vinete. Seminjele au contur oval orbicular sau reniform, comprimate lateral, cu tegumentul caracteristic omamentat, colorate in galben maroniu sau roscat céind sunt mai vechi. Ardeiul. Seminjele sunt reniforme, plate, cu marginea ingustd, cu suprafaja neteda, de culoare galben aurie si cu luciu evident cind sunt Proaspete. O data cu invechirea, culoarea devine mai albicioasa, iar luciul dispare. Seminfele provenite de la ardeiul jute au gust picant datorits capsicinei. Familia Liliaceae. Din aceast’ familie fac parte: 1. Ceapa comuna — Allium cepa L.; 2. Prazul — Allium porrum L.; 3. Sparanghelul — Asparagus officinalis L. Speciile legumicole din aceasti familie au semintele de forma mai mult sau mai putin triedrica si de culoare neagra. Unele sunt foarte asem&natoare si greu de identificat (ceapa si praz). Ceapa comuna. Fructul este o capsuli valvicid-loculicida, de culoare verde-albicioasa, care contine pana la 6 seminje. Samanta are form& mai mult sau mai putin triedric’ cu muchiile ascutite. Una din fefe are o scobitur’ in forma de scoic’, iar varful seminfei are o stirbituri semicircular. Are suprafata usor zbarcitd, tegumentul tare, negru cu luciu metalic. Semintele contin uleiuri eterice. Prazul. Fructul este 0 capsula valvicid-loculicida, obtuz8, mai scurta decat perigonul, de culoare verzui-albicioas& sau violacee. Samanta este triedric&, mai zbarcit’, cu tegumentul tare, de culoare neagri mat, mai mic& decat la ceapa. Scanned with CamScannerSparanghelul. Fructul este o bacd mid, de culoare rosie la maturitatea fiziologica, cu 3 loji seminale, fiecare cu cate | - 2 seminfe. Sdmanfa are contur orbicular sau usorelptc, de forma ‘sor Wiedric sau semisfericd, Tegumentul este tare, need, lucos side culoare neagré-inchis, Familia Umbelliferae cuprinde speciile: 1, Morcovul — Daucus carota, ‘Spp.sativa (Hoffm.) Arc.; 2. Patrunjelul ~ Petroselinum crispum (Mill.) A.W. Hil 3. Telina ~ Apium graveolens L.; 4. Pastimacul — Pastinaca sativa L.; 5. Mararul - Anethum graveolens 6, Leusteanul - Levisticum officinale Kocl 7, Asmatuiul — Anthriscus cerefolium (L) Hoff.; 8. Feniculul de Florenta — Foeniculum vulgare Mill, ssp dulce (Presl.) Janch., convar. Azoricum (Mill) Thell. La speciile legumicole din aceasti familie fructul este uscat apocarpoid — pseudodiachen& ~ care la maturitate (in majoritatea cazurilot) se desface in cele douii mericarpe. Partea de unire a celor dou mericarpe este plant sau concavi si relativ neteda. Partea opusd, dorsalA este convext Si prezintl S coaste primare (principale) din care una dorsal, 2 laterale si 2 comisurale, Coastele sunt despairjite de valecule, in dreptul cirora se afl unul sau mai multe canale secundare, in peretii fructului se gisesc canale secretorii, schizogene, care contin diferite substante aromate, ce imprima Imiros si gust specifice fructelor. Coloratia este brun-cenusie cu nuanfe de galben sau verde. Morcovul. Fructul este mic, cu contur eliptic, prezentind la partea superioara un stilopodiu conie-turtt. Are forma eliptic-turtit, usor curbat8. Partea dorsalaia mericarpului este convexd si Prezinté 5 coaste principale pe care se afl cfte dou randuri de perisori scurt si 4 coaste secundare Previzute cu ghimpi mari, iti spre bazA si stelati spre virf sub forma de ancors, favorizind Prinderea fuctelor unele de altel (Inainte de semnat prin conditionare ghimpii sunt ‘inlaturati), Partea ventral este plati pan la usor concavs. Culoarea este cenusiu-verzuie, Patrunjelul. Fructul este mic, usor turtit lateral, lat-ovat, la bazt cordat, cu coastele principale subfiri, alburii, cea mijlocie mai evidenta. La ‘maturitate fructul se desface in doua Semifruete numite mericarpe, care imén prinse de o prelungire a axeiflorale, Aumita carpofor. 10 Scanned with CamScannerStilopodiul este coni i pean "ach eco Partea dorsal este Jarg convex, iar cea ventral usor concavi ran. ae ne : Proaspet au aloe verde-cenusie, miros si aroma caracteristice. a. i cana este mi, pin mai at eet Ing, aproape orbiculart, iericarpului putemic convex i prevazuti cu 5 coaste obtuz~ muchiate, de eee culoare mai deschis8, egal dezvoltate, cele marginale situate in planul fetii ventrale. pe fafa ventral, care este usor concavé. Canalele secretoarte sunt mari, cate unul sub valecule § 1s si arom& caracteristice. Culoarea fructelor este maro-cenusiu-negricioasa, cu P§stirnacul. Fructul are contur eliptic sau ovat, ari rpului este usor concava si prezinta dou dungi Culoarea ipat, comprimat dorsoventral, cu stilopodiul trifurcat. Partea ventralX a me maronii sub forma de parantez&. Partea dorsala este convex’ si are 4 dungi maron cenusiu-galbuie. Cu miros specific numai cand sunt proaspete. Mararul, Fructul la maturitate se desface in dou mericarpe, care rman P Acesta este bifidat pani Ia bazi. Fructel galbene brumii pan& rinse sub varful fe sunt turtite lor pe partea mijlocie a carpoforut dorsoventral, alungite, ovoidale sau lat elipsoidale, cu stilopodiul turtit. Pe partea dorsal mericarpele st jar cele laterale sunt layite, forménd 0 bands marginal’ sale. Are miros $i aroma caracteristice. rareori aproape rotunde, la rosii bruni, sunt longitudinal-tricostate. Coastele principale sunt evidente, alburi, jn planul fei ventrale, Coastele sunt desparite de valee LLeusteanul are fructu de forms lat-lipticd, turtt dorsoventral, Ia maturitate se desface in rpoforul setiform, bifurcat pani la baz. Mericarpul are doua mericarpe care rman prinse de ca i 2 coaste laterale de dou’ ori mai soaste dorsale usor aripate partea dorsali lung convex, cu 3 ints median 0 dunga de culoare mai late decat cele dintai. Partea ventrala usor concava, prez deschisi, Fructu are stilopodiul conic, culoare galben-maronie si aroma specifica. ‘Asmifuiul are fructul de form oval alungita, ascutit la ambele capete- Culoarea fructelor ‘este brun inchisd. Are miros i aroma specifice. Feniculul de Florenfa are fructul ovoidal cilindric, ingustat spre ambele capete Carpoforal este subjre si bifidat aproape pnt Ia bazi, Mericarpele de form’ plan-convexd, au frecare cate 5 coaste, longitudinale foarte proeminente, din care cele 2 marginale sunt mai deovoltate. Culoarea fructelor este cenusiu-verzuie, adesea cu valecule mai intunecate. Prezinti miros $i aroma caracteristice. Tt Scanned with CamScannerFamilia Papilionaceae cuprinde speciile: 1. Mazarea de gridin’ — Pisum sativum L.; 2. Fasolea de gridina - Phaseolus vulgaris L.; 3. Bobul ~ Vicia faba L., Fructul la aceste specii este o pistaie de forma si culori diferite. Seminfele sunt mari si foarte mari, Culoarea, aspectul suprafefei, forma si marimea se deosebese de la specie la specie si chiar de la soi la soi. Mariirea de griidina are in pistaic 6-13 semine. in cultura se giisesc dou’ varietati: ~ Pisum sativum var medulare, cu seminte mari, colfuroase si zbarcite; ~ Pisum sativum var. Sahartn,cu seminje mai mici, sferice, netede, Culoarea seminfelor este galben& sau verde de diferite nuanfe. Pe suprafata tegumentului se observa hilul sferic sau ovoid, de circa 2 mm lungime, de culoare brunie, albicioasa sau neagra. Fasolea de griiding are in pistaie 5-8 seminge. Seminjele pot avea forma oval, cilindric&, Series, reniforma etc,, in functie de soi. Ele pot avea 0 singur& culoare (unicolore), dous (bicolore) Saui mai multe culori (pestrife) avind nuante diferite, de la alb pant la negru (caracter de soi). Dupa marimea seminjelor se deosebese: ~ Soiuri cu seminte mici — greutatea absoluté 100 ~ 200 g; ~ Soiuri cu seminte mijlocii— greutatea absoluté 201 — 300 g; ~ Soiuri cu seminge mari~ greutatea absoluté 301 400 g; ~ _Soiuri cu seminte foarte mari— greutatea absoluté peste 400 g. Seminjele au suprafaja tegumentului neteds si prezint& un luciu pronuhnjat, mai ales ednd sunt proaspete, Bobul de gridind are in fruct 3-5 seminfe presate lateral, cu 4 muchiirotunjte sau ovale, cu un hil eliptic, foarte evident. Culoarea seminfelor variaza intre galben, brun-inchis si brun- castaniu. La unele soiuri seminfele sunt negre. Familia Cucurbitaceae cuprinde urmatoarele specii legumicole: 1. Castravetele — Cucumis sativus L.; 2. Dovlecelul - Cucurbita pftpo L., convar. giromontina Alef. (vat. Oblonga Ser.); 3. Dovlecelul patison— Cucumis pepo L., var. radiata Nois. (= patissoniana Greb.}, 4, Pepenele galben — Cucumis melo 12 Scanned with CamScanner5.P ‘epenele verde — Citrulus lanatus (Thunb) Mans, Ee 6s a Dovleacul Comestibil — Cucurbita maxima Duch. C Vulgaris), Fructul speciilor di 'elonida. Semingele sunt in aceasta familie est it i . © © pseudobact, numit melonida, Semi tel l-alungite si turtite. Celelalte Caractere morfologice se deosebesc nele verde de la soi la soi. de la specie la specie, iar la pepe Castravetele are seminfele cu contur in vers lanceolat, turtite lateral, alungite gi ascuyi cr |, alungite si ascutite la far la baz sunt usor alungite, Su iprafata este neteda, coloraté in alb-galbui. Pastrate ecorespunzitor seminfele devin cenusii, Dovlecelul. Samanta are contur ‘obovat, turtits lateral, iar pe mMargine prezinta o borduri de circa 1 mm. Suprafata este neteda, de culoare alb murdar sau galben. Dovlecelul patison are Seminfele aseminatoare cu cele de la dovlecelul obisnuit, dar sunt ceva mai mici. Pepenele galben are seminte de forma alungit elipsoidala, cu contur invers lanceolat, {urtite lateral, cu marginile rotunjite si varful ingustat. Suprafafa neteda, de culoare alb-gilbuie. Pepenele verde are simnja oval-turtita, rotunjita la varf si mai ingust& la baz, cu muchii Totunjite. Semingele sunt de marime si culori diferite, in functie de soi. Dovleacul comestibil. Saménfa este elipsoidala, turtiti lateral cu marginile ingustate, de culoare alba, galben-inchis sau maronie. Suprafafa este neted& cu luciu mai Ppronuntat la formele cu saménfa de culoare maronie. Aceasta specie prezint& si forme cu seminte lipsite de tegument (golase). Familia Chenopodiaceae cuprinde: 1. Sfecla rosie - Beta vulgaris L. var canditiva Aleff.; 2. Spanacul - Spinacia oleracea L.; 3. Loboda — Atriplex hortenseL. Fructul la spanac si lobod& este 0 pseudoachen’, iar la sfecld este compus denumit glomerul. Forma, marimea si aspectul suprafefei difer’ de la specie la specie. Comun pentru seminfele acestor specii este un singur caracter: culoarea galben-cenusiu-verzuie. Sfecla rosie. Din peretii ovarului se formeaza o capsuld! care se deschide printr-un cApaicel (pixida). Acest fruct concreste in partea inferioari cu invelisul floral (perigonul) care se lignifics, devenind astfel un fruct fals. Fructele false se concresc apoi cate 2-8 (de obicei 2-4). in functie de 13 Scanned with CamScannernumérul florilor in glomerul), alcdtuind un fruct compus numit glomerul. in practic& glomerulul este numit impropriu ,,smangi”. in fiecare capsuld se giseste o singuri siménj& globulos- reniforma sau elipsoidala, cu un cioc ascutit, cu tegumental lucios, de culoare galben-verzui Uni cercetatori considera acest fruct achen8, deoarece conjine o singura sAmanfi liber, neconcrescutd cu pericarpul. Se stie ins c& achena este un fruct indehiscent, ori la sfecl& fructul Provenit din ovar se deschide printr-un cipicel gi de aceea se considera ci este mai corect si se numeasc& capsula ( Zanoschi V., Toma C., 1985). Spanacul este un fruct cu suprafata aspra, colorat in verde-cafeniu pnd la galben-cenusiu. Este un fruct fals deoarece perigonul se uneste cu pericarpul gi il acoperd la exterior. Fiecare fruct confine o singur& sAmanta restrat, cu embrionul inelar. in cultura se gisesc doua varietati: a. var. inermis cu fructe aproape globuloase sau usor ovoidale, ascutit spre varf, b. var. spinosa cu fructe coltusoase, muchiate, cu 3-4 spini lungi. ‘Loboda are un fruct turtit lateral, cu contur aproape orbicular, colorat in galben-maroniu sau negricios. Este un fruct fals deoarece ca si la spanac, perigonul se uneste cu pericarpul pe care #1 acopera la exterior. Familia Compositae cuprinde: 1. Salata — Lactuca sativa L.; 2. Cicoarea de gradina — Cichorium endivia L.; 3. Anghinarea — Cynara scolymus L.s 4, Cardonul - Cynara cardunculus 5. Scorfonera — Scorzonera hispanica L.; 6. Barba caprei — Tragopogon porrifolius L.; 7. Tarhonul — Artemisia dracunculus L. Fructul speciilor legumicole din aceast& familie este pseudoachen’ monospermf, cu sau fird papus. Papusul se menfine la o serie de fructe si dup& recoltarea cicoarei, scorfonerei si la barba caprei. Celelalte caractere morfologice difera de la specie la specie. Salata. Fructul are contur oblong, usor turtit lateral. Capetele fructului sunt ingustate, cu baza usor retezatd (ca o suveica). Longitudinal, pe cele doud laturi, se gisesc cate 8-12 striatiuni. Culoarea fructului poate fi argintie sau negricioasa in functie de soi. 14 Scanned with CamScannerOrMa pe ASPTa si de © Coron Prismati Culo, la cy © trunchia U8, cu 3.5 rm Anghinarey 4 tis say dea Ul Fe ay a cui aa 98 8 eta ot forms ova) alungi i Stra fc ee desu Pructel es NeBticioase, Bit spre baza, ey Contu eliptc, tegument tare, ‘arhon: Asemang brun-inchis, EF ner Dime Ae ccoare inst au dimensiun mai mich ___ Scortonera, Fructu “eer bez, fare me, nia, de culoae Prismatic, este alungit, ret alungi git. Suprafata fructului este costata si Hees ji (rugoasd), Culoarea fructului este Balbuie, i is * JST Papusul, care persist la unelefructe si dupa recoltare, este galben. Familia Polygonaceae cuprinde urmatoarele speci legumicole: 1. Reventul — Rheum rhabarbarum 2. Macrigul — Rumex acetosa L.; 3, Stevia — Rumex patientia L. Reventul. Fructul este o achen’, de culoare brunt, previzut cu 3 aripioare, confine o singurd simanfd. Fructele sunt mult mai mari decét la macris si stevie. ‘Micrigul. Fructul este 0 achend monosperma, de forma triedric, triunghiulard in sectiune, cu laturile usor convex, iar muchiile pronunfate si ascutite. Stevia are fructul ca si la micris de forms tredricd care este 0 achenlt monosperms, de Joare cafeniu-deschis, cu luciu caracteristic, dar mai putin evident ca la mieris. cul - , . . st Familia Malvaceae cuprinde o singurd specie Jegumicol si anu ‘am ibiscus esculentus L. i i ii puternic Bamele — Hibiscus . 5-10 loji seminale sicu peretti pt rr te, cu 5-10 loji ule alungite, muchial a Fructele la bame sunt caps and se deschid si pun libertate 15-25 seminte. Seminfele se lignificagi Ja maturitatea fiziologica, ¢ 15 Scanned with CamScannertur orbicular si sunt de formé aproape sferic8. Suprafata este ruguroasé (cy Sranulagiun| " i au cont concentrce). Culoarea seminfelor este verde-cenusie, dispuse in siruri paralele, Familia Labiate cuprinde: 1. Cimbrul -Satureja hortensis L.; 2. Cimbrigorul - Thymus vulgaris L. 3, Magheranul - Majorana hortensis Ls 4. Busuiocul - Ocimus basilicum L. Specie egumizle dia acest familie sunt wiliate ca plane aroma condimentare dao lero cere aes elses In nea plan. La acest spec fn bikie cate 4 (tetraachene) si sunt protejate de caliiul persistent Cimbral are fructe mici (circa 1500 la 1 gram), de culoae brundt sau cenusiu-vereue, ovoidal,timuchiate, netede, lucioase, cu mitos si aroma specifi Cimbrisorul. Fructele sunt mici, de forma rolund-turtit&, colorate in brun deschis sau inchis. ventrala puternic costati, ‘Suprafata aspra, $i aroma specifice. in mediul umed fructele devin mucilaginoase la exterior, Familia Tetragoniaceae (Aizoaceae) 1. Spanacul de Noua Zeelanda — Tetragonia tetragonioides (Pallas), Kuntz. Fructul la Spanacul de Noua Zeelanda are contur aproape orbicular sau obovat, prezint& 4 coast, iarin partea Superioara 4 ghimpi. in fruct se gisesc 4 compartimente asezate in dous etaj, cel inferior find 80l, iar cel superior contine cate o s’ménfa in fiecare compartiment. Familia Gramineae |. Porumbul zaharat ~ Zea mays L. convar, saccharata Korn, Fructul este uscat si indehiscent, numit cariopsi. Deoarece toate cariopsele rimén prinse pe axul comun al inflorescentei (ciocalau), sunt recoltate impreuna sub forma de stiuleti, se considera fructul de Porumb ca fiind compus, cunoscut sub numele de stiulete. Cariopsele care alcituiesc fructul 16 Scanned with CamScanner‘les - Brassica oleracea var. gemmifera L; 5. Varza chinezeasci - Brassica pekinensis (Lour) Rupr.; 6. Varza de frunze - Brassica oleracea L.. var. acephala D.C.; 7. Conopida - Brassica oleracea L, var. botrytis (L) subvar. cauliflora; 8. Gulia - Brassica oleracea L.. var, gongylodes Lam.; 4. Varza de Brux: 9. Ridichile de tuna — Raphanus sativus L., convar. sativus (var. radicula Pers.); 10. Ridichile de vara si iamna — Raphanus sativus L., convar. niger (Mill.) D.C. 11. Cresonul de gradina — Lepidium sativum L, Fructele acestor specii sunt silicve deshiscente sau indehiscente sau silicula (creson). Usor de identificat sunt seminfele dela ridichi si creson care au form’, culoare si marime caracteristica. La celelalte specii seminfele sunt foarte aseminitoare intre ele din punct de vedere al Caracteristicilor morfologice, fiind mici, aproape globulloase, de culoare negricioast siau suprafata aspri. Aceste seminfe nu se aseamani numai intre ele ci si cu cele de rapifi si mustar negru. Aceastl aseminare impune folosirea unor metode speciale de identficare dintre care cele mai importante sunt: metoda chimic& (colorimetric&), anatomica si biologica. Ridichile, Fructul este o silieva indehiscent, lung& de 4-6 em si ascufitd la capete, mai ales la varf. in fruct se gasese 4 -7 Seminfe prinse intr-un fesut spongios, Seminfele au contur orbicular, iar forma aproape globuloasa, colorate in brun-rosiatic cu nuanfi violacee si sunt mai Imari decat lacelelalte specii, Semingele de ridichi de lund sunt mai mavi decdt la cele de ridichi de iam’. Cresonul are un fruct rotunjit silat aripar, fiecare jumdtate avand in interior una sau dou’ seminje. Séménja are contur oval cu o laturd mai curbat, Varful seminfei este rotunjit, iar baza Prezint& o scobiturd. Suprafaja este neted’, mati, colorata in brun-cAramiziu, 17 Scanned with CamScanner2.4, Metode speciale de determinare a seminfelor de la speciile din familia Cruciferae Metoda chimica (colorimetried) ‘Aceasti metoda permi Cruciferae, pe grupe de 5 ‘dentificarea seminfelor de la plantele legumicole din familia ise bazeazi pe proprietatea pe care o au pigmentii din ‘egumentul seminal dea dizolva in deri reactivi, dindu-te 0 colorafie specifics. in acest scop, seminjele din proba de analizat se pun, una céte una, in cate o eprubeté cu diametrul de 8 mm si cuajutorl nei pipete se picurd peste fecare simangl cite 3-4 picatur dintr-o solutie de hidroxid de sodiu 10%, Eprubetele asfel pregatite se in a temperatura de 25- 28°C timp de 2-3 ore, dup& care se fac observatii asupra culorii din fiecare eprubetd. Coloratia soluti in roz sau rogu-visiniu indic& prezenfa seminfelor din grupa verzei, iar coloratia galben- deschis indie& prezenfa semintelor de mustar sau rapité, Metoda anatomicd Aceasta metoda consta in analizarea la microscop a secfiunilor prin tegumentul seminal. in acest scop, seminjele din proba de analizat se fin timp de 48 ore in lichid glicerinat dup’ care ‘se introduc in xilol sau toluen unde se las& circa 20 de minute pentru a scoate alcoolul din celule, Seminjele scoase din xilol se ageazd intr-o cutiufi din carton uns& cu glicerins, este care se toarné parafin histologic topita (cu temperatura de circa 58°C). Dupa ricre, se fac secfiuni prin tegumentul seminal eu ajutorul microtomului in grosime de cirea 10 microni. Secfiunile se ‘rateazi cu xilol sau toluen pentru a scoate parafina, apoi cu alcool pentru a scoate xilolul sau ‘oluenul, se coloreazs, se fixeaz8 in balsam de Canada si se fac observati a microscop. Forma, mirimea, modul de ingrosare celulelor sclerenchimatice sia celorlaltecelule din ‘egumentul seminal consttuie crterii de determinare a seminjelor speciilor din genurile Brassica si Sinapsis Metoda biologica Este metoda cea mai accesibil&s bazeazi pe deosebirile ce exista intre caracterele ‘morfologice ale hipocotlulu,frunzelorcotiledonale, epicotiului si primelorfrunze adevarate, in acest scop seminfele din proba de analiza se seam&n& in dite sau ghivece si dup& ristrie se fac 18 Scanned with CamScanner~ Prima etapa, ta 3. 5 zile de la risttire,cénd se xamineaza: forma, marimea gi culoarea frunzelor cotiledonale. » Culoarea si pradul de Pubescenti al hipocotilului (Tabelul 2.3); ~ A doua etapa, la circa 12 zile upa risBrre, cind se examineazs: forma, marimea si aspectul marginii frunzei adevarate, culoarea $i gradul de pubescenta al epicotilului (Tabelul 2.3). Scanned with CamScannerTabelul 2.3 Caracterele morfologice ale frunzelor cotiledonale gi frunzei adevirate la speciile din genurile Brassica si Sinapsis Nr ez Specia etapa a lea mnzei adevarate — etapa a Il-a 0 7 Frunza adevarati 3 1 | Varza alba = verde deschis uneori cu nuanfa slab violacee verde glabra oval rotunjit, Fare ~glabru vVarf proeminent = marginea cu ding slab n ~culoarea verde sau verde deschis mare “ 2 | Varza creata = verde = Teniforme, intinse in| - verde albicios ~ oval, cu marginea ~glabru plan orizontal ~glabru slab dinjata, stab = culoare galben- incretita Vi ie = violaceu verde violet ~ oval alungiti spre =. = glabru ~glabru baza, fara varf, dint 20 Scanned with CamScannersi subj A Tabelul 23 (contin Conopida Verd 3 — verde sau pi 4 ie Pigmentat in violet = cordiforme,alungite |= verde abicios ~ glabra ~ culoare verde inchis, : glabra, neteda, cu principale ca un jghiab marginea dinyata + adéncitura in forma sfnoars’ fo 6 6a desv" tava Gulia - verde, pigmentat in violaceu sau violaceu =cordiforme, alungite | - verde albicios sau | ~eliptic alungita, inchis spre bazi violet ascufiti la var - glabru ~ adancitura mai = marginea cu din rari ‘ngusti, in forma de siascutif a = verde deschis sau = culoarea verde sau. igmentata rosy verde cu nervure + mijlocie cu petio! - ~verde Mustarul negru = verde si pubescent adéncitura pronunjats | - pubescent = marginle ondulate simai inchisé ae = verzi Pubescenta bogatl 21 Scanned with CamScanner‘Tabelul 2.3 (continuare) 2 a 7 Rapita colsa = verde sau slab violaceus = pubescent = verde albicios fin pubescent 3 oval alungiti Ta baza, neted’ ~ marginea cu dinfi i, rari ~ sla pubescentd, cu strat subfire de pruind = verde inchis, neteda. 2 Scanned with CamScanner