Pesta micilor rumegatoare PESTA RUMEGATOARELOR MICI (A-050) Boala acuta , f.

. contagioasa Comuna oilor si caprinelor Clinic: hipertermie , anorexie , stomatita necrotica ,diaree, epifora , jetaj purulent.. ETIOLOGIE Este un virus din Fam. Paramyxoviridae, genul Morbilivirus inrudit antigenic cu virusul pestei bovine vPRM are 6 proteine structurale : p. nucleocapsidala- incapsuland ARN mono catenar de sens negativ , fosfoproteina, p. matriciala, factorul de fuziune , hemaglutinina se cultiva cu usurinta pe diferite sisteme celulare dezvoltand efect citopatic net este unic din d.p.d.v. antigenic pz epitopi comuni cu alti reprezentanti ai genului rezista la 60 C 60 min stabil in intervalul de PH 4- 10 susceptibil la actiunea alcolului , eterului, detergentilor numeroase substante dezinfectate fenol , NAOH , rezista mult timp in tesuturile congelate si refrigerate EPIDEMIOLOGIE afecteaza in special caprinele si ovinele bovinele fac infectii subclinice factorii de risc reprez. de specie si rasa : capra pana la varsta de 4-12 luni , oile si caprele de reproductie mai rezistente decat rasele pitice din Africa de Vest prevalenta virusului este mai mare at cand este introdus un nou grup din diferite locuri mai frecventa la caprine decat la oi transmiterea se realizeaza prin contact direct cu anim . bolnave sau dejectiile acestora virusul este pz. in dejectiile acestora , toate secretiile si excretiile cel mai frecvent infecta facundu-se pe mucasa respiratorie , conjunctivala si bucala insectele nu sunt vectori bovinele si porcinele fac anticorpi neutralizanti dar nu fac forme clinice natural receptive mai sunt si caprele salbatice si caprioarele nu se transmite a om focare endemice putin agresive morbiditatea mai mica de 50 % focarele severe morbiditatea 100% PATOGENEZA

Pesta micilor rumegatoare virusul patrunde in mucoasa retrofaringiana , produce viremie si distrugeri la nivelul tubului digestiv , respirator si sistemul limfoid dupa patrundere pe cale resp. virusul se localizeaza in perioada de incubatie 5-6 zile in amigdale , limfonodulii mandibulari is faringieni viremia disemineaza virusul in limfonodulii viscerali , maduva osoasa , splina si mucoasele caii resp. si digestive replicarea virusului in epit. mucoasei digestive produce stomatita si diaree replicarea lui in sist. limfoid produce depilatie limfocitara rezultand diminuarea activitatii sist. imun favorizand infectii bacteriene leucopenia nu este asa de grava in pesta bovina diareea det. reducrea vol. plasmatic si nivelul seric al Na si K det. hemoconcentratie si deshidratare celulele infectate evol. spre necroza , epit. resp det. si proliferarea celulara unele tulpini virulente det. moarte prin diaree si deshidratare trecerea prin boala canfera imunitate de lunga durata TABLOU CLINIC perioada de incubatie este de 4-6 zile avand limite de la 3 10 zile evolueaza acut sau subacut formele supraacute rare si desemnate la caprine forma acuta la caprine frecvent asemanatoare pestei bovine forma acuta , clinic: - hipertermie 41 C ,o perioada de 3-5 zile cu abatere , horipilatie , bot uscat , stranut , jetaj , epifora , necroze pe buze care se pot extinde in gura form placi difteroide jetajul si epifora purulente, putand sa se exprime si 14 zile daca nu survine decesul in acest interval diareea apare la 3-4 zile dupa debutul febril fiind profunda si mucoida cu strii de sange semnele resp. sunt agravate in cazul pneumoniilor bacteriene secundare apar eroziuni superficiale pe mucoasa vulvei si preputului moarte dupa o sapt de la debutul bolii forma subacuta frecventa la oi semnele si leziunile putin marcate , mortalitate scazuta, rar doar in cazurile de evolutie de 2 sapt , cele mai multe vindecandu-se TABLOU LEZIONAL MICRO: celule sincitiale ale epit. scvamos stratificat din tractusul dig. superior incluzii intracitoplasmatice in celulele glandelor necrozate din intestin rinotraheita , bronsita proliferativa rezult. celule gigante sincitiale in limfonoduri evidenta necroza si nr. crescut de macrofage MACRO: lez. asemanatoare cu ce cele din pesta bovina cadavre emanciate , deshidratate, cu trenul posterior murdarit de fecale , pz. cruste si exudate peribucale , perioculare si perinazale

Pesta micilor rumegatoare pe mucoase bucala , esofagiana , laringiana se gasesc eroziuni , necroze si ulcere extinse pana in prestomace si intestine in colon si rect se gasesc ulcere hemoragice limfonoduli retrofaringieni si mezenterici sunt mariti la nivelul ap. Resp. se observa :exudat mucopurulent nasofaringian ,congestia mucasei traheale, congestie si edem pulmonar, bronhopneumonie purulenta DIAGNOSTIC se face disg diferential fata de pesta bovina, boala limbii albastre, febra aftoasa , pasteureloza, intoxicatii minerale antigenul viral se poate gasi in secretiile oculare , nazale, faringiene si fecale facandu-se cu contra-imunoelectroforeza sau imunodifizie la anim in viata se recolteaza tampoane imbibate in secretii conjunctivale si niv mucoaselor bucala , nazala , rectala , se recolteaza si sange pe heparina la cadrave se recolteaza limfonoduli mezenterici si brahialai , portiuni din pulmon , intest subtire si gros , splina , mucoasa bucala diag imunologic se se face cu ELISA de competitie , contra imunoelectroforeza , imunodifuzie in gel de agar detectia ARN viral se realizeaza prin sonde de AND specifice contra pestei micilor rumeg . testul standardizat se realizeaza pe culturi primare renale de miel sau pe linia VERO se realiz un test incrucisat cu cel al peste bovine COMBATEREA in zonele endemice anim se izoleaza si li se admin ser hiperimun bovin contra pestei bovine anim. se rehidrateaza si se trateaza lez. nazale oculare , bucale admin antibioticelor retard pt prevenirea infectiilor secundare in zonele unde boala este endemica se practica vaccinarea cu vaccin contra pestei bovine sau cu vaccin homolog preparat pe culturi celulare in Rom anim se sacrifica PROFILAXIA carantina profilactica pt. anim. impotate neaducerea de anim din zone endemice in Rom se practica supravegherea anim in zonele de tranzit cu teste ELISA imunoprofilaxia se practica numai in zone endemice