1. Relataţi despre locul săvârşirii infracţiunii transnaţionale.
2. Faceţi o generalizare asupra principiilor aplicării legii penale în spaţiu în cazul
comiterii unei infracţiuni în străinătate. 3. Organele de drept ale Republicii Moldova l-au reţinut pe D., cetăţean al Albaniei, vinovat de comiterea actelor de terorism pe teritoriul Spaniei şi Israelului. Poate poare D, să fie tras la răspundere penală conform Legii penale a RM ? Dacă adă, în baza cărui principiu a acțiunii legii penale în spațiu ? Argumentaţi răspunsul. 4.Dați noțiunea raportului juridic penal. aportul juridic penal reprezintă singura modalitate prin intermediul căreia se realizează legile penale, normele juridice penale. Raporturile juridice penale reprezintă relaţiile de apărare socială împotriva criminalităţii şi combaterea acesteia reglementate prin normele dreptului penal , ce apar independent de voinţa destinatarilor legii penale 5.Stabiliţi diferenţele dintre raportul juridic penal de conformare şi cel de conflict. Raportul juridic penal de conformare: *se nasc odată cu intrarea in vigoare a normei penale. *sub. activ:statul ca titular al functiei de aparare sociala. *sub.pasiv: nederminat, decat generic *continut:dreptul statului de a pretinde din partea destinatarilor normei juridice o conduita conforma preceptului normei juridice, fie de a se abtine de la savarsirea unor actiuni, fie de a comite anumite actiuni in anumite imprejurari. *obiectul:insusi conduit prescrisa de norma de drept penal, respectiv conformarea conduitei individuale modelului de conduit impusa de norma juridica, fie ca este vorba de o abstentiune de la ceva (norma prohibitive) fie ca este vorba de o anume actiune Raportul juridic Penal de conflict: *se nasc prin infrangerea preceptului normei juridice ca urmare a savarsirii infractiunii. *sub. Activ: statul ca titular al functiei de aparare sociala. *sub. Pasiv: determinat, infractorul. *Continut: un sigur drept si o singura obligatie; dreptul statului de a se supune pe infractor pedepsei prevazute de lege care se realizeaza raspunderea penala si obligatia infractorului de a suporta consecintele penale ale faptei sale *obiect:pedeapsa, ca modalitate de realizare prin constrangere a ordinii de drept/ aplicarea si executarea sanctiunilor penale, respectiv raspunderea penala. 6. Decideţi asupra conținutului raportului juridic penal . Conţinutul raportului juridic penal este format din drepturile şi obligaţiile corelative ale participanţilor la acest raport (subiecţii raportului). Din acest punct de vedere, există unele deosebiri esenţiale între raportul juridic penal de conformare şi raportul juridic penal de conflict. În cazul raportului juridic de conformare, acest conţinut este alcătuit pe de o parte, din dreptul statului de a pretinde o conduită în conformitate cu conţinutul prohibitor sau onerativ al dispoziţiei înscrise în norma penală, iar pe de Examen Drept
altă parte din obligaţia destinatarului legii penale de a se conforma cerinţelor
prevăzute în lege, de abţinere sau de acţionare în legătură cu anumite valori sociale sub ameninţarea constrîngerii penale. În acelaşi timp, destinatarii legii penale au dreptul de a se supune numai obligaţiei în limitele stabilite de lege şi nu altor eventuale pretenţii sau extrapolări ce pot genera ilegalităţi şi abuzuri în înfăptuirea justiţiei penale. Conţinutul raportului juridic penal de conformare decurge din însăşi natura sa de raport de putere, impus prin lege membrilor societăţii. Astfel, este exclusă ideea vreunei egalităţi posibile în drepturi între stat şi diverşii destinatari ai legii penale. Fiind născut din transformarea dialectică a raportului juridic penal de conformare, raportul juridic penal de conflict se deosebeşte de cel dintîi tocmai prin conţinutul său. În cadrul raportului juridic penal de conflict, statul are dreptul de a trage la răspundere penală pe făptuitor şi de a-l supune executării sancţiunii corespunzătoare. Acest drept al statului se completează cu obligaţia care-i revine de a acţiona în spiritul principiilor dreptului penal, în strictă conformitate cu legea, aplicînd o sancţiune legală numai aceluia care a săvîrşit infracţiunea, evitînd orice eroare judiciară. Corelativ, destinatarii legii penale deveniţi infractori au obligaţia de a se supune tragerii la răspunderea penală şi la executarea pedepsei, precum şi celorlalte măsuri coercitive prevăzute de legea penală. Totodată, infractorul are dreptul de a pretinde statului să respecte strict prevederile legii penale şi să nu suporte o altă sancţiune decît cea care decurge în mod strict din dispoziţiile normelor penale referitoare la individualizarea răspunderii penale. Şi raportul juridic penal de conflict este un raport de subordonare deoarece părţile nu sînt pe poziţie de egalitate, reieşind din însuşi temeiul care dă naştere raportului. În literatura de specialitate se subliniază şi alte drepturi şi obligaţii corelative ale subiecţilor raportului juridic penal decît cele enunţate, dar considerăm că nu necesită o analiză separată cuprinzîndu-se în sfera celor analizate
1. Relataţi despre structura normei juridico-penală.
2. Determinaţi formele de interpretare a legii penale. 3. Faceţi propuneri de optimizare a sistemului legii penale a Republicii Moldova. 4. Caracterizaţi infracţiunea şi trăsăturile ei esenţiale . 5. Clasificaţi infracţiunile. 6. Argumentaţi importanța clasificării legale a infracţiunilor.