Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Fotopolimerizarea Şi Parametrii Ei

    Uploaded by

    Oana
    11 views11 pages

    Original Title

    8. Fotopolimerizarea şi parametrii ei

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views11 pages

    Fotopolimerizarea Şi Parametrii Ei

    Uploaded by

    Oana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    compromiténd itregul matarial Material protevat din seringl SPrdunizat nu Wobulerentvodus In aceasta sau pstal (har 9 is Tuner) pont uiza vitore. 2.4. gna acca compet opoimerzaba stem ‘onoconporan comas cu Sopot de acre eons) Forma de prezentare in compule prezint avantajul c& permite exprimavea unor canttat exacte de material, direct in cavitate. in cazul eéromerllor, care sunt de fapt ragini diacrlice composite oafe a ca umpluturd anorganica si particule ‘ceramice, manipularea corespunde calor descrse mai sus. ‘Sistemele monocomponante au urmatoacele avantae fat {8 cele Bicomponente: “tip de luo teoratic nelimitat * eularea Inglobiri de bule de aer in lamestocii (care este oiminat) ‘omogenilatea structuralé @ RDC-ului ‘economic - £8 uftilizeaza canta mici | Utiednd maticea se pot obfine suprafalanetede care ru mai necesita fnisare | timpul 18.2.1, SISTEME DE FOTOPOLIMERIZARE In general o lamp de fotopolimerizare cu bec halogen se ccompune ain (1g 8.5) 4. unitate de baza cu rol side supos (postament); lesa de mana, ‘stem de conectare unitate de baza ~ ples de man’: ‘hid opti Paravarul cu ro! de fit optic (inconstant) ‘cablu de alimentare la o surs& de curentallernativ (de obicei existé posiiltatea de reglare pentru 90-240 V, 50-60 Hs, 7. diferite accesori, In functie de sistom, Unitatea de baza este proiectata in general pentry a sta pe © suprataia orizontald, sprijité pe suporturi de caucive Unole sisteme prezintadispozitve de stapare pe perote sau la brajul unitulu, cu posibiitatea dea sta suspendate, la Indoméina practicianulu, - Din unitatea de baz’ poreste cablul de dlimentare cu ‘ourent electric. Tot aici se gasaste un tablou de comanda a. cirul complexitae difera do ia un sistem Ia alt. In general, fabloul de comanda prezints un comutator pornivoprt care raspunde de alimentarea cu curent elactic a sletamulu. Unele sisteme mai complexe (XL 3000 ~ 3M, VIVALUX ~ Vivadant) prezinta Ia_acest nivel si un radiometry constand Into fotocelula care, luminata’ ey fascioulal lamp respective, activaaza un sistem electonic ce da informati despre starea de funchonare a becului lamp (spectru gonerat,intensitate, dural do val) prin aprinderea unor led-uri colorate speci, situate 'p9 panoul de comanda sau prin agarea unor date pe un ecran. Unitatea de baza mai prezinta si un lacas cu un design special in care se ancoreaza piesa de mana eat timp lampa ry este utiliza. 2 3 4 Bi Fig. Componenti nel imp de otopotmaizare cs ios de man total Din unitatea_de_bazi mai pomeste si sistemul de ‘conectare cu plesa de mana. in tunctie de modaltatea de conaciare dinve cele dous plese, lémple se pot incadra in 3 man categor 1. cu cablu optic pe baz de: + fibre de stot, + conductor fiz, + baghete de cuart, + fibre din materia plastic, + fibre din stots presata Acest cablu optic este un condusétor al fluxulul tuminos atte piesa do mana (VISAR 2 ~ DanMat, TRANSLUX EC, ECS ~Heraaus Kulzer fig.8.6) 2. cu cablu din s&ima. conductor de curent elects cite pissa de mand (X.3000~-2M, ELCE LUX Schutz Dental) 8. fra conectare Inte piesa da mandi si unitatea de baza, cele doua find independents (VIVALUX ~ Vivadent), in acest ccaz, In piesa de mand existé un acumulator electric care fumizeaz’ energia necesara punerit in funcjiune a becula. ‘Acumulatorul se incarca prin reagozarea piessi demand in lacasul special din unitatea de baz dupa flecayé”utlizare, In cazul acestor sisteme, tabloul de comanda de la niveul Uniti de bazéi mai prezint’ si led-uriingicatoare ale stiri de Tncarcare a acumulatorulu din piesa de man ig 86 arpa Taner EC Haracus Racor in interioral unitai de baza exist un montajelectonic cu | Ciroulle integrate gi un transtormator In.cazul in care piesa da mana este conectaté Ia unitatea de baza prin cablu optic, In interirul uritai de baza mai exist 91 sursa de lumina ~ becul fluorescent sau halogen De asemenea. in functio de sistem, unitatea de baza poate prezenta si un sistem electronic oe mite semnale, ‘acustes pe parcursul funciona Bacului, (programabile, sau nu) Ia 10, 20,30, 40s. Piesa de mand se poate prezonta sub 2 forme principal’ + tip ereion* + tp "pistor De otic, “reionul” apare la sistemele cu cordon optic, vind doar ro de ghd luminos. nd piesa de mand este sub forma de “pistol, in general sursa de lumina (becul halogen) 2 gaseste in interorul ‘acestvia Impround cu sistemul de tacre (ventilatory). Intra ‘urea de lumina si ghidul optic exist un fitru apticce are roll de a “selecta” din domeniul larg da lungimi de und emis de becul halogen doar pe cole cuprinse intre 450 - 490 nm (corespunzatoare iuminialbastre). Deteriorarea in timp ‘cesta iru duce Ia moditicarea spectului emis cu consoante, efavorabile asupra caltat polmerzar, Unele sisteme prezinta posibiitatea modiicdri intensiti radiate! luminoase emise, pentru diferita scopur ‘a. lumina cy ciferte Scopun diagnostioe (dkalanoscopie) lumina penttu fotopolimerizare ©. lumina pentru evidentiorea pill bacteriene “Pistolul” prezinta un intrerupator pozijonat pe locul “tragaciului" care, odat& activat, pune In functiune becul halogen. In partea anterioara a “pistolulu” exist un lcas ciincric ‘in cara se adapteaz’ ghidul optic. Ghidul optic este 0 tt clindrica curbaté ta extremitatea liber, prin care fluxul luminos iese din piesa de mana, find proiectat pe supratata ris de polimerizat. Este realizat cin fibra opticd, diferenja fata de cordoanele optice care 6 esnecteaza unitate de bazA la pissa de mana find faptul o& hidul optic este rigid gi nu flexi (fg 7). Introdus tn lacagul Special din compul *pistolvlu", ghidul optic are posibiitatea de Fetal in jurul axe} eale ou 360", astel Inca 68 nu fe necesard Imedearea postition tmpul polmerza din mai ‘multe dreti'a rain, ugurdnd implict manipularea aparatull Unele ghiduri"optce pot fi domontate in vaderea toniizani i987. his ptices manon maa de protect pra ltonsitatoa radii Wuminease ny ete untorma do-a vung! amet! gh opt menstatea bade 2 fe mal nae th amt si dossier porto. Cela ma unforme fri umoase au fot nurse ln aS eepotmariare Sie cer gnout opice rau realaate ain fire. dspuse eg, peu Conkle ‘contamina {notwcigate este un Se ecu sath co. conswon toate gra optce Sana in contact co ed boos! ebuie Serato Supe fare pagent Aternat ghcrieoptee otf acoperte cu © peiclt mpomodoln loge. pret adel po cae oat f Indopartata firs 6 te contamina ghiul optic sau ce ral aptata ghturopice de ni ilar, prestrizate. ‘Majpates lmpior Go fotopolmerare sur pravdzuto cu hid! pte. sterkzabie prin. aulosmvare (Go. example Sograms do totzare la bar! 120°C sau 2 ba! 138°C), Se domonatat. Ins, eh svodavarea rpetala ponte cauza epraderoa acoso fin apara ure mata fant do epre a fan unin dna gis opi leet caer eae Uner rez mineraa: Acai, Ih ting oor eel ‘sisau cantitatea fluxului luminos proiectat. ms = De asomenes utizarea unr so dzirectant pe baza de gluaraehda poate stein copays shanna eet mlesoresz8 somnieaty catatonia eee ‘mai mutt tour de rai Degajarea de cAldura la vitul tei dupa § min de {elopolmerzare continus este semnifcatv mai mare in east shidurilor autociavabie. yiint® de a lua decizia adoptiri unui sistem sau a Calulalt esto indlcaté gio analiza @ coetuli, ghidurle opie de ‘uni tiizare avaind un pra{ madiu de 1,09 $ Exist@ seturi do ghiduri optice, cu lungimi, diameve, cutbur eerie astel ncat tn fecarsstutie ined s8 ss peng tliza ghd optim lumind albasta relecaté si och practoaekn astlel impotrva expuneni retin la racaka, opts mee Berman in acolasi tmp vaualzarea locus ce sc Spotl mings (ig. 8. neo! parvanu poate dn hire, de unica floc Unele “sistema prezinia ghidut minoase, Cor aor a fotopolimerizare se pot mentona ‘+ diferite sisteme de ancorare pe perete sau pe tratul units + minvincint& de folopolmerizare detagabila — sistemul Translux =O ‘+ Pedala-ntrerupator actonaté pentru punerea in functiune @ ampli. Are rolul daa preven contaminarea, prin atingsres butonulut pomitoprit cu mana. Este ideal Pentru situate in care medicul lucreaza fad asictent. ‘La unole sisteme, ghidurlor optice pot ea li se adapteze ta fanta de esre'a fuxului uminos lentile de large & spotuli pantry fotopolimerizarea une! Zone mei Things | (Transiux ECIEC S'~ HeraeusiKulzer - lente. clindnee | ‘care marese spotul pani la 10 X 20 mm). Lentiele nu sunt "| nootperat sub forma unui strat pelcular care imbracd supratata | integutr ghia, Dintre accesorille cu care pot fi dotate lémpile de autoclavable © 8.2.1.1. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ALE UNOR, LAMP! DE FOTOPOLIMERIZARE. Exist tendnja_l@s8ri in_uma a sistemelr de fotopolimerzare eu piesa da mand tip ‘ceion” cu mpunerea ft tal pregnant a cel tp pstor Atjumentels rf a. Sistem mai Compact: surea'de himina esto la nivel Biase: de mand, foarte aproape de zona de adil. Dopere dec! sistem de transmitore alumni de la untatea de bard la piesa de mand s, mpl, e0 reduc posibiele perder de caltate sausicantiaie ale fax amines. |B. Dispare incomoditatea‘manipuianpiessi do. mind ‘conectate prin cordonul optic, relat inflexbi, la uniaten Ge baz @ Operator nu trebuie = actloneze intrenpétora | portiopit la rivelul untai da Baza acesta find Shoat la Indemana, pe locu *ragaciulur o 12. Cordoansle optice ale lamplor “creion* ge pot strangula, ‘upe sau deteriora, devering inutlizabile. Se pot Inlocui, dar costal lor esto rica €. Cordoanele optice reprezinté 0 sured in plus de ‘contaminare, Ele nu pot fi steriizate prin autoclavare, ci cel ‘mult slerse ov Solu) dezinfectante pa baz de lutaraldon 1. Unele sisteme nu pot polimeriza anumite compozite. De exomplu, lampa Transix EC/Heraeus Kulzer nu poate fi Ullizata pentru produsele Dentacolor ¢ Palaseal ‘Cu toate aceste argumente, unele firme contd. 38 riumand “clasice’, ru fr asi Imbunata ned produce. Aste, © lamp de fotopolmerizare tp ‘creion” care pretinde a depisi Jn caltate si pertormanfa multe din sistemole “pistol” este Translux EC s1 EC S (Heraus/Kulzer, Imbunataiile aduse $i, tolodaté stuunile sictemului sunt dotarea acestuia cu 0 edala-intrerupator pentru acjonare cu piciorul si o miniinc de fotopolimerizare.extraorala care Ti extinde’ domenila de uiizare 8.2.1.2, FOTOPOLIMERIZAREA RAPIDA CU LAMPA CU GENERATOR DE PLASMA, Ide0a fotopolimerizarit materialator composite folosind © lampa cu generator de plasma apartine lui Frango's Duret parintele amprente’ optice i al sistemelor CADICAM in Stomatologe. Fotopoimerizarea ROC utiizind © lamp’ ou halogen (Colas) necesita ciclurirepetate de expunere de cite 20 s sau 40s, puldndu-se ajunge, in funcie de amploarea restauri a un timp total de radiere de 4 min. educerea timpului de expunere de la 20-40 sistrat de ‘material pind la valor de 1-5 estat ar fun real avant} att in favoarea mediculu cit si a pacientului.Ideea a inctat compania DMD (Dental Medical Diagnosis, Westlake Village, Calforni USA), astol cd fn urma carcetérlr asidue Intta 1995 gi 1997 fost pus la punct lampa cu generator de plasma pentru {otopolimerizare rapid, numita Apolo OSE. Dr. Frangois Duret, a realizat studi stintiice retertoare la proprietatie “ mecanica ale restaurdlor din ADC. fotopolimerizate cu ajutoral acestul sistem, Rezuitatelo studilor au fost prezentate ulterior lumii stomatoiogice prin publicare, Intro serie de aticole din revise de speciaiate, ‘Avantaje ale utilizar limpii Apollo 95E: ‘8. cea mai importanté realzare este reducarea duratel {de timp, ata In beneficiul mediculul cat si al pacientuu '. permite medicului stomatolog 8 aloce mai mut timp fis obturatio, ©. expunerea de 2 s poate fi repetala'o data, de 2 sau chiar de 8 ori pontru realizarea unei polimeriziri de caltate, {impul iota de polimerizare eamanand totus redus 4. polimerizarea rapid lace posiblé realzarea facia a protezelot provizoni chiar In cavitatea bucala Dezavantajele limp Apollo 95E: inainte de toate, este foarte Important e& nu 28 indrepte fasciulul de luminé cite ochi pacientul, des! riscul este mai mie decat in cazulrazelor laser Dar, probabil, cea mai importants deficient este pretul de ‘cost care este momentan cam de 10 ori mai mare decal al une} lamps cu halogen de performanta media, 8.2.1.3. ADANCIMEA DE POLIMERIZARE Pentru a objine o polimerizare de caltate gi in profunzime utiizand lampa cu generator de plasma, ce recomanda tohnica "step-by-step", cu etvaturi de ROC intre 1 mm 31 2 mm grosime. Pentru 0 preparatie convenjonala de olasa | cu o profunzime de 4mm este recomandata aplicarsa materalula Festaurativ in 3 straturi g fotopolimerizarea acastora prin 5 expuneti a céte 1-2 simm de material cu nuanja deschica. PPentru nuanje mai inchise, se recomandi un timp de expunere {60 2.3 simm de material. Utlzind un timp da expunere de? s, dlstanta dintre ghidul optic gi materalul restaurativ ebuie 68 fo (do maximum 5 mn Tous, fotopolimerizarea compozitelar foarte transparent este posiblé gin straturi ma: grease. De exemplu polimerizares unos reconstiusi corono-adiculare de peste 12 mm din CCleari-Cavex transparent poate fi obinutaprint-o expunere unica ded ig.88. Protocol de ftopimariar a uel restau componte wind lp Apa Se: Soa ae atone @ reign fant adr cal pr ara. de ROC 2 ros eae es arc a tS es be RES (a aap see faecal Yolen sa ds FOE Feevening la situafia preparatii conventionala de clasa |, primul strat de material restauratv se aplica angulat pe plangoul Ccavliti, sprint pe unul dintre peroti vertical at preparatel r ‘50 fotopolimerizeaz prin dou expuneri: prima cu flux radiant Incident dinspre peretele pe care este apical, iar a dova cu floxul incident perpendicular pe fata ocluzalé (fig88.a). Al Gollea strat do material <2 aplicd imatno, pe peretele Contralateral al preparajiol gi se folopalimerizanza’ similar (ig.8.8.0) Stratl final restauroaza in integima cavitatea $1 so fotopolimerizeazd print-o singura expunere, perpendicular pe supralaja ooluzala (fig.88.0). 9.2.1.4, MATERIALELE AUXILIARE FOTOPOLIMERIZARII Materialele auxilare au 0 important deosebit In stomatologie. Ele au rolul de a face mai facile provedurle, ‘operator. Aétlal de axemplumamicle Mansparente permit © fotopolimerizare prin grosimea lor cunle ransparenta tranemit lumina spre proximal, reducind astiel dehiscenta ce aparea la hivel cervical, decarece dinjeaza contractia de polmerizare ‘spre rag . incoea ce privagte cavtatie de claca a t-a, Litz g cola, {nt-un stuciu pubieat fn 1992, au ardiat oA cele mal buns Inchideri marginale la nivelul pragulul se objin prin utiiearea, matriclor si icurlor tansparente, In asociere cu tehnica de tristraficare gi fotopolimerizare interproxmalé 8.2.2. FACTORII CARE INFLUENTEAZA FOTOPOLIMERIZAREA 8.2.2.1. TIMPUL DE IRADIERE Independent de performanfa_aparatului de fotopolimerizare, holdritoare este, de fapt, energia radiant care este transmisé compoztului. Ea poate fi calculata oupa, formula: Q,=0, +1 (watt secunde = Wes), Cantiatea de energie radiant’, 2, nivel obiectului vzat gt = tnpul deadlier ftuxul radiant | Rezua c8 energia radiantd depinde direct proportional de timpul de Fadiere. Timp de 10 8, reepectiv 20's, Indeat pantry fotopolimerizare din ratiuni exclueiv comerciale de cate anumii ‘producator sunt eronati gi denota un dezinteres sau lipsa Unor Gunostinte elementare despre fotopolmarizare, In 10's so Polmerizeaza doar straful superiial al" compozitul, care tinge 6 durtate suicenta, dar in protunzime matenalul ramaine epolimerizat sau prezinté dust) Insuliciente, Adancimea de olmerizare este corelata cu logartmul timpuly) de iradiare Astiel, pind la 40_s, dublarea timpului de iradiere duce la Cresteres polimerizari cu o treme, Timpul standard de Fadiers festa da 40 ¢ (Lut). La.un timp de iradiore de 80 s se va abjine Ia supratat o urtate maxima, un strat det mm compost find 100% ppolimerizat. Din pcate, chiar la impi de paste 80's nu se poate evita pierderea de duntate ia protunzimi de peste 1 mm in cazul unui strat de material de 25 mm, ficare minut Ih plus | tmpul de iradiere, pana la 300s, determina crasterea urtii Sca constatat ch expunerea continud timp de 40-60 5 Ccompozitului la ux radiant de intensitate maxima determing ‘acumularea uns! tensiuni interne rideate, Acsasta tenslune Setermina sires la intertata dinte-restaurare raspunzator ala de ehiscenta marginal cAt gi de fisunile gi fracture smaltlu cin rogiunea cervical, Ulizares unui rogim intonsitate-imp cu dou’ paliere (primele 10 s ta 150 mWiem*, restul de 30 la 700 mWiem) asigurat de lampa de poimerzare Elipar Highlight (ESPE) intruneste atat cezideratul objineni unot propnetati mecanice Dune intr-un timp relat scur, ct gi 0 inlagritate marginal Imbunatajta. Pe acelasi princi Se bazeaza si ase-zisa “lampa inteligenta” a firme’ Bisco — VIP (Variable Intensity Polymerizer In carr anor sash ute, maria, odor ransicde, so scoop sour pul de adore ln 20 a 35's ar port aun Go grosme do poste 9 mm, do clr Frenco, opace, esto necesar un timp do expunere 0 mult poste 409. act ante necesarS adirea une! prfun! de ‘fbwonf dura ortara sa uno! ued (ray) este necosar snmp de radiere de minim 20 : ‘Adezi donna tlopokmarizabil necesté un tmp de sadiore de 6080 5 deren fata Naot din dentin, po do @ parte 9) prezera ongenuti de ‘pe suprafoa Word aN Frocsedl do solmrsar (role cla 182) re rea conconter 8 ut tin ictopomarizare so poate eoonoms: timp. Cele dvd aparate ver hpouiloate de Ode paral! unui ata de celia freaz ‘Gtopoimeratr,prosesl are oc dra, vector da conac a Scrpostulu avéne drecle spre sur huminoas8 Dash se fouloneazh aparatcle opuce tru! fj de cal, th aa fe Tho vector de contract acompoztlls8 wn dous sensu Sora sa don ores exer exceavl ae cre a Shmpromteroa adapt marginal "jn concuzl,tmpol ds reser depinde de nana composi Spl de parle de umpluturs €. detail do ghd ung ub care cade spot luminos pe supra Se ee i a puteroa imp do totopolmerzare ‘Abc cu mcrourplutura necesta in timp de kacore mal indetingat dost ROG Neri dats depose mal puternice Ghuzalo do pariouele mes de umplrh. Sasa de mind ‘fobue sf te cit ma aproape da ROC do polmaizat (deal ‘mar spo 8 te prpenciolr pe suprafala meter 9.22.2, LUNGIMEA DE UNDA Lungimea de und cu electe maxime de polimerizare este cuprinsa ine 450 - 490 nm, iar pent lumina nefitrata inte 400 - 450 nm, indeosebi datoritéfaptulul o& lumina cu lungime de und mica are evident o energie mare, cuflcienta pony a induce reacfia de polimerizare. Lumina eu lungiml de unda de este 520 nm nu mai are proprietatea de a induce reactia de fotopolimerizare, in schimb produce oresterea temperaturi locale. In practic, lumina utlizata pentru fotopolimenzare poate fi grest apical, fie din cauza_uliizarl’ unor five ecorespunziioare, atunc! ond se lucreaza cu dous file iter, fie 8 unor ttre detect fisurate cau tntterupte, In urma hipertemperaturi focal, fapt oe duce la pierderea propritaior lor spectrale, Emisia spectral cfera de la o lamp ta ata in tunctie de ‘caractriticile becului gi de coe ae itrului optic 8.2.2.3, DISTANTA FATA DE MATERIAL Inensitatea radiori (radlanta) scade cu cresterea istantei dintwe vartul ghitulur si supratata material de. polimerzat(tabelul 82). Rata de conversie intema se coreleazd fu duritatea Knoop a mataraluui polmerzal. Avesta cin uma Poale fi folosta crept indicator al caltati polimerizari. Cu cat ‘ade intensitatea iradiri, cu atét soade gi durtatea Knoop, “Tabet 82 tension ade in unc do dt J Distana tts solute | Valorea eatvN a Facer) er ‘Comparatv cu cea den | ines) _|_ "ete $0 feos Fs a8 = 00 287 Tnisurtons eau liceicu Gung Rarer (Doiron) pata Tapa we ‘otopelmerzae Opti 401 (Bert) 76 Durtatea Knoop la suprafafa materialului (nu se ia in considerare stratul subpolimerzet) este mai mare tnd ghidul fre contact cu _materialul (eventual pinto. mavice ‘ransparenta), La distanja de 2 mm se obtin valor! semnilicatiy ‘mai scdzute. De remarcat 08 de la 2mm th sus, soaderos

    You might also like