5 5 a 2 iS)‘Nascut in Inlanda in 1898, C-S. Lewis a studiat la Maly College timp e Me an, peer si-a continuat studile jn particular. A obinut cu distincgic o tripla licengs 4 ‘Oxford sia fost profesor la Magdalen ates nee 4 ‘unul dine diriguirorii acestui colegiu incre 1925 si 1954, mn 19544 devenit profesor de literatura medieval’ si renas- “centisti la Cambridge. A fost un exceptional si indrigit oe iarsiaavut oinfluensi profunda si durabili asupra studentilor sii. CS. Lewis a fost multi ani areu;si-a descris convertirea in Joy (Surprins de bucurie): yin ultimul trimestru dat batut, am recunoscut cd Dumnezeu _eram, pesemne, in seara aceea cel mai ‘convertit din toati Anglia." Aceasta La ficut si ingeleagi nu numai refuzul activ de-a o accepta, fiind cu o minte stralucita si \portante au fost traduse la ‘serie de autor. Printre CS. Lewis DE CE, DOAMNE? O RADIOGRAFIE A SUFERINTE! Cu o prefara de Andrei Plesu ‘Traducere din englezi si note de Tariana Niculescu HUMANITAS BUCURESTI‘Tehnoredactor: Manuela Mixineanu Corector: Cristian Negoita DTP: Dragos Dumitrescu, Dan Dulgheru © CS. Lewis Pre Ltd. 1961 y SC Humanitas SA under license from Company Lid. — www.cslewis.com Prefata Prin si peste suferinga Jn 1955, C.S. Lewis a povestit, intr-o carte, cum s-a convertit la credinga. Titlul cirgii era Surprised by Joy (Surprins de bucurie'). Dupa sase ani, desti- nul (sau Providenga?) a adus in situatia de a pu- blica gi o alta carte, despre ctiza spiritual pe care i-a provocat-o moartea unei fiinge iubite: sotia sa, Joy Davidman. Nu posi si nu fii tulburat de ,co- incidenga" dintre ,joy*, cuvantul englezesc pentru bucurie‘, si numele partenerei (Joy), care a inchis ciclul dezbaterii interioare a lui C.S. Lewis despre Dumnezeu si credingi. Surprins — in tinereye — de bucuria convertirii si surprins, la bitrinete, de re- luarea interogatici religioase, prilejuita de chinu- ita stingere a bucuriei sale conjugale, doamna Joy Davidman... De la ,joy* la Joy! De la euforie la suferinga, de la certitudine la ciutare gi neliniste, de lasolugie la reluarea problemei, de la inalyare la vertj si reasezare. 1. Ve trad. rom.: Surprins de bucurie. Povestea unei con- vertiri, Humanitas, 2011.e PREFATA ‘Ar fi gresit sa se ingeleagi ci, ,surprins de ¢ rere", CS, Lewis iese din sfera credingei. Dumna, geu rimane ~ 51 in aceasti carte — referinga stabilg refleeilor sale, astfel incit el se reafirma ca unul din mari apologeti crestini ai modernitagii: stiutor gi trfitor deopotriva, riguros— dar si original —in argu. mentafie, subtl imblAnzitor de paradoxuri, consec- vyentin alua totul in serios, firs si-si piarda umorul, CS. Lewis nu e dispus si adoarmi, cu un suras pios, in edificare. El rimane viu, treaz, asumand cinstit icul nu o data imprevizibil si (potential) smin- fitor al existentei lumesti si al prezengei divine. $i nu se sfieste s& fie sincer in interogatia sa, atingand uneori, indriznet, limite riscante, punand in dis- cutie, aventuros, stringente tabuuri canonice, melan- colli vecine cu penumbra, daci nu chiar cu dubiul. Realitatea—spune Lewis—e, in manifestarile ei, ,ico- noclasti*, Jar ,Marele Iconoclast“ e Dumnezeu in- susi, care e dispus si asume Intruparea si Rastignirea, adici ,evoluti* care, in principiu, nu se potrivesc cu Suveranitatea Sa. ,Incearca, Doamne, sa te pui in pielea noastra de muritori! — se roaga, la un mo- ment dat, C.S, Lewis, Dar el stie bine ca Intruparea ji viaga Fiului tocmai asta sunt: decizia lui Dum- nezeu de a se pune in pielea noastra. Dumnezeu nu s-a yiertat* pe El Insusi! Dumnezeu nu se mani- festa liniar si previzibil si nu asteapta, probabil, nici de la drept-credinciosii sii o inregimentare muti, © ascultare vegerala, servila, vecina cu mo¥ ala. PREFATA 7 Ramine insi deschisi o tema, formulati nemilos de Lewis: Dumnezeu la creat pe om dupa modelul unui oximoron: un animal spiritual. A pus exigenta suprema intr-un organism plin de limire. A alaturat Duhul translucid unei bezmetice alcatuiri de pofte (stomac hulpay, sexualitate rebela gi tot soiul de alte vicioase derapaje trupest a cerut unui aparat de cunoastere precar si ingeleagi Absolucull A cerut, de asemenea, acestui pestrig conglomerat si se striduiasca si-I semene. Nu e nigelus sadic? Nu pare o farsi? lar cand bagi la usa Crearorului pentru intra in dialog, nu capeti, adesea, 0 si trantita in nas? Si cum arati, de fapt, viata de dupa moarte: cadavre resuscitate, amintiri, fantome? CS. Lewis are curajul si onestitatea de a formula asemenea intrebari, dar nu alege si hamletizeze pre- Jung asupra lor. In nefericirea lui finalé (disparigia semnificativa a minunatei Joy"), el are, deja, reac {ii restauratoare. Prin provocirile la care ne supune, Dumnezeu nu ne pune la incercare credinga (stie, mai bine ca noi, cum stim), ci ne obliga pe noi sa rne-o punem la incercare, si ne sitwim realist fara de ceea ce, adesea, ¢ un simplu templu din inchipuite carti de joc, un edificiu artificial, vag ipocrit, usor de demolat... Dumnezeu nu tranteste usi in nas, ci contempla, bland, felul nostru de a pune intrebari gresite, incdpaginarea noastra de a cere, care obnubi- Tear capacitatea noastra de a primi. Aflim, astfel, cte PREFATA singelegerea® — in accepjiunea ratiunii noastre cy rente—nu nec la indemana si cd, uneori, ,.0 simpli- tate zguduitoare este adevaratul raspuns*, respectiy cineedat si triim cu ,un deosebit nerispuns', nu quo exaltare infatuati, fals consolatoare. lar ,oximo- ronul* de care vorbeam a primit, din partea Creae torului, o proba de reciprocitate. Facindu-Se om, Dumnezeu a acceptat si combine spiritul Sau pur eu promiscuitatea cirii. Cu oximoronul pe oximo- ron calcdnd... Sunt multe de invatat din aceasta carte tarzie a lui CS. Lewis. $i cred cd mesajul ei esential se refera Ja parcursul optim al viesii spirituale. Ne-am inva- fat (gisuntem invagayi) si socotim ca a fi credincios a trii, destins, intr-o evlavie cvasi-mecanica: cu- mingenie de manual, pietate harnic’, protocol di- dactic, auto-critica mintuitoare. Ne mulgumim cu rispunsuri gata ficute, sau cu retorica tainei inabor- dabile, suntem fericigi (prematur!) sa confundim Raiul cu ,ortopraxia (termenul Parintelui Andrei Scrima) si si afigim portretul unei benefice somno- lenge, fird intrebiri, fara nelinisti, fara riscuri. De fapt, nu mai vorbim cu Dumnezeu, ci il punem deoparte, in inabordabilul Lui, in somptuozitatea Lui rituali, in ambalajul Lui institutional. CS. Lewis intruchipeazi, in cartea de far, un alt chip al credinei: el adauga dimensiunii festive, are nise predic adesea si pe care o adoptim prea comod, PREFATA 9 dimensiunea cercetirii neodihnite, a tragicului, a luptei pentru intalnirea Kimuritoare cu Adevarul in spatele adevarurilor dogmei. Acelasi adevar, dar mai bogat, mai greu de sistematizat, mai ,surprin- zitor', la fel de surprinzitor ca bucuria convertirii, dar i ca drama suferingei greu digerabile. Nu pu- tem raspunde misterului Intruparii printr-o ange- ick destrupare. Nu putem intra in comuniune cu Dumnezeu Tatil fari a participa la chinul si moar- tea Fiului. in fond, cum a observat Unamuno in cartea sa Agonia crestinismului, cand ne inchinim dinaintea Crucii, ne inchindm si dinaintea unui Dumnezeu muribund, agonizant, dispus si preia tragicul destinului nostra. Comuniunea cu El se petrece, agadar, nu doar prin protocoalele bucuriei siale sperantei, ci si prin incercarea suferingei sia mor {ii Asta imi aminteste de o vorba — neasteptati— ros titi de Cioran, cand a primit cadou 0 Rastignire sculptata in lemn de George Apostu: ,Suntem sin- i fi mila i Unamuno: ,O credingi gura religie in care a fi credincios inseamni a de Dumnezeul tau! $i iaras care nu se confrunti cu indoiala eo credinga moarti* Cartea lui C.S. Lewis nu e, nici pe departe, 0 pledoarie pentru indoiala. Eane da doar dreptul de anu confunda credinga cu stiinga, dea prefera dru- mul aventuros si complicat spre Dumnezeu instalarii mieroase, birocratice, in bunavoinga Lui. Poti avea, desigur, si sansa unei iluminari salvatoare, port fi,10 PREFATA Ber rraig in beticficiar al Hlarulul, ase tnea ftgeretisextsecdizolvi tn lumina priming feeariiuth Oacastanitnsearani cidact pe joc sidetntunetic, de intrebiri, de nesigurangé esti ce pee retiesie din cfostal accidenrar 1c Ba poate ca abia atunci, asemenea lui Ioy, pr ae reagjalimpedtoarealui Dumnezeu, in cartea de faga, autorul face experienta lui Ioy: Se eerie cipro tnncabi- ancapic plicagc. Si explicatia vine tocmai pentru ci drepeul pedepsit nu se resemneazi si bilteasci, pios, in erlaviasa conforma, ci singereaz4, plange, se teme. Lupti pentru sens, pentru creding’, pentru regi tea de sine in lumea lui Dumnezeu. Va doresc, stimati cititori, o lectura intrematoare! Andrei Plesu Cuyant inainte ‘Am primie de la o prietend prima edigie a acestei caryi, semnat cu pseudonimul N.W. Clerk iam citit-o pe nerisuflate, dar firi prea mare empatie Eram preocupati de propria situayie familial, aveam. trei copii mici gi, desi am simrit compasiune fara de durerea lui C.S. Lewis la moartea sofici sale, la vre- ‘mea aceea, suferinga lui imi era atat de straina, incit nu m-a impresionat prea tare. ‘Ani de zile mai tarziu, dupa moartea sogului meu, altcineva mi-a trimis De ce, Doamne? si am citit-o asteptindu-ma, de data asta, sa fiu absorbita ime- diat de subiectul ei. Intr-adevar, anumite parti din carte m-au miscat profund, dar experienga suferin- tei lui C.S. Lewis gi experienta suferingei mele erau foarte diferite. In primul rand, cand el sa cisitorit cu Joy Davidman, ea se afla in spital. Era constient cise cisitoreste cu o femeie bolnava de cancer. Si, chiar daca au existat 0 neasteprata perioada de re- misie si cagiva ani in care boala ei a dat inapoi, el trise pujin cisitoria in comparagie cu mine, care o traisem timp de 40 de ani. Fusese inyitat la o mare2 CUVANT INAINTE sarbitoare, dar festinul de nunti i-a fo Prine ind sbiepicauesigisedia Meats tepiicesdedana ni Pete eeineciine Undeenge PADMA esti disperst cnd Grice si fe ier shes t= agieap tl? O usd rintidn oe Moartea unuia dintre sogi dupa o cisitorie in delungati i implinita e cu totul altceva. Poate niciodat n-am simgie mat mle prezena lu Dae nezeu decit in lunile de agonie le soqulut meus apoi dup’ moartea lui. Asta nu inseamna ci n-am suferit, Moartea celui iubit ¢ ca o amputare. Dar, cand doi oameni se cisitoresc, fiecare dintre ei tre buie si accepte ci unul va muti inaintea celuilalt. Cand CS. Lewis sa insurat cu Joy Davidman, era lar cd ea avea si moar inaintea lui, doar dacé nu intervenea vreun accident. El a pasit in cAsatorie avind congtiinga morfii ci iminente sia ficut-o dnd 0 dovadi extraordinari de dragoste, curaj si sactifi- ciu personal. Moartea care survine insi la capatul uunei cisicorii implinite si dupa destul timp petrecut impreuna face parte din experienga complesé ui mitoare, a nasteri, jubirii,vietii si mort Citind De ce, Doamne?in perioada mea de doliu am ingeles cd fiecare experienyd a suferingei e unic Sigur, exista rotdeauna niste elemente comun’ Lewis menfioneaza sentimentul ciudat de frics "* voia dea inghiti in sec uitarea. Poate ci asemens? CUVANT INAIVTE » {ui, si alti oameni credinciosi care considera ci Dum- nezeul iubirii ne doreste numai bine sunt oripilagi de cei yoia Ta". Pe Lewis il irita i cei care pretind ca pen- care spun in fata oricirei tragedii: ,Faci-se tru credincios moartea nu conteazi, iar iitarea asta ‘g simt cei mai mulyi dintre noi, indiferent de fer- mitarea credingei noastre. Impartigesc, de aseme- nea, cu C.S. Lewis temerea ci pierd amintirea celui drag, Nu existi fotografie care sii pastreze cu ade- varat zimbetul. Uneori, vreun trecitor, cineva, face o migcare, un gest care mi-l aduc in amintire, Dar amintirile noastte, oricit de pretioase, se cern ca printr-o siti. Siew am sinut un jurnal ca Lewis, continuand astfel un obicei de la varsta de 8 ani. Un jurnal poate rezolva multe lucruris te ajuté sé nui mai plingi de mild, sa iegi din tine init Notind gin- durile intr-un jurnal ne scutim de ele familia gi prietenii, fi sunt recunoscatoare lui Lewis pentru ‘Sinceritatea acestui jurnal al suferingei, care arata c& fiingei umane ii este ingiduid durerea, c& are dreptul sa-si strige jalea si ca acesta esi rispunsul firesc al crestinului la pierderea cuiva drag. Lewis pune intrebari pe care cu tofii le punem: unde se duc cei dragi nowi cand mor? El sctie ef ytordeauna m-am rugat pentru cei morti si tot ma mai rog cu oarecare incredere. Dar, ‘and incere si ma rog pentru H. (aja 0 numeste in4 ‘CUVANT INAINTE jurnal pe Joy Davidman), mi opresc* Bb ReIGHNbit fice pare aticde cc 1D no} Ne-am anak, wult di ingine, incat nu ne putem distanga de el. Cun n putea ruga pentru ceva ce face parte din chiar j nnoastri? Nu existi rispunsuri simple. In atitudinn® fr fariide moarte, Biserica se afld incd tnu-yqnrt precopernicand. Reprezentarea medievali a Rea gialadului na fost inca tnlocuitS cu ceva mai x, lisesau mai linigior.Probabilc& vechileidei le ae utile celor conyinsi ci numai crestinii care gindese ca ei vor merge in Rai. Dar cei care cred intr-un Dumnezeu al iubirii mult mai mare si mai generos decit Dumnezeul tribal preocupacexclusiv de micu lui grup de credinciosi au nevoie de mai mult. $i acest mai mult presupune o credinga, o incredere ca ceea ce a fost creat cu dragoste nu va fi lisat de izbeliste. Iubirea nu creeaz pentru ca, mai apoi, si distruga. Dar nici un preot, nici un pastor, nici un teolog nu poate explica in termenii limitagi ai rea lului unde se afli acum Joy Davidman sau unde se afla soul meu. ,,De-mi vorbigi despre consolarile religiei", scrie Lewis, ,va voi suspecta ci nu mi in- gelegeri*. ici consolirile pe care le oferd religia nu sunt comode sila indemana, ci te mngaie in adevaratt ingeles al cuvancului: con-fore, cu forpi. Forya 4 continua si trdiest gi si crezi ck Joy sau orice fin? iubita care a muric se aflé in grija lubirit, care COVANT INAINTE 6 inceputul a toate. Lewis ii respinge pe buna drep- tate pe cei care-i spun cu evlavie ci Joy acum ¢ fe- ricit gi ca dupa moarte, dar banuiesc e4 mai avem cu tofii multe de invigat, iar acest proces nu vine de la sine. Jung spune ci nu exista nastere pe lume far durere gisit pacea. Nu tim ce se intimpla fica asta ar putea fi valabil si dup moarte. Fapee c& nu stim. $i cA ce se intimpli dupa moarre nu gine de domeniul doverilor, ci de domeniuliubisi fi sune recunoscatoare lui Lewis si pentru curajul Jui dea url, dea se indoi, de a lovi in Dumnezeu ‘cu manic si violenga. Aceasta e 0 parte sinatoasi si rar incurajata a suferingei. [yi face bine, intr-adevar, cind CS. Lewis, un mare apologet al crestinismului, are curajul de a-gi recunoaste indoiala in privinta propriilor argumente si teorii, sustinute anterior cu atita maiestrie. Gestul lui ne di voie sine vedem, la randu-ne, indoielile, mania si chinul, s acestea fac parte din drumul spre macuritate al su- fletului. Lewis igi impartigeste cresterea sufleveasca st in- tuifille. ,Pierderea celui drag nu este o ciuntire dragostei dintre soti, ci doar una dintre fazele ei firesti — precum luna de miere. Nu ne dorim decat sa trecem cu bine gi cu fidelitate gi prin aceasta faz a cisniciei,< Da, aceasta e menirea celui rimas in -viag dup’ moartea soyului sau a sofiel.16 CUOVANT INAINTE é Acum, dup’ moartea sogului meu, m-am j, jurat, in birou, in dormitor, cu poze de-ale neo acestea sunt doar imagini, nu idoli; mici scl amintire, nu momentele reale, si, aga cum en Lewis, uneori cle mai degraba pun stavila amees decit so stimuleze. ,Realitatea e iconoclasta“ nt dl, -Fiinga in carne gi oase pe care ai iubit-o se itis inci din aceasti viagi, deasupra simplei tale idei de spre ca, O doresti langi tine cu toate impotrivirie gregelile, surprizele ei... Asta e ceea ce continuim sa iubim dupa moartea ci, si nu o imagine sau 9 amintire.“ Tar asta e mai important decat aparitiile morgilor, desi Lewis discutd si posibilitatea lor. Pana la urmi, ultimele pagini ale jurnalului suferingei lui sune un triumfal iubirii, al jubirii lui peneru Joy si al iubirii ei pentru el, o iubire izvorata din iubirea lui Dum- nezeu, Dumnezeu nu oferi consolatri facile sau sentimen- tale, ci un fel scopul ultim al iubirii lui pentru toate fiingele umane, care este dragostea. Citind jurnalul lui C.S. Lewis nu-i impartigesti doar suferinya, ci un mod de a ingelege iubirea, si in aceasta consti bogigia acestei cargi. Madeleine L'Engle: Crosswicks, august 1988 Introducere De ce, Doamne? nu este o carte obignuitd. Int-un anume sens, nici nu este 0 carte, ci, mai degraba, rezultatul vijelios al confruntarii unui om curajos cu propria agonie, analizata pentru a ingclege cum iti aceast viata in care suferinta si regre- treb tul pierderii celor dragi sunt inevitabile. Intr-adevar, pufini oameni ar fi putut si serie aceastd carte si o chiar daca ar fi putut, inca si mai pugini ar fi seri jar, scriind-o, si mai pugini ar fi si publicat-o. Tatil meu vitreg, C.S. Lewis, mai scrisese despre sufetinga (The Problem of Pain, 1940 ~ Despre mi- uni. Cele patru iubiri. Problema durerii, Humanitas, 2012), si aceasta tema nu-i era necunoscuta. Facuse experienta suferingei inci din copilarie, cind, la 9 ani, si-a pierdut mama. Apoi, de-a lungul anilor, i-a plins prietenii pierdugi, unii dintre et in Primul Rézboi Mondial, atii de pe urma unor boli. Scrisese, de asemenea, si despre marii poeti si ver- surile inchinate de ei dragostei, dar nici cultura sa, nici experienga de viagi nu [-au pregitit indeajuns ‘urmati de o mare pierderes pentru o mare iubire,18 INTRODUCERE pentru bucuria inaripata cu care ne gisim, fee makers pent lovinaike a pierderii ei, pe care ne-o di diavolul, ee mmarelui dar al iubiri al faprului de a fiuba Cand se vorbeste despre 2 ceasta carte, adesea, din gregealé sau din comoditate, atico schotirie din tih', Dar tu explicd pe deplin este aceast carte, exprimand si adevarata ei valoar, O care intieulath Grief Observed ar trebui si fc ge nerali §i distanti ca 0 abordare academi et distant 0 si ascfel prea pugin folositoare cuiva care traieste sufei pierderii unei fiinge dragi. Pe de alta parte, aceasta este o relatare necrugitoare a felului in care un om scruteaza incercirile de a se impiica cu gi, in cele din urma, de a depisi blocajul emosional cauzat de cea mai crancena suferinga a vietii sale. Aceasta carte e cu atat mai remarcabil cu cit aurorul ei a fost un om excepsional, iar femeia pe care o plinge a fost, de asemenea, excepsionala. Amindbi erau scriitori, amndoi aveau anverguré universitari, amandoi erau crestini convinsi. Dat aici aseminirile se opresc. Ma fascineazi cum Dum- nezeu aduce uncori laolalti oameni atat de diferiti in atie de multe privinge si fi unesee tn acea pott vire spirituala care este casitoria. 1. Tidul original al cargii este A Grief Observed. INTRODUCERE 19 Jack (CS. Lewis) a fost un om ale cirui extraor- dinara eruditie si capacitate intelectuala L-au izolat in buna mésura de restul lumii. Pusini dintre co- legit lui fi ficeau fagi in dezbateri sau discusii, iar cei care reuseau s-au adunat de la sine intr-un mic grup care a devenit cunoscut drepe , The Inklings" intimii, si care ni i-a Kisat drept mostenire literara pe JRR. Tolkien, John Wain, Roger Lancelyn-Green si Neville Coghill, cativa dintre cei care frecventau aceste intilniri informale. Helen Joy Gresham (niscuci Davidman), numita H. in aceasta carte, a fost probabil singura femeie de acelasi nivel intelectual pe care Jack a intalnit-o vreodati, la fel de cultivata si de instruita in diferire domenii ca el. Imprtaseau gi o alt trasatura co- ‘muna: aveau 0 memorie prodigioasé. Nu uitau ab- solut nimic din cea ce citeau. Jack a crescut intr-o familie irlandezo-englez (catil lui provenea din clasa de mijloc, a funcyiona- rimii din Belfast) de la inceputul secolului XX 0 epoca in care onoarea, respectul fag de cuvantul dat, principiile cavaleresti si bunele maniere era mai importante in educaria baietilor decat orice forma de religiozitate. Standardele dupa care a fost instruit tandrul Jack erau desprinse din opera lui E, Nesbit, Sir Walter Scotti, poate, Rudyard Kipling. Mama mea, pe de alti parte, provenea dint-un mediu cum nu se poate mai diferit. Era filea unora INTRODUCERE modest evrei imigrangi de a doua generar; era de origine ucraineana, iar mane lonezi. Ea.a crescut in Bronx, ‘ aseminari intre ea gi Jack, inc =e erau inteligenta ieee Bene tests memoria vizuali. Améndoi au ajuns eee nH Cristos pe drumul lung si complicat care to la ateism la agnosticism, apoi la teism si, in a “ crestinism, si amandoi s-au remarcat ca seudes stralucigi. Jack a fost nevoit sa intrerupa cant universitare ca si se inroleze in armati in Primyl Rizboi Mondial, iar mama le-a intrerupt din cauza activismului politic si a cisitoriei. S-a scris mult, deopotrivi fictional si adevarat (uneori confundandu-se adevirul cu invenga) de- spre vietile lor, despre cum s-au intilnit si despre cisnicia lor. Dar partea cea mai importanta la care se refer aceasti carte este pur si simplu marea dra- goste care i-a legat pana aproape de incandescent. PSreau si meargi impreuna invaluigi in aura pro- prici striluciri. Ca si ingelegem cit de pusin agonia descrisi in aceasta carte si curajul pe care ea il dovedeste, te buie mai intai si finem cont de dragostea lor. Copil fiind, am asistat la intdlnirea acestor fiinge remarc™ bile, mai intai ca priereni, apoi, intr-o gradare ne obisnuiti, ca sof si sofie si mai apoi ca indragost ‘Am ficut parte din prietenia lor; am participat tara], © atl i de otigine New York. Singurte a INTRODUCERE -am dat Ia o parte in fata dragos- dar m-am dat lao pal ade care nu casnicia lor, fa i tei lor. Asta nu inseamna ca am fost in mos rat exclus, ci cl dragostea lor a fost ceva pream si nici nu trebula si fac parte. Pela 10 ani, priveam de la distangi.cum crestea jubirea lor si ma bucuram pentru et Bucuria mea vera amestecati cu tristefe si team, flindca gtiam, ca sie, ci fericirea va fide scurt durati si se va sfargi in deanaidejde. fnci nu invagasem ci toate relagi termina in suferingé si cd acesta este pregul pentru privilegiul dragostei, pe care it pliteste diavolulut imperfectiunea noastri, La moartea mamei, cu ro- busterea tineretii, eu am rezistat mai bine; mi ag- teptau alte iubiri si, fird indoiali, si alte despargiri Dar pentru Jack acesta a fost sfarsitul multor lucruri pe care viaga nu i le oferise si apoi, pentru scurt timp, i le diruise ca pe o sperangi interzisa. Pentru Jack nu mai exista speranga (oricat de vaga) a cimpurilor insorite, a vieyii luminoase si a bunei dispozirii. Eu aveam un sprijin in Jack, dar bietul Jack nu ma avea decat pe mine. Fin si risipesc o posibila neingelegere legati de un detaliu din aceasti carte. Jack se refer’ la faptul , atunci cand amintea de Mama, eu piream stin- jenit de parca ar fi spus ceva ofensator. Nu m-a inge- les, ceea ce e foarte neobisnuit pentru el. Aveam 14 ani cand a murit Mama si petrecusem aproape le umane se2 INTRODUCERE 7 ani de indoctrinare intr-o 5 1: paca ¢ coal cu j tanica. Lectia predata cu strignicie 4, (nt b Pree - SIS aS mi invatase c& cel mai rusinos lucru eae timp oie 5 s = si mi se intimple era sa pling in p a arfipu a 2 ie ublic. Ba gale nu plang, Dar stiam ci, daci Jack Baieti by. espre Mama, nu m-as putea controla gray pe ea aicai aoe i as pla sis nc si mai grav ar plange i el Age oe aS stinjeneala mea. Mi-au trebuit vreo 30 de splice invat si pling fara si-mi fie rusine. so : Aceasta ¢ cartea unui om care sti, in toati gol eco cluk fn propria gadind Chet aa ropa mani Ea ae despre agonia si cliberarea de suferinga, care le sunt date m i i, chci, cucét u multora dintre noi, caci, cu cit =e urerea sis este credinja, cu atit mai nemilos fi va parjoli diavolul meterezele. Cand emofiile i-au fost zdruncinate de chinul desparririi, Jack a fost coplesit si de durerea mental a celor trei ani traiti in continua frica, de agonia fizicd a osteoporozei si de alte boli, precum §i de totala epuizare la care ajunsese dupa citeva siptt mini petrecute la cipitiiul sogiei lui muribunde. Nervii fi erau intinsi la maximum de o tensiune a depigea cu mult capacitarea multora de aindura. $2 apucat si-gi scrie gindurile in incercarea de a pune oarecare ordine in haosul ameritor de care fie asaltata mintea. Incredingand hartiei acest eruptit dureroase ale sufletului sau, nu avea nici incenfie INTRODUCERE 23 dar, rectindu-le mai tarziu, asimGt td poate lear fide folos $1 altora,afecrai si ei 9 gAndurisisentimente de gucitea suring. Prima eaigie a acestei ciryi a fost ppublicara sub pseudo- Be aioe clerk. {nx onestmacs bruca gi in rea are o fora rari: forga deale publi simplitatea ef austerd car adevarului rispicat. Pentru a aprecia a ‘cred, 4 ingelegem pugin mat 5 relagici dintre dancimea suferingei acestut ‘om e important, saul din circumstangele incalnirii Jack gi Mama. Mama si ati] meu (romancierul WL. Gresham) erau oameni de mare inteligensa sitalent, dar in cisnicia lor au aparut multe con- Hlicte gi dificuleigi. Mama a fost crescurs jn spirit atest iar apoi a devenit comunisti. Inteligenta ¢} nativa nu s-a Hisat ins mult timp ingelara de acea filozofie giunoasa si (era acum deja cisirorita cu tata) se afla in cautarea a ceva mai pusin demon- stratiy si mai adevarat. ‘Cum lecturile ei cuprindeau o larga varietate de autori, a dat peste ciryile scriitorului britanic C-S. Lewis i, citindu-le, a devenit constienta ci sub poj- hia fragila si foarte omeneasc a Bisericilor lumii se afld un adevar ata de real si de proaspat, incit toate filozofiile alcdtuite de mintea omului se sur- pau dinaintea lui. A ingeles si ca aceste cirgi erau rodul unei mingi de o claritate firi egal. Ca toi credinciosii novici, avea si ea intrebari si i-a scris,Z ediat scr te stralucity, ¢ Sctisosi : ta, 5 rile, Pat prietenia lor, 51 asa, in scrig In 1952, Mama lucr: Pasa (Smoke on the Mountain, Wor 9°38) si in timp cee reficea dupa net? a ficut o cilitoriein Anglia sa eto, despre lucrarea ei cu CS, hotarata si stea =p) Lewis. Prieten} lui gi ale fratelui lui, WH. Lewis, ina cu har, au fost generoase. Si sfatul istoric si scriitor La intoarcerea ei in America, Mama (acum an- Blofilé convinsa) a constatat ci mariajul ei cu ta meu a luat sfirsic si, dupa divorg, s-a mutat in Anglia cu mine si cu fratele meu. Am locuit un timp la Londra si, desi ci doi igi trimiteau scrisori, Jack nu ne-a vizitat niciodata, venea rar la Londra, oragul ii ppliicea, iar el si Mama erau legari pe-atunci doar printr-o prietenie intelectual. Totusi, ca multi alii, Primeam si noi un ajutor financiar considerabil din Partea organizatiei lui de caritate. Londra era un oras deprimant pentru Mama, care voia sa fie cit mai aproape de cercul ei de prietent de la Oxford, printre care se numirau Jack, fratele lui, ,Warnie, si Kay si Austin Farrer. Ar fi pret simplu si presupun ca s-a mutat doar ca sa fie mai aproape de Jack, dar acest lucru a contribuit, siguranga, la decizia ei. 25 ieTRODUCERE Sr 1 la Headington ng O* perioade minunat nt vizita unor prie- iflesire dezbateri Jack si srt perrect! : sfeneepucul unl 14, Primeam frecve! m Ja multe si insu timp, relagia dintre ‘Timpul s ford, parca fn viaga noast cent dragi si sista jntelectuale. In acest forme noi. oe Mama lua i ivir la inceput atagam' 4 Jack s-a impottivit Cred ci Jack s 4 care ince- Iai emorional fafi de mama mea, de care ind cane eve constient, penttu ci-l socotea strain de ee een frea lui. Era preferabila o prietenie ree = clbura cu nimi suprafaya tern aexistentel ful i 8 a it le dra- fost insi silt nu numai si devin constient ¢ dar gi si.o fac publica oda puse si fie constie! gostea lui pentru ea, : ce si-a dat seama ci avea s-o piarda. Tare aproape o cruzime cd moartea ei a intarziat indeajuns pentru ca el si ajungi s-o iubeasca atat de mult incit cel mai mare dar pe care i -a dat Dum- nezeu vreodata si-i umple lumea Kiuntri apoi ea si moara si si-I lase singur in acea lume pe care numai prezenga ei i-o descoperise. , iar mai Multi dintre noi ingeleg in revairsarea acestei dez- nidejdi ci stiu prea bine despre ce e vorba. Aceia dintte noi care au parcurs acelasi drum sau care se ali pe el constati, citind aceasti carte, and la urma, atac de sin; CS. Lewis, tate, ginditoy tea exprimari ci nu sunt, iguri cum credeau, scriitorul atator cirti limpezi si adeva- ul care, prin acuitatea ming si clarita- tinea ficut i ingelegem atit de multe2 INrRoDUcERg lucturi, acest crestin Puternic si hoes» el tiie in vilmasagul ginduci satiny a titicit culburat, cSutand span inde, addncurile intunecate ale dure, oe Sa fi fost si el binecuvantat eu.» caree a dork Cand nu mai gisim alinare in jurul nose strigam catre Dumnezeu sinu primim manps, dlaci nu poate mai mult, ceastd ane ajuti nae si ne confruntim suferin W831 i nu inglegem go sic chiar totul*, tal, RU, cind angi Recomand, de asemenea, spre lecturi cea mai uund biografiea lui Jack: CS. Lewis and His Tina de George Sayer (Harper & Row, 1988; Crossway 5); biografia mamei mele scrisi de Lyle Dorset, Came In (Macmillan, 1983); si, poate cu DE CE, DOAMNE?jalea seamana atat de Nimeni nu mi-a spus 4 mule eu frica. Desi nu ma tem, trdiese aceeasi sen= ratie pe care mi-o da teama. Aceeasi aburiticeala ca vie flururi in stomac, aceeagi neliniste, acelasi gol. {nghic in sec intruna. “Alteoti parc-as fi cherchelit sau Lovie in. moalele capului. Intre mine si lume s-a asternut un fel de pituri nevizutd. Mi-e greu si pricep cuvintele altora. Sau poate mice greu sa vreau sé le pricep. Cu toate ‘astea, nu doresc si fiu ignorat. Ma ingrozesc de cli- pele in care casa e pustie. Macar de-ag auzi lumea vorbind in jur, dar nu cu mine. Uneori, cu totul pe neasteptate, ceva din mine incearcd s ma asigure ci, totusi, nu-mi € atat de greu, nu chiar arat de greu. Viaga omului nu se reduce la dragoste. Am fost fericit inainte s-o in- tilnesc pe H. Sunt inzestrat cu ceea ce se cheama destule ,resurse. Oamenii depigesc lucrurile astea. dai ascultare acestui glas launtric, dar, pentru o clip’, pledoaria lui pare valabila. Apoi, deodata, mi loveste pumnul fierbinte O si ma descurc. E jenantlata ce dau frau liber ace spirit, femeii reale fi ia locul Fe 5 a © fantoya de dorul careia suspin. Slava Doanih c& amintirea ei e inci prea puternica (va rimine are asa?) si ma ajut’ si-mi vin in fire. Caci H. nu era deloc o fantogi. Avea 0 mince subtila, alerta si agila ca un leopard. Nici pasiunea, nici tandretea, nici suferinga nu puteau s-o infringi. Adulmeca imediat damful ipocriziei sau al falsit: si imediat fagnea gi te punea la punct inainte site dezmeticesti. Cate baliverne de-ale mele nu a sur prins! Am invaat curand si nu-i spun aiureli deci daci o ficeam din pura plicere - si asta ¢ 0 8 lovitura fierbinte a amintirii — de a fi demascat ¥ ficut de ris. Iubind-o, imi plicea si ma simems! prost ca niciodata. i Nimeni mu m-a avertizat in privinga linces® pecareo presupune jalea. Cu excepyia munciim obignuite— maginaria pare si funcyioneze ca 420 stiri de spirit, 31 px CE, DOAMNE? isul, dar gi cee rie for. Ns numa serve 2 Bee ‘mi se pare prea mult. 5 risor Chiat $i fe ‘um daci am obrajit aspri ‘ui om nefericit trebuie el insusi. Cand jeieul unei citicul uns ; ce mai conteaza act Tau cafe? Sespune cunt om sii se distraga Bee cai rece, eee one Ti bine tremuri de frig, decit bine fie gis gro iasingur. Nu e greu de ingeles she insinguracul se neplijeaza gi devine din ce in esa murda sai dezgusttOr : Gi. in timpul asta, unde e Dumnezeu? lati cel mai tulburitor simptom al suferingei. Cand esti fe- fit, atit de fericit incic nu-i simgi lipsa, atac de fericit incae esti mai degraba deranjat de ceca ce pretinde de la tine ~ daci-fi aduci aminte de tine insu site itorci spre El cu recunosting’ si respect ~ vei fi, sau cel putin aga crezi, primit cu brayele des chise, Dar indreapti-te spre El in ceasul disperarii, cnd nimeni altcineva nu te poate ajuta: ce primesti usi trintiti-n nas care se incuie pe dinduncru. Apoi, ticere. Ai putea si revii, Cu cit astepti mai mult, cu atit ticerea devine mai grea. La ferestre, nici o lumina, S-ar putea si fie o casi goala, Dar a fost locuit vreodata? Aga pitea cindva. $i parerea de atunci era la fel de intemeiatd ca pairerea de acum. Ce si insemne asta? De ce e El atit de prezent la GGimi cand o ducem bine side ce eatit de absent nd suntem la ananghie si avem nevoie de ajutor? i-ar prinde32 Am incercat, ects Binduri lui C. BI mia «, deg et tp Cristos pare si i se f intamplat la fel. meu, pentru ce m-ai parisiz p, asta lucrurile mai usor de ingeles2 Nu se pune problema (cred) ci m, Pericol si-mi pierd credinga in Dumnezeu, Ades ratul pericol © si ajung si cred despre ieee Ingrozitoare. Concluzia mea nu este: »Asadar, ae even nu exista ci: lati, deci, cur este Dum zeu. Nu te mai amagi degeaba*. Inaintasii nostri i se supuneau spunand: ,Faci-se voia Ta". De cate ori resentimentul amar n-a fost Sugrumat pur si simplu de spaima si de un act de fubire—da, un act in toate sensurile — afigat tocmai ca si ascunda aceasti substituire? Sigur ci nu e greu si afirmi ci Dumnezeu pare absent in ceasurile de cumpani, de vreme ce El este absent — adici non-existent. Dar atunci de ce pate atat de prezent cAnd, ca s-o spun pe sleau, n-avem nevoie de El? ; In orice caz, pe mine experienta cisitorici ma iti nui mai cred nici o clipi ci religia e icuti inconstientele, aprigele noastre doringe si che pentru sex. Fiindea, in cei cayiva ant ‘impreuna, H. si cu mine ne-am hrinit noastri in toate felurile ~ solemn § i realist, uneori furtunos-dramatio 2, stiu, as afla in Mare ul pe real? Dar na fost a8: ane avegm un P langa fap in plus Pe dorinsa. : ie ceva ulcfel de = ai au Nevo! celal €f4 ° 1 cigii indeobste ™ Jalal, indrigos' pece! a ire. si manance a = ae cagivaani, am : iafoarte pregnant ci via Iu «iie, un timp, senzagia invigorase. Am implorat si conn noe Sere din acest sentiment fica ieee 2 titel Ne pomi rispuns. Doar usa incuiata, pone de fier, golul, vidul absolut. ,Cereti si nu primigi.“' Am fost prost siccet. Acum, si daci ay primi vreo asigurare n-as avea incredere in ea, Ag socoti ci e doar o autohip- nova indusi de propriile rugiciuni. Trebuie cu orice preg si nu am a face cu spititua- lj. Lam promis asta lui H. si aga voi face, Ea le Cunostea destul de bine teoriil ss 4 citeascd, si citeascd, ; Dupa moartea unul le, 1. .Cereti si nu Primigi 4 i : fi pentru cd cereti rin" — Epi oun Tacob 4, 3. Pentru citatele din Biblie, aoe ‘988 cu aprobarea Sfincului Sinai tt oredoxatipaica in 1Ey E foarte bine sau catre oricin, SLi ti pro, . Catre leg ci c re altcineva, [ay »Tesy = cana. eri [as = Hi dedorng moni fara unui lucru oarecare, ¢% if E nedrept fasi de cei vii. trezesc folosind expresia ,j- cut! un instrument de tirani misiunile din ce in ce mai striveziu, propre on™ c re spatele presupuselor ei dorinte. feringe in __ Copiilor nu le pot vorbi despre ea. De indatie incere, vad pe ferele lor nu durere, nu drgosts na teami ori mili, ci stanjeneali: frana oricitei comu- niciri. Au aerul ci ag face ceva cu totul nepottivit Parc-ar vrea din tot sufletul sa tac. La fel mi sim- feam gi eu cand, dupa moartea mamei, tata aducea vorba despre ca. Nu e vina lor. Asa sunt baie. Uneori ma gindesc ca rusinea, rusinea puri si simpli, brutala, impiedica faprele bune si pune st vila elanului fericirii in aceeasi masura ca oricare dintre viciile noastre. $i nu numai in cazul bi filo. Sau baiegii au dreptate? Ce-ar fi spus 0218 despre acest caiet la care revin iar si ar? Aces semnari sunt oare morbide? Am citit cindrae iF ‘4 pavitie care mi se poriveste: sDureea oe ini gine treaz noaptea, cu gandul ladurer sele sila nesomn*. O parte a nefericir are H. | Oare aceste nu fac decat 0 morisci bee re mnari imi agraveaza starca? Oare see ae a inserndensc ivan ming OE ae fel ubiect? Ce pot sa fac? ne jurul aceluiasi uni ei = Ijin medicament, jar cceul nu 42 medi rebui : be pul jeseal de puternic. Punand corul pe hard me (corul? — nu: un gind dintr-o suta) sper ee putin din mine. n faga lui H. aga m-ag juste ic ei multca sigur ci ca ar biga de seam subgirimea apiririi mele. Nuc vorba numai de felul dea fi al bs fect ciudat al pierderii pe care am suferit-o este ci {mi dau seama ci stingheresc lumea din jur. La birou, la dub, pe strada, cind se apropie de mine, oamenii nu stiu daca ar trebui si aduci vorba despre asta” sau nu. Detest si aduc vorba gi detest si si n-o aduca. Unii pur si simplu nu stiu ce sa spuna. R. mi evita de o siptimana. Cel mai mult imi plac tinerii bine-crescuti, aproape pusti, care-mi vorbesc de parc-ar fi la dentist, se inrosesc pani-n varful urechilor, isi fac numarul si pe urma se indreapti repede spre bar, cu toata politetea de care sunt ca- Pabill. Poate c& cei suferinzi ca mine ar trebui izo- {agi in colonii speciale, ca leprosii, etilor. Un36 CS. Lew; Is Pentru unii sunt mai mul < un mesager al mor ede : cat gt ae sii. Cand ines ten ticita de proaspae cisatore ilnesco pas und zi, unul di La inceput, mi ter prin locuri unde H. § la barul nostru prefe rorisi, pare intre noi va ajun ae cam ingrozitor e i cu mine f Useserg, rat, i oIntr-o by pilot trimis in recunoas fae Zia ena avionul. in chip neastep = Unde ia ci fa ci nue mai dy. te paryi. Nu 2 sin - Tesupun c& cel ciruia i se ints zice sarea nu mai sesizeazi daca o mA = sirati ca alta. Pentru el ee 2 - Pentru el, gustul mancitii este purs simplu altul, zi de zi, la fiecare masa. Aga e si cu suferinga. [ti schimba cu totul modul dea trai. Ab- senta lui H. e ca cerul care acopera tot. Dar nu, nu e chiar asa. Exista un loc unde ab- senta ei ¢ foarte dureroasi, si e un loc pe care nv! por evita. E vorba de propriul meu trup. I simeatit de diferit fat de atunci cand era trup indrigost- 4 eas 4 nu mi tului de H. Acum e ca 0 casi goal. Dar st i He y posite re co boali, amigesc. Ar fi de-ajuns si aflu ci sufi devreo 9° «ej redevina imediat impor™n” pentru ca trupul si-mi redevind imediarImP>T ste cer. Mama mea Cancer, cancer $i iar cancer- meu, sofia mea. Ma intreb cine mi WT i i -d dit sti 5 $i totusi H., murind din acea' al ji 4 aceasta bos constienta de asta, spunea a tere la locul u al. tat, abseny reroasa in acele locuri decat in al de un loc anume. Pi 37 ECE, DOAMNE? uri. Confruntate ca in sine cu realitatea a bolii au je denumirea si ides a fel, 0 ingeleg. Sic constatare ie a ‘ca nu fise ivesc Pur Si simplu in cale cant pent GO jul, sau Nefericirea (sau Feri Cancer Sgt in clipele si ceasurile in care 10 ci le 69 fell de suigur gi cobordguri. Cu Pee fe pete de ineunericin peioadele oe al bone lier de lumina in perioadele cele erin nce conn nee im couleste SS veraumim ,jucrul in sine’. Dar fl numim gre™ Lucrul in sine este alcacuit din aceste urcusuri si coborisuri: restul e o denumire sau 0 idee. Tede necrezuc de citi feritire, chiar de cit vese- tie am avut noi doi parte dupi ce ne-am pierdut orice speranga! Cat de mult si de tihnit am vorbic {in acea ultima noapte si cata fost de intremator! Si torusi nu eram cu totul unig. ,Un singur trup* are limite. Nu poyi si impartigesti cu adevarat vii guirea, frica sau durerea cuiva. Ce simi poate fi riu. ‘Ai putea si-ti imaginezi ci e la fel de rau ca ceea ce simte celalale, desi n-am incredere in cine pretinde asa ceva. Dar tot n-ar fi acelagi lucru. Cand vorbesc despre frica, mi refer la spaima animalica, la repulsia organismului fara de propria distrugere; la senzagia de inabusire; la starea de soarece prins in capcan: Lucrurile astea nu por fi transmise altcuiva. Mintea poate empatiza; corpul — mai putin. Intr-un fel, valit. Incr-un circa), peste tine. Cu t sicumt38 mai putin. unul faa de ce! tin rae: ail sidiare, chiar opuse 3 Suh. dile mele, ea i ele, ea ~pe ale ei; ca deanidy mele. Sfarsitul deznddejdilore, see ch up oe n Vea si fie jy urizitii deznadejdilor mele pos !™P0ul muri diferite. Acest adevar crud, ag Pe dt. epee BIS bcs aceasts a : sae < culagie teribila (,Dumneavoastra Wee reapta ~ dumneavoastra, domnule, lagan ns @ la stanga®),¢ doar inceputul despargirii care este moar Aceasta desparire ne asteapta pe tori Ma aoe dit ch cu iH, am avuc paren aaa nefericirea acestei separiri. Dar prob: ee netesicire . Dar probabil cil fel se intampli cu tofi cei care se iubesc. Odatd ea mi-a spus asa: ,$i dac-am muri amandoi in exact ace. clip’, stand aici intinsi unul langa altul, despartirea de care te temi ar fi aceeasi*. Sigur ci n-aves de unde si stie mai mult decat stiam eu. Dar easeapr- pia de moarte si ajunsese destul de aproaPe pentru ca presupunerea sa-i fie corecta. Cita adesea. Alone into the alone“, singur in singuricate-! oe i ra imyea. $i cum ar fi pucutsa sesimedall ae ul ne-au adus laolaltl, le ——_ Witch” [Alone ino te great alone, vers re 1s (.Vrijitoarea®), de C-S- Lewis, aparuc io "1919 i Londra, Bondage: A Cycle of Lyrics, Heinen si spagiul, si crup 9 op, DOAMNE? vicat. sau prin care aim Com £4 sau simultan. Oricum a inererupts pand la upune ca ar fie Ik ‘eu cotul diferite, dar in- care si le inlocuiasca imediat AoE pacaranck ce rost arf aur Ce acelea pe primele. Di je Dumnezeu un saltimbane care sie hia supa de [a gush pentru C2 imediae 0 jnlocuiasc& cu aceeayi SUPA: Nici ase : recurge laastfel de bufoneri- Ea mu cant niciodata aceeasi melodie de dou ori. : s Greu mai sunt de suportat cei care-fi spun ca nu exist moarte sau cH »moartea nu contea7 Exist’ moarte, si tot ce exist conteaza. Si orice se intimpli are consecinge, iar atat moartea, cit gi con secingele ei sunt irevocabile si ireversibile. La fel de bine s-ar putea spune ci nasterea nu conteaza. Pri- vesc cerul noaptea. Ce poate fi mai cert decit ci, dac& mi s-ar ingidui sa cercetez toate aceste vaste timpuri gi spagii, n-ag gasi nicaieri nici chipul, nici glasul, nici mangaierea ei? A murit. Este moarta. O fi acest cuvant aga de greu de invajar? Nu mie de folos nici o forografie de-a ei. Nici micar in inchipuire nu-i disting bine chipul. In schimb, noaptea, de indati ce inchid ochii, figura iudati a te miri cui zirie into mulyime imi poate apirea cu limpezime. Fara indoiala, explicatia e DEC : Ne-au fost ar fi fost, ia idaci nu se prest le comunicare — conversa Doar mijloace de com deplinind acelasi rol =« Cs. Lew, destul de simpli ds dsseul de simpli. Am vizut arg propiati si in moduri ata i ded at * es fe un i $i . < ey ghiuri si lumini, cu atitea on Hel clo, a trezire, i 4 expres difey aa in somn, rizand, plan Presi diferite <2 ind, gindind -, ince toate on ™RCind, o, amesteci in minte §i se incre U™=Bin a nesteci inceposears mi-e inca ezenta ii ec penis er Amintirea vocit ¢ in orice clipa ae un pujti plana a 8 plingicio s. Ti se Pentru prima dati am recitit aceste insemnari. Mau ingrodit. Din felul in care vorbesc s-at putea H. conteazi mai cu seam injelege c& moartea Iu nai cu pentru efectele ei asupra mea: Perspectiva ei asupra Prerurilor pare Hisaca deoparte. Am vitat are clipa de amaraciune in care a strigat: »AVEATE aitea lu- truri pentru care si traiesc'? In viaga ch fericirea nu jen aritat prea curand. Sa o fi edit io mic de ani sj nu sar fi plictsit. Gustul el pentru coate bucu- riile simyurilor, intelectului $1 spiritului era proas- pir siencuziast. Nu irosea nimic. Se bucura de mai Faulte lucruri gi se bucura mai tare decit orice cur roscut de-al meu. Avea un nesay de viayi nobil, care, mule timp nesatisficut, abia isi gisise hrana potrl- vita, cand hrana i-a fost luati. Soarta (sau ce-0 fi) se desfata si diruiasca, pentru ca, mai apoi, si-si retragi darul. Beethoven a surzit. Un bane prost socotim; farsa de doi bani a unui imbecil razbunator. Trebuie si ma gindesc mai mult la H. si mai puyin la mine, Suna foarte bine, dar existi un impediment. M& gandesc la ea aproape incontinuu. La realitatea2 CS. LEWis ci—la cuvintele, chipul, rasul, faptele ot Dar selectia loro fice mintea met tet o lund de la moartea ci, insinueazi treptat intre Bineingeles, aceasta const in sine al existengei ei. N- (sau sper ca nu o voi face) a. La mai me Putin de incep deja si simt on cum se noi o femeie imagi, : aginarg, uctie se bazeaz’ pe fapru cu a adaug nimic fctiy |. Dar aceasté alcitui Sete: 4 = pu va deveni din ce in ce mai mult a mea? Nu mar invoca testul realitatii, ca si ma corecteze as. oe a cum ficea H. adesea, pe neasteptate, fiindci era ca insis, sinueu. el o = 2 __Danul cel mai de prey pe care mia ficut mie ee fost aceasta coliziune constant cu ceva feria: intim, si totusi in fiecare clips altul lect mine, opus, intr-un cuvant, real. Toata aceasti experienta A sa lata: i perienta urmeaza sa fie anulata? Cea pe care inci © numesc H. e sortita s& se risipeasca in fumul fan- tasmelor mele de fliciu batran? Draga mea, draga meas Inoarce-t macaro clip alungaceast ne riciti fantom’, Doamne, Doamne, de ce te-ai mai ostenit si scofi o fiprura din carapacea ei daci acum S ges condamnata si se tarasci si fie absorbita —inapoi, de unde a iesic? ea m-am intilnit cu cineya pe care nu [-am mai . : : at de zece ani. In tot acest timp, am crezut ci = aa By aduc bine aminte ~ cum arta, cum vorbea $i poe Imaginea mea despre el a fost cu totul iti de primele cinci minute ale intilnirii noas- adevirate, 43 DOAMNE? pEC «. Dimpotriva. Ma ical s-ar fi schimbat i Da, sigur, sigur, uitasem ci el 252 74 nuvi place asta, sau ci-i cunoayte i dadea el capul pe tre, Nu find for gandeam: peunul sau andva, Dar din imagine: Confruntate acum cu prezel detalii au avut un efect cu rorul ¢ spera ci nu se va in- spate’. cat din now. el disparuser’. nemijlocita, aceste diferit asupra mea. Cum pot f timpla la fel si cu amineirea mea despre H.? Canu se intampla deja? Incet, in tacere, ca fulgii de zi- pada — ca fulgii mici care vestesc cd va ninge toata oaptea, mic fulgi din mine, din amintirile mele, din anumite secvente pastrate in memorie se asaza peste imaginea ei. Pana la urma, conturul ei real va dispirea. Zece minute —zece secunde — din H. cea reali ar‘fi de ajuns ca si corecteze totul. $i totusi, chiar daci mi s-ar ingidui cele zece secunde, 0 se- cunda mai tarziu fulgii mici de 24pada ar incepe si cada din nou. Imboldul frust, ingepator, curat al alterititii ei e pierdut. Ce jalnica exprimare: ,Ea va trai vegnic in amin- tirea mea! Va trai? Exact asta nu va face. E ca si cum ai gindi c& poti pastra morgii prin imbalsimare, ca vechii egipteni. Nimic nu ne va convinge ci s-au prapidie? Ce rimane in urma? Un cadayru, 0 amintire gi (in unele versiuni) o fantoma. Toare nu sunt decit maimufireli sau grozavii. Nimicaltceva nga luifiun fel de incest, Mi-aduc aminte de oroarea cu mult timp in urma, intr-o cand l-am auzit in curtea bise muncitor indesat si vesel, cu o sipalics 4 un yas de flori, spunindile peste uma mtn prieteni a si, pe cind inchidea poana tn en” »Ne vedem mai incolo, ma duc fe is ae Voia si spuna ci se duce si ries ae si puna flori la mormancul mamei lui. Gainer lui m-au oripilae, fiinded aceasti perspectivi ane lucrusilor, toati chestia asta cu cimitirele, pent mine era si este pur si simplu detestabili, de ne- conceput. Dar, yinind cont de refletile mele r- cente, incep sii ma intreb daca vorbele acelui om, desi nu le accept, nu ar merita mai multd atenti. Un petic de pimant cu flori, de doi metri pe un metru, devenise mimica lui. Acesta era simbolul ei eae ely legicura lui cu ea. Ingrijindu-i morman- ee eo viriceaz’. Iner-un fel, nu e mai ae anes ie! si imaginea re- Pa ees perabilal si simboluri ale aes imaginea are in plus dezavantajul ‘Zambeste sau se incrunti, e bland’, ze care am simgit.g imineasa de vary, Ticli noastre pe tin DE CE, DOAMNE? % nerusinata sau pusa pe haryi, dupa cum o cer mee sprit. 0 marfoneti pe cate 0 MANE” fn cazul meu, nu inc’, desigur- Rea- Tirarea ¢ inci proaspats. Amintiri reale si cu coral involuntare inc’ pot slava Domnului, si navaleasci peste mine sisi preia fraiele. Dar fatala supunere a Wi fa de mine, searbada ei dependenta, se * Peticul de pamant cu flori de la cimi- ned o firama indaritnica, vyeselas scaril z yrezi cum vrei- imagi va amplifica. Peti tir, pe dealta parte, repre”! we Pent, adesea de neclintit, de reaicare, aga cum veffost, fara indoial’, m&mica aceea in viaga ei. Asa cum a fost si H. Sau cum este H. Pot eu spune cu onestitate cé eq este acum ceva, orice? Marea majoritate a oame- nilor cu care ma intalnesc — la lucru, sa zicem — cred, cu sigurangi, ci ea nu mai este. Desigur cA nut vor insista si ma conving’ de asta. In orice caz, nu acum. Dar eu ce cred de fap? Totdeauna m-am rugat pen= tru cei morti, $i inca ma mai rog cu oarecare incre- dere, Cand incere insi si ma rog pentru H., ma opresc. Sunt coplesit de nedumerire si de uluire. ‘Am un sentiment ingrozitor de irealitate, de vorbire in gol despre o non-entitate. E evident de ce mi se intampla asta in cazul ei. Nu pofi sa sti niciodacd cat anume crezi ceva pana cand adevarul sau falsicacea acelui ceva nu devine pentru tine o chestiune de viagt si de moarte. B usor si credi cf o fringhie e rezistentt cand o folosesti ca56 CS. Lewis i iste lumi ie inden: = ii de nave. Prtare cy ‘potmolit mama, 1 2 S-a im, In I = jelese n: Ee se fragiul corsbig lor lor, srarca ma’ desc incruna la HH. Munca (ee ac wel 34 pod: Dar nome vein care nu Oa desc la ea sunt poates ‘mai grele. Pentru igatunci, chiar daca am uitat din ae motv, plureste 0 V98H ‘vinovatie, parca ceva € in peregl Ecain viele in care nu Se jntampla nimic groaznic — nimic special care si merite povestit la ; mnicul dejun -, dar atmosfera evoca moartea. Vad = G fructele de padure incep si se coaca gi nu sti eon ee cle ma deprima. Aud aun ceas, si sun ie a et plc ind i ar; Acesta e unul dinere lucrusileceva cnd fi se intampli fle, si nu altora, gi cind 4 se intampli in realitate, si nu 5 eh iniire mae Pentru un om in toate mingle, trebuie si fie atic ‘mare diferenta intre una si alta? Nu. Si nici n-ar Pentru un om a carui credinga ar fi fost autentici si aruia chiar i-ar fi pasat de durerile altora. Cazul ¢ prea banal, Daca mi s-a prabusic casa la prima lo- vitura inseamni ci era ficuta din cirgi de joc. Cre- dinga care ,a ginut cone de toate astea" nu a fost eredins4, ci inchipuire. Am ginut cont firi si fi avut reali compasiune. Daci chiar mi-ar fi pisat, cum credeam, de durerile lumii, eas fi fost atat de co- plesit de propria durere. A fost o credinga imaginari care s-a jucat cu jetoane inofensive numite ,Boali", »Durere", ,Moarte® si ,,Singuratate*. Gandeam ci am incredere in franghie pana si fie nevoie si maiIndifer. = ent de cite | casa din arti de j € Cte off Mi sar gt de Asta oi fi Bicind acum? 68 ton Intr-adevir, © destul de Sumi, daci se intimpla, Sensul ci doar visez ca cred in ele? Cat despre lucrurile Tespective, de ce-ar trebuj a gindurile mele de acum 0 siptimana si fie mai de incredere decit gandurile mai bune de acum? Sunt cu siguranga, in general vorbind, mai intremat decat eram atunci. De ce-ar trebui ca inchipuirile unui om naucit —am spus c& eram zdruncinat - si fie mai credibile? Pentru ci nu congineau doringe desarte? Pentru ca, atiit de groaznice fiind, aveau toate sansele si fie adevirate? Dar, ise implinite, exista a insemnirile de fel, mi-au ota CS. Lewis ott de cate ori cercul se inchig ferea fizici e ca focul continuy Primul Razboi Mondi. Airs dul au © niciodatd stati; durerea en Pt Ce indrigostit sunt eu daci ms eindeo. necaaull meu si atat de pusin la suferinn 8 oe fe? Pang chemarea nebuneasci pintoarce-te © tor pent ae TU con. HW mica trecut 64 = en simi Pun problema daca, in caz ci 0 astfel de ints ae oarcere ar fi posibild, ar fi spre binele ci. © Yreau inapoi ca ingredient la refacerea trecutului meu. As f te si-i dorese ceva mai iu de-atit? Dup’ ce a trecur o datd prin moarte, sa se intoarca siapoi, mai tarziu, si faci din nou experienta morgii? Stefan ¢ numit primul martir al crestinatagii. Nu i s-ar cuveni acest } tid lui Lazar? Incep si ma dumiresc. Iubirea mea pentru H.a fost, in bund masuri, precum credinga mea in Dum- nezeu. Sa nu exagerez torusi. Dumnezeu stie daci in credinga mea nu a fost decat inchipuire, iar in dragostea mea numai egoism. Habar n-am. Poate sa fi fost ceva mai mult totusi, mai ales in iubirea mea pentru H. Dar nici una, nici alta nu au fost ce credeam. Amandoua clidite in bun misura din cirgi de joc. Ce conteazi cum evolucazi mihnirea mea si ce fac cu cu ea? Ce conteazi cum mi-o amintese pe H. He deasupra ting, 1 supra tr: ial, ore in sii iS dus lor din re. Gan. adesea, Anse solarea mea. Nici prin gind n ja ideea asta- Hi: é juminos $! a mari- aa itjos sain eee om ace ttre ma PUES un suit dept at ea splendid un sull eS o fist SPIT femeie ct Pa sib eac; doi dintre pacienti : f i a nul aa Dumnezets INGA pete de curait. Sabia va Tucrimi de ster) St P ‘mai stralucitoare- Dar, Doamne, £25 i bai rit ca avea trup, i lai zdrol ae ptimani in gir. Nu gi-e de-a) Se ai grozitor ci un Dumnezeu desivary e a i i yu cat cre= tu e mai breaz decat Sadicul Cosmic. Gi noe 4 su raneste doar ca si vi mai mult ca Dumneze! Se oe em crede ci mai are vreun é, cu atat mai putin pul — a ‘ape andere Unom crud ar ne fi mituit — ar putea si osteneasc de ee = tui sport —, ar putea si aiba un puset de = au alcoolicii momente de abstinenga, Dar si oe punem ci ne revoltam impotriva unui chirurg, : intengionat. Cu cite mai de isprava si mai constiin. devine inevitabila. ios, cu atat operagia Dee 1, delicat. Cat mai fi Se juni de zile gios oe CS. Lewis Tugamintilor tale, d: minat operagi fost inutila, acd se o a, toard sue Dar cum se pos le asemenea extreme de ales. Tortura exis ua jortura e necesarg ase Ear sari, inicio Fiingi relaiv bund nu ar api Alton ar permite-o. $i intr-un car parte de ea. ny O sau ny » siin celdlale, tot avem, Ce ingeleg oamenii cand spun ca de Dumnezeu fiindci stiu ci e bun’ niciodata la dentist? Totusi, acest Jucru e de neindurat. Pe urma te trezesti baiguind: ,De-as duce eu povara, sau ce ¢ mai greu sau micar o parte, in locul ei. Dar, cit »nu mi-e fricy ? Oare n-au fost timp nu se stie miza, nimeni nu poate spune cit de serioasa ¢ oferta. In momentul in care chiar s 4 putea prelua povara altuia, atunci, pentru prima oar, ar trebui si ne dim seama daci chiar am vor- a bit serios sau nu. Dar ne este vreodata ingiduit ducem povara altuia? Unuia Singur i-a fost ingiduit, ni se spune, si descopar ci pot acum si cred din nou ca El a ficut totul in acest sens, ca sa ia asupri-si poverile altora. Baiguielii noastre El ti rispunde astfel: ,Voi nu pu- tefi si nu indriznigi. Eu am putut si am indraznic*. » peagteptata DEC jmineat ,dis-dedim am Aus multe saPr ie «, up’ _am sim} 2 Cy a jerome in fizic AUPAS P i cu je un cel ayusese™ dar sanatoase> urmate d ; quater jroares re ce, cums ore foarte OBS: dupa zece Zile ineunecat |. Din- ; apois in ul. jomn Dun APOM Te coarele si aadiat VANE irate sulo Peis tn care o jeleam mai pupln , in chiar cli ae ceva qeodatd in chiar «6 mai limpede. A fost ce o imagine ema ) mai puernic decks amintirea (aproape) de nevigiduit- S-o numesc int lnire ar le netaga’ am avut-o ar Totusis senzatia pe care Tae jusifica acest cuvant. A fost casi cand, odata inde Marat flea, s-arfiridicat o barieri: De ce nu mi-a spus nimeni toate astea’ es ay fi purut si judec pe altul in aceeasi situafie! as fi dis: ,Gata, i-a trecut. Si-a si uitat sotia”, dar adeva- ruleraaltul: , Tocmai fiindea i-a mai trecut durerea, si-o aminteste mai bine*. ‘ ‘Asa stteau de faptlucrutile $i ered are sobs: Cu lacrimi in ochi, nu poyi si vezi nimic clar. In majoritatea situagilor, nu poti obsine ce-ti dorestt cu disperare; in tot cazul, nu poti obsine partea cea mai bun’ din cea ce doresti. Cand spui y$i-acum sd vorbim serios", toata lumea amufeste. Dac’ spui “‘Trebuie si dorm bine la noapte", atragi ceasuri in- tregi de insomnie. Nu domolesti niciodat o sete f prea multaprigg Ley oe ig4 cu bauy ea atunc; ate, Mortii n, aie 4 se in dine Str Oo cortins def, Prasnic. Cobo, pli Cate ivim 4, er, da : Povim inee-un hau or de ca atdungMiPene i © Cate OF; ng oe u Pesemne sicu Dumnezey se iney fat am ajuns 54 simet ci usa nu-j Sa lovesti si si izbesti usa ca i € si ,Celui ce are fi va prisosi‘?. fii in stare si primesti. Alumin-ile ei masculine“ an intrebandu-ma en = Pentru calitifile mele feminine. A fase sda dlraga mea. $i torusi aveai ceva dine, zoands din Penthesileia si din Camilla 5 amandoi ci era asa iar tu te bucutai ci 1 team aceste calitigi. = Regele Solomon o numeste pe sotia lui Sori, Ar Putea o femeie si fie 0 soyie destvarsiei daci, o clipa, barbatul ei n-ar fi inclinat s-o o un moment dar, si Frate? »Era prea frumos ca si dureze, imi vine si spun despre casnicia noastri. Asta se poate ins ingelege {n doua feluri. Poate fio exprimare de un pesimism intunecat ~ ca si cand Dumnezeu, de indati ce a vazut fericite doua dintre creaturile Lui, le-a curmat bucuria (,Nu vrem asa ceva aici!"). Ca si cind ar fi fost cao gazdi lao petrecere cu sherry, gata oricand si desparta doi invitagi angajagi intr-o discutie prea serioasa. Dar ar putea si insemne si: ,Aceasti cisni- cic si-a atins perfectiunea. A devenit ceea ce trebuia si devina. De aceea, desigur, nu va fi prelungita“. Casi cind Dumnezeu a spus: ,Bine, stipanigi acest exercigiu, Sunt foarte mulgumit. Acum suntefi pre- Bitisl si trecegi la urmatorul". Dupa ce ai invsgat si igi si place si rezolvi ecuagii, nu mai revii la ele mult timp. Profesorul igi da altceva de facut. 2 interne und, ucuram Tecunos. Pentru ‘onsidere, Ia nama. “9 pp ce, DOAMNE! siam gnere sexe i yor reusit ceva imp «i infipta 2 icie le ee stitatea gi cavale- vezi la o femeies Jiratea unui bar- minine™. In + am invatat cacin0i dha yedere, 00 “ascunsa $4 na cand © casni ie de pe Fs francheyed One numa” cculine” cand le asculine® cand le ‘si descrii sensibil ndresea lui drept wf — armane si degenerate resturi | : ce oe fie barbagii si femeile see ae acest fel a acestor calitati. asni rarea lor in ,feminin® si ee + impreuna cei doi devin pe oo Se ipa siaseminarea lui Dumnezeus ASHE cep an paradox, balamucul sexualitiqii ne con= prince duce dincolo de sexe. = Siapoi unul dintre sogi moare. Percepem as ~ ; ca un dansator oprit in mij dragoste intrerupts ca : nal cul carierei, ca o floare retezata — ceva trun i 2 jbute ™ crit smn » umanitate Ue tificd acribuirea eter = cia vindeca separar70 intretupere Tubita ne ,scoate din no; urmeaza figura tragici a erea sau dragostea noastra, Privind in urmi, imi dau seama ci nu brea mull imp de cind cram foane oro ainintirea lui H. si de cit de flss or yore stiu de ce ~ nu pot invoca decat irilostivics 2 Dumnezeu -, aceasta chestiune a incetat si mg ial Preocupe. $i ¢ remarcabil ci, de cand nu ma maj reocupa, imi pare c-o intilnesc pe H. pretutindens, Intalnesc e prea mult spus. Nu mi refer la vreo apa- rigie sau la glasul ci. $i nici la vreo surprinzitoare €xperiensa emorional pe care as fi avut-o la un mo- ment dat. Ci, mai degraba; la un fel de senzatie dis- creti, dar foarte pregnant, ci H. este un fapt de care trebuie si sin tordeauna seama. »Trebuie si sin seama‘ nu e, poate, formularea cea mai izbutitd. Suna de parc-ar fi un buzdugan. Cum as putea si ma exprim mai bine? Spunand ci H. este ,extrem de reali sau ,incapaganat de reali"? E cai cind aceasta experiengi mi-ar spune asa: ,Re- aultd ca esti cum nu se poate mai bucuros ci H. € inca prezenta. Dar fine cont ci ea ar fi prezenta indi- ras| s Numa crurile astea ne le 4ntors de un deca Neva int co a neincerce =» Te nu sunt deloc vata lui, Desigur, ideea inteleasd corect. re eriment asupra CM tate valoarea- sevice ca lu rilejul acestui pr fim aoa martori ft ae a aca mix Blagdurdincordeauna Go" angi de joc. Singura MOT ao de asta a feces daram« Si cu asta, basta? Cw guitigi. A spune cd pacientul 5-2 operatie de apendicité e2 dureri serioase, gj niciodata. Spilatul, j tidicatul in pici trebui si renunte la 0 grimada de bu tivitati pe care le socotise de la sine si la unele indatoriri. sufleteste, un om in cai de lemn. Dar nu voi ic De exemplu cu, je. Poate voi cap; . mai fi niciodara intreg. Totusi, nu se poate tagidui ci, inn Sens, ma ,simt mai bine“, dar e un s fit den fel de rusine, casi cand cineva in vicar n mea ar avea obligatia si-si prepuiasca, aig si pre. Tungeasca suferinga. Am citit in cargi despre asta, es nu mi-am inchipuit c& voi ajunge eu insumi la acest sentiment. Sunt convins ca H. n-ar fi de acord cu aceasta perspectiva asupra lucrurilor. Mi-ar spune si nu fiu prost. Sunt aproape convins ci si Dum- nezeu mi-ar spune la fel. Dar ce ascunde acest sen- timent de rusine? Pargial ascunde, neindoielnic, vanitate. Vrem si ne demonstrim noui ingine ca suntem niste indra gostiti de anvergura, eroi tragici; si nu doar niste recruti din armata deznadajduigilor, striduindu-ne cu chiu, cu vai sé extragem vreun bine dintr-o situa- sie rea, Dar mai e ceva, Cred ca e gio forma de deruta. Nu ne dorim, de fapt, ca durerea cumplitd de la inceputurile suferin- acum, acum, sung, ita - UN picio, sari a acestel | parasirii sau pe cel mort ostru a fost © parte neces Jhivm cu presul rel « andu-l a doua oara Jui. Ucigand al n divorgulu Acum trup ‘i ai fost un sings erup ACHTE ch mai e INSeB Am , nu putem pret + indragostiti- iat in dou’, 1U P' asacoriti si indrags taiat in ‘ensa sa fim casatoriy an jnua insa = F ar in nicl Vor on oadnua sé suferimD cium vom i ingine — a ci ne ingelegem pe noi ae durere, C= 3 ii. Cu cat ms er ri. Sacaeniclel duced drag ee a supraviyuil ee i bine, cu condi je in casni- cu atat mai bi suri $i, cu cat poate ex! sta mai mult bucut ae i cel rimas in viagas ‘ia dintre cel disparut si cel ramas mai bine. Cu atat mai bi : cum am descoperit eu» § ra i Ay, ne leagi de cei mort in ce mai clar c& aya este cAnd simt mai pusin O° a de dimineayd = Hi “Ye mine. Nu cum o perceP realicace, cu tora ifort ile. Caci, aga ; sensurile. 5 ine in roate sensurt< nu nic eu, suferinga incrancenael 9° re de ei- E dinsau obliga. ‘in soapti sau chiar i) etalarea haineloral patrulea si ultimul caiet, aproape prin casi. Are, a sarsit, teva igini de socotei ariemetice vechi de-ale lui J. Voi fice din ele scavila acestor jnsemniri. Nu voi cum- para alte caiete SP jn masura in care aceste note mM o supapa de siguranta, s sare bine. Se pare cA celdlalt scop la care ma gandi- sem se baza pe o neingelegere. Am crezut 4 2§ Pu“ descrie o stare si desena o harta a doliului. Doliul ce dovedeste insi a fi nu o stare, ci un proces. Nu de o harta are nevoie, ci de o istorie, iar daci nu pun punct la un moment dat acestei istorii, nu vad de ce m-ag mai opri vreodata din scris. in fiecare zi apare cite ceva nou de consemnat. Suferinga ¢c2.0 yale lunga, o vale jntortocheata, in care, la fiecare cotitura, pogi si dai peste o priveliste cu rotul noua. ‘Asa. cum am scris, nu orice priveliste e noua. Uneorh, te trezegti ca i se infigigeazd exact acelasi peisaj pe care credeai c& Lai Jasat de mult in urma. Atunci te tun sang rotund. Dar nu é& ‘Acesta este gol, pe care i] gasesc ecial pentru asta. au ferit de prabusirea total, ca crierea lor mi-a facut oare-73 CS. Lewis Exista unele repe aceeas Aici, de pilds Fac cat de multi migcare Bee nu oe duc la culcare ostenit. Azi am y; vechi, bointind pe un drum carern) a BiBesre pe cind nu cram incdinsurae. Ga. cra ay Mh de data hu Barapa (cused gee Hh = Plangeam acum cate tile) 0 mahala mizeri. Dimpottva, orionect ne cate cirare sau pale de copaci mi chemau citre o fericire din trecutul de dinaintea fericirii cu 1 Che- marea lor mi s-a pirut ins ingrozitoare. Fericirea Pe care mi-o propuneau era terna. Imi dau seama 4 nu vreau si ma intore iar in timp si si mai fiu fericit in acel fel. Ma sperie numai gandul cio in- toarcere ar mai fi posibili. As socoti ci am parte de cea mai potrivnici soarta daca, retrospectiv, a5 per- cepe anii de dragoste si de cisnicie ca pe un episod incintitor ~ ca pe o vacanga — care doar mi-a intre- Tupt pentru scurt timp cursul vietii, dupa care si revin neschimbat la normal. Viata mea cu H. ar incepe si pari ireali — ceva atat de indepartat de sesatura obisnuita a biografiei mele, incat as ajunge aproape sa cred cA nici n-a fost viaga mea, ci a alt- cuiva. Ascfel H. ar muri pentru mine a doua oar si m-ar cuprinde o jale gi mai mare. Orice, numai asta nu! 1 Pattiale, dar ordin » NOtEZ O noug faz’, o noud i Pierde fiindca a5 f ney 55 ae mule ai luat ct 4, gn meg i fir rece garner ai Lisat Pane Fre: Be iaiplese care nu lewaiscrm OF rine 4 Jucrurile Pe a Sl 1 me sit cn a N-am ingelat finda jncat le des- purarea © a rand pe rand. suri cundse arabia Fea si dowd mari CAstigh na MrT ess COT umes de dura. Can pine 2c ie GEL om i ar paints cat oe percepi fede i di oc inseam e ni 5 OP» uu a Bee Jari de ce erau cl 4ri populare de regasiri nu imaginile sim- yoat pu Poe dew 0 ee uel pereePt & ee rezents ese presen amul indepartat’s eve ae regite, te »Pe A antesti ca atare sunt Bh == gi fais BAT Scop din cova ce nous ne oe = ee secundar al adevaratulul inta lin now SEO. =, ingeleg bine? Pors-o intdlnese ie aoa daca invig sa te iubesc atat a pe Hi BUM mai pese dacd o intainesc sau nu? jncat sa nut oe 4, Doamne, si te P' aioe Bee Ce-ar crede lumea despre Le ae - 4 imiti le. ty Pe baietilor: Nu primi oa vee faceti mari gi n-o sa va mal ar oricite poftig’? ae oS gti ca despartirea ae a ee je = 2 Aca m-ar vita pentru i es ae mai multa bucurie st fs xe ae ne: Dai inainte La fel si oe ae 2 cane so vindec de cancer ee a = Py dati, as fi facut in 398 se one aw vou ‘As fi fost obligat s* yad nici xGide amanare Coon SP 84 in sem, ° ees Cumarzices oo asin ingelegi*, Zice: Seri ha "ing »Sezi bla land, con.) ote > opile, ny, Poat ‘un i Dune BA Muitor sk puna Z eu Fird rispuns? Ay cage A uso. Toate intcbiile te ore sunt intr. ti so. Probleme teologice si metafizic — categori ints i ‘Borie, intra in aceeasi oh Ae ee for am ajuns sim; nose cele coat ean, geese do ae posit si bine as face sa tin unei probleme de natty a ae a paste practic, Cat ti lui Dumnezeu 1a gandesc la asta, de acest fel. Cu- < imp traia, a fa de zi cu zi, ice ie ee $-0 pun pe ea inaintea ce dorea ea in loc si fac 1, Sa-L iubesti ini ti pe Domnul ini nul Di = ima ta, din tot suflecul tu, eae oan ciu si din toad puterea ta si Sil i oe si Sil iubesti insugi* (Marcu 12, See pele aproapele tiu ca pe tine 87 JOAMNE? pe ce Dt ar fi ivit ve" un conflict . daca sa . oe bore ve pe samane dup moaren jncre Coe oe Tegarade eva eS putea, face.” bi i 9 prod a cimentelon, d& MONT igi gine fe ae pasta. E-0 problema pe care nt Dum- Pian de Sl a, cisingurmirocree pao ee ui Dumneze. Reuse © Fmmplinite Fox concepe lucrurile ste decit ca cei mor Nu POE CT rin alb. Idea mea— dacs tai de maT r fi por spune 458 — despre Damezen este omens 2 purine sisourte experiente pam: perienge nu atat de valoroase pe Par de mai mica valoare decit altele pe cate ea in chestiunea celor morti pun lasocoteala. [deea mi re, deasemenea, 0 extrapolare. Realitatea fiecireia inure cele dou’ idei — incasarea fieciruia dintre cecuri — presupun ci ar face gandiri conceptiile ori- cui despre amandoua (si, cu atat mai mult, concep- tia despre raporturile dintre ele). Unirea mistic’, pe de o parte. Invierea trupului, pe de alta. Nu pot ajunge la fantoma unei imagini, ja o formula sau micar la un simgimant care st le uneasca. in schimb, realitatea, ne este dat sa ingele- gem, poate. Realiratea este, inca 0 data, iconoclasta. Raiul ne va rezolva problemele, dar nu cred ci 0 va face ardtandu-ne subtile concilieri intre toate noyiu- nile noastre aparent contradictorii. Nogiunile ne vor mplinirea planului lui jscanta extrapolare din antesti. Probabil ex- cat cred eu. Poate nulecare nu o pot descrie chicoteala in intuneric, Sena, ial conginea ceea ce $i ea, si eu numear sconyine eee ce {hea? Asa 6h fe! Scruteazi-ma bine, drags 4° $i dac-as putea si ma ascund n-as facoo, Si ceva si mai riu, por si indur. $i tu la fel, Mustri, cxplict, razi de mine, iarta. Cici aceasta este ung dintre minunile dragoste; le di ~celor care seiubese, dar poate indeosebi femeii— puterea de a privi, Fira dezamigire, dincolo de vraja iubiri Le da, in oarecare misuri, Privirea lui Dumne- zeu. lubirea si cunoasterea Lui nu se deosebesc una de cealalta si nici de El. Am Putea spune aproape ci El vede pentru ca iubeste si, de aceea, iubeste, desi vede, Uneori, Doamne, suntem tentati sa spunem ca daci vrei si ne purtém Precum crinii campului ar 89 pnin? 30m ae ior. Dar in asta Foe ai asemanat see ane Fack at cau experiment. S ep Dae us ai nevoie sa desco aci wu 9 eee ya e marea ta spa, mai degrabls de mates 2 pit ism; si alca- ae i euspirie un organism SS ale moron: wn ania pil ei oer mmata, o salbaticiune cut primata, o cre : animal de prisila care-si vrea a ~ 2 “Acum descurci-te. Devino un atura cu stomac care oe pereches dumnezeu - « andeva, in ale caiet, iy $idack ag avea ‘Am spu : jeadine a prezentci lui FL. tot er 2 cagordespus deat Bet Ton aaa aysocoti valabilé vreo astfel de dovad ea cai experentel mle de ai-nonpte~ Se dovedeste ea, ci a ceea ce a fost ah foes eu adevirat, incredibil de ae aman: Dot senzatia mingit ev intalnind-o momenta E vob de mine, nude afl” chiar dada sat tindem si ne gindim. Cu see a fos ae acceea ce se cheama psufletesc e ea cu o feicitd regisite a doi indrigos si cand as fi primit un telefon la ea despre nigte chestiut90 Otice stare de ie Moryii ar fj . = fOare: astea, Umit: * pints © lncim i sau de emogii, EMU sings ae i fine, ae Dast sta a fst un ad UNCi inconer; wt Prod constier = mai interesants eee MEU trebuie gy PeMtUlyj “cat mi-au d., = fico par, Ms lat de 3, tem, fngeleg Buk Profiunzi psi ra ayaa Psihologi. In primal Putin primitiy dec: rie a a m: at c : ‘€ oriunde ar fi venie eee a aceasty &xperienss Df, a h 8 Ope. pect nervos, imagina- dem in acest mod? Daca e asa, la cate prejudecst; Es j ; ef eae renungat! DE CE, DOAMNE? on erates? ‘comunitate de inteligente pure nu ar 0 50cm ohorata si neplicuta. Pe de alta parte, n-ar ‘ca ce oamenii indeobste numese spi- My mistic sau sft. Ar fi dacd eu chiar am ar fi— ei bine, aproape ci ma tem de re sunt silit si le folosesc. Invigo- 14? Alert? Intensi? Foarte rece P rioual S jncretirit-O> ajectivele pe > Vesela? Pasionan lucida? Mai presus de toate, temeinica. Cu totul de jncredere- Ferma. Cu mortii nu te joci. Cand spun ,intelect", includ si voinga. Concen- fe voinga. Inteligenta in actiune e crarea e un act di par excellence. Ceam inti eu era ceva plin rant vointa de hotirare. La un moment dat, inainte ca experienga sf ia sfarsit, am spus: ,Daca pori —daci eingiduit—, vino si cand voi fi pe patul de moarte*. ,E ingiduit!* a spus ca. »Raiul o sa aiba de furcé cu ming, iar Tadul— ‘am sil fac mici irime. Era constienta ci vorbea intr-un fel de limbaj mitologic presarat si cu ceva tumor. Avea in ochi deopotriva o sclipire si olacrima. Dar nu era pic de mit sau de glumé in voings, mai adanca decét orice sentiment, care strlucea prin &- Fiindcd am ajuns si ingeleg mat puyin erie ar putea fio inteligenti pur mY crebuie nici st im- ping lucrurile prea depart: ‘Trebuie finut seama $i ravierea trupului. Nu purem de ceo fi insemnand fi : ingelege. Partea cea mai buna este poate aceea pe care o ingelegem mai pusin-Cs. Lewis Nu au dezbatur camenii candya ice urma, Dumnezeu seaming, cu un act. nae fa sau cu unul de dragoste? Probabit os asa intrebare fara sens. alg Citde nedreptar fi dack i-am putea cheta inp Pecei morfi! Eanu mie mi-aspus, cj Preotului: Sone impacaté cu Dumnezeu*. A. zambit, dar nu Mie. Poi si torno all eterna fontana,' i