CARPATHIAN JOURNAL OF FOOD SCIENCE AND TECHNOLOGY

journalhomepage:http://chimie-biologie.ubm.ro/carpathian_journal/index.html

INCIDENȚA FARINGITEI PROVOCATE DE STREPTOCOCUL BETA

HEMOLITIC

Mutiu Alexandra Ramona

UniversitateaTehnică Cluj-Napoca
CentrulUniversitar Nord Baia Mare
Article history: ABSTRACT
Complete by editor Streptococcus pyogenes, denumit și streptococ beta-hemolitic
de grup A, este o bacterie Gram-pozitivă din genul Streptococcus. Este
o bacterie aerotolerantă ce se prezintă sub formă de coci nesporulați și
imobili. Este o bacterie patogenă (produce boli
precum faringita și scarlatina), dar se regăsește și în microflora normală a
pielii [https://ro.wikipedia.org/wiki/Streptococcus_pyogenes_ ].Rezistența
la antibiotice este capacitatea naturală sau dobândită a unui microorganism
de a rezista efectelor unuia sau mai multor antibiotice. Deși acesată noțiune
este folosită și referitor la rezistența naturală -capacitatea intrinsecă a unor
bacterii de a rezista la anumite antibiotice- de o mai mare importanță
clinică și științifică este rezistența dobândită.

1. Introducere Este structurat în 4 subcapitole fiecare dintre ele

. Lucrarea de față își propune să urmărească completându-se una după cealaltă.
debutul bolii cât și evoluția acestuia precum și tipul Cel de-al doilea capitol prezintă noțiunile de
de tratament cu antibiotic care se poate administra microbiologie și epidemiologie, s-au descris levurile
pentru tipul de faringită. Metoda de diagnostic care s- și tipurile de streptococci alături de habitatul,
a folosit este efectuarea culturii din exudatul obținerea culturii, caracterele și rezistența la
faringian. antibiotic.
Lucrarea este structurată pe două părți, Cel de-al treilea capitol are în vedere scopul
partea teoretică și contribuția autorului și cuprinde 4 și obiectivele lucrării, metodele și pregatirea mediilor
capitole. Primul dintre capitole cuprinde 4 de cultură precum și modul de realizare a
subcapitole și prezintă aspectele teoretice legate de antibiogramei.
Faringită, este vorba despre etiologia bolii, Ultimul capitol cuprinzând partea practica
manifestările, diagnosticare și tratamentul aceteia. din lucrare descrie modul de recoltare a exudatului
faringian, însămânțarea acestuia fiind urmărită
evoluția acestuia, găsirea unui tratament cu pe medii solide constă în faptul că microbii
antibioticer adecvat fiind urmărită rezistența și
nu se dezvoltă în amestec ci în colonii
sensibilitatea acestuia.
izolate dacă sunt însămânţaţi printr-o tehnică
La final sunt descrise concluziile și este
prezentată bibliografia consultată. corespunzătoare.

Tehnicile de însămânțare în vederea

2. Materiale și metode
Mediile solide se obţin din medii obţinerii coloniilor izolate permit cultivarea
lichide gelificate cu agar-agar (1,5-2%). microbilor în cultură pură. Colonia
Agar-agarul este un gel extras dintr-o algă microbiană este o entitate macroscopică
marină roşie, cu originea în estul Asiei. Din (vizibilă deci cu ochiul liber) care rezultă

punct de vedere chimic este un polimer al din înmulţirea unui singur microb. 35

unui ester sulfuric al galactozei. Caracterele culturale au o importanţă

deosebită în identificarea microbilor. Ele
După purificare este inodor, incolor,
dau informaţii despre forma, dimensiunea,
fără gust şi netoxic pentru microorganisme.
consistenţa, activitatea hemolitică şi unele
Este insolubil în apă rece dar solubil în apă
modificări pe care microbii le produc în
la temperatura de fierbere. După răcire
mediul respectiv.
produce gelificarea mediului în concentraţie
de 0,5-1%. De asemenea, cultivarea pe medii
solide dă posibilitatea de numărare a
germenilor microbieni dintr-un produs
biologic, aspect important, mai ales atunci
când criteriul de implicaţie etiologică este
cel numeric (de pildă în infecţii urinare). Cel
mai simplu mediu solid este geloza.
[Blumer, S. O., L. Kaufman, W. Kaplan, D.
W. McLaughlin, and D. E. Kraft. 1973.]
Figura 3.1 Medii de cultură

Cultivarea bacteriilor pe medii solide

a constituit un pas hotărâtor în dezvoltarea
microbiologiei în general şi a diagnosticului
bacteriologic în special. Avantajul cultivării
3. Rezultateși discuții

Rezultate şi discuţii privind identificarea

streptococilor beta – hemolitici

Germenii care dau cel mai des

Figura 4.3
faringite sunt Str. Pyogenes și
Recolatre exudat nazal
Staphylococcus aureus, se dezvoltă optim pe
geloză sânge. Figura 4.2 Recoltare exudat faringian

Recoltarea s-a efectuat la 6 pacienți

corespunzător, fiind adulți și copii.

După 24 h, probele fiind în tot acest timp la

termostat la o temperatură de 37 grade
Figura 4.1 Probele recoltate alături de
mediile de cultura însămânțate Celsius, au fost examinate (fig 4.2, 4.3,
4.4)si pregătite pentru efectuarea
Recoltarea a fost realizată atât din gât antibiogramei.
(exudat faringian) cât și din nas(exudat
nazal).

În figura 4.4 este reprezentat rezultatul însămânțării exudatului faringian și nazal de la pacienti
bebelusi.
4. Concluzii
Bacteria Streptococcus pyogenes,
cunoscută și sub numele de streptococi beta-
hemolitici de grup provoacă „gâtul
streptococic”, care se manifesta prin infecții
ale gâtului (sau faringite). Metoda standard
de diagnostic pentru faringitele cu
streptococ beta hemolitic rămâne cultura din
În figura 4.3 este reprezentat rezultatul
însămânțării exudatului faringian de la
pacienti adulti.
exudatul faringian. Majoritatea pacienților
răspund la tratamentul cu antibiotic.
Din recoltările care s-au prelucrat s-a
observat că sunt pacieți Sensibili și
Rezistenți la următoarele antibiotice.
Antibioticele care s-au folosit sunt:
Trimethoprim, Penicillin, Chloramphenicol,
Ampicillin, Tetracycline, Vancomycin.
 În figura 4.9 rezultatul Perioada de incubație a faringitei
antibiogramei 1 (proba recoltată din gât, streptococice este de aproximativ 2 până la 5
pacient adult) se poate vedea că pacientului i zile.
se poate administra la alegere antibioticele
Prevenirea faringitei streptococice
Penicillin sau Vancomycin la restul fiind
ține cont de următorele sfaturi:
sensibil cum ar fi Tetracyclin,
Chloramphenicol, Trimethoprim.În figura  Curățați-vă mâinile

4.10 rezultatul antibiogramei 2 (proba  Acoperiți-vă gura

recoltată din nas, pacient adult) se poate  Nu împărțiți obiecte
administra Penicillin și Vancomycin.În personale
figura 4.11 rezultatul antibiogramei 3
5. Bibliografie
(proba recoltată din gat, pacient copil) se
1. Baker C: Webb B: J Barret F 1976
poate administra Penicillin, Vancomycin și
2. Brezeanu Alexandru, Dimache
Trimethoprim. În figura 4.12 Rezultatul
Gheorghe, Radu Valentin
antibiogramei 4 (proba recoltată din nas,
Microbiologie si parazitologie
pacient copil) se poate administra Penicillin,
3. Bergey*s Manual, 1974
Vancomycin și Trimethoprim. Netratată
4. Bisno și colab (2002), 2005
deloc ori netratată correct, infecția
modificat de Gerber M – Pediatr
streptococică poate cauza febra reumatică, o
Clin N Am, , 52, 729-747
boală autoimună care poate afecta inima si
poate cauza insuficiență cardiac. 5. Bisno AL, Gerber MA, Gwaltney JM

Tratamentul cu un antibiotic adecvat et al 2002 – Practice guidelines for

timp de 24 de ore sau mai mult elimină a. the diagnosis and

capacitatea unei personae de a transmite management of group A

streptococul de grup A. Persoanele cu streptococcal pharyngitis.

faringită streptococică ar trebui să rămână Clin Infect Dis, , 35, 113-125

acasă de la muncă ori școală pana la 24 ore 6. Bisno AL, Gerber MA, Gwaltney JM

de la începerea tratamentului antibiotic et al – Practice guidelines for

adecvat. 7. the diagnosis and management of

group A streptococcal pharyngitis