v A oa NE § os 56 <= 3 =E ¢ “as __consPRess jah BEteon tie Nassaiidiigulbetlis,PREFATA Prezenta lucrare se adreseazd studengilor din anul I ai U.T.C.B., pentru a-i ajuta la pregdtirea examenelor de Analizad Matematicd, atdt pentru semestrul I, prima parte a lucrarii, cat si pentru semestrul al I-lea, a H-a parte a lucrarii. {n acest scop, au fost elaborate 30 de teste (cate 15 pentru fiecare parte), contindnd cdte 4 probleme. S-a avut in vedere cdi, de reguld, la un examen de Analizi Matematica, se dau in jur.de 4 probleme si 1-2 subiecte teoretice. ‘In acelasi timp, autorii au avut in vedere ined doud obiective: a) Intrucdt la concursul studentesc de matematica “Traian Lalescu” se ‘pune un puternic accent pe problemele de Analizad Matematica, in lucrare existé, in diferite teste, si astfel de probleme, mai dificile, constituind un bun “antrenament” pentru concursul mai sus amintit. }) Disciplina Analizdé Matematica oferd o bazd de cunostinge teoretice atét pentru disciplinele ingineresti, cat si pentru alte domenii ale matematicii. De exemplu, in Fizicé, Electrotehnicd sau Teoria Probabilitatilor, apar anumite integrale care nu pot fi calculate elementar, intrucdt primitivele functiilor din integralele respective nu spot fi exprimate prin funcyii elementare. In prezenta lucrare apar anumite astfel de integrale (integrala Iwi Dirichlet (ex. 21.2), integrala lui Poisson (ex. 24.3), integrale folosite la repartitia normalé a unei variabile aleatoare (ex. 27.1), etc.), unde pentru > calculul integralei, am folosit derivarea in raport cu parametrul sau “aparatul” integralei duble. Din acest motiv, lucrarea poate fi folosité cu succes $i de studengii de la facultitile de Fizicd, Politehnicé, A.S.E., sau de la alte facultafi.N Marea majoi Tory, 3 anumite calcule, elementare, au fost lisate ca." eri, ritate a exercifiilor sunt complet rezolvate unele cazuri, cititorilor. Pentru a veni cat mai mult in ajutorul studentilor, au fost elaborate 4 anexe: i) Anexa I confine parametrizdrile principalelor curbe sj Supra Solosite la integralele curbilinii si de suprafaté, preeum 51 Cele mj utilizate schimbari de variabile la integrala dubla si tripla, ii) Anexa a Il-a este un tabel, in care studentii pot cduta sé Vadé in ge teste si la ce probleme gdsesc un anumit tip de exercitiu care j intereseaza. Asteptam opiniile cititorilor nostri si sugestii de imbunditatire a Jucrarii, Multumim pe aceasta cale colegei noastre Nicoleta Popescu pentri contribufia adusé prin realizarea celor 55 de desene, faird de care injelegerea si rezolvarea problemelor care le contin ar fi fost dificild. Multumim de asemenea referentului Stiintific, Doamna Prof, univ.dr.mat Rodica-Mihaela Danet, pentru rabdarea cu care a citit materialul i pent observayiile faicute. Autor Bucuresti, septembrie 2016CUPRINS Partea I — Calcul Diferential Testul 1 . Testul 2 . Testul 3 . Testul 4 . Testul 5 . Testul 6 . Testul 7 . Testul 8 . Testul 9 . Testul 10 Testul 11 Testul 12 Testul 13 Testul 14 Testul 15 Partea a II-a — Calcul Integral Testul 16 Testul 17 Testul 18 Testul 19 Testul 20 Testul 21 Testul 22 Testul 23 Testul 24 Testul 25 Testul 26 Testul 27 Testul 28 Testul 29 Testul 30 Anexa a II-a..... BibliografiePartea I — Calcul Diferential Testul 1 2nt1 LL) Sa se studieze natura seriei »» ea 1.2) Sa se dezvolie functia f (x) 2c ee ; Gaeny re de puteri ale i x precizind si valorile lui x pentru care are loc dezvoltarea. 1.3) Ce devine ecuatia: @z ez S-2 + sinx u(xy)=y-cosx , v(x, y)=x : (2-cos* Soar in urma schimbarii de voriabite| 1.4) Sd se determine punctele de extrem ale functiei F(x y)=x' + y* dy. Rezolvare: 1.1) Notam u, weet. Evident, u, >0, VneN. Aplicim criteriul raportului: 2An+l)+1 atin «tg meu, me Ont] | . a in +2" Prin operatii elementare, putem scrie: 3) (v2 P= lim22*3 , an(2+3) (uy) me n+l ea “(51) n+l nl2+—] gna 14S Limita Ji ula ita ime Poate fi transformata in limita de functie si calculaté ou 18 ee ogPartea I— Calcul Diferential lui L'Hospital: tin 2 ti 9 = ti 2 X_9, 2 QF a2 Ind ntl Analog deducem ca lim, =0. Rezulta atunci ci / =}: deci / <1. Conform 3 criteriului raportului, seria data este convergenta. 1.2) Se recomanda descompunerea functiei in sumii de fractii simple: fg) 285 4,8, C 10)=10)= yeep at eed Gay Rezulta ca: 2x45=A(x+2) + B(x+1)(x+2)+C(x+1). Se ajunge, identificand coeficienfi, la sistemul: A+B=0 A=3 4A+3B+C=2 cusolutia: »B=-3. 4A42B+C=5 cel Asadar, f(x)=—2--3_-—1__.. Dezvoltam in serie de puteri ale lui x xt+l x42 (x+2) fiecare fractie in parte: "x", pentru x (11). Spc = | pentru 2 (— 1,1) ra , adicd x€(-2,2). Pentru dezvoltarea in serie a lui — 1, finem cont, de faptul oi (x42) 1 1) area): Deci, = 1 ~ (x42) z [Sev S]-[SrS]-pors, pentru Fe), adic& x¢(-2,2). Pentru x=42 se objin seri numerice PoParten 1 Caleul Diferential divergente, Deducem cit: ae or Se Be SB Slr +n(- (-1"= 4 a Pentru a “tipi” cele doud serii intr- -una singurd, transformaim ultima Serie, schimbiind indicele e nee pe care i] renotim apoi tot cu nm: Solr = Feeney a FY. fn conchuzie, roSfaesy AL (NC wh. eaheald, valorile lui x pentru care au loc cele trei dezvoltari, obtinem xe(-bl)a(-2,2)(-2,2), deci xe(-1,1). 1.3) 2(s, 1) =2(x(4r),9(%»))= Aur). Avem: 2 _ A au of a» x ae” Ou bx * ay Gy SIDES + vom calcula derivatele de ordinul al @z } 5 &_ of ou 4 Sf Ov _ i 8 du dy * avdy 54° Mai departe, I-lea si vom obtine ca: favor 3 (2) . +() =(sinx. re) (oe Le) 2 ne Sort tsinx SL oe + FL cosy. (5) 3) 2 -@r-% Sf ae a5 (a) mek So kelane 99 » 2p ge sinx- heer : Bcuatia devine: as af os a ef er sin? x 544 2sinz- Saar te tos 32s sins che "Sb rePartea 1— Caleu! Diferentia) 5 2-cos?x)-2L4 Lao, sau: +(2-c08s) Sry ; 2 2 EL sin? x28 4 2-cos? x)+ ££ (asine-2sinx) + ZL + x . Of oF (y+e0sx}Z=0, deci SL EL 4 (yac0s 2 Mai trebuie si inlocuim y+cosx in functie de w giv: y+cosx=(y~cosx)+2cosx=n-+2cosv, deci forma finald a ecuafiei este: e a SLL (us 2e0sv)Z <0. 1.4) Determinam intai punctele stationare, adica solufiile sistemului IB ZI8 w-y=0 ee _ 3 o Scazand ecuatiile, objinem: x —y°+x-y=0, Se obtine sistemul: { yoxs deci (x-y)(x¥ ++ y7+1)=0. 2 32 2 4 Dar Stayt y tax? 42x24 ye x3) + 4150, deci 2°94 4 2 4 x-y=0, adic’ y=x.Deci x°-x=0, x(x-1)(x+1)=0 adica: FI O'S <4, studiem r gi rs—# in punctele -16<0= M, nu este punct de extrem; 2) rs—1|y, =144-16>0, r],,, =12>0=9 M, este punct de minim local; 3) Analog se objine c4 M, este punct de minim local. Valorile functiei in punctele de minim sunt: S|u, =F (hI) =-2, iar f[y, =f (-L-1) =-2.fere Testul 2 2.1) St se calculeze suma serie’ La = 2.2) Sai se determine multimea de convergen{a a serle de putert: p ei Ca Bt 24-6On 2.3) Ce devine ecuatia: Fea yay Gz az = 20, war t(x +y' Vea 53 Fe a u(x,y) =? = y? : v(ny)=% in urma schimbarii de variabile: 2 2.4) Sa se determine £4, -2) si 24,2) dacti functia z(x,y) este definite x implicit de ecuatia: 3427432? day -z-9=0 in vecindtatea punctului (1,~2,1), Rezolvare: 2.1) Fie uy, “Samy Determinam sirul sumelor partiale atasat seriei date: 1 imple: Wty techy = Descompunem fracjia in sum& de frac 1 A B (2k-1)(2k+5) ~ 2k=-1* Deys “) de unde rezults ca: 15 A(2k+5)+B2k—1) es) Pentru k= 1 xe Se vedea observatia de la sfirgitul exereitiului 2. 1) rezutta 1=64>4 : aS) waPartea I~ Caleul Diferential Pentru k=-591=-68=> B=-4. 2 6 1 1 Deci wanes a as D&nd syccesiy lui & valorile k=1, =n si suménd membru cu membru elaile obfnwte, rezulta: 1 Wei el ie moon tl Da Lede 2k-1)(2k+5) (Sah taal d At Ht peg * Heide “MA-1 ntl 2n+3° An eal eee 1 } eee =5,. 3° 5 2n+1 2n+3 2n+5 _< 1 . 1 11 23 inconeluzie, ))——__———_ = lims, = =| 1+=+= |=. concluzie, 2° —1)(ans) Lat { +4) 90 Observagie. Evident, (**)=9(*), pentru wef-33). Este deci suficient si determinim 4, B eR astfel incat egalitatea (**) si aiba loc pentru orice KER. in particular, alegand & -4 rezulté. A =3 gi alegand k= = rezulti. B= Explicatia faptului c& exist unici 4, BeR care verific (**) pentru orice keR se bazeaza pe faptul ca in spatiul vectorial al polinoamelor de grad cel mult I, polinoamele 2x-1 si 2x+5 formeazi o baz. 2.2) Seria de puteri se scrie )'a,x", cu a, = converge te R= relat 2n=1)_2-4-6-.0(2n)(2n+2) _ lim2t w(2n-1)(2n+1) >" 2n+ Deci R=1 si mulimea de convergen{a J, a seriei de puteri este astfel incat (-L1) J, <[-L]]. Studiem ce se intampla pentru x=1, respectiv x=-1. i) Pentru x=1, seria devine in ipoteza ci limita respectiva exist. Avem :pen abo 8 Ay, 204+! i ad cun>® deci criteriul raportului este inaplicabjy, Ap : i a, ont jul Raabe- Duhamel: = lim ny 4, criteri deci seria objinuti este aivergents. Rezultd ci 1¢ te. ij) Pentru x=—1. seria devine inceretim sa aplicim criteriul Leibni: 1-3-5en0 (20-1) dui, * sinul a, 2135 ~ 2n ona! ey [Ld Sene(2n-l © Dar a, [eee] , care rezult convergent4, tot cy tT criteriul Raabe-Duhamel. Deducem ca lima, =0 (criteriul necesar g convergent pentru serii numerice), deci lima, = 0. Cu criteriul Leibniz objen caseria '(-1)"a, este convergenti. Rezulté cf -1.¢ Jc. | Asadar, mulfimea de convergent a seriei date este (+11). 2.3) Facem notatia: (>, 5) =f (u,v). Avem: a fu Fw _» AS _ xe, ox Gude Ovox — du x dv’ & fm Fw» SF 1A, ay auay vey ou xov Procedand ca la exercitiul 1.3), rezult& c&: (ok say od az)" SF vos yes wot De, x dudv vot aa PO ayh Le ” ay LF ot uray) *\%au* sae), =a PL WPL LOL pA, Out xduov x Ov Ou’ ee 4Partea 1~ Calcul Diferential =(2x2 22). (2% 1).(x 22)" z-( “ou x? Ov Ou x dv ou x* dv), e 24 yt gt 2 vey rf yOf lo aay 2 SL eS Le 45 au Oudv x Oy? xP Ov" inlocuim toate aceste derivate in ecuafia dat, apoi procedam ca la exercitiul 1.3), evidentiind coeficientii tuturor derivatelor: bu’ Ov" BaF? OF Bua’ Obtinem ca: Lf 4ey—ty(v +") 449" PSS ez Say (eer) x af(oy x+y Yowty yy’ aye +3, 2xy- xy - 2xy + 2xy) + Uys" 2-1) =0. Adic& a(e-y fp ZL 2.4) Derivim mai intai relafia data in raport cu x, findnd seama de faptul cA z | este functie de x si y. Avem: a a __dxt+y ¢) 6z— a0) de unde — = -- . 2x+ ar ie wee Gen1 in punctul (1,-2), avem 2(1,-2)=1, deci = Zo, -2)= Apoi, derivand (+) in raport cu y, obfinem ae Se t-(Oxt a] ‘axdy (62-1) in punctul (1,-2)avem ci: az Ze 0-2)-- Observatie. Dac& paranteza (2x+ y) nu s-ar fi anulat in (1,—2), pentru valoarea Oz axay derivam relajia din enunj si in raport cu y. (1,-2) am fi avut nevoie gi de Fo), deci am fi fost obligati siTestul 3 lnm este absolut convergen, 3.1) Stabiliti dacé seria s(- lr semiconvergenté sau divergenta de puteri )'—. 3.2) Determinati multimea de convergentéi si suma seriel de p: x - , ia ft R definita astfel: 3.3) Fie g:R > R 0 functie derivabild si funcfia fe oR defi S(x,y) =29:8(27-7’)- Sa se arate ci wae vo (P+y")s. set FoR? 3.4) Sai se _—— ‘punctele de extrem ale funcyiei f 7B? +R S(sy,2)=2 4 y? 42? + 12ay 422. Rezolvare: 3.1) Studiem mai intai absolut convergenta. > =yn cr no Pentru n>3, Inn>1, deci 251 cum a este divergenti, rezulté, conform nn ay criteriului de comparatie, c& ye este divergenti, deci seria dati nu este absolut convergenta, fncercdm acum si aplicim criteriul lui Leibniz, L(x » deci f'(x)<0, Vere, Deducem og pentru at sirul (a, pt devine descrescitor. Apoi, 1)-In lima, = im "=f Ja(e 41) In nn tatoo, n= ntl—n 7 Prin aplicareateoremei Stolz-Cesiro. Asadar, aplicand erteriul Leib, unde a, =m Pentru x30, fe It a, Avem a f(x) 12, Seria ren "este convergent (dar mu si absolut convergentay deci n semiconvergentd,Partea I~ Calcul Diferential 3.2) Raza de convergen{i este R=lim|“"|, unde a, =, Rezultt imediat of n melas R=1. Pentru x=1 objinem 3°, care este divergent (seria armonica) Pentru x=—1 cbginem 5°(-1)'4 care este convergenti, in virtutea criteiului Leibniz, fn ml n concluzie, multimea de convergenti este [-1,1). Notim f(x) =D. Derivand termen cu termen aceasti egalitate, deducem: PF ()=Lx tah. Anant, #(2)= J ae=-in(t-2) +. Determinim = “x So constanta C:Iuénd x=0, obinem, pe de o parte f(0)=—Inl+C=C, iar pe de alta parte f (0 y= PE =0. Deci C=0 si f(x)=-In(1-x). Observayie. in particular, pentru x=~I, dedueem c& 5° (-1)'L=In2. | n 3.3) Folosim formulele de derivare pentru func{ii compuse, impreund cu regula de derivare a produsului: Hele ye )(P9) = = yg(x?-y")+2x7yg'(x°-y*) =se(<-y')+98(2-y?)-(2-y'), = =xg(x?-y*)-297'(2*-y’) a) x % Q) fnmultind egalitatea (1) cu xy”, iar egalitatea (2) cu xy sile adunim: of Lartyh a'e(s-y')s SOT) +2 a2") - 2H F) oa e ty')ale-y)=(" 27 ceea ce trebuia demonstrat.jonare ale functici f. inim punetele stati 43,4) Determin’ Fo & O pay? 412y=0 ‘i F x gyslaxr20 @ ya-6x $i Se obtin py, Vee | yeeae0 [xP -24x=0 Punctelg wal sa, -144.-1) si ML (0,0.-1): Determinim matricea hessiang, M,(24 af of #f ae Oxy Oxide ar ef OF 6x 12 9 nsx] pa Baez |"|' 2 Of af oF #F a Geox Gzdy 02" 1) inpunctul M,(24,-144,— —1), avem: 144 12 0) aa Y n4,-144,-1)=| 12, 2 0], R=144>0, D, = . un 0 02 a *|i2 aE D,= det H (24,-144,—1) = 288 > 0, deci M, este punct de minim pentru 7. 1) in punctul M,(0,0,-1), avem: 1 0 120 H(0,0,-1)=|12 2 0], D,=0, deci nu putem utiliza criteriut folost 0 0 2 Calculam valorile proprii ale lui H(0,0,—1) : }4 12 0 12. 2-4 0 |=0¢>(2-A)(a?- 24-144) =0, 4, =2, A, >0,4 <0. 8 0 0 2a hessiana in M, are atAt valori proprii poziti i i zi 5 ‘ ob Ma as proprii pozitive cat si negative, rezulté o LLG yPartea T— Calcul Diferential Testul 4 4.1) Studiati natura serie’ ¥°( iret —Yn)sin>. es n 4.2) Dezvoltati functia J (x)=sin? (5x)-2In(1+x’) in serie de puteri ale lui x, precizdnd si valorile lui x pentru care are loc dezvoltarea. 4.3) Sa se determine extremele functiei f :R? +R, I (xy) =x" +39? -15x-12y, 4.4) Ce devine ecuatia : 2 yo2 gph? _ & ax? oy a prin schimbarea de variabila u(x,y)=x? -y, v(x,y)=x? +y 7 Rezolvare: 4.1) Observaim mai inti c& pentru 21, avem: loon o 0, adica seria data are termenii pozitivi. n Fie u, =(vn+1 -Vn)sin4. Criteriul raportului este inaplicabil aici (se obtine n lim“ =1), iar criteriile Raabe-Duhamel si cel al radicalului sunt dificil de ney aplicat. incercdm s& aplicam criteriul de comparatie prin raport: fie v, (vati-Vn)sin2 1. Amplificéind cu conjugata objinem ca: T= lim”: = lim ey, ee S sin! ' nt 1 nt Lh Pat 1=lim. sin— = lim ——“_____. _; pentru ca / si fie finita i medn+l+ dn on me ita) i P ni na ential Calcul 3 nenuld trebuie ca a — Ind. deci a => si, =. Deci seria a Are aceeag} nw naturi ca seria 'y,= iz care este convergent’ (deoarece a>1), fy wt” et ya concluzie, seria din enunf este convergent. 4.2) Avem, trecnd la funcjia unghiului dublu, c& sin? (5x) = ‘eses(tOn) 4-4 3008 (10x)= aC yoo ni 100" ae oa ek in continuare: (t+?) =3-1 yer y =k ye ~, petra x ? [0,1], adios xe[-11], Asadar, Wx €[- iS ytd vibe Fo. incercdm si formam o singurd serie din cele dou de mai sus: 1" ne an 9 nT eset =) = 1e)=f- feSen 7 Ds yes he yf? 100M" ava mtn " 100" area = (-1 $4 -1' = 2c rd 2-( sa . Ta 2-Qn+2)" * ; 2 100" +4512(-1 we = 100 _ | 2m2 a Sores fof e 2 sxe[-4]. 4.3) Determindm punctele stationare ale functiei: £9 ex [3x743y?-15=0 [xt +y? = Z of » * se objine ZF.) | by-12=0 y= a ecuatia x*-5x?+4=0 sau ?-51+4=0 (unde x*=1) cu ridacinile f=], =4 deci x, =41, x,,=22 Rezult& punctele stationare M,(I,2), M,(-1,-2), M,(2,1), M,(-2,-1). Caleulim:Py =6x,t=— f Oxdy in cele 4 puncte stationare: = =-108 <0 => M, nu este punct de extrem. semnele lui r si rs i) r|y, =6>0,5 ii) Analog rs—1°|,,, <0 deci M, nu este punct de extrem, iii) ry, =12>0,r8 ix) rly, =-12<0.rs-1"],,=108>0, deci M, este punct de maxim pentru f .,=108>0, deci M, este punt de minim pentru f. Me Valorile lui f in punetele de extrem sunt f|y, = f(2,1)=-28, fu = F(-2-1)=28. 4.4) Similar cu rezolvarea exercitiilor 1.3) si 2.3), avem succesiv: 2x3) =f (uy), iar & F 5f &_ FF Fay G 7 F Su 217, a Gu vy ou Ov ef of of Wf oF 22S gp OF ge Pl FF x" ar * Suv * x a eae ae 2 ar BF HPL LPL, a Gudv Gv’ inlocuind in ecuatia din enunt si reducdnd termenii asemenea, ecuafia devine: ae _. Of 32S =0, adict —--=0. 188 ap 1 GuayPartea I~ Calcul Diferen Testul 5 943" 5.1) Sa se calculeze suma seriei a m= 5.2) Folosind dezvoltarile in serie de puteri ale funcjiilor care apar sé se calculeze _ In(1+2x)—sin2x-+2x? lin x0 x 5.3) Fie g,h:R — R functii de clas C*. Pentru x#0, definim reorea( (7) Zao 0. Sd se arate cai x° oh, 2 5.4) Fie Flag)ee +2y+y Py @) Sa se arate cd egalitatea F(x,y)=0 defineste functia implicité y= y(x) in jurul punctului (1,0). }) Sé se calculeze y'(1) si y'(1), unde y este functia de la punctul a). Rezolvare: el gt 3 avem cd Solis, unde 5.1) Notim cu u, = nota gt jt Uy tatty = 1M, =) 2 = =) 22 ml \S 3 5 moe -G)-6h if) a0)! 4 ty. we 1-2 1 5 unde la ultima egalitate s-a folosit formula sumei unor mee consecutivi aflagi fn progresie geometric’. Asadar: ay" ye" eames |S) OG 10,5 _35 Lyla IS eS . m= metObservafie. Rejinem “schema”: Y'u, = lim Y' 1. ole nein be 5.2) Dezvoltfind functiile In(1+2x) gi sin2x in serie de puteri ale lui x, putem serie: ax 48, Be 16x) (ny BP Be) oye 2 2 3 4 3! 5! tim ARAN —? tiny 7 Deoarece Ia numitor avem x’, ne limitim la dezvoltarile respective pana ajungem la puterea a Ill-a a lui x: 8x? 4x (24-20 so(2)) [24-2 +0(0).} ae 4x +0(2) lim . =lim = 7 lin wtotin dag tins 5.3) Avem: Lang(2\2 vi(2) 2) a y BUN), Ue), Mai departe: 2 “(ee ele) a le relajie pe care o vom nota cu (1). ayaa) Seo BAO e(ew() 0 3 fnmultind (1) cu x?, (2) cu 2xy, (3) cu y* si adundm: Hf 9(P)__» (42g e(2 ala) ae) a) el axdy Ox Pf Fl, FL : a? +E oF - E98): 22) a 2)a >» S.4) a) Veriti stor implicite. Verificdm conditiile din teorema funcfiilor implicite. ind functie polinomiala; 3) —=2x+3,2 *), fiind functie poli 7 1) F(L0)=0; 2) Fec*( asi F(uoyere0, AAtunci exist o vecindtate U a lui x=1, 0 vecindtate Va lui y=0 sig functie y:U 37 cu proprietitile: 9 x()=0:i9 F(xa(a))=0, Yee sii yee (Y). ») Pentra a calcula y', derivim egalitatea x7 +2xy+y'—1=0 in raport oy x Findnd cont de faptul ci y este functie de x: 2x+2v(x)+2x9'(x) +3 2(z+¥(x)) @) Peat x=1, cum »(1)=0, obtinem ¥()= Pentru, dervim in raport cu x egaliatea ¥o)= FE) Ss ==3)7(x) Com ¥(1)=0 5 Y()==1, rezuta ¥()=Parton 1 Caleul Differential Testul 6 nl in Vn +2" 1 (ne l)(3n+2)° 6.1) St se studieze natura seriei Y’ asin 6.2) Sai se calculeze suma serieé yy 6.3) Ce devine ecuatia: agin Og ME Bag ar? axdy a Ox prin schimbarea de variabile u(x,y) =e? -e"", v(x,y)=x 2 6.4) Sistemul de ecuatit: sity 2) —2(xy txt yz em tx=3 defineste finctiile implicite y(x) si 2(x) in jurul punctului (2,1,-1). Sa se afle y (2) si z'(2). Rezolvare: ! 6.1) Fie u, . Considerdm girul (¥),.15 Y, =F si avem, evident, 3 u, $¥,. Studiem natura seriei )'v, folosind criteriul raportului: | n+l_) n+2-(n+l) = lim? = in r= =0, dupa folosirea teoremei Stolz-Cesaro. Deci /<1, de unde rezulti ci )'v, este convergenté. Cum u, aaa de unde f'(0)=0. = Pe de alta parte, S(0 )= 1 arcig = + C =" +, Deducem ci C=— 3 z ae eB} Apoi, folosind inte; rafionale, obtinems Grarea prin parti si metode clasice de calcul ale integrarelor 1)=[F (2)de= S(t) 4 Gxt xt In(x? +41 = 2 (+x ) ER ree a ;Partea 1— Calcul Diferential ant Dar f(x)=— deci f(0)=0 Yoana" Obfinen ch La R-0, adic v3 6 lip f(3)=bn3+ 74 36y3 Lenay )(3n+2)° Aven ca Comentarii. i) La ultima limita s-a tinut cont de faptul ca: *C) In(l- lim(1-x)in(1- (I-x) (x-17 folosind regula lui L'Hospital. ii) Exponentul lui x, adici (3n+2) a fost ales astfel incat prin operat suecesive de derivare sl se poatisimplifca factori de la numitor. Dacd am fi haat F(=)= Senin )(n+2)° am ft avut f(x Lemony )(@anv2)~ f ar fi fost, in acest caz, chiar mai dificil de calculat. ont si 6.3) Tinem cont de faptul c& z(x,y) =2(x(x,v), y(ur))=S f (u,v). Procedind ca la alte exercifii anterioare de acelasi tip (de exemplu, 1.3)), obfinem succesiv: x + Fy Pty Pl ye Pf OF aD al Bate ay tet tee” ay Gu’ Gx’ Ou! oudv ; Ou #2 Ph OS Ot otf oS axay Bu” Guo’ BF” Ou ft 21% inlocuind aceste derivate partiale in ecuafie, rezulta: 2 gX PELL rere see Lona 1 oe ute” tue’ Cum x=y sie -e* =u, rezultd &” =e" tue” = Forma finalé a ecuatiei este:Y Partea 1 Calent Diferen tha) 6.4) Deriviind cele doud ecuatii in raport cu x objinem: 3x? 4 3y"(x) yi (x) #32°( ade (x) ~ 2f (a) +290) +20) 427 ()+ (2 (a) 42(x)y (x) ]J=0 [1-2y'(x) JP 41=0 Pentru x=2, sliind et y(2)=1, 2(2)=~1, rezulta ca: 12439" (1) +32 (1) = 2f-+2y'(1)-1+22'(1) +2()-¥ (=o 1-2y(1)+1=0" adica: po ie -2y (I)=-2 * de unde y'(1)=1 gi 7()-8.eee ea Testul 7 > n! 7.1) Sai se determine natura seriei $< mn 7.2) Sa se dezvolte fimetia in serie de puteri ale ui x—4, precizénd si multimea valorilor lui x pentru care are loc dezvoltarea. 7.3) Sa se afle punctele de extrem relativ ale functiei f(x.y)= x" Say ty? 40+ 39. functii de clasé C? si u:R? 9 R, u(x,y)=f(y-)+9(y+’) Sii se arate cf functia w verificés ecuatia: 7.4) Fie f.g:RB ot gs a be Rezolvare: nl 7.1) Fie u, =<. incercim si aplicim criteriul raportului: ni tay _e(ntI)! nt ie u, (n+iy" etn! (=) n My My dup cdteva simplificdri. Cum tin( ***) =e rezulti ci lim“t=1, deci tal Ee criteriul raportului este inaplicabil. Am putea incerca si aplicdm eriteriul Raabe- Duhamel, dar vom prefera o alté abordare: sirul a-(%24) este strict 7 crescétor (de exemplu se poate arita c& functia 2) are derivata pozitiva). x Cum lima, =e, rezulté cé pentru orice 1 fixat, avem (2) 1. Deci (u,) ek 23artes I Caloul Diferentia u, este divergenta. pozitive nu poate st tind la 0. in concluzie 7.2) Avem: © Paes tse(2- 3) S(:)= a 3¢x-3" A(x-5)+B(x-3). inlocuind in ii motivate, de exemplu, sll ‘Aducind Ia acelasi numitor, deducem c4 I= aceasté relatie pe x cu 5, respectiv cu3 (operat cu observatia de la sfaryitul exercifiului 2.1), gasim urmatoarele valori B=— a adi 1 aco putem serie: Aan eadict £(2)=3\ 5" 5-3) tN Seay an = -E-) 5 ap ht a (e-ay- m5" se) gic yy lear ‘Ambele seri de puteri au muljimea de — (-1,1). Deci vom avem ci -lr<(3,5). 7.3) Determiném mai intdi punctele stajionare, rezolvand sistemul [a2 87-4020 _ [4 -8y—40=0 _ [4x —4(8x-3)—40=0 | 2y-8r+3=0 2y=8r-3 | y= 8r-3 x de unde prima relatie ne conduce la ecuatia x°—8x—7=0. Cautind eventuale radicini integi ale acesri ecuati prin divizoci Ini -7, eisim rdicina x, = impérjind polinomul de gradul 3 la x1, deducem x -8x-7=(x+1)(¥-x-7). Din 2 -2-7=0 objinem c@ x, =1= a eat ll Pentru x, =-1= y, --Lou(- 4).‘artea 1 ~ Calcul Diferential 14.29 4 NS = y, >) Pentru x, = Pentru x, = in continuare, — caleulim rs—P = 24x? -64=8(3x? -8). i) Pentru M, obtinem rs—1°|,, = 8(3—8)<0, deci M, nu este punct de extrem. ii) Pentru M, obtinem rs—"|,, “ap. (2 By. ‘}« 1r>0 deci M, este punct de minim relativ. ii) Pentru M, objinem rs~r'|,, “Ap {= By. t](-25p0 r>0 deci M, este punct de minim relativ. 7.4) Reamintim, mai intdi, c&, dact V(x,y)=F(G(x,y)), cu F derivabila si G admitind derivate parjiale in raport cu x si y, atunci: Lor (6a) Zar (Ge) s aG a Folosind aceste relatii, deducem succesiv: S-p(y-#)-0-#), +8(v+ #7) rye }(y-2) sesh oe") 7-206 0-*h -2xf (yx!) 2x8 (y+) i 2. afl 2) +26 (9-2 )-2af (y-#}(-29)+206 (942) 2: a (y-¥)+8(v+¥’)- inlocuind aceste expresii in ecuafie objinem cd: 24S Haag (ys) sae f(y ¥)-2af'(y-#*)+ 12a (y+)-40f (y-?) 40g’ (y+3") +2xf (y-#*) 238 (y-2*) =0 deci u verificd ecuatia. 25Parton L = Calewl Diferental Testul 8 yl sib se dectla natura sa , 1 8.1) Sd se caleuleze suma seriel iH (nv) m 8.2) Sa se afle muljimea de convergenta pentru serla de functil e(lPnet (2 y, i! n+2" xl 8.3) 8d se decid’ dacd exist san nu limita ox pay y? Vimy (19100) x? = xy ky’ 8.4) S& se calculeze x. 1), unde f(xy)=0™), tar # este versorul asociat vectorului MN, cu M(Iy1), N(3)~2)- Rezolvare: 8.1) Notim cu S suma seriei date. Avem ca: ae 1 Beak+3_ (k+1)(k+3) S=lim}'In|1- eae In. = find ay ie in k+2y linn (k+2)' in| Sm) In(k+2)]+91 sate )-ln(e+2) = tiffna ++. +In(n+1)-In3-Ind-. -In(n4l)- In(n+2)]+[In4+In5+...+In(n+2)+ as In3~In4—...~In(n+2)]} = lim[In2-In( Kerahenlosa)- a3] =n? +Himin 3 na, Cum limita exist si are o valoare finita ne rezulta 4 seria este convergentd si are suma egal cu InZ. 3 2x-1 8.2) Nota cu y= aT $4 vom determina mai intai multimea de convergenti a seriei de puteri S(-1)' Pant, Bone"Partea 1— = V2ne1 Notim cua, eet Raza de convergent a seriei de puteri va fi: ne 7 ( mel Rete mm fanet neie2™ ,™ 2 mela "na? ined Vine via r(1-2) ‘ , og (=I) Vane " Pentru y=2 obtinem seria numeric& pce care este divergent’ =m ont 1) 92n41 intracat (Cert, nu tinde la 0 (termenii de ordin par tind la 20, iar cei de ordin impar tind la -x). Pentra y=-2 obfinem seria numericd V2n+ 2” de asemenca divergenta deoarece ~~" n Asadar, y ¢(-2,2). Rezulta sistemul de inecuati: 2x-1 x4+l 2x-1 a1 <2 >2 cu solutia x€ -#). 8.3) Vom determina dou siruri (x,,y,) (0,0) si (x,,y,) > (0,0) astfel incat, notind f(x,y) contrazice definifia cu siruri a limitei de funcfii si deci va demonstra cd limita din enuny nu exista. yr fa =, si avem lim f(x,,y,)# f(x): Acest Iuera y oa =3, deci avem cai Fie (say,)={ it} im) =(0.08 F092)* SI -Ble lim f(2,,¥,)=3- 1 7 nParton 1 CaleuLDiferen fiat —_—$—$—$$—$——————___ 8.4) Determiniim mai inti versorul . ae a MN = 2/ = 3), 4 (-aY oS, ¥ a al yy 12 (i)nne Derivatele parfiale ale nif sunt: x een). vy Hh” on x. rl), Fy La) 1 oy ty Hd yy 2 Vom avea ci: 3 Layee. Ftye{- Fa) Preteartes t= Quteul Diferentiag Testul 9 1 the! rte 9.1) Sd se discute in foncfie de parametrul a>0 natura seriei Ya = 9.2) SX se scrie primi trei termeni ai dezvoltirii functiei r(og}or. F(x) =tex in serie de puteri ale tui x— 5. 4a) Scriefi matricea Jacobi asociatd Ini f in punctul (1,0). 8) Calewlagi af (1.0)(2,-1). 9.4) Ce devine ecuagia cand se face schimbarea de variabild si de funcjie u=~, v=x, w=xz-y 2 y Rezolvare: 9.1) Reamintim mai intai cateva lucruri privitoare la sirul (s,),..5 5, a1ehe.e} Aven: * 2 n i) lims, = 420 ((s,),., este sirul sumelor partiale asociat seriei armonice); ii) lim(s, -Inn) =C, unde C ¢(0,1) este constanta lui Euler. ~ whe. tte etotnn 2 a Fie u,=a =a® €(0,00), deci seriile yy, si Sy, au aceeasi natura. = Pentru a21, >", este divergenté (ctci v, 7# 0 in acest caz), deci si}, es et este divergenta. eet 0) Pentru a €(0,), fie bet. Reaultt ¥°¥%,= 2 Fr" Doar a ar 29Partea 1— Calcul Diferential Apar subcazurile: converge. TI) Daca peact-sh>e->Inb>1=> 2% converge), e a q 12) pack Lea cl=sbse=inbst=> Div diverse? Yo, diverge. e = 5 L) gat 1 in concluzie, seria data converge pentrt a (02) gi diverge pentru a> > 9.2) f(x)= 15) a G9 Gla} +. Dar AZ) @)ee r(5)- p(e)=en(a’s +i) (Z)=4 Asadar, peyeier(e-4) (+2) bun y=xy, Amr)= xsiny?. Matricea 9.3) a) Notim f(x,»)= Jacobi asociata lui f in punctul curent (x,y) este: HF ox a Ibo] BI, HH ox oy derivatele partiale find calculate in punctul curent. Se deduce imediat ca: 1 ley*=2ay yl yal) J or)=|. 6 ) y siny? 2xycosy* Rezulté ct J,(1,0) = —- ore 30.11 | (hany ) df(10)(i4oh)= I: {9 h, Jews h, 0) 0 of}? 0 Se objine atunci: A (1,0)(2,-1)=(1.+1,0). 9.4) Avem ci 2= 4 y+) gideci & 2(2) ue ) 11 dw ou, awav +(e Jeet eee eS x) ala x sou ay way) Dar 24 =~ ©, 29. Rezuts co = ee a a x yaw in continuare avem: 42] ez a 1),2( 1m). 2aw_ -ha(m). 32 x) Gl yeu) Pau YP aou)” y* du o(z) aa a2 oe, x aw ay Gv Gu Jey} YP Gu” ¥ BP 31Parton 1 Cateal pjferemti a Testul 10 ft) 10.1) 8d se afte suma serie Lane eiie(2) ff[- WR. f(x) 10.2) Sd se dezvolte functia resinx in serie de puter; ale Wi x 10,3) Ce devine ecuatia oe az 2 ay aay * in coordonate polare ? vajia e"?"" x + 2xy +3y'2=0 defineste functia implicita z(x,y) in 10.4) E jurul punctului (1,0,-1) parratica objinutd este pozi sa se calculeze d°2(I,0) $i sd se precizeze dacéi forma itiv sau negativ a Rezolvare: 10.1) Fie suma seriei. Avem: k+2 k+2 S=li —— oon Shamir “eke T+(k+1)+(k+I)(E+2)] lim k+l _iim¥ (+2 neti (k+2)! meta (+2)! 1) 1 1 1 a a eae ee ee ape ele ‘Gap 3 a Ga rt “ie aap ayo 10.2) Dezvoltim mai intai derivata functiei date, adicad functia 1 ft SL (x)= =(I-x7)? eagle?) Reamintim dez ‘nomial, adi , . binomiale: jezvoltarea binomial, adic& dezvoltarea in serie de puteri a functiel (14x)" =o, a@eR\ {0,1}, xe(-11),Partea1=CaleulDiferentiat 1, pentru n=0 unde C3 =4 a(a=1)-..-(a=n+) . , pentruneN nt 1 ‘. Pentru a= 7? obinem: integrind termen cu termen, —deducem = c-_—pentru_— orice xe(-11), aresiny= 4 SES (nat) bes +C, unde C este constanta aa SDH Om) Baer Unde © este introdusa prin integrare. Cum arcsin0=0, rezulti imediat ci C=0. inlocuind in seria de puteri seet(2n=1) 32" (2n) 2n+1 numerice convergente (afirmatia se verifica aplicénd criteriul Raabe-Duhamel). Asadar, pe x cu I, respectiv cu —1, se obfin doud serii 13 -.0(2n=1) x2! (2n) 2n+1" Observepie, Pentru 2=1 se objne egalitaten: vre[-LI]. 10.3) Punand x= pcos8, y= psind, obtinem = 2(x,y)=2(pc0s0,psind)~ (0,8). Deducem succesiv: FE BY _Brocg 4 Being, op ox ap eee ox ‘A OF _ Be Oe, ey % (-psino) +E peosd. 30 ax 00 Gy00 oe Din acest sistem rezulté: Se objin astfel operatorii de derivare: 33é a sind a 0 2, cod O bo cgsg 2-H, S asin + & app 00" oy app 30° Caleulam derivate partite de ordinul al TH lea: epee aC oxo L800 L) cnt o3{e 7 ép p 08 op ap\ ap sind 8 (o59 2) S88 2 (sing F 2). $08 2 (om )-s 39 (59 -cos@ sin@ — Af peo) p 2 " Aplicand, in nia 3 pants regula de desivae a unui produs, objinem: oof. Zinder Ff sina os, cos arr 3900" p? 30" 4. 2sind cos x “a0 p00 pp op of 2sin@cosd Of Oe T _ p apa0" p? 00" Perse: p00 p op sin’ Oar Apoi, 3 2 aa -2(2)-(so emandld es ino eae 2) sindcoso2L Bay ax lay a p 0 ? a 40820 Of _sin29 Pf _sin20 of _ 2082 p p00 2p 00? 2p a pr a0 sin20 Vom jine cont de relatia sind cos = inlocuind in ecuatia inifal si efectuand toate calcuele, glsim in final: 10.4) Derivand ecuatia dat in raport cu x, obtinem: er" (14+ z,)-2x+2y+3y7z, =0, de unde 2x-2y-et? ay @ 1, rezulté c& z,(1,0)=1. Similar, derivand ecuafia data in raport 34Rezultd ca =| (1,0)=—3. Deriviind relatiile (1) si (2) in raport cu x gi 3°, deducem succesiv: I [2-(l+s, Je (er 3p) -(2n— aye (legen eran) l(c"? +3y")-[6y+(14 2 Jerr (or ary Jet sore ye er say?) +[(les Jerr t6y] (ert 420+ 62) Gray) [-2-(tes; Jer (2x-2y-e"") iar 2’, (1.0) = Rezulté ca: d°=(1.0)(h.4) =, (1,0)=4, =,(1,0)=2- £1, (1,0) AP +225, (1,0) al +2) (160) 03 = 2h? + Bhs, + 282. Discriminantul acestui trinom este strict pozitiv, cea ce inseamna c& trinomul ia anit valori pozitive cat si negative. Ca atare, forma pitratica nu este nici pozitiv , nici negativ definita. rld Partea I~ Calcul Diferential Testul 11 wnt 11.1) Sa se stabileascé natura serie’ S(cos5 ) : 11.2) S& se dezvolte functia f :R\{2}->R, f(x) zs? in serie de puteri ale dui x. - , 11.3) Sa se determine punctele de extrem relativ ale functiei f :R’ >R, f(y) 23-59" +4y" ILA) Fie ecuatia 2 7 z 282 9% 9 ss t4y +5. 12. yy or aay oF pentru x>0, y>0. Ce a aceasta ecuagie prin schimbarea de variabile u(x,y)=Iny-2Inx, v(x,y)=Inx ? Rezolvare: 11.1) Observam mai intai c& pentru n21 avem +-(02), deci cos4>0, adic& seria data este cu termenii pozitivi. Datorité exponentului n° +n+1, este recomandabil sa incercim aplicarea criteriul radicalului. (ore hen 1 stent J=limy (xt) =lin( cost) _ 5 ma Os yas ales - Notim cu / limita de la exponent, Avem: 1 fea} 229) gl 7) Pens 1 Qn) n 1 ae . | (=) Asadar / =e <1, deci seria dati este convergenta, 11.2) Pentru orice xe RR, avem cd e* = ye. Apoi, mo nt 36Parte 1— Calcul Difepentiat x r pentru ~e(-1,1), adicd xe(-2,2). Cele doud serii sunt absolut convergente pe (-2.2), deci Wx €(~2,2) are sens procusul lor de convolutie: rome Ba - Rezulta: ran 1 1 1 1 swtot tt ae" 2a nl2 1 deci f(x)= ( ope a , Vr e(-2,2). 11.3) Determinim mai intai punctele stationare: 2 eaten Pana 2 2 ae -25y +16y? =0 cu unica solutie 44(0,0). 1os40y4,1=2L --105, si in continuare, calculam r= af =2,5 a rs—f =96y" —20x-100)" =-20x-4y*. Pentru M(0,0) objinem rs—f|,,=0, deci nu putem decide pe aceastd cale daci M este sau nu punct de extrem. Observim ci f(0,0)=0, deci S(x¥)-F(0,0)= f(x,y). Studiem funcfia in vecinitatea punctului (0,0). Fie sinul (52). Putem serie: rn Consideram acum sirul (34 +)-(00). Rezulta ca: 1(34)-s00)- 12 Cum in orice vecinatate a punctului (0,0) existi atdt puncte de forma (52) 37.edt si puncte de forma ( J). rez eA novice vecinftate Iu (99) wn diferenta f(x,y) — (0,0) are semn variabil. Agadar, punctul (0,0) ny ate punet de extrem. Deducem ca f nu are puncte de extrem relativ, WA) 2(xy)=2(x(mv),9(v))= F(iyu) Procedind similar cu alte exer de schimbari de variabile, deducem succesiv: & _ Of ou ov 24 lo a ae a Gu dx” vox x du x dv’ Oy Ou y (2 4 OF AOS VOL, 2a ax), 8 a Puy PO POU x 2. ‘coef 2 2 ap a e(2) fee 10r er oy \ae), ~~ xy du?” xy Gudv’ SP) Hee a) La), “Fou Fou" Iinlocuind in ecuajie si efectudnd calculele, objinem: Ff OF x x 9, au?” ev? uv 38Partea I= Calcul Diferential Testul 12 . 4, iy ¥ cu a,>0 si a, ==, Vn2 1. Sa se demonstreze cét qa: +1 12.1) Fie sirul (a,) seria Ya, cosn este convergenta. fa 12.2) Folosind dezvoltirile in serie de puteri ale funcfiilor care apar, sii se calculeze valoarea urmittoarei limite . In(1-x+27)-sinx Viear-1 In(i+x?y? | 12.3) Fie f° +R, f(xy)= » dacd.x #0 $1.7 #0, 0 .dacdx=0 sau y=0 4a) Sai se studieze continuitatea lui f. b) Este f diferentiabild pe R? 2 12.4) Fie p>O, fixat. Sé se determine triunghiul de arie maxima avénd perimetrul egal cu 2p. Rezolvare: 12.1) Vom arata ca: i) sirul (a,),., tinde descrescator la 0; ii) seria Y cos are sirul sumelor parfiale marginit. = Aplicdnd apoi eriteriul lui Abel-Dirichlet, va rezulta c& seria din enunt este convergent. i) Mai intdi, este evident cd a, >0, Vn2I (folosind inductia matematica). Apoi, Sot -_} a, af-+1 mérginit (superior de a,, deoarece este strict descrescitor, iar inferior de 0). Conform Critetiului lui Weierstrass de convergen{a pentru siruri, rezultd of (4,),o, este convergent si fie <1, deci (a,),,, este strict descrescitor. Rezulta c& (a,),., este si nak L=lima,. Trecdnd la limita in relatia de recurenja, objinem: 39‘artea I — Calcul Dife L a = L ai(ir +1 )=0=1 0. Vrvt cos] +cos2+...+.cosn (sirul sumelor parfiale pentru seria Seok =m) ). S[sin(k +1)sin(e—1y}o 1 ro sing” z ~sin(n-ay) = Sein sin(n+1)-sint] si se observa imediat c& |s,|<_3_ G7? deci 2siny’ “i (s,),) este marginit, =[sin2+sin3 +...+sin(n=1) +sinn-+sin(n+1)—sin0—sin1 " 12.2) Avem dezvoltiitile in serie: meses fem (iee) se Sy EF Cay seca ae ml « sinz='(-1) Gay xeR; V+ 4x = (1+ 4x HH EG) xe(- mt 3 yr / 1, pentru n=0 unde, vezi ex.10.2, am notat cu Crs a(a-1). (@-n+1) penta ne Limita din enung se scrie atunci: 6 (PSF) (242 -(x-2 4% 3 2°3 6 120, . 120 , ~2x+o(x) Ci4x+C? (4x) + aT t tx+o(x) 3 3 { oo) lim—-—_* 1 __¢ 3Partea I~ Calcul Diferential ti, ee -| lim I. tin, NCH) 2 ig In) (209) xy (=3) 09) HHO) ety? mot =0-1=0=f(0,y), deci f este continua in toate punctele de forma (0,) cu y eR’, Similar se arata cif este continua in punctele de forma (x,0) cu x#0 si in origine. Rezultii ci f este continua pe R?. b) Pentru x#0, y #0, calculam: = & y x lex?y? xy” care este continua in orice punct (x,y) cu x #0, y#0. Pentru punetele de forma (0,y), cu y0, caloultim & & pomind dela defini In(1+x*y*) Fm .\ 4, ~_ n(l+ey?) In(l4x7y") 27 (Oy) = lig ig, a ve De asemenea toe ze ir fox (4.0) = a f(t,0)—F(x,0) _ = timo? 5 x Ff 0-0 in origine gasim, analog, ag 0) = lim—— 9 70: Observaim ca: Ox Fe tim 2y__bflsxy" } lim 2 G20) Gx &y)>(0)| L42x7y? xy =2y-y=y=L£(0,»), 40. Similar tim Leo-Z (xx}2.0) Ge x inacelasi timp cdithoae Deci z este continua pe R?. Procedénd la fel gisim cd: — ore #0320,Partea L— Calcul Diferential . Of Fo, deci a oy im 2-0, . lim , alithanay 2? (200) By Fy oyeo hi BO) = hho continua pe R?. ; 2 Cum ambele derivate parfiale existi gi sunt continue pe R?, rezulti ct f este diferengiabili pe R*. 12.4) Notiim cu x, y siz laturile triunghiului si cu 4 aria sa. Conform formule; lui Heron: p= )(P- 3) unde p=2*2E este semiperimetnal triunghiului. Evident, A va fi maxima ednd expresia f(, y,2)=(p-2)(P-9)(P-2) este maxima. Ajungem astfel la urmitoarea problema echivalenta: a © ite extremele functiei f, cu legdtura x+y +7= 2p. Vom rezolva aceasta problema prin douti metode. Metoda I. (folosind multiplicatori Lagrange) Fie funcjia auxiliar F(ys2)=(P-)(0-)(B-2) + A+ 42-20). ‘Aflim punctele stationare pentru F: P Scazand primele doua ecuatii rezulté cd (p-2)(x-y)=0 si deci x-y=0, adicd x=y (am folosit inegalitatea z dg =P (dxdy + ade + te) =P (dey ~~ dedy — dedy - dy") = Eas? +drdy +dy?) care este negativ definitt, deci punctul u(22, 2, 22 ) este punct de maxim local pentru f cu legitura data, Asadar, triunghiul de arie maxima este cel echilateral, Metoda 2. Din relajia x+y+z=2p avem z=2p—x-y si raméne si determinim extremele libere ale funcjiei 43Partes ul Diferent noa=(o-e- ere p-x)(P-YN#+¥~ 20), oh 0 s 2p 2p rezultis u(2 "3 2P <0 de unde rezultd c& M este punct p 2p_2p 2p app 2h -2P = 2B. =P si reall z=2p-- 33 Observayie, Blementar, problema se rezolvé cu Prineipiul maximului, avind agi enunful urmétor: “Dac suma (aici (p-x)+(p-y)+(Pp-2)=3P-2P=P) @ treivariabile pozitive (aici p-x, p-y, P—2) a » onsaat atunci produsul lor (aici (p-x)-(p-y)-(p—2)) este maxim atunei cdnd variabilele sunt egale”. Deci p—x=p-y=p-2z@x=y=z, adicd triunghiul este echilateral. 44FZ Partea I— Calcul Diferential Testul 13 13.1) Sé se discute in functie de valorile parametrului real a natura seriei: ww (2n) 13.2) Sa se calculeze sin92° cu 4 zecimale exacte, (x9)(0.9) 13.4) Sa se dezvolte functia f:R’>R, f(x,y)=xy-2xy" +y° in serie de puteri ale lui x—1 si y+1. \ 13.3) 8a se calculeze _ lim, (se *(1exy PF } x? +y Recolvare: |: Pentru a=0, avem u,=1 si, evident, 1. 13.) Fie u,=| 3 2-4-6 x diverge. Pentru a<0, u, -[ ] si rezulti u, 21, deci 1,740 si, in consecinga, yy, diverge. = Pentru a>0, aplicam criteriul Raabe-Duhamel: 7 jo -1|=timn (23) =1) 2 im\ 22412 me"| Qnet we x ot aj 1+ a ) 2x41) (: 1 e ete L Hospital lim: i) Dact a>2=> L>1 si seria converge. ii) Dack a €(0,2)=> L <1 si seria diverge. iii) Dacd a=2=> L =1 si criteriul Raabe-Duhamel nu se aplica. Observam insi ca: 45de unde rezultd oh. an Dann abe SHE ey, ew oriteriulul arajic rezulti ca gf divergent. Conform | criteriului de — comparat si Stig ef 22=D] diverge. SP 2-4-6-.-(2n) 13.2) Avem: : ‘ in® + Leos®-Z + +{ -sin> || sin +99 Sig 82 “90 * 21 90, 1(-ws8}(Z) ee Pentru a obfine sin92° cu 4 zecimale exacte, trebuie si avem 0 eroare mai mic deodt va Dar, intrucat aver o serie alternaté, eroarea, in modul, este mai micg decdt modulul primului termen neglijat. Pentru n= 2, termenul corespunzator din seria de mai sus este: 1 (Z vod iy 1 +f) <—|—] <—,. 4! (90 24 \20 10° Os[4(x,9)| um lim, alll \>)=0, cu criteriul sirurilor intercalate rezultd c& cieglAlex))=0 Fie acum J(s,y)=(I4¢yJP euP| Partea I= Calcul Diferentia eile = hth ear? Dar aes ez =|y"|>0 si aplicdnd din nou criteriul sirurilor intercalate deducem ef cA ACs =e in concluzie, (ditt, (AY) (2))=(,1)- 13.4) Observaim mai intai c& funcfia din enunf este un polinom de grad 3 in x si y, deci, in dezvoltarea in serie Taylor a sa, toate derivatele partiale de ordin mai mare sau egal cu 4 vor fi identic nule. Din acest ae putem scrie: s(s9)= so-y+}]o -(e-1) +H Lo.-yiy+0}s Foner ZZ 6.-ye-9o-n)+ +2L0, =v +39 6ap 5 (o-D(e-Doey : 2 ZF OMe Oras +2La-nony Avem f(1,-1)=—4. Apoi: E29 ar Bde Got tarps Fhar = Fh ,-1)=2, 2 ohare rg 1)=6 of re Or 4, 2S i 4, es Brees L(1,-1)=-10, an aoe Bare Obtinem, deci: ao f(y) =-4+(-4)(x—1) +8(y +1) +(-1)(x-1) + 6(x-1)(y 41) + +(-5)(y+1) +(e-I) (y #1) +(2)(e-vH1) +(y41). 47. BSro ‘| Partea [= Caleut Diferential Testul 14 Inn 14.1) Sa se determine natura seriei > |e sin nx an 14.2) Sé se calculeze suma seriei de funcfii > maa x¢{o =| 14.3) Ecuatiile 2 + y? +0? +v? =4, xy +u? +v° =1 definesc funcfiile Poa u(x,y), v(x,y) i jurul punctului (1,1, 1-1). Sa se calculeze So), B (1), Fe). Za). we #(0,0 14.4) Fie f 2? >R, f(x,y)= or OP) a 0 ,(my)=(0,0) a of re i ome Sa se decida daca funcyiite 2 si £2 sunt continue in origine. Anette ay * yan Rezolvare: 14.1) Metoda 1. Funcjia_f:[2,0)->R, f(x)=22 este, evident, pozitiva si descrescatoare ¥ =2xInx 2 x (deoarece f'(x) = <0,Vx22). Conform —criteriului integral, seria dati va avea aceeasi naturd cu integrala i improprie [tka Studiem, deci, natura acesteiintegrale. Avem, integrind prin parti: L=tinf ta tn Lf (-te Ine , In2 -L4) 1+In2 ¢° 2 e¢ 2)° 2 (deoarece, cu regula lui L'Hospital, tin( BE *). 0). Agadar L este finita deci integrala converge. Deducem ci gi seria dati converge. Metoda 2, “Ee]= lim| Este usor de vazut e& Inx2, deci Inn< qn, de unde 1 ie . x lie 1 ; 1 3 este o serie de tip + ©are converge, deoarece a= >>! Dar Linn In 2 v Tee. 3 Conform criteriului de comparatie, revalté ch gi gee converge. ” 7 sin nx aay fie (=D Deducem succesiv: cos me é ew $2) cme ezulta, conform Criteriului lui Weierstrass de convergenta pentru giruti, c& seria jy runctile f(x 7H sunt derivabile pe R si f2(x)= . <" Cum ye’ TL) este uniform convergenta. a si iii) Pentru x=0, seria datd este Lee-o, deci exist o valoare a lui x pentru care seria dati este convergenti. Din i), i) ii) ezult c& pute aplica teorema de derivare termen cu termen, deci f este derivabild si "(x)= EAe)= peet ala). Considerim si h(x)=) S22 care este si ea (tot in virtutea Criteriului tui mm © Weierstrass) uniform convergent. Pentru eo, I, arbitrar, fixat, caleulim S(x)=2(x)+ih(x)= Bs 2 (cos.x-+ isin x). Conform formulei Moivre, avem: tet Zt (2) tin 220-2") - 1=2(x) cos nx + isin mx e Fie =(x) 5e)= de") =lim[=(x) +2" deoarece tim cose =0 (pentru cd + —> 0, iar cosmx mirginit) si, analog, wee’ ae lim sin ex =0, deci limz""(x)=0). Deci 49as 4 Partea 1 — Calen! Diferen Loose isin) ggg S(x x)--5 = cos 1- V(coss +isinx) © _ (coax + isinx: (¢= e083 ising (e-cosx)’ +sin?x ecosx-1 esi ~ 14e? = 2ecosx eee -1 Deci a(x)=Re(S(*))= 15 5 econe (x). Avem eft ecosx=1 pe 1+e? ~2ecosx f(x)=f 5 e-I-(e+1)? =f (ett) P+(e-17 —e Descompunand integrandul in fracfii simple, objinem, in final: S (x)= are StHig® |Z. Cum f(0)=0, rezulta ci f(x) = are Stig) 2. 14.3) Fie F(x,y,u,v)=x° + y? +u? +? 4, G(x,y,u,v) =29 +0 +V? -1. Avem: D(F,G) D(xv) (FG) D(uy) Cum u(1,1)=1, v(1,1)=-1, obtinem: ou) ex au 6+2 2 S(u)=- I a (b= .: Analog avem ca: DFG ay 2 ou P(yv) __ |x _3r4 ay DFG DUE,G) © ~ D(u,v) a .DFG) |2u_ 2x dv D(u,x) Buty} 2uy-6xu? _ av 1 ae DERG) 2u 29) ~~ Gwv(vmuy = ae P= 3° D(uv) [Bu ay? DFG) |2u 2y| D(wy) __Bu?_x| due 6yn2 a av ay DUFG)"]2u 2] Guv(w—u) > ay D(uv) Bu? 343] 1 j1)=—. Ie5 144) Aver succesiv x _ xt zeta 20x*y* oF ae ea OD x x (90) =tigpZED=L09) 9, PL (9) yd) 2e mt tim BE a) (0,0) = tim = 0-2 ZL (a0) lim = = =lim—-22 yo y Apoi, 4_oy4 —20y°x* ioe Re Horton Pe de alta parte, Low 0X (0,0) Po . Lo, 0)=fig £02) =£(0.0)_ 9, *F (0,0) = tim 2 =0 aay Cum ZLoest <£ (0.0) Tezulta c& cele dou’ functii sunt discontinue in origine (altfel, daci cel putin una ar fi continua, conform Teoremei Schwartz, cele doud derivate partiale mixte ar fiiegale), 51OY LDit 1 Testul 15 18.1) Sé se caleuleze suma seriei Y 1 S(n+i)Vn+ avn 1 ; 18.2) Sz se dezvolte finctia f (x)=—————~ in serie de puteri ale tui feta Fs) = ay i, precizand si multimea valorilor pentru care are loc dezvoltarea. 1S.3) Fi fiR'oRew A(x Cyt txtats tact y's + yz? +202, A(xyz)ar ey tz’. PlIrfah) D(x,y52 x+y+z, @) Calculind determinantul functional Y=", deduceti ci cele 3 functii sunt dependente functional. 3) Determinati o relatie de dependenta intre cele trei functii. Sex? >} n>2. Considerim f:B->R, 4 15.4) Fie BOR", B= {osm Fee ae)=e™ + [¥xF-1. Sa se decidé dacd f are sau nu puncte de Ve extrem relativ. Rezolvare: 15.1) Avem Ferien? namdast rae 1 RENT) a at tn $ Saal) ntn{te heed ieee ae te) 15.2) Functia data se poate scrie: B c 1 Gay 52.Difer pezulth ct 1= A(x+2)' + B(x +2)(x—4) 4 C(x=4), + 1 penta x=-2=P1=—6C=9C= 8, mds tm36ae dol, jar pentru 6 1 1 1 20212 '4-8B-—.(-4)=> Ba xe091=5¢ re a 36° Deci, 1 1 1 f(x)=-36.- 366 (+) x4 x42 (x42) war ea) io Soe, xe(-22). Asadar, Wx ¢(-2,2), avem: st0)-3}. 1 eal 36-4" 36." 6.2" =) 15.3) a) Calculam (aplicand proprietatile determinantilor) Dhafirh)_ D(x,y,2) 1 1 1 =R2(xytaztyz)ty? +z? Axytaztye)tx +2? Axytrxztyz)txe ty’ 3x7 3y° 327 2 1 0 0 a6, ='3-(xytxztyz)ty tz x-yh xe-zi= oa eB vot Pow 53.Syst y dled, deck cele trei fanetional, yt ofsty aro ext vaya re a(vy ray ee pyre tye? Dayz), TS4) Dew . Asadar, avem punctele: Qn -1+Vane1 ee ‘i 2n 2n -1-VJane1 -1-V4n¢1 9 -1-v4n+1 an o> 2-2. = ys- a dnt2-2ant1=4" 29 geci 5, €B. # dn Peatru S,, avem: 34Parton t= CatoulDiferenfiay Vinvivly lanvi $s 2s y [oAMt242V0Ant 1-4, y deci 8, 6B. An Deci S, este unicul punct stationar al lui f'. Studiem acum hessiana asociatd lui fin S;. as e of, = (204+ De ect unde @= Apoi, pentru i# j, 2ae™ x, 0%,|, Ina? =1 (aije" ae" Ina? -1 "na? 1" Hessiana lui f in S, va fi: notim x= (2na +1); 2na +1=—V4n+1<0. - eee TT Deci, x+(n-1)y<0. 55.Jeul Diferes Cum #|,_ are atat valori proprii pozitive cat si negative rezultd cS, nu este punct de extrem. Asadar, f nu are puncte de extrem relativ. 56Partea a Il-a — Calcul Integral Testul 16 16.1) Sé se stabileascé natura urmatoarei integrale impropril s1 sd se caleuleze vyaloarea sa: dy #1)(x2)° 16.2) Sa se determine valoarea urmétoarei imegrale cu parametru: 1(a)= | =e >0. ° 16.3) Sa se calculeze valoarea integralei duble {{(x+ y)dxdy, unde domentul D este definit astfel: D={(x,y)¢R?|x+y=2, pax v=o}. 16.4) Sé se stabileascé valoarea urmétoarei _ integrale [fle +y*)axarae, unde T={(x,y,z)eR'|x?+y" sz’, oszsi}. 7 triple Rezolvare: 16.1) Avem c& 1 =lim [2 —., Pentru calculul integralei, descompunem e4ey(x+1)(x+2) 0 fiactia me in sumé de fracti simple si obfinem &: i =as 2 A(x+2)+B(x+1) > 1= Ax +244 Be B, (+2) xe a? +B=0 A 5 ceea ce conduce Ia sistemul ke: Bal” are solujia A=1 si B=-1. te dF ae unde rezultt cd avem: (x+1)(x+2) xtT 7 rales) tia] in(x-+1) - -In(x+2)) | inlo( 3) Deci i agPartea a Ii-a ~ Calcul Integral c+1)_, 1 ie = tim] inf £1 |-in— | =In1-In5=In2- in| m(£*5) m3 2 fn concluzie, integrala improprie este convergent si are valoarea In2. pte grat , rezult& Lina 16.2) Notind f(x,a) “eden feats (-a)-em stent ae ee] lo a «6, = a , J . in calculul limitei am finut cont de faptul ca we? Deci 1(a)=1= 1(a)=[4da =Ina+C, CeR. Detemindm constanta C dnd a a © valoare, convenabild, ui a € (0,00). eet _ em Pentru a@=3, rezulta 7(3)= [He =0, dar inlocuind in ultima relajie a x 0 lui I(a), pe @=3, objinem c& /(3)=In3+C. fn concluzie avem relatia In3+C=0=C=-In3. Deci H(a)=Ina—In3=In& 16.3) incepem rezolvarea problemei prin reprezentarea domeniului D. y Vom considera domeniul D ca fiind simplu in raport cu axa Ox, deci 58.partean Mea Caleul Integra) 00 Neeser ‘losysi" Aflim x); cum y=x=>x=y. Aflm x,: cum x+y=2=>x,=2-y, deci xe[y,2-J]- Integrala devine: if npr=|( Flor vye}y 16.4) incepem rezolvarea problemei prin identificarea si reprezentarea domeniului 7. Evident domeniul 7 este un con a cirui reprezentare se gaseste in figura de mai jos. Pentru rezolvarea integralei triple vom trece la coordonate cilindrice (vezi anexa *e = pcos y=psin9, unde 6 <[0,2], z¢[0,1], iar dedyde > pd pdOdz rez Determinam valoarea lui p inlocuind noile coordonate in couatia initial a conului, Objinem: p?cos?6 + psin?6 p* $z? => pSz, deci pe[0,z]. Prin urmare integrala devine: arf {ce +y")dedyde = {[i[leoe +p os): = hielo fet elle ile 59Partea a I1-a~ Calcul Integral ‘Testul 17 17:1) Sa se stabileascd natura urmétoare’ integrate improprit $1 $4 Se calculeze pa] (eer le lui Euler sa se calculeze urmédtoareq valoarea sa: ° 17.2) Folosind funcriile gamma si beta al integralé: me I = feos? xsi xdx. 0 17.3) Sa se determine valoarea urmdtoarei integrale duble [{xdzdy, unde > 2 domeniul D este definit astfel: o-{(s y)eR?|y? =x, y=}. 17-4) Sa se determine valoarea urmétoarei integrale triple [ff-avayac, unde 7 domeniul T este defnit asifl: T={(x,y,2)€R’ |x? +y" $32, o ar T=lim| -e™| +34 wr_ lis i 3 3 3° 9° , =. (fei aattt ten 2) lim] oe je 2 se 2 3 9 ce +3.) a 1 Am {inut cont de faptul c& = IF S90, pentru V k>0 >0. 60I-a- in concluzie, integrala improprie este convergenta gi are valoarea —=-. 7 17.2) Pentru a rezolva problema finem cont ca ficdnd schimbarea de variabilé t= cos? @, functia beta se sctie sub forma B(p.q)= afeos?r* @-sin*™'@d0. a Pornind de la formula de mai sus si identificfind puterile Iui sin? si cos@, din exercitiul dat, avem c&: 2p-1=2= p= 2g-1=4>59= Deci integrala devine: 617 artea a Ha ~ Caleu Afliim coordonatele punctului 4, formand un nistem cu ecuatiile calor dayg curbe. x ‘ apy, <0, {0(09) eo m= 0=> 9, | 0) yo od v0 A(A,2) Vom considera domeniul D ca fiind simp! Osxs4 {raven ‘ [x Afltim yy: cum y=x?=>y,= Ve, deel ye Iu in raport cu axa Oy, deck, Aflim y,: y= 8 Integrala devine: [f=acay =] foo ~feonfar- |v D 0 0 7 4 + . 2 Deci valoarea integralei este —. 17.4) fncepem rezolvarea problemei prin identificaren gi reprezentarea anexa I). domeniului 7, care evident este un paraboloid cliptic (vezi Pentru rezolvarea integralei, vom trece la coordonate cilindrice. x= peos8 y=psind, unde 0¢[0,2n], ze [0,3], iar dedyde > pdpddds. Devermintm Zaz yaloarea lui p inlocuind noil eliptic: 62 —— Le coordonate in ecusia inifialé a paraboloidululre porsaaba=CalobIntgea piestO + psn 038-3 pte ps Vi esp [ VF]. Prin urmare integrala devine: ges I[f>r] o> fesfieey’ vel ire (teil e newt “Je fore )aevaee] =27n.ee ee ‘Testul 18 18.1) Sa se stabileased valoarea urmatoarel integrale impropril $i sa se e natura sa » caleulere urmatoarea integrald ct a 1(a)= a (4 acosx) In(1 608%) fy, la|t=10 variabilé eat »» iar penta integrala devine: 2 “lp FH aires ie™ i 2 [= 2 sooty i! a | : nn ore i-a Vise | tea}, 2 (a ta [caren . fin! arctg0 |, na (torte ft? lta . la dar finfind cont de faptal ek arctg0=0, iar tra 7 Ollal pdpddd:. Din lectura desenului se observa ca p,,, =0, iar pentru determinarea lui Prax yom inlocui noile coordonate in ecuatia inigiala a cilindrului x? +y? $4=> p* cos? O + p*sin*0<4— p?<4= p,,. =2, deci p €[0,2]. Integrala devine: [font | f{fzpsapsno. ote) i0 = 2 Lar 1 csrtnoi | ‘fl J csososnode ira sf Q 0 agit sin?6)" 59, 2 0 0 69.Darton a. Men = Cale Nn Testul 19 19.1) Sd se stabileased valoarea urmdtoaret imteegrale improprit si Say calculeze valoarea sa: " I= fe cos3xde. 0 19,2) 8d se caleuleze urmatoarea integral curbilinie de spefa I: T= f yds, © unde (C) 7 19,3) Sd se calculeze valoarea integralei duble [f2xy%axdy, D unde domeniul D este definit asfel: D={(x,y)€R’|y2 x, ys2, x20}. 19.4) Sa se calculeze integrala de suprafafa [fy°dyde+ 2'deds-+ y*2dedy, ® 2 yo 3 oy oz unde (S):ateta (elipsoid). Rezolvare: 19.1) J = lim [e** cos3xdx. Pentru rezolvare vom folosi metoda integrarii prin a i _3t ; -=fe*sin3xdx |. Vom aplica lo 56 ined o dati metoda integririi prin parti pentru a calcula valoarea integralei J=fe*sin3xdk = (-ger*sinas] +2 fe*cosaude=(—Le*sin3x 0 5 lo 5 0 5 plrji. Astfel avem of tthe" cos3s) + 3) Lb 5 Revenind la expresia lui J de mai sus objinem: _ 5 Talim Se 3sin3x—cos3x = lim e+ (2sin3e—coste)- om3a° (5 seal (5 -e (Jino-cono)] =. 5 34 70.3. cme psinde-coste) 50, Deci integrala este 1 inut cont de faptul ci Am fin! z convergenta si are valoarea <. 192) Curba (C) are urmitoarea reprezentare, find porfiunea din clips situaté jnprimul cadran. parametrizarea curbei (C) (vezi anexa I) este: x(#)=acost=2c0st [9 |, y(t) =bsint =sint iar ds= | x (O] +[y O] r= Vasin’ + 00s" rat. = [2eostsineV4sin' + cos" tdt = afeosrsint [a(t —cos?s) + cos? tat = a Q =2feostsined 4 3ea5 [4 —3c0s*tdt = afe ostsint(4—3cos 21) at. 0 : Vom gindi ultima integral ca fiind ha v(t) de, unde u(t) =4~3cos"t, ir i '(t) = 6sint cost . Prin urmare integrala devine: i lo 3] [psa (4s 5-3 ty oo 3 3 =2} (4-308? | - '4—3c0s"0)? |= =5 (« 3.cos’ = ( ) 9 ULPartea a Hea — Calo dep i iului D. 19.3) incepem rezolvarea prin reprezentares domeni Vom considera domeniul D ca fiind simplu in raport cu axa Ox, deci fusxsy “losys2° Aflim x,: x, =0. Aflém x): cum y=x? => x, =,/y, deci xe[0, Vy]. ap a i fora p-i(e or] oe] [rane 19.4) Reprezentarea suprafeei (S) este urmatoarea: Pentru rezolvare Prin umare avern vom folosi fomla Gauss-Ostrogradski, a P(x,y,z)=m? [oe ” Qsy2)=2 122_, Rxy,z)ayz |” ay de unde rezult og: ny RPe Pa I= & © hae = sift (29? Hiedvde coum domeniul D este un clipsoid, vom trece Ia coordonate sferice generalizate (veri anexa D- psin8coso ppsindsing -6¢[0.7]. [0,27]. iar dedyds -» abep’ sindd0d pd. ‘z=cpoos® Determinaim Vv! aloarea maxima si minima a lui_p inlocuind noile coordonate in ia care defineste domeniul D.. Objinem: cos , Pee sin®é sin?@sin?@ — c*p?co: sr ——? +P os pain’ + p'cos?0 <1 => pe[0.1]. <1 Deci J= ilile 9s ing -abpsndde) 0 i ake ef s \ Ise =| J [Zaswesieoxn'e| ale =2ab cf ( Jsiv? sin? oa io ole alo 33 =2ate fie o{-seso 2028 2) ae =2abe A [singe = 5 Babic(g 1... |" 8ab’c 2n =Sabe(@ _lsinrg Ca 15 \2 4 lo 15 2 15 Observatie. Integrala [sin’@d6 am calculat-o astfel: |(sin’ @)d0 = [sind -sin 40 = [sinO -(1-cos*8)d0 = [(sind -sin@cos*@ 16 =-0059+ 88 46, 3 Pentru calculul integralei [sin*gd am folosit formula unghiului dublu 2_1-c0s2p me. sin? g B.Partea a Wea — Calcul Integral Testul 20 20.1) Sd se stabileased natura urmiitoarei integrale improprit: 20.2) Sa se caleuleze fare , unde (C) este conturul péitratului cu varfurty & PDT p i A(1,0), B(0,1), C(-1,0), D(0,-1). 20.3) Sa se calculeze ge ! : oy unde domeniul D este exteriorul elipsei “+5 a 20.4) Sai se determine valoarea urméitoarei integrale triple [[finQ+s? +9 bee, unde T= {(so2)erE+2 weee =e}. Rezolvare: 20.1) Pentru stabilirea naturii integralei J vom folosi criteriul lui Dirichlet, dupa cum urmeazi. Notim cu f(x)=sinax, respectiv cu g(x)=1. Aceste func x verifica urmatoarele condifii: 1) g este functie descrescaitoare pe [1,00) , 2) lim g(x)=0, 3) f continua pe [1,.0), 4) Pentru @ #0 avem ca Vx ¢[I,00). sinatdt| 1 1 7 =| Goose a ax Din 1), 2), 3) si 4), conform criteriului lui Dirichlet, rezulté c& I= ie aa este convergenti. “4B 0.2) Curba (C) este reprezentati mai jos. Integrala se va desparfi in suma urmatoarelor integrale: died gdted, gard, g ded ¢ deed a PAD ahthtl, bier Seep Seer Laer Seer eet Calculém I,. Pentru inceput parametrizim seo AB si objinem: — [x(t)=(I-t)x, +e =1 Oe 0, ‘=1 sete dnteee €[0,1]> br Ol 1 prin urmere 1-g 326. fe! abltbl ol ie ie Calculdm I,. Pentru inceput parametrizim segmentul CD si obtinem: 3 tee te[0, mG ¥(1)=(I-1)¥¢ +p =-1 =$ a5. ja Bl+bl oF TP ee Caleuldm I,. Pentru inceput parametrizim ar BC si objinem: Re: po (1-0) x, + 8% ,te[01]> 1 + Prin urmare Hi) =0-2)9,40= lad a aged 1-1, = 1 t-| ea [roa 2rl, es ft = [ -2dt = -24), =~ zbl+bl 9 Sepa ti-t 9 Caleulém J,. Pentru inceput parametrizdm segmentul DA si objinem: Dae{*)=(-1)x, +0, #()=) is urmare Da bee wrefont{} “(at r prin urmare t) 15.Partea a Hea — CaleuL Inte tal ——— ' f wef amd = noha Lied inconelurie P= eh tht he 20.3) Domeniul D este reprezentat mal jos. Pentru rezolvarea integralei yom trece Ja coordonate polare generalizate (vey, anexa I). ¥= ap 0088 9 <9, rn], dxdy > abpdpdd.. Pe clips, evident, p =I. y=bpsind | / Daci distanta de la punctul (x,y) Ia origine tinde la.» atunci x—>« say rezulti p00. Agadar, p €[1,«0). Vom avea ca: hes at A (a ie egetey “heap gt “pp 0M yoow;cum p= 2e[ @ Vtedy = [fee 7 [fe oof in- ge 20.4) Vom incepe rezolvarea exercifiului prin reprezentarea domeniului 7’, care este un con, ce are ca axii de simetrie pe Oz si ale c&rui sec{iuni, cu plane perpendiculare pe Oz, sunt elipse. Deci vom trece la coordonate cilindrice generalizate (vezi anexa I), 76cae ena Ha = Caleul Integral p23 c0sO sind .¢ [0.27], =e [0.1], cabs 6pxdpitode. Mai ramine st getermintim valoarea minima si maxima a lui p, desenului se observa ca pin lectura CA Prin =O, iar pentru detern minarea lui p, a inocu noile coordonate in conditia care defineste 7 lome open aphing niul 7. Objinem: ay deci p [0,2]. = 27 => p}(cos'O +sin’0)= 2", prin UMAFE Pox Integrala devine: {pale +y* }aedyde -{( jo + p?cos?O + psn) |= -of {joe +e Joie | Pentru rezolvarea integralei T= j pln(1+ p?)dp vom aplica metoda integraii 2 prin parti, f(e)=1a(1+ 0°) =F (0)= 22 : ae Pin( (149? I -[ pee. #(e)-2>8(0)== Ultima meen se mai oF J in(iep?)4C. fo-ijo- Foam") Deci avem c&: serie, dupi efectuarea —impirjirii fo 2 fF 2? eel E(t] patie? Fog = 7-2 (+p?) lo -(E+j}n(e2)- 2 Revenind la integrala tripla avem: off Sjoowe)- {feeders}? aale ; (E* (+ “a, Parton nthe ne 12a[ ey 6 ye?) de fl Pentru rezolvarea integralel 7 = F'o In(t+2?)de vom aplicn metoda integra prin parti, re) ines’) 2) 2a = Gr +12in2-17).a fia ~Caleul Integral Testul 21 1 Htesttott ae e calculeze aria limitaté de curba; x} +. ys4. gid) Sas sg Se onsen integrala inproprie cu parametr: P(t)= fem Xa, 120. SO 0) Arita C integrala este convergenta si cd functia F este continud. 4y Aritapi od F este derivabila pe (0,0) si determinati F'(t). d Determinati expresia functiei F. 4p Deduceti valoarea integralei (integrala lui Dirichlet) Fsinx fa. } x 113) Caleulafi integrala dubla {{ xe’ dedy, unde D este definit de conditil > is +y <4 Osysx. 214) Determinagi volumul corpului limitat de suprafeele: x* + y* =z si vty=2z, zS1. Rezolvare: 202 21.1) Scriind ecuaia curbei sub forma: x? + y? curba este o astroida (vezi desenul alaturat) care admite parametrizarea: x=8cos"¢ 7 y=8sin2y’ El 27]. , deduce cf respectiva Evident, aria cerutd va fi de 4 ori aria Cuprinsa in, primul cadran. 2Partea a Il-a — Calcul Integral Avem: “2 1 " 4=4f [y(e)x(O|dt=4 J 8sin’s-24c0s?¢sin tat = 768 J sin? sin? (cos? 4 2 _ a= 96 f (Los). =F = 768 | > *2 =48 | (I-cos2r— cost +c0s2t-cos4t) dt = ° 2a m2 #2 cos2t-+c0s6t =4s| [ar Pooszrar- feosardt + f SAE ar |= 24n, o 0 2 21.2) a) Vom arata ca: i) Funetia g, (x) =e" este monotond si marginitas ii) f ‘SINX de este uniform convergenta. x Va rezulta ci integrala [e~* = de este uniform convergenta, deci funetia F x este continua. i) Pentru t>0=> -tr< 0=>e™ €(0,1]. Apoi, pentru orice 20, fixat, gi (x)=—te™ <0, deci g, este descrescatoare. Six ae y +f SID oe Cum tig 2 = (deci limita existd gi este i 4b finitd), rezulta c& J, este convergent. Cum L\,0 (pentru x—» 00) gi functia e ‘cosu—cosl) este mérginita, conform criteriului Dirichlet, h(u) = [sin xde 1 rezulté c& J, este convergenti. Asadar J sin oe converge si, deoarece nU x o depinde de ¢, este uniform convergenta. ers ee> r1ea = Caleul Int sin a . Avem: =| or pre £6) nx. Va fi suficient sit probam * -weinxde este uniform conver Fie . zi ig sin rgentil, Fie @>0 arbitrar fixat, Oricare ar fi 0 _20,rzaaver: lessing|se™™ gi Jere ; 0 conform Criteriului Weierstrass, integral Jevsinxdx este uniform 0 convergent pentru £2 a, Aver: F()=-[esinxde | +A feeos ns] a oO lb fo 1| cosx =--|——e t) -t (6-0 finut cont de faptul ci functiile sin si cos sunt marginite, iar lime” deoarece 120 cici t2a>0). , 1 1 Deducem c& F()=-3 Py may Vt2a. Cum a>0 a fost arbitrar, rezult c& egalitatea are loc Vt > 0. 6) Fie F()=[- jdts-areige+C. Cum lim F (1) = [02% a= 0, renal 0 C-aretgco=0, deci c-Z-020=5 si P()=5 att vt>0. 4) Conform punctului a), functia F este continua. Avem: Fsinx . __(t jitar=r(0)=4gF (=I Fe) ° 21.3) Conditia 1< x? + y* $4 inseamn’ mulfimea punctelor (x,y) cuprinse in ru! cereului x* + y?=27. Conditia exteriorul cercului x*-+y*=1 gi in interi primul cadran, situate sub prima pdpdd. Din desen se Ved ys psind imediat c& pe[l,2], 0€ [ot]: Avem: ania 2 (oni [Jseraca= i{ | pe psoste lp, iol J ca}n= aepenow'! \ o (2 2 jo -t}o= 2 : 2 in ultima integrali, integriim prin par{i: fo,2. «loge 2 2 peBdp= ~$+ J petap, i 2 pp lp 1 2 pe dp =Vipe| Ja felidp = 23-0 Vic —26l h 1 =2(VE-t)e +(2-va)e p meas i Integrala din enun are valoarea (/3— ile + sat) 2 21.4) Cele dou suprafefe sunt, ambele, paraboloizi de rotatic, marginifi 4 planul z=1, eeCalcul Integral proiectia D Pe planul xOy a domeniului V se determina astfel: in punctele 2) de pe paraboloidul de exterior x*+y*=2z, penta z=1, objinem vey <2 z=0 (x ae vty = 2. Rezulta of vtysl Isx+y? <2 2 De a ¥2_ vem c& D=D,UD,. Fie D { z=0 gel ck integrala devine: il feof Le c= Le «y= 1-23, al eat z=0 % Folosind coordonatele polare, deducem succesiv: af 1 Le i(Jose jo =f] aXe 4 4 1p!” pe # iy =n-——S =—. (foe}o=s 1a of =*. of =, ot" =5 i= [fae] oa in final, volumul va fi egal eu 5. 83.W qontetl gto al en a spontitl » t wel yet Ne yr 7" r) aay? y’): Sai se arate eg este ah linpre 2.1) Se denernnine nan anegralel pret eel suaafle (v ae pay Hie 1 lung "dvd Himitat de curbel L> ld. 32.3) Sd ealewlez? Irv ay el ¥ 22.4) Sd.8e caleuleze [vx unde 3 i . $ Rezolvare: andul se anulea7 anat in 2, eft gi in 7. De 22.1) Numitorul fraofict eared integra’ ; xl ; ‘a, Yom studia separat integralele improptii he I Ie si fey 0-) ergente, atunci [ sunt ambele conve acee! 1 ce pact I, si I= 2S e—2) (7-2) {egal cu suma lor. Daci miicar una dintre ele diverge, atunci este He si 1 diverge: Studiem natura lui J): 1 xtl _3 7 Sao TT Deci aq(#-2) L,>0=> I, diverge. Asadar avem c& J este divergenti. pea =e. Deci 2! ii i 94la coordonate polare { = pcosd yw) grecind | y= psing’ Cumin curbei se va serie: p' =4(p* cos" 8 - p*sin?9 > este 0 lemniscatt (vezi mes p= 2e0s20 = p(0), 1 odin primal eadran nD Events lungimen sa va fi de 4 or Aver: a t - 1-4f {"@)+[0(0)] 48 nth fosan(- St) 0 0 2Vc0s20 4 cos?20 +sin’ 20 1 =f 22M sl 8 J foos28 3 Joos 20 Cuschimbarea de variabila t= e obtinem succesiv: 1 8 at=8 dt a i. ie sf i i-e Ke 4 Primitiva (ee +1 y aa fe(-t+ 1) ‘at pet Verificim dacd itufiilor Ceblisev: m+ este o primitiva binoma, de tip "(at" ' A fr(ar +6)’ ar cu m=0, "= 24, suntem in vreunul dintre cazurile oscil aplicdii subst 1 mean p=-5e2, intttaget, i) * prin ana elem (aye Ee 1 po-482- entre Dewolin in Asadar, primitiva nu poate fi exprimat Serie de puteri ale lui ¢ funofia pinomiala (1 a gg |Partea a II-a — Calcul Integral - 21-3 -Svec(20=1) an te(-h1). Altfel seris (1-1)? a een) »te(-L)), pe orice interval inclus in (-1,1), objinem: ane Integrdnd termen cu termen 1 eed BeSean(2n-N)t (yore 46 (an) ane Aplicdnd criteriul Raabe-Duhamel, s¢ observa ci seria de puteri Obfinurg converge si pentru ¢=1. Asadar, on 1 21.3.5 eau (2- Mt popes See een L=8] hor at =8+ 825746 (an) ane 2 din partea [a lucrarii de fata, avem: (Qan-1)_ 1 _#-2,1 we(2n) “Bnet 2 2 21-3-5+..(2n-1) 1 . renultlicl S6(an) antl 4 Dar, conform exercifiului 10. cum > 4n+1 2(2n+1) in concluzie L>8+8-4=10. 22.3) Hiperbola xy=1 si parabola x= y? se intersecteaz in punetul (1,1). Reprezentand fiecare curba pe acelasi sistem de axe se obfine domeniul D conform desenului alaturat si se constata cA acesta este simplu in raport cu Oy. Proi : roiectim D pe Ox: pro,(D)=[1,2]. Pentru xe[1,2] stabilim yp, 51 Yo pentru care paralela prin x la Oy se aflain D. Yerin S€ Obfin = i le tf pe cuba y=, deci 1, =, iat Yay 8 obfne pe cura #=7 (cu y>0), deci Yau, = VX. 86mai intai cal! (yt2)-2 vi a dy=-yhi 42xIn(y+x)f" Vx +2xin(x+ Va)-2st{ 244) mi 1 eazsin(eo i) -2at soon Ffo-t) sf fom s)ee—fam(e+ pam toil stisfatia de a finaliza calculele, folosind, eventual, sugestiile: iin ultimele doua integrale se foloseste integrarea prin parti, 2) in integralele rajionale se descompun fracfiile in suma de fractii simple issu, dup 82. se aplicd teorema impértirii cu rest, 5) in cazul in care apare o integralé de forma JR( sve} ou R- functie sajonald, se recomand’ substitutia Vx =¢. a 4) Suprafata a yrez? este un con Din aceasth suprafajd avem numai yoqiunea corespunzatoare lui ze(0,1] sy20. Pwiegia ui Z pe planul xOy este iieiorul si frontier semielipsei 2 +» y20. locarut no: -|2 eel stu, z=,/--+y?, deci P= z=N7 y deci p= 47 eolcul Integral Part Putem serie: [fy=do = [Jroz h + x ely = ifr +32)" edy, : D } z Reprezentim D in planul xOy: Fie I= [xy /5x? +32y'dkdy. 3 Notim 1, = [fxy32y?+5x'dedy si ou 1, = [f-y32y" +5x*dedy. Pentru 1 a % 2 facem schimbarea de variabile: {; (xy) v(xy)=y iar J = =-1=>|J|=1. 212 B12 ele 22 Deci 1, = [xy J3297 + 5x dedy= [J -wwV 320" + 51 dudv =-1, 2 4 in concluzie J = J, +1, =0. 88Testul 23 mnorice NEN, NE2, aaa integrala: pent yw) . why ae. x41 jot lest convergentd. arava eulati Haus cal onsr 0 sirul ae Fett fy [0,0 yf, (ey 1 ai converse : ual lao furctic f :[0,c0) > 00. Este convergenta uniformed? 2 a: tint, = [/(e)ae. I= =$ yesting) deel Z 7 +B ainy}p, unde punctele A(2,0) si B(11) sunt considerate pe curba de ecuagie peyr-2x=0. 333) Sa se calculeze {Kk (x+y)dxdy, unde D este limitat de curbele 32) Calculafi 1 y-xyt1=0, x+y'-3=0, y=> yel. x de y +27 <9 234) Sase calculeze [[{e‘dedydz, unde Vi: xt+y?s2?. r 220 Recolvare: 31) a) Avem 0<1, sf a _a=limareige =, deci, folosind criteriul de ar comparafie cu inegalitafi, toate integralele J, (n22) rezulta convergente. 1 Y)Inintegrala J,, ficdnd schimbarea de variabilé x" =—"— rezulta x= as : J ~—x7dt. Pe de alt parte, se obfine cA t= 7? deci cfnd‘alcul Integral ,avem £=0, iar pentru x, tol. Integrala /, se serie atunci: 1 1 Se stie inst ca, pentru p (0,1), a 1 * T(p)P(1-p)= _Ludnd p=—, rezulti 1, (PIT-P)= pa a in particular, avem: i n= —— 7 2016sin—— 016sin 5 ¢) Daca x (0,1) este fixat, atunci lim =. Pentru x= LA(t)=5.¥n32, Ba : deci tim f,(1)=4. Fie acum =>1, fiat, Rezultse& im =0. 1, xe[0,1) Asadar, ff, unde f(x peel 0,x>1 Convergenja nu este uniforma (in caz contrar ar rezulta cf este continua, dar, in mod evident, f nu este continua in x=1). a n iim wn ia ff (ape= [are 4) Conform punctului b) avem c& lim J, ae sin— n =l1. 23,2) Din x +y?-2x=0 rezulti (x-1)'+(y-0)' =1, deci curba data este cercul cu centrul in (1,0), de raz 1. Conform Anexei I, de la sfirsitul citi pentru a parcurge aceast curbii intre punctele A(2,0) si B(1,1), pute folosi 20 |a aveste expreail In i ungem 1a oO integrala vi ai Mai simp pte ay inns f one wai My forma Pedy +l, jo ie weed te Mores: yo aud XP . inl aol 'y pxsin xe (f + ysin a. iar J, ifoe observ “punel ch J, este independant de drum, cci, notind al gesiny gi OC vons ysiny, avem 2P . 22 . Vom Mo ame ge pone, dru AC UCR (AC, CB segmente de dreapti), cu C(1,0) => fl nef a fa a c A x a vom avea ca: cos 2 -sin2—cosl+sin1, ai imtegrare prin pani. RBG Sl ae=0 J=Y0Sys1 si vom avea cd:Partea a Mea = CaleuL Inter —cosl vsint) Agadar, J, “i ‘ (cosa _ [x(t)=1+ cose a Pentru J, folosim parametrizarea cereului: w()=sine °C 0-5) Reng dy = costdt, Atunci; ! i 1] sins? cos’ 5 . +cost)sintcosrdt = | 24)" _. S 1 ill + cosf)sin¢cos, il 22 | | 3 In conctuzie objinem et =. 4.2{ cos2— S82 _ cost sin) 5. 8 2 36 23,3) Din relaia y? —xy-+1=0, rezulta c& aa SRV sR Cum f(y)=0= y=-1, f(y) =2y- pO) aS > Tim f(y)=-«, lim Vf ( Y) = +00, se objine pentru f fara tabel de ae 1 y [0 -1 0 z= Sf | ttt tr == |----==== O++4+4 +4454 tale NO \ a \ 1 , a |_| B S| ttttttt+4+0-— Tol tthe ee tee4eeeeeseeeay gi graficul: 92&(y). Din intersectia lui foug =3-y’, de unde 2y? ~3y+1=0. Se observa radicina frjind polinomul de gradul 3 cy yy, objinem imp’ ; a =l+ e(y-D(2v#27-1), deci SS yes, pele ysigin acelasi sistem de axe si findnd cont de limitarile tind ypfine urmatoarea reprezentare pentru domeniul D, col Igyshe§ re -3y y ree Proieetind pe D pe Oy, deducem succesiv c&: py 1 re [J+ 3)axay= | ‘Tera I~) Hor e-]ocfo-n eae Stier Satisfactia finaliz&rii calculelor. a jn origine raza 3) cu 4) Inersectind sfera x? + y +27 =9 (avand centrul in origi onal 42 +y 3 to OS ig bh 9 = Ita 27 == 2, rezulta 2? 3— Ja coordonate sferice (a se vedea Anexa I) si avem: = psin@coso psin@sing, dedydz -» p* sin@dpd@dg. Valoarea minima a lui p este ig pcos origine, unde p=, iar cea maxima pe sferd, unde p =3. Minimul lui e este pe L Oz, unde @=0, iar maximul pe punctele de pe con, unde cos = “5 2 deci 6, = é. Domeniul inconjoara complet axa Oz, deci p< [0,27]. Rezult: 3 [fecasavte j i(c (er p'sino)o eo = 0 -(f-}i Jo je 79 psinOdO |dp =-2nfp Jer (psina)aa dp= 0 [a Prnoe 3 | 2 a £ 1 = _ =2n(1- son, an[o Jed Honan o[er e jonants 1). ook & unde avem ca: 94, 4 1=feetdr. > [peFap. a 1 gisim /, =2e' +1 gi 1,=(3V2~2)e% +2, deck rift parti ot? paa(20-1-(E-2})Partea a Il cul Integral Testul 24 24.1) Functia continua y:[O1>R, y=y(X) satisface urméitoay, v(y? +1)-x(" +y")-¥' 6 ytey?+1=0, Wxel[01]. sq se “ant cial corpului objinut prin rotafia graficului, functiei y in jurul ox, “eterna, tio, 24.2) Si se demonstreze cd integrala jv “dx este convergenta si o4 _ este mai micd decdat 4. 24.3) Se considerd integrala dubla improprie {{e"*” dey. 2 a) Sa se arate cd I este convergenta, b) Sa se afte valoarea lui I, ©) Sa se deducd valoarea integralei J ede. 24.4) Sai se calculeze: Wie te® (lex? 47 +2 “y ayy unde V: Isx?+y?+2? “ x20,720 Rezolvare: 24,1) Relatia dati se poate scrie (y Pe ae -1)=0, de une yi tay? (x7 +1)=0. Cu notatia y*=1 (t20) avem 7? +a-(x?+1)=00 _ ot [57aA unica solujie pozitiva +=—=*VS¥ 44 4 sagan y (x)= FE A 2 ’ 2 2 \ volumul cerut va fi ran] olten 2 free [VF ota) e $3! 7 0 0 1 uride J =f V5x? + 4dr. 3 Avem ~| a hi Gera]Co imenrnnien _J, folosind integrarea prin parti in ultima integral, Fl, fe Qin ses , iar vad wire sguopcarea reg lui L'Hospital. Pentru J,, observiim cd, dactt x22, avem Le 4, , deci oshsf a= -f-4 =>, agadar gi J, este convergenti, deci set dat converge. pens estimarea valorii, vom cduta un majorant pentru J,, deoarece stim deja ci Noid f(x)=27, x(0,2], rezultd c& f (x)=(e7™) =e°**(-Inx-1) si sanul i f' pe (0,2] va coincide cu cel al lui -Inx—-1, Avem: -Inx-1=0 shr--lox=1, e * lo i 2 e TO ee f() T | 7 e \ ‘See, axiom functiei f este -() =e <3 Ht a= < fara 2. Rea ox 1+, pdpdé , de unde vom y= psin Wier +40 Le 2pap| 2,28 Af -edt=a(I-€) ne f{h ‘pdp 0 = Ja af? pap | 5 yet 74 | b) Evident, lim/, =1=1, deci integrala converge si are valoarea 7 - unde am m0 | =ates a 1 5 : ° fetac=fePacs fords sat [evde= a-e @ 0 i 1 1 I a= fede. Rezulth cl integrala Je ax este convergenti. ° 0 rl Analog se arat& i ci integrala J e”* de este convergenta. wje{fers)e [feral joa) rane |a yy ca otdve dT evn pee oh J ea orl fer"de se numeste Imegrala lul Polsson gi we foloseste in teoria ‘ pair ca gl in alte domenii ale matematicii, yy taal limitat de sferturile de sferd (S,): { £20,220 Md) Domeniul este cel ayy gy [Phy tee respect’ isyf x20,220 x Treciind la coordonate sferice (vezi Anexa I gi testul 23) se constatd usor c& x= psind cos y=psinOsing, z= pcos0 o-Z5} deci {ff lhe | ile sind ae} lo=| |e Jono ice (+e) 4 loa Vom nota cu K=a)) Vinay” si o vom integra prin "y dedyde -> p? sindd padde, pell2], o¢{o4]. 2 parti, aut 400° 47 Gn fag a nea prin pari). ; atm afd 4 Mele? oz i luzie etude = (-4 ore? 5) 100 ——, teyp inteseal Testul 25 ast caleuleze . pil F(a.b)= [4s b> 0. a ge calculeze frvds, unde y=ABUBC, A(0,2n), B(2z,0), yi a chem ay ty =(2n), Bley se Gene ty =C ) te {irene ste[2z,4z]. 1 w+y-4xs0 | dxdy, unde D: ; gstse clout? We +1) {ees x’ cosz ydz, unde dc iul Finda oe calculeze gy sw caer {If 2 2 wietsy pay tz? S16 Reolvare: 41) Pentru studiul convergen{ei integralei si a posibilitatii aplicdrii derivarii sbsemnul integral se poate proceda analog cu exercitiul 21.2). Avem: OF nat Ve 1 tie i fe dy ea Tele dt, aa Onlom exerijului 24.3), f e“*dr = Vi si, cum funetia e™* este pard, a we Je a=. Ay, OF Spe dest F(ab)= Va C0), unde C(6) exe 0 & 4 Cn rape 7 - ; * . 8 de pone or &U @) introdusa prin integrare. Precizim ci C nu depinde Seong depinde deb, intrucdt, prin integrarea in raport cu a, noi iinetie si de a, side b. dj “Flab) =e Va +C(b), prin derivare in raport cu 6, rezulta egalitatea , 101(). | , gisim ar _ ol Sear deci C(b)=vavb +k (k constang, Dar analog cu calculul lui £ (% Din (*) si (*). C (b) Jevr TP in final, F(a,b)= x (Vb —Va) + Asoum F(aa)= a k=0 si F(a,b)= Vx (Vb -Va). 25.2) Curba 7, este un sfert de astroida, situat in primul cadran, iar y, este aly ly + Tery bucla a unei cicloide. y Notim cu J integrala din enunt. Avem T=h+h, unde 1,= [ods, 1,= foods. Penta 1, 2n\A a ie consulténd Anexa I de la sfarsitul lucririi, gisim —_parametrizarea B Bp. f= 2m 008° Le 0 2n ano y=2asin?t’ 2 Rezulta: oe as = [x ()] + Ly (0) Pat = 6x, Joos? sin? ¢(cos? + sin? ¢)at = 6sintcosfl Feo = 6zsintcostdt. Atunci: e i” - 242° Joos! sin‘ rt = ~3e° faint 21dt = 3 Z i g 4 = 2 fa afeosars jLesosse ‘ + a | 0 Pentru J, avem deja parametrizarea, Rezult& ca: 102,7 0) (1 -cosr) sin? tdt = V3 meosra = =c08! y= 2,|sin? Lat = 2 _t oor yo fate ime " ucsent-emdsing oferta Feointar | 4 sina? = 2 ~2sinL£a 2 It. ty t n tsin=dt |. inta+ | sintcos 2 } 5 iy ordine, cele 4 integrale apdrute cu J,,J., J, J, si vom da cate 0 " indicatic de rezolvare pentru fiecare, lasdnd cititorilor placerea de a le # 3 oot oes . . \ pear Je [tsingat se aplic& integrarea prin parfi, luand S(t)=t, wt g()=sings a f + penta J, = J tcostsin xt se transforma, mai intdi, produsul “cos-sin” Es ‘ in(a+b)+sin(a—b) in sumi, cu formula sina-cosb = 5 + apoi se aplicd inegrarea prin parti; ts peat, = sintsing dt se transforma, mai intdi, produsul “sin-sin” in is cos(a-b os(a+b) sumi, cu formula sina-sinb = 2 or oy * at . * peau Jes Jsintcostsin Set, se serie Je=4 f sinatsinga, apoi se is ie Procedeazi ca la Jy. ‘i isos, na l®Pem cu o observatie preliminard, Ori de eéte ori avem o conde data Peele, este avantajos si vedem, mai intai, ce s-ar intampla dacd am te. dy “Sly in cazul nostru: tye : 2 _ 92 Beng, At=0eo(2 —4x4+4)+ ? =4eo(x- 2y +(y-0) =2, ercului avénd centrul in (2,0) si raza 2. 103parteaal s0| ————— le (xy) aflate in interioru| Sau pg tel <° gnseamna pune ; ir Ong x gi yex3 sunt drepte ce tree a . i, rmna mulfimea punctelor (x,y) 4 “Bh, Conditia “ acestui cerc. Apo, Y~ conditin —xsyxv3_ fnsea deneupra primei drepte Domenisl D este cel din figur si sub cea de a [I-a dreapta. * a de mai jos: x= peos® , dedy > pd pd0 iar dis y= psing? @Y > P4Pa0 ir din de Trecnd la coordonate polare sven se observa imediat c& 0 € =, Evident, valoarea minima a lui p este0( origine), iar valoarea maxima se atinge pe cerc. Cercul nefiind cu centul 2 origine, p nu se mésoari din centrul cercului si, in acest caz, valoares 8 maxima depinde de @. Scriem ecuatia x” + y?—4x =0 a cercului in coordomt polare: Pp’ c0s?0 + p?sin?@ = 4pcosd => p = 4cos0 = Prax Deci p<[0,4cos0]. Nottm cu J integrala ceruta si vom avea ca: Pe wr p HO. a (6° cos*@ +1)" Calculam separat integrala interioard: Aca re 1 4 a5 0989) | ——P, po: = © (pcos? 0 +1) Jeo ! Gover” 104cos'8 Loeos'd v1? ran satca K= | ae Teese {p42 Pentru a catouta integrala K, an 0 4 spimbarea de yariabila tg@ =t => dt= Sarg accent A (#2 §o4 f (+1) an laté ae In Sy 16 it i | Pet 1 2(§+1-16L, unde am notat cu L= leap Pata calcula L, scriem (ea ston 20 417 =e + 2V07F +(VIT) + (2-207) =( +7) ~ {bsir- =) -(e -\2NI7— 2+ vii)(e + /aNtT 21+ V7), cele dowd hiinoame de grad 2 avand A.<0,Notim a=2VI7 -2, b=VI7 si vom Bea: 1 At+B , _CrxD (Parvo) vareb) Poareb P+areb: Dalcaleule simple gisim A= aye B= D, rezultt a 2b 8 =] stra thay] 2ab\ \P-attb tated Caeutimn una a3 ‘na dintre aceste integrale, cealaltd rezultand similar. 105,Porter a Hea Cateal Intenral ee i \ 4-2 if Mea ava 1 fea+d ean a), nt) ayy Pa ef d yt a af 2 ! @ 2 Tra aot “al tp a5 2 4 4 4 avi rb 2 + 4 spittin Ta 7 2 te Mb ‘] “ 4 2 2 3-av3 +b a 1 wWi-a dipdcavar ' baret, 2 ieaeb Ta on es ek ‘are se inlocuiese valorile pentru a gi b, 2 2 28-4) Hiperboloidul ew dou panze elated taie axa Oz in puncte. (0,023), iar Sfera x74 y? 4.22 =16 in punctele (0,0,4), Domeniu V=V OV, este cel din figura, Fxerciful pare inabordabil, datorit integrandului, Dar, de apt, ex foarte simplu daca observa ct: i) D este simetric fagi de origine, rr oe ‘ercitiul devine