IRVIN D. YALOM, MD Darul psihoterapiei Scrisoare deschisa citre noua generatie de psihoterapeuti si paciensii lor ‘Traducere din limba englezsRedactor Anca Leptidaty Consultant de specialtate Simona Rau Copertat )) emo mn whew gritfons0 DIP; Ofelia Cosman Deserirea CIP 2 Bibliotecit Nationale a Ramin YALOM, IRVIN D,, MD ‘Dacul psthoterpiei: srisoare deschiss pentru noua sgeneratie de erapeuti i pactenfi lor / Irvin. Yalom, MD; {rad Aurora Gal Marcu. © Bucuresti: Vellan, 2011 ISBN 978973-1984-759 Gal Marcu, Aurora (td) 15851 livin D.Yalom, M.D, The Gif of Therapy Copyright © 2002 by Irvin D. Yalom, MD Publicat pent prima dats de HarperCollins Drepeurile pene tradcere au fst gestionate de Sanda Djtstra Literary Agency Toate dreptil rezervate (©2011 Edita Vellant Toate drepturile asupra versuni in Limba romin apartn Eater Vella ‘Tipart a Radin Pint, prin reprecentantul ponte Romania 4 Colours, ww colours Editura Vella Splaiul Independenfl 319A, Sema Pare Sector 5, Bucuresti vwoewvellantro ISBN 978.973-1984-75.9 Pentru Marilyn, sfletul pereche de peste 50 de ani, ‘ay mumardtooren continu.Introducere ste intuneric. Vin la cabinet, dar mu te gases. Est gl Intra i privwse in ju. Singurul ora pe cave wd este pilin de panama, pind toatl eu pice de pianjen Visele pacienfilor mei s-au schimbat. Panze de paianjen imi invadeaza palara, Cabinetul mi-e intunecos si pusti Fu nu sunt de gisit nets Pacieni ig fc probleme din cauza sanatafii mele: voi fioare acolo pentri lingul drum al terapiei? Cand plee in vvacanfa le este team’ ei n-o sf ms mal intoreniciodats Se imaginea7A participind la inmormantarea mea sau mergand la mormantal meu Pacienfiinu mai lasds8 it c8imbstranese. Darin acest fel doar is factreaba: oare nu eu le-am cenut sisi dezvalie toate sentimentele, ginduriesivsele? Chir i poteniali pacienfi intra in cor 5, fd excepfie, ma inimpind cu {ntrebarea: , Mai primi nc! pacien Una din principale noastre modaliti de anega moartea este credinfa in fap c& suntem special, convingerca c& suntem scutii de inevtabilul biologic sa vaga nu ne va trata la fel de crud cum i trateazs pe tofi celal. imi amintese de oftalmologulla care m-am dus cu mull an in ura, cind incepuse sd ma lase vederea, scare ma intcbat ii ani am, apoi mira spus: ,Patruzect si opt? Da, exact conform program biologie!” ram desigurconstientc8 avea perfects dreptate darn steafundurile mele am simyit un urlet de revolt: ,Ce pro- gramare? Cine conform programari? Poste tas ali, cu "MG speriecind fm dau seama ci intr intro perioads a viet deserss ca térve.Telurile, preocupsrile si ambitile ‘mj se modifcd int-un mod previzibil. Erik Erikson, in8 Teun. Yavone MD. Sudiul despre ciclul vie, descrie aceasta parte a vie ca tap generat, 0 perioads postnarcisista Cand atenjia se abate de la expansiunea sinelui citre grija si interesol pentru generafile care urmeaza, Acum, lasapteveei de ani, 5tiu st apreciezclartatea viziuni lui Erikson, Coneeptul ha de etapa generativa mi se pare corect. Vreau si dou mat departe ce am invafat. $i cat de repede, Dar astizi este extrem de problematic si ofertindrumare 5i inspiratie noii generafit de psihoterapeui, deoarece domeniul nostru este intr-o mare crizi. Un sistein de ox, nitate bazat pe principiile economiei de piald impune modificarea radical atratamentului psihologie, ar pei. {erapia este obligatis8 se rafionalizeze, adic in primal rand sf fle necostistoare si, vrand-nevraind, de scurtd durata, ald $i nesubstangial ‘MA ingrijoreaza unde va fi formata urmitoarea generafie de psihoterapeuteficien, fn niciun caz in cadrul proges ‘melor rezidentiale de specializare in psihiatrie Psihiatra cote pe punctul de a abandona domeniul psihoterapiei, Tineeil psihiatr sunt obligafi si se specializeze in psihofarmeces logie deoarece asiguririle medicale ramburseaza cheltuios lile minime pentru psihoterapie, respectiv practicienit co {axe mici (cu alte cuvinte, pregatire minima). Cu siguraayd ‘generafia actualA de psihiatr clinicion, specalizal ait Psihoterapie dinamic, ct sin tratament farmacologic este specie pe cale de disparifie. Dar ce se intémpla cu programele de formare in psiho- logie desfsurate in clini, alternativa evident pentru a umple golul? Din nefericire, psihologii din clinic we cere frunta cx aceleasi presiuni din partes pieei, iar in major tatea seollor care acorda titlul de doctor in psihologie so Preda o terapie orientaté spre simptome, de scurti onacs si prin urmare, rambursabila Asa ci ma ingrijoreaza soarta psihoterapiei faptl Pate fi alterats de presiunile economice sf sardeta prin Programe de specializare cu o durati radical scurtats Ca toate acestea, am increderea cin vitoro serie de erapeuth Darul psitotrepici 9 rovenind din diverse dipin educaioal (psibloge, Eons aes socal conser peor ets lnc) wa contnan sa urmezecrguroiate cars post Crier citrate Scomomld atone ‘or gs pln domi de crestee peel schimare Gare vor viens se dedice pshoterapi pe dust ne- determina Pentru acest paotrapeus ocx peng sets Dan psatape to rah emi Ins cand actionez in cadrul de refering existential, In doperare co urmarea confrunti‘ew rata ude ae seseatice40 ew Vato MD, Definiapsihoteapei existent: Psioterapa eit: Jul este oabordare leaped dnamicl ce a consatoeet supra nsitr cre au ncn exe Permits linge acest defini cones cari cand expresia yabordare dinamies" Dinac ares! ott nine profant sf una tect. Sens prfan al it dams (proveni din radicina greacs dst, a even puters forjt) implied ideea de energle sau vitatae (ce alte cavinte, dinamo, unjucstrdinamic de otal sa wots politic dinanic), evident irelevanta aie Dat dact soeete éste semnifcaiatermenclu, cind il apicim la protee noasta tunel care terapeut ar pretind fc ale dees dinami, cu alte cuvintunterapeutapatic sine? Na foloese dina" nena thee care pete ea de fort, dae are originea in modlul ce fenehn hare mental’ descis de Freud, conform cistie otc aflate in confit in interior individ gencresea eel de gandire, emosile 38 comportamental aceon Nl mul ~ sacesta este un punct crucial acest eae Jn conflict exist la var neu le conse, tee feed complet inconstint. Asada, psinoterapi existengiai este oterapie dinanics care la felca nenumdrateleterapipsanalige coneetoa ci fore inconstente inluenf unchomarea corsets Diferenele par ins in fancied rpuraul a neshares Cate este raters forjlointerioare alte cogs Conform psihoterapii existential, conic meroe care nu ne da pace provine nu doar din lpia cu instil reprimate, imagine parental (au alte personae ae pera fn copii mia) ineratzate of cr rominis ‘enele unor amin traumatic uate, 9 inconfuntes cu ,daturile” existentei, i - Si ce inseam wdaturile” exisenei? Dack am bloca saulam suspenda tre patanere”problemele de heat ale vii sam refecta profund supra cones osene in fume, ajungem inevtabil Ia strururle ofa ale exisenei (Celine supreme, x 98 flakes cepres Daal piboterapet teolgul Paul Tlic). Din punctul meu de vedere exists patra nent supreme care prezintt mare interes pentru Fototerape: mosey, singursats, ensu! veh ibe EBs care dinte ole va fi efit dca ino soxine separa). Stuer mas intebatadesea de ce nu spin pro- gamete de formare in puhoterapie existent, Motul Exerc nan concert nica oer existe ‘fir. cai sage dsc, desne tore, Dect st freer deovot programe de stud de psioterapte e+ tenia prefer supimentez educafia tron pathoera Peuilor dinamic bine preg, cand mal Seal Palen ese Process continu. Cam arat in practic psihoterapia evistentials? Pena a spun Is acsnts neat rede Taatetnconsiderare tt cnn cits procesu cele dous aspecte major ale discursull terapetc Confit” Snacomina exact ees ce denota~ cuvintle pe cre lespu nem probleme concrete abordate. Proce se refer la O diensiune otal difera plexes de important relia interpersonal cinte pci terapeut ind ne refer Ia proces he interaj,itre= brea pe carene-o pune este Cen spun cwintle (pe {hunt comportamental nonverbal) despre natura rele Sine pale implicate n iterate?" Dac cine rar cberva dil de trap, desea ar chua in zadar discupi ing expe despre moat, ibertatesenoul vigitsausingutoe Unasernenen cond tise ae putes prevent interes doar pena un (a top) pacieni Im anumite staf tote) le terape, De {apt tin terapet ficient ns a rebel nila nce 2 frjeze disafia etre un anna confnutsTeapa nn tr se ss pe tie cp elie Darclack neva arcbuerva aces! sedinf cu scopatde adescope un prs aracternc ce denva dint onentare txstenfal va descopent cu total ata povest. O ses baltate ma mare la problemele existenale fener12 aIND Yatom MD, prof natura relaie dintre terapeut si pacient i afectenzt fiecare sedintd de terapie. Ma surprinde si pe mine forma particulara pe care a capatat-o aceasta carte. Nu mvam asteptat niciodata 34 seriu o carte cu sfaturi pentru psihoterapeufi. Dar, privind retrospectiv, stiu exact care a fost momental inifiah Acum oi ani, dupa ce am vizitat gridinile japoneze Huntington din Pasadena, am vizut ci fa Biblioteca Huntington era 0 expozifie cu cele mai bine vandiute cérfi din Marea Britanie in perioada renascentista, asa ci am intrat. Trei din cele Zece volume expuse era cirfi care cuprindeau ,sfaturi practice” — despre cresterea animalelor, semanat, gradi- narit, M-a frapat faptul c3, pana si atunci, cu sute dean in lurmé, cénd abia aparuse tiparul, atenfia maselor era atrasi de liste de sfaturi practice. (Cu mulfianiin urma am tratat oscritoare care, obosit dupa ce scrisese dou cirfi consecutiv, sa hotarat si ru se ‘mai apuce de o alta carte pana cnd nti va aparea una care So , piste de fund’. Am ras a remarca ei, dar nui am inteles eu adevirat ce voia si spuna pana in acel moment de la Biblioteca Huntington, cind ideea unei carfi cu sfaturi practice m-a ,piscat de fund". Mam hotirat pe loc st las deoparte alte proiecte, sa incep incursiune in notele $1 jumalele mele clinic si 4 scrit o scrisoare deschisi citre ihoterapeufi incepator Spiritul lui Rainer Maria Rilke a planat deasupra mea cit am scr acest volum. Cu putin timp inainte de experienja avuta la Biblioteca Huntington recitisem cartea sa Sersor! itre wn tar poet si am incercat in mod constient s8 mi ide la standardele sale de onestitate, atotcuprindere si gene~ rozitate a spiritulu Sfaturile din cartea de faf4 sunt rezultatul notelor pe care eam facut in patruzec si cinei deani de practicd medicals Este un melanjidiosincratic de idei si tehnici pe care le-am, considerat utile in munca mea, Sunt idei atat de personale, dogmatice i uneori originale, incat probabil ed cititoral nu JeVa intaint in alté parte. Prin urmare, volurmul de fata nut Darul piotenpei 13 se doreste a f un mansal sistematic; Lam conceput ca 0 ompletare a une! formdn poinolerapeutce cupriustare ‘hm selett cele 85 de catego din carte la intmplare, Galtuit ma degraba de pastunea pe care'0 am Pent tmunca mea decit de o anumittordine sau un drum Sistem, Am inceput cu ist de peste 200 de att arin final Te-am eliminat pe cele pentru care nu am sing sufciententuziasn, ‘A maexisat un ator caremi-a infvenatalegeraclor 5 decategort Romance poveste pe cae team ses recent confin multe descr se proved terapeutie pe Care lam consideratuflein atviaten mea, daydeoance Incrrile mee de fcfiune aun ton comic adesca buen, tmltor ctor na le ete lar dacl Sunt serio In pings procedurlor terapeutice pe care le desert, Dal pio. Erp fers occia svt lucrurie Find o clei practics de interven sa enuf pre feat, volumal de ft confine multe agpecte tehnice $i prin tore. itor domiel de cunosinje mal eortce pot consult iile Pst vse Ter 9p Fa ptoterapiet de grap cae sta la Baza luca de fa, Studkind mesdicina 9 phat, vam obipmat cu ter sent pci (dela latnencal putes cel care ser at intra dito ciency cet rin itd tm psihologe gi conailiere. Terme pace le ss ferent doe oatucne tay sor pt de Inlres 9 implicare a terapentul. Dar i ma depart intra meaeste es incraer ora erapetcs baat pe inplicare,deschidere efit Malte ig ineluiy ale mele coprind un ami mitt de dei fundamental so sumedente de cwinte denente lege acest il int-an mos pct, Deore am selctat ‘innumarmare de sugest, mute ndependente am ons Tule cuvinte de legaturs, text are tn orate episodic Fragmentar Desi am ales acest suesti la intimplare si mi agtept ca mull ctor si Te parcurg alatory, eam gant14 ew D.Yatone MD, ulterior s& le grupez intr-o manierd cit mai prietenoas’ pentru cititor. Prima secfiune (1-40) este dedicaté naturii relafiei terapeut-pacient,cu accent special pe aic-sacum, atllizarea de citre terapeut a sinelui si dezvaluirea de sine 2 ferapeutului, Urmatoarea secfiune (41-51) tree de la proces la anfinut si prezinta metode de explorare a nelinistlor supreme care fin de moarte, sensul viefii si libertate (inelazind re ponsabiltatea si puterea de decize). Secfiunea a treia (52-76) se ocups de o serie de probleme care apar in desfisurarea de fiecare zi a actulu terapeutic In sectiunea a patra (77-83) ma ocup de folosirea viselos in actul terapeutic. Sectiunea finala (84-85) trateaza pericolele si privilegile ‘muneit de psihoterapeut ‘Textul este presarat cu multe dintre expresile si inter- venlle mele preferate. In acelasi timp, incurajez sponta neitatea si creativitatea. Prin urmare, nu luati intertenfile iiosincratice ca pe orefeld procedural specified ele reprecintad ropria-mi perspectod si fincercaren de a ajunge la sine penis {i descoperi propria stil si propria voce. Mulfi vor deseopert ‘ali se potrivese mai bine alte poziti teoretice si alte stiluri fehnice. Sfaturile din aceasta carte deriva din practica mea ‘medicald cu pacienfi care au o activitate de la modlerat-nor- ‘mali la normala (nu cu cei care sunt psihotici sau au o Aizabilitate pronunfats, cu care m-am intalnito dat’ sau, in ccazuri mai rare, de doua ori pe siptimana, timp de cateva luni pana la doi sau trei ani. Am obiective terapeutice ambifioase cu acest pacienf:pe langd indepsrtarea simpto ielor si alinarea durerii, ma stracuiesc 8a faciiter dez- voltarea personald si schimbarea de baza a caracterului. Stitt i este posibil ca multi dintrecititorii mei si aiba situatil linice diferte: un cadru diferit cu pacien( diferifsidurata tai scurtaa terapiel, Sper totusi cd eittori vor gat propria rmodalitate ceativs de a adapta si aplicaceea ce am invafat cu la situafile lor particulare de munca, Mulfumiri La scrierea acestei cifi m-au ajutat multe persoane. In ae cna ered a ee ee ene ar ee eee Se eee neater teas cence 2 2bfeCAPrToLut 1 inlatura obstacolele din calea dezvoltirii personale Pe vremea cind micam inceput drumul ca tainar psiho- terapeut, cea mai utili carte pe care am citito fost Nevroza si dezvotarea nan, de Karen Horney. Si cel mai util concept pe care lam gasit in carte este 8 finfa umand are cinclinajie innascuta spre autorealizare. Homey considera ci daca obstacolele sunt inlaturate, individul se va trans- forma intr-un adult matur, complet realizat, exact aga cum sghinda se transforma in stejar. Exact asa cum ghinda se transforma in stejar.." Ce ima gine minunat de eliberatoare gi claificatoare! Miva schim- bat pentru totdeauna modul de abordare a psihoterapici, oferindu-mi o nova viziune asupra munci:sarcina mea este sfinlatur obstacolele care le blocheaza pacienfior calea, Nu eu trebuie si fac totul; nu trebuie si- insuflu pacientului dorinfa de dezvoltare, curiozitatea, voinja, bucutia de ati, Brij, devotamental sau oricare dintre miriadele de insuisir| ‘are ne fac si fim pe de-a-ntregul umani, Nu, coea ce trebuie ‘fac este identific 5s inlatur obstacolele.Restul va vent de la sine, prin forjele autorealizari, existente in pacient. Imi amintesc de o tindra vaduvi care avea, cum spunea a, inima zdrobita”: incapacitatea de a mai iubi vreodats, ‘Maa speriat gandul ca trebuie si ma ocup de ineapacitatea ddea iui Nu stiam cum si fac acest lucru, Dat ce-ar fsa ma dedic identifica si smulgerit din ridacini a numeroaselor Piedici care mu o mai last si jubeasca? As putea face asta, Curénd am aflat ci iubirea i se parea o tridare. A iubi pe altul insemna a-pitrida soyul mort; ise parea casi cum18 evi. YaLoM. MD. ar bate ultimele cule in sicriul sofului ei A jubi pe altul la fel de profund cum Is iubise soful (mai pufin niet nu ar fi acceptat) insemmna ci iubirea pentru soul ei nu fusese sufi- cient de mare, sau avusese vreun cusur. lubind pe altul sar autodistruge pentru ci pierderea si durerea mistuitoare a pierderierausinevitabile- A jubi cin now insemna iresponsa- Dilitate din partea ei: era maleficasiblestemati, iar sfrutul ef era sirutul morfi ‘Am muncit multe luni pentru a identifica toate aceste obstacole. Luni intregi ne-am luptat cu fiecare obstacolira- sional in parte, Dar dupa ce am terminat, procesele interi- ooare ale pacientei au preluat totul: a intalnit un barbat, a indrigostit, a recisdtorit. Nua fost nevoie so invaf caute, sf déruiasc’, si pretuiascd, si iubeasct — nici nas fi stiut cum. CCiteva cuvinte despre Karen Homey. Majoritatea tineri= lor psihoterapeufi nu ficunose numele. Deoarece termentil de Valabilitate al idetlor teoretcienilor eminenji din dome- ‘iu nostru de activitate sa scurtat foarte mult, din cand in ‘cand fi voi mai amint nu doar pentru a le aduce un oma- ssi csi pentra a sublinia faptul cai domeniul nostra are Junga istorie, cu oameni remarcabili care au pus bazele act. vitafil terapeutice de astazi Ocontribufie americand unic’ la teoria psihodinamics este reprezentata de miscarea ,neofreudiana”: un grup de clinicieni si teoreticieni care au reactionat impotriva accentului pus inifial de Freud pe teoria determindtii, conform cireia dezvoltarea individulsi este determinata fn mare parte de succedarea aparifiei si manifestarii instinctelor primare Neofreudienil in schimb subliniaz cd trebuie i se iain considerare influenfa vasti a mediulai interpersonal al individului, care ii modeleaza caracterul de-a lungul intregii vie. Cei mai renumiti teoreticieni ai acestui concept, Harry Stack Sullivan, Erich Fromm si Karen Homey, au fost atat de profund integrafi si asimilafi in limbajul si practica terapeutica incat suntem cu tofi, fra si stim, neotreudieni, Dara poterspiei 19 “Acest lucru imi aminteste de Monsieur Jourdain din piesa Burghezul gentilom a lui Molire, care, la aflarea delinitiet cuvantului ,prozi” exclama plin de uimire: ,Ca si veri, toata viaja aim vorbit in proza gi nici nam stil”sii CaprroLut 2 Evita diagnosticele (Cu exceptia celor pentru companiile de asiguriri) Astizi se di prea multi importants diagnosticiit in psihoterapie. Cet care conduc sistemul de sanatate cer ca psihoterapeutii st ajunga rapid la un diagnostic pres, iar {poi si inceapa o terapie concentrati, de scurtt durats, conform acelui diagnostic. Suna bine. Suna logics ficient Dar are extrem de mica legatura cu realitatea. Reprezinta incercareailuzorie dea conferi preczie stinific8 fing umane, luru care nu este nici posbil, nici oportun Diagnosticul este fara indoiala crucial pent stabilren tratamentului cazurilor grave cu substrat biologic (de exemplu sehizofrenie, tulburar bipolar, tulburciafetive rajore, epilepsia lobuluit temporal, toxicitate cacteats de drogusi boli organice sau ale ceierului cauzate de toxine, ‘cauze degenerative sau ageniinfetio), darn psthoterapia de fiecare 2a pacienfilo eae suferd de afectiuni mai putin rave este desea cantraproducto Dec? Dintr-un singur moti, psthoteapia const intr-un proces gradat de dezvSluize in timpul cAruia terapeutul {ncearels-Lcunoasc cit ma bine pe pacent. Diagnestical limiteaza viziunea, diminueaza capacitatea de ate raporta lacellalt a persoans. Odata formula un diagnostic, aver tending st ignoram acele aspecte care nu ise integreaza gi ‘ne ocupam prea mult de paticulariaile minore care par Siconfrme. Ba mai mult, un diagnostic poate fancjiona ca 6 profeie. Relajionarea cu un pacientclasificat a find borderline” sau ,jsteric” poate rezulta in stimularea si Deru pstotrpied 24 rpetuarea chiar accor alta ntr-adevar, exist o lang Kone a inluenfl iatrogene asupra diverslor ential linice, inclusiv controversaactuala despre personalitatea rmultiplé sau amintrile reprimate despre abuzul sextal ‘Ar trebui privitd cu precaufieinclusiv definirea tllarsilor Ge personalitate din Manualul de diagnostic statistical Sfeciunilor mintale (acestia find exact pacienil care se angajeaza in psihoterapie de hunga drat). Care terapeut nu a fost uimit de faptul ci este mult rai usor st puil un diagnostic DSM-IV dupa primul intervi decat mai tarziu, <8 ricem dupa a zecea sedin{a, cand eunostnjele despre individ sunt mai multe? Nu-iasa tiesto ostinfa ciudats? Un coleg al meu ridica problema aceasta in fafa rezidentilor de la psihiatrie punandle intrebarea: ,Daca ai inceput sau esti pe cale SA incepi o psihoterapie personali, ce diagnostic DSM-IV crezi ch ar putea folos terapeutul pentru a descrie o persoana atit de ‘omplicata ca tine?” Inpsihoterapie trebuie 8 urmam linia subtia dintre 0 anumita doza de obiectivitae simu prea mult obiectivtate; ‘daca lam prea in seris sisternul de diagnostic DSM, daca chiar creclem in clasificir,atunct este posibil punem in pericol natura umana,spontana, creatva si incerta a aver tur terapeutice. Trebuile doar sine amintim de clinicienit care au formulat sistemele anterioare de diagnosticare, scum abandonate, care at fost a fel de competent, mandi siconvingi de rezultatee lor ca si membri atuali ai comi- fotelor DSM. Cu siguran(a va Veni vremea cind formatal de rmenit dintean restaurant chinezese DSM li se va pavea ridicol profesionistilor din domeniul sinatatit mintaleCaprroLut 3 Psihoterapeutul si pacientul ca ,tovarasi de drum” Scriitorul francez André Malraux descrie un preot de fara care, dupa ce a ascultat confesiuni timp de multe decenii, rezuma ceea ce a invaat despre natura umand cu aceste cuvinte: ,in primul rind, oamenii sunt mult mai nefericiti decit s-ar crede .. gi nut exist persoane cu adevarat mature.” Toati Iumea — si asta il include pe terapeuti si pe pacienti deopotriva — este predestinats sa ceunoasci nu doar partea frumoasi a Vie ci inevitabil, si Partea ei intunecatt: deziluzii, batrinefe, boald, singuratate, ierderea celor dragi, sentimentul ca viaja nu are sens, alegeri dureroase si moarte. ‘Nimeni nua descris aceste aspecte mai pregnant, dar si sumbru decitfilosoful german Arthur Schopenhauer: La tneree, cin contempim viata cova si vind, sane asemen unor copia tetra inainte dea ser dic cortn, sind acolo esl agteptind cu nerdbdare $8 inceapd spectacoll Este obineuv nar ap en stim cee va intimpla cu exacitate Doct am putea Prevedea asta, sunt momente cind copii ar putea petea nite condamnafi, na monrt, ila via ne 'gnorind semnificafa senting care lea fost dat Inalts parte spune Suntem ca miei pe un cmp, zburdind sub ochit ‘macelarului, care fia unul cite una, prada fui. La fel se intimpla scuno, In zilele bune nu Suntem constien vost Deru pstotrapied 23 dle aul pecare Soarta s-ar putea Sint rezerve — boa, sardcie, mutilae, pierderea vederit sau a ragiunii, Chine dact viziunes Iwi Schopenhauer este influenats nternic de propria sa netericve, este dificil de negat {perare tsa inva fehl individ eu cong de sine. Fu 51 sofia mea ne amizim ungor! plana potrecerimaginare pentru gop de oameni eunclinat $imilae ~ de exemple o petrcere pentru persoanee cae fu tendinfa de a monopoliza, alta pentru inflata arcs alta pent sire}itpasiv-agresii pe care i cu. oastem seu, cimpoteiva, o petrecere pferiit’, la care invitam doar oamenis eu adevaratferciti pe care iam innit Desi nt am avi nici dfcultate in a aduna lume pentru tot fell de mese cudate,nu am reusit iciodati o8 timplem loeurile din jurul mesei pentru petreceren cit _oameniferiii” De fecare dat cand identificim citiva amen cu un caracter vesel $i it punem pe o list de asleptare pana reas s8 completion masa, alin eu sau aul din oaspeti:noste fri este lovit de vreo nenoroeire major adesea © boa gravaa sa, a unui copil sets sfului/sofe. ‘Aceastdvirlune tragic dar realist asupra vii imi ‘nfenjeeza ce mult mp relafiaci ceca i cer ator Desi exstd mate expresi pentru rola erapeutien (pac ent/terapeat, cient/consilier,analizat/analist cient/ facilitator si cea, mai recenti — i de departe cea mai repulsva, — beneficiar/furizor, niciuna mu red cu exactitatesensil meu de relafieterapoutics, Prefer st ma gindesc la paciei met sila mine ea la igte fovea de num, expresie care climind dferenfele dintre ei” (ei suferinz) noi (indecitor In prioada de suai am uct deseoeideea de terapeut complet pshanalizat, dar pe misurd ce am inaintat in varta, am Ineepat sd am rea apropiate cu mul dntre colegii mei, am cunoseut per. Sonalitjile din domeniu, am Tost solctat de fost mei terapeuti i profesor ai aut, am deveniti eu profesor gi24 uD Yalow MD, coley:mai mare, am inceput si infleg natura mic a acestei ‘dei. Suntem tovardy in cilatoria vif impreuna simu exist terapeut si nicio persoand imund la tragedileinerente ale existenel Una dintre povesile mele preferate despre vindecare, pe " Acestlucr fine, desgur, de antrenamentulabitiilor sociale il determin pe cient simi se auesez sa seh and inte direct gm strides rpund inan food directs util Ragpunsul pe cae il das poste de exemplar yA interpreter! total greit, Naam hci sen, Sent de cst fel Sunt mur de cam luce. Ai dove38 TmVIND.YAIOw MD, mult curaj, muncesti mult, nu ai lipsit de la nicio sedinya, ‘nu ai intérziat niciodati, ai avut incredere in mine, ‘impartisindu-mi atatea Iucrur intime. Faci exact ce trebuiie si faci, Dar observ ct ori de cite or incercis& ghicesti ce simt in legatura cu tine, nu se potriveste cu experienfa mea interioara, iar eroarea este intotdeauna in aceeasi directie: interpretarea ta este c4 imi pasi mult mai pufin de tine decit se intampla in realitate.” Alt exemplu! tu cd ai mai auzit povestea asta, dar cientulincepe si faca o linga istorisice). voMS frapeaza cat de des spui cd. am mai auzit povestea asta, iar apoi te apuci si mi-o spa” un obicel prost, stu. Nu-lingleg.” {Ce crezi cd simt cand ascult iar aceeasi poveste?” Trebuie s fie plictsitor. Probabil vrei si se termine ora, probabil to uit la ceas.” “Vrel si-mi pui o intrebare?” Tuvrei?’ ‘Suunt nerabdator si mai aud o data povestea. Simt (se interpune intre noi, ca si cum niei mu ai vorbi cu mine. Ai dreptate, mam uitat la ceas, da cu sperana ct atunci cind ii termini povestea vom mai avea timp si vorbim inainte de sfasitulsedinfi “Gi pa | i | Caprrowut 8 Pacientul trebuie sa conteze pentru tine Acum mai bine de trezeci de ani am auzit cea mai trists poveste de psihoterapie, Eram in Londra, unde am petrecut junan ca cercetétorstinfifc la redutabilaclinic8 Tavistock ‘Am cunoscut acolo un psihanalist si psihoterapeut brtanic proeminent specializat tn terapie de grup, care tocmai se pensiona, la varsta de saptezeci de ani; cu o seara inainte finuse Indlnirea finalé a unui grup de terapie de lungs stanfe,respectiv intalnirea cu un pseudo-pacient intrigant,CAPITOLUL 26 Trei tipuri de autodezvaluire a terapeutului Este contraproductiv ca terapeutul si riména opac si ‘complet ascuns pacientului. Existd suiciente motive in favoarea autodezvsluiri si niciun motiv ca adevarat bun. pentru opacilate. Dar ori de cate or le vorbese terapeutilor despre acest aspect, observ un disconfort considerabil, care este generat in parte dle imprecizia termenului autodezoit- nie. Autodezvluirea terapeutului nu este o enttate in sine, cin ensamblu de comportamente, dintre care uncle faci. liteaza terapia, iaraltele sunt problematice i potenfial contr productive. Trebute si facom niste clarifcati, stabilind tei domenii de autodezv luire a terapeutului: (1) mecanismul terapiei; (2) sentimentele despre aic-siacum; si (3) viata ;personald a terapeutulu Il vom examina pe fiecare in parte. CaprroLut 27 Mecanismul terapiei. Fii transparent! Mareleinchzito din Fra Karamazoo alli Dostoievski afirma cA oamenii au avutintotdeauna nevoie de ,magie, tnister si autortate”. Dea lungul istorii, vindecstort au ffs acest luc si rau inconjurat practice de tamaduire Go un valde secrete. inpturile st practiclesamanice au fost intotdeauna iavalute in mister, in timp ce medic cccidentai folosese de secole 0 panoplie de clemente menite si inspire 0 teama respectuioasa fi s3 maximnizeze tfectul placebo: halate abe, perefi acoperfi cu diplome pstigioase si refeteserise in latina in textul de faf3 propun o concepfie diametral opus a procesului de vindetare. Stabilirea une reli autentice pacienti cere, prin insisinatura'sa, sd enungim la puterea friumviratulii magie, mister si autortate. Psihoterapia este intrinsec atat de dura ineatcigtiga mult prin devs Juirea completd a procesului si rafiuni tratamentalu Cercetirile in psihoterapie clemonstreaza 3 terapeutl teebuie i ii pregateascs cu atenfie pe oli pacienf, infor smindu-i despre psihoterapie — premisele de a care por- este, rafiunea ei de a fis ce poate face Fecae client pentra asi maximiza progres Pacienisunt deja impovarai de ansotatea primar care Ji face sa se indrepte spre psihoterapie si nu are sens si afundém inteun proces care poate crea mai multé anvietate, fi anume cea produsi de expunerea la-o situate socala mbjgud, fad instrucfunile necesare unui comportament Sau une participa adecvate. Din acest motv, este injelept ‘Sv pregitio in mod sistematic pe paciengi pent procestil psihoterapick92 RIND YALIOM MD, Progitirea noilor paciengi este utilé mai cu seama in cazul terapie de grup, deoarece interactiunea de grup este ‘una nefamiliara si inspimantatoare. Noii membri, in special cei care nu au mai facut paste dintran grup, devin desea anxiosi in fafa forfei pe care o are grupul — pre- siunea grupului, gradul de intimitate, intensitatea gene- ral3, Asigurarea unei structuti care si-i elibereze de anxietate $i clarificarea procedeelor sunt absolut esenfiale in terapia de grup. Progitirea pentru psihoterapia individuald este de asemencea esentiald Chiar dac’ fecare dintre pacien a tre- cut prin relafi intense, este putin probabil s&h avut o relate care si le ceard si alba incredere total, si dezvaluie tot, si nu ascunds nimic, si examineze toate nuanfele senti- :mentelor pe care Ie au fafa de celalat sisi fie acceptaji fra 2 fijudecat. In interviul iniial ma refer la regulile de bazs, inclusiv confidenfialitatea, la necesitatea autodezvaluini totale, la importanga viselor, la nevoia de a avea rabdare. Deoarece concentrarea pe aici-s-acum le poate parea neobisnuita pacienfilor, le prezint ratiunea existenfei ei Daci tn pacient nou vorbeste despre dificutsf relajionale (Giasta se intampld cu aproape toi), pot spuine, de exemplis Este clar cl una dintre aspectele de care trebuie st ‘ne ocupaim este rea ta eu celal Imi este dif gti care este natura exact a dificultilor pe care le a in relafile tale deoarece eu, desigur, cunose cealalta per- ‘sand din viafata doar prin ochii ai, Uncori descrierile tale pot fi partnitoare neintenfionat, iar eu am desco- perit ci pot de mai mare ajutor dact ne concentem asupra relaiet despre care am informafile cele mai ‘exacte: relajia dintre noi dei. Din acest moti if voi cere desea si examinezi ceea ce se intimpli intre noi.” Pe scurt, recomand dezvaluirea totald a mecanismulti terapiei CAPITOLUL 28 Dezvaluirea sentimentelor despre aici-si-acum. Fi-o cu discretie! Pentru a te angaja intr-o relatie autenticd cu pacientul, este esengial si dezailul sentimentele pe care pacientul fi le ‘roc br prezentul imedial. Dar autodezvaluitea din aicé-sinacum nu trebuie si fie aleatorie; nu trebuie si ‘urmrim transparenfa de dragul transparenfei, Toate ‘comentariile trebuie si treaci un test: Este aceasta in {nteresul pacientului? Voi sublinia din nou ei cea mai valoroasd sursi de informatii pe care ai sunt propriile tale sentimente. Dacd in timpul unei sedinfe simi cd pacientul ‘este distant, timid, firteaza, este ironic, temator, sfiditor, copiliros, sau prezinté orice alt comportament din miria- dle intanite in interactiunile dintre oameni, toate acestea sunt informatii valoroase si trebuie s3 caufi o modalitate prin care si le Jolosesti in avantajul terapiei, asa cum am aritat in exemplele de autodezvaluire, cand mi-am expri- _mat sentimentele de excludere, de apropiere, de implicare, sau de iritare la scuzele repetate ale unei paciente in ‘urma mutariicutiei de Kleenex. Mustrare clinica Un pacient imi vorbea in mod regulat despre episoadele problematice din viata lui dar rareos imi spunea urmarea. Mi simfeam de multe ori exclus 3 curios, ‘Mi intrebam ce s-a intimplat, de exemplu, cind ka in- fruntat pe seful lui pentru o macire de salariu? Ce reactie a avut prietenul lui cdind a refuzatsé-iimprumute bani? Si-a ddus pang la capit planul de a-si da intalnire cu colega de ‘camera a fostei lui iubite? Probabil o parte din curiozitatea94 IevivD Yatom MD. ‘mea era de natura voyeurists, emandnd din doringa de ast finalul povestilor. Dar am simgit si c& reactiile mele con- fineau informatii importante despre pacient. Nu sa pus niciodats in locul meu? Nu se gindea ci am sieu curiozitig despre viafa lui? Poate ci simfea ci nu conteaza penta mine. Poate ci se gindea la mine ca la o masinirie lipsita de curiozitate si dorinje in cele din urma i-am vorbit despre toate aceste sent. mente (si supoziti), iar deschiderea mea la ficut sé-mi destainuie cf prefera s8 nu fiu © persoand reals, de teamd, i miar putea descoperi defectele si, in consecin’, sar perde increderea in mine. lustrave clinic. Un alt pacient traia un sentiment per. sistent de ilegitimitate si rusine in toate tranzacfille per- somale pide afaceri. In ai-s-acunrlorelor de trap, Cina generalizats se manifesta adesea prin autocritica aspri, consecinf a comportamentului neautentic pe care il avea in relafia noastrd. Ura modul in care dorea $8 ma impre- sioneze cu inteligenfa 51 ingeniozitatea lui. De exemplu, i pliceau limbile strdne si, desi engleza era pentru el adoua limba, dovedea es ii stapaneste nuanfele si mi-a marturisit, ‘ci deseori ciuta in dictionar cuvinte complicate pe care si le foloseasca in discufiile noastre. M-a ingrozit autocritica aspri pe care si-o facea. Pentru o clip am simfit cit de puternice erau sontimentul de vind si autocrtica, deoarcce ceram si eu complice: ma inedintasersintotdeatna jocurile ki de cuvinte si, fara indotal, it incurajasem comportamentul. [Lam spus acest lucru, iar apoi am exclamat, ,Dar mu accept asta, La urma urmei, ce crim am facut? Luce bine impre- lund, ce ru este in faptul cl ne place jocul nosteu intelectual” Un terapeut plin de har (Peter Lomas) deserie urmi- toarea interacfiune cu un pacient care a inceput sedinfa in still lui caracteristic, vorbind intr-o maniera rezervata si lipsitt de sperangé despre singuritatea lui Darul psibotorpcd 95 ‘TERAPEUT: Nu crezi cA gi eu map putea simi singut? Sta cu tine in camera asta sit te rtragi in tine. [Nurfidaiseama cl nu vreau asa, ci vreau si tecunose rai bine?” PACIENT: ,Nu, nueste posibil. Nu pot si cred acest Iucru, Tu ai ineredere in tine. Nu ai nevoie de mine.” TERAPEUT: ,.Ce te face si crezi ci am incredere in mine? De ce a5 f altfl decit tine? Am si ew nevoie de fameni, casi tne. $iam nevoie SA nu te mai fii departe de mine" PACIENT: ,Ce a5 putea sii ofer? Nu-mi pot ima- gina, Ma simt un nimic. N-am ficut niciodata nimic inviat” TERAPEUT: ,Oricum, nu ne plac oamenti doar pen tru realizrile lor, ci pentru ceea ce sunt. Nu esti de acceasi parere? PACIENT: ,Ba da.” ‘TERAPEUT: , Atunci de ce nu crezi calf tear putea plscea pentru ceva ce esti?" Terapeutul spunea ci aceastiinteractiune a redus dra ‘matic pripastia dintre el si pacient. La finalul orei pacientul aspus,Esteo lume grea”, dar nua facut afiematia in sensul de ,siracul, nefericitul de mine", ciin sensul de ,Este 0 Jume grea pentru tine i pentru mine, nuvi aga, penta tine spentru mine si pentru toi ceilati care triese ina.”Dara psoterapet 97 La inceputul intilnirt tam informat despre moartea snamei mele siam rispuns intebirlor. Uni aa vats ale Ea despre moartes ei si despreinmormantare afi ma {nurebat cum ma impaccu gindul disparifi ein timp ce Alka intebat despre rela po care am avuto cu mama Sisora mea. Am rispus la toate cu mare sincertat lear pus de plds, despre relafia tensionats avai cu mama st Tepe faptol cam ales locuies in California in parte co Siflala aproape 5000 de kilometr depirtare deca, A fost Sub multe aspecte o zmeoaict lear spus, dar s-a perdu Bheacle pe isu cea imbstrnit iar altima ana eat | Gull mat apropin, far eu am fost un fa devotat. In fal iaeauinrebat Gack pot ma ajute curva in timpul sedge eam rispuns c& nu cred, pentru ci mam obignuit cu roarea oi, vorbind mull cu priten i familia, Le-am spus poi ch eu cred cham energia neces pentra a cra cf lent ar grupul sailors a prope probleme iam avut ‘oedina extrem de productivi ‘Mull ani dupa accen am folostinregistrarea acest {intr in predarea proces de grup. Sunt convins mu doar cd autodezvaluirea mea a indepartat un potenfal bstaco. isi cd modelul meu de autodezvaluie a fost un tveniment eiberator penta grup Un alt exemplu, pe care bam descris in povestien _Septe lect pent avansaji despre tera dure (Mera sensu ef), implicd un incident sina, Cu pin timp Inaint de intnirea co pacientaindoliat, am fot an | jatprin telefon eta murt cumnatul meu. Pacionta, medic + chiar, eran criza (dup ce peruse i sofa fat) i "gum mai avenm ceva timp pind cind trebuin £8 plc i aeroport, mam hotirat st mu anulez sedinia cue. La ‘neputel ret tam spss ese intamplase, precum apt {A decisesem, cu toatea acestea, sh finer gedinga Aavutoexplozie defurie, acuzandum cs incersi-mi ‘compar durerea cua ei. .$ sh spun ceva, aadauigat, dacs fpot si aparin sala de operatie pentru paienfi mel, pt otis vi ste intlnest cu mine” Incidentel va doves CaprroLut 29 Dezvaluirea viefii personale a terapeutului, F’-o cu prudenta In primele dou domenii — mecanismlteapiei si aici-svacu formula coret) ~actl autodezvlie pare simp si lipsit de probleme. Darin privinfa celui deal teilea tip de autodervaluire, viaga personal a terapeuta apar controverse seriase Dac sarmisura peo scali gradul deatodervStuieal terapeatls, sunt sigur c& mas situa in partes de su, $_ totus, niiodata nu am avut sentimental c am dezvatt prea mult. Dimpotriva, intotdeauna cind am imparts. Tuer despre mine am fcitat teria mali niin urma, la moartea mame, mam dus ‘Washington pentru inmormantare, dar sca st stau pun cu sora men. Facitam pe atunc un grap de pacen ia Colaboratorul mes, un tinde psihiatra rezident, fos Pin incureat, aga c8 peg simpltsainformat grape ek Tipsese din cauza unui deces in familie, Intalniie de grap cra inregistrate pe casete video pentru afi folosite ih cercetare si predare, iar la intoarcerea mes, dupa 0 Siptimand, am vizionatcaseta — o sedinga constrctivl extrem de animata Cer fac la urmtoares inte? Cam nu aveam cio indoalt et incerarea dea aseunde moartea mame ara regativ proces de grup, m-am hotirt si fi total rane parent sts le spn to ce orea, Este axiomatic faptul eh act un grup evith energie o problema major, nico alt problema mu va putea ft abordatain mod eficient.98 InvIND.YALOM MD. aval psiotepet 99 foarte uti pentru terapie ~ cea ce-am spas aajutatostgi deze fia provocata de durere, deschizand 0 nou perioada fers n munca noast Caml timp in arm un cole a hurat cum pacien cra ii murisecopill de cancer Terapia de kang drat Tr ajtat darnua avut succes agteptat Colegel meu, care pierduse gel un copil cu doutzei de ain urmay a alesad Fur impartaseasc acest hacru pacentul. Mel an maj tice pacientl ra chutat din now si ast reluat trap TTerapettul, care era In continuare obsedat de pierderea sufenita si petrecuse milfianiserind un king eu despre roartea copilil si, sa hota i arate pacientulutce aseris. Autodezvaluire, care era un hue now pent e Sa dovedit extrem de util in accelerarca procesul terspeuti ‘Daca pacienfi ores lie dct sunt Stor, am cop mia placat un anumitflm, am citto anumita carte sau team simi stinjnitcind ne-am infin la un evenimeat rmonden, le raspundintotdeauna diet Deena? Ce aga 7eu? Cum pot sai ointalnie sutentics cw oats petsoand rimanand atat de opac? Revin, pentri ultima coe, lapacintul care ma ricat pentru ci am folosit un restaurant scump ca punct de reper End iam dat indicat despre cum si ang Ta cabinet mes, dar nu am menfionat chose de fastfood din vee ratte kam rispuns sincer, Al drepate, Bobl In loc spun | fa creaptala Fresca, af plat spune fi creapa ind ahing Ia chiogcul ce tao. Side ce am fic alegerea pe care am fut-o? Sunt sigur din eau cl prefers ma aoctez eu un restaurant mai afinat. Na mag sim prea pict dack a5 spun, «Coteselachiosul de taco.” Repet ce st? Eu doar recunose ceva ce este evident cil sin Si abia upd ‘eam recunoseut acest licruri am putut si ne ocupam ge explorarea cornfl It de a ma face sina sit penbi ‘Nutodezvaluirea terapevtul in niiun cae nu ink: éuieste explorarea procesuluicAutirilor personal ale pacientula, Fide peamindou! Uni terapeutiobignuiee ‘3 rispunda la intrebar cu ,.}ivoirSspunde bucuros, dar ‘aint 35 doris siuct se poate de multe despre motivul ru care mi-ai pus aceasta intebare.” Uneor folosese si Eracest mod de abordare, dar rareori am descopertvreun Srantajin nsistareaasupra une! anumte ordini(Incepe tu, jgrapoios rispund’). Dact esteun pacient nou, ale pur fisimpl i+ flu un model de autodezv lure yi st pastrez Jpcidentul in minte pentru a ma intoarce la el mai taziu ‘act pacienfi aun adreseaza intra in mod obisnt, aunei considers orice interogare de folos asiguri-te ci vel fevenilaea pe vitor. Trebule a te gales sila momentul Gnd vi face acest luru. Cel mai aleseaterapeufialeg si Setepte pan se termin’ interacfunea, poate chiar pan la rmitoarea sedinfS pentra face o remarcl in acest sens {MI se pare ef sSptimana trecuta sa intimplat ceva ne- ‘bignut: mi-ai pus edtevaintrebiri personale. Se poate 58 nefntoarcem la asta? Cum {+a paru schimbareaeolrllr? Ce te-a determinat si mi abordeci int-un mod ifert? Ce plrere ai despre rispunsurile mele?Dayal psiotenpict 101 CAPITOLUL 30 gu ssculli, sb empatizeri sisi asteps, In cole mai multe ee ~S3Ei pacintul if va ofei in cele din urma contextal Dezvaluirea viefii personale a terapeutului, | fap terapeutuli, care cel mai adesea il pune into Avertismente 14 foarte diferita. ia ammo pe sofia an pace’ a ce priten aproplatDar dupa veeo dou fan, paientel mia Peet ch recomand un alt terapeut, din catza comporta- ert olegull meus ainsistat so miroas8 pe paents ‘Beal observafil despre mirosul eS miro pacieni? flies paru att de bizar incdt a incepat smd ingroreze Heer meu $i bam intebat, cit am putut de bland, _Bobpre incident, Mia spus cha fot intradevaro problems _ Geom paviente flosea tn param cae, dei plicit feat de puternic si persistent incto parte din coll Visa pling gi ainistat find seine cu ein alt Brau in alt cabinet nists momente cind, pentru a salva terapia, jt fort st ict deci dure. Un coleg mira rata odaid un - fredent in care o pacients, i temple de Tung durats a part la gedinja extrem de agitatd pentru cho pretend a _Clousjines ch avusese o aventurs amnoroast cu el Cum ar feb st reationezeterapeutul? Colegul met, un om de @ mare onestitate, ska fuatinima in din sla spus teed intnadcuravuseweo avert convenfonall” Te weekend cu peste doutvec de ani in ured, dar eb de unc nua mal avut nici legiturd cea. Autodezvaluirea Savut un impact uray asupra paclentel sia stimulat "eps. Au patruns In probleme important, nediscuate {hate de oxempla ura fa de cella pacienfi,pecare - Hiprivea ca pe niste competitor pentru atenfia Tu sau forvingerea ck de o vias cH eta ipsita de feminitate, Desigatoae i nedonits ‘Unaltexcmpu: un terapeut pe care il supervizam care ra homosexual, firk-a A rocunoscut incl public acest lier, mea rlaat o problem’ vexant apérut in prima lind de trap, Unu dite packenithomosexuall cre -a tine Sali de gimastes frecvenal in mare partede Una dintre cele mai profunde temeri pe care terapeufi co adeapreautodervaltinea personal este cna sea ma sfarsi,c8 odata ce deschid usa, pacientl leva cere to maj ‘mult, pnd cand vor ajunge s fie chestionafi despre cele mal profunde i maijenante secrete. Est o team neintemeiat Majoritatea covaryitoare a pacienfilor mei accept cele of ‘nu ma preseazs pentru mai mult sau pentru dezvaluig incomode, apo is vid de terapie, aga cum s-aintimplatu sgrupul care aaflat ce moastea mamei mele. Cu toate acestea, atenfe! Tine minte c pacientii au garanfia confidensialitii dar terapeutii nu. Nii mu pofish Te ceri aga ceva paciengilr, care poate ein vitor vor cm sulta un alt terapeut si trite si se simta nerestricionaf Indiscuyile pe are le vor avea. Daca exist anumite infor ‘mati pe care nu vrei si le faci cunoscute, ns le prt in tmp tape Muli terapeuh sunt char ma crecrope Aavand gris nut impirtigeaseS nici fel de informafie ppersonala care, sconss din context, ar putea fi interpreta Breit sar putea dove income 3 1m sa acest ingrijorare si restricfioneze muna ste facd atat de prudent siatoprotector mat siti pie ficacitatea. Nu te pofi proteja ce modul denaturat in cane pacienfit te vor prezenta eventualulii vitor terapeut. Aminteste acest Iucru data vitoare cind if vei auzi pe Cienfi descrind comportamentul revoltator al terapeutiar cu care au lucrat inainte. Nu trage automat concluzia ct acesta au fost nestibuii sau infracfionali, Cel mai bine este102 _tRvIND.Yatom MD. homosexuali, La infruntat direct in legsturd cu orientarea Iui sexual’. Practicantul, extrem de incurcat, a evitat ispunds, concent pacientul ia pus intrebarea. Deloc surprinzator, pacientul sia anulat urmatoarea gedin{§ si nu a mai revenit niciodata Secretele mari, care nu pot fi ascunse, sunt in dezavantajul terapiei, Terapeutii homosexual realizai pe care fi cunose sunt deschisi cu clienii homosexuali in egiturd cu frientarea lor sexual’ si sunt gata si fie deschisi si fa} de liengif heterosexual, daca acest lucru pare sa fie important pentru terapie iu-se asupra motivului pentru care CarrowuL 31 i universalitatea terapeutului Un factor terapeutic cheie in terapia de grup este uni versalitatea, Cand incep terapia, multi pacienf se simt unici fn nenorocitea lor; cred ci doar ei au ginduri si fantezii fngrozitoare,interzse, tabu, sadice, egoiste, perverse sexual. ezviluirea unor ganduri similare de citre cella membrit ai grupului este grozav de reconfortanti si oferi un ,bun venit rasei umane.” In terapia individuala, pacienfii dezvaluie multe senti- mente pe care le-am trait $i noi, terapeuti, sexist un loc sun moment in terapie pentru a le impartisi: De pild, daca ‘ pacienta se simte vinovati pentru e& de cite ov isi vizi- ‘tea28 parinji in varsté se simte infiorator de impacientata dup vreo doua ore, probabil ii spun ca limita une! vizite a mama eta de vreo trei ore. Sau, daci un pacient este descurajat de faptul ca dupa douazeci de ore de terapie nit se simte mai bine, nu eit sa-i spun ci numarul este ea 0 _picitura intr-un butoi cu apa“, dacd ma gindesc la sutele fe ore de tratament pe care le-am facut in mai multe pro- ‘grame de terapie. Sau, daca pacienfii sunt derutayi de intensitatea transferului, le vorbesc despre sentimente similare pe care le-am avut cand am facut terapie,Deru psitoerpics 105, Mea istovit. cum ingenuncheatd aleg ‘Silas onijitoare mattura, stp aloe cortina, Ref sod omul din spatele voit Unidad vesnic drum magic (Coma duce etre un loc nite nica acast Caprrovut 32 Pacientii se vor impotrivi autodezvaluirii tale Pacienfi i doresc ca terapeutul sie omniscient, demn de ineredere si nepieritor. Unele paciente care au intanit ‘mulli barbafi pe care nu s-au putut bizui se tem de fragi- fitatea mea moralé (sia tuturor birbafilor). Altora le este feamé ca voi ajunge si fiu eu pacientul. O pacient’, a cirei terapie am descris-o in detaliu in Mama si sensi vei, evita ‘34 mi priveascd sau si mi intrebe ceva personal; nua ‘gcut-o nici macar cand am apirut la o sedinjain cite, dupa ‘operafie la genunchi, Cand am intrebat-o, mi-a explicat ‘Comentariul ficut mai devreme referitor la autodezva- Iuirea terapeutului care nu stimuleaza apetitul pacienfilor, nu il face 88 isi intensifice soliitirle pentru a afla si mai ‘mult si mai mult este, de fapt, o minimalizare, Foarte des se intampla chiar contrariul: paciengiiarats clar ci nu vor si afle mai multe despre viata personala a terapeutulu, Cel care igi dorese magie, mister si autoritate nu sunt dispusi si priveasca sub vesmantal terapeutuli Se simt ‘mai linigtfi la gandul e& exists o persoana avizaté si omni= scientd care si fi jute. Mai mulfi pacienfi ai mei au apolat Ja meiafora Vrajitorului din Oz pentru a-s descrie preferinga pentru credinja fericta ca terapeutul cunoaste drumul spre cast ~ 0 cale clar’, sigur care si-i scoats din durere. In niciun az nu doresc si priveasea dups cortind si si vada un fals vrajtor, pierdut si confuz. O pacients, care oscila Intre a-mi acorda puteri de vrijitor sia mé umaniza, a deseris dilema Oz in poemul intitulat , Dorothy se pred” Nu vreau ca via ta sf aibi o poveste.” "0 poveste?, am intrebat. Ce vrei si spui?™ -Vreau s2 rama inafaratimpalsi. © poveste are un Inceput,o desfégurare gi un final, mai ales un final." Pierduse mui onmeniimportani din vata ei sojul, fete tata, fntl ~ sera ingrorita de posibilitatea altel piewder. ram rispuans cfm pot s- aut dacd nu avem 0 Inferacfune umanaveam nevoie sn priveascd ca peo persoana reals am indemnato 8 mainte de vag 5 fe sinatate mea In acea 2, dupa cea plecat dela cabinet, Sobsedat-o un gind: Urmston inmormantae la care mi felduceon fia. Avionul s-2 prabusit pe cdmpia din Kansas fi ‘Moan trezit la adeoaruri durevoasereproduse tn all neg Am piptit pantofio via trata pe fag’, Sicristalul gol. Am incercat. Dar in noptile de neon Cand citam smaralde in stila verde Si endjitor’ pe dup speretori, am wtzut Cal i mle cular trend in gaiop — Siam imbttrani, gonea prea int pentru mine. Vantwritefurease ce sau incolbura mineDara potrapied 107 revel pe care lea trait in timpul orelor, A imi place ca funtasa de important pentru e, car in acelas timp ma simt ao frauda. Tt ajutoral magic pecaze ka primit ela mine? Eibine, ea era magicianul, nu eu, ea a sjutat singuri ‘Mira spus mai tarziuc& aceste comentar ale mele au fost putemice ude bulversante.$totusi, se schimbase sufi ent de mul pentru aasimila idea c8imbundtattea stiri imu venea din puterea mea, ci din resurseaflae in inte- floral ei. Mai mu infeles in cele din urma cs observatile pe care leam facut mu constituias 0 respingere, ci din font, 0 invitatie la 6 relafie mai apropiats i mai ones Probabil cit sunt momente cind trebuie st oferim _magie, mister siautortate” — momente de mare cizi sau ‘momente cind priortatea principals este s& inlesnim acces pacientului la terapie. Dar dacs treba i cochetimm fu rolul de vrajitor,sfatul meu este s4 dureze pulin sisi fncepem si ajutim pe pacient st teaes repede lao relaie terapeuticd mai autentcs ‘Opacienté care la inceputul terapici ma idealiza, a avut {nt-o noapte dou vise: in primal, se apropiao tomad ar feu iam condus pe ea 5 pe ceilalfi peo searé de incendia fare se infunda intraun zid de e’ramida. in al doilea vis, Adeam amandoi un examen si niciunul dintre noi nu sia rispunsurile. Am apreciat aceste Vise pentru ci rau comunicat pacientei limitele mele, caractertl mew uman si | faptul cd i eu am de luptat cu aceleast probleme funda- ‘mentale ale vei casa CarrroLuL 33 Fii constient de vindecarea ingelitoare Ce este ,cura inglétoare"? Este un fermen folosit laf inceputurie psihanalize! pentraa deni cura de transfer imbunatajirenradicala sibrusedastri pacientuluibazaté pe magic, careemana din imaginea ilizorie despre puterea ferapeutul CO femeie de 45 de ani necisitorits etrasd, pleca adesea dela cabinet radiindo stare profund de bine care persist alle integi dps iecare seclings. La inceput nu azn putut lect si ma butcur cl s-adestins dup luni de dezndejde ‘runta. Am fost dealtfelincantat de comentarileintligente pecare le fea despre mine: nmeroaseleiluminai pe care Fie ofeream, extraordinara mea clarviiune, Dar le scurt timp, cnd mia povestit cum intr sedinge ma infsoarain jurul ei ca o mantic magics, protectonre, cum se umple de ura si lnigte doar auzindumi voceainregistrata pe o- botultelefonuluiam inceput sf ma sim tot mal deranjat de acest puter samanice Dee? In prim and, stiam cd ignordnd faptul a ame- lirarea srt ej era cladti pe nisipur migdtoary,incuajam regresia sc de ndata ce voi disparea din viaa el acenst ameliorate se va evapora, Ma deranja de asemenca sic racterul nerea si neautentic al relafiel noastre, Cu cat se recluceau simptomele, cu ait prapastiadintre noi devenea ‘mai mare si mal profnda Incele din urm am infeuntat problema s-am explca ca mare parte din experienta pe care a telito in relat roast era propria ei constrctie, eu nefind parte dit aceasta. Fam spus tot cf nu sunt infSsurat cu adevarat jurul eica.o mantic magici, e nu impartigese mumeroaseleDarul psileerepies 109 Ietzsche si Schopenhauer (suflete extrem de Izolate, Simi) Serre dependent de kool st drogus,abuat Peraol in elope interpersonal) eldegger care’. (suit de profund despre autentclate, dara susint Sice nasi pga tridatproprl cole indus pe ose prop protso) "acl cr s poate spune despre mal dnte prim ihlog a ror contribu substan au fost at de Tie meltor oameni: ung, niidecum un model de apt fui Interpersonal, explonta sexual ea cu pasion, fan erau de altel mall dintre membui cercula de | febanalg din jurul hu Freud ~ de exempta Emost fons Oto Rand Sandor Ferenca, Gana gi la mar Ferenc dezacordurgocant care au caracterza major: face instutelor de pikanlizt a clror membr,ncuda fpperione pecare avea tna ajuta peal, manestan fees! np uri fa de alji alta imate, acrimonie flied de respect nct au produs schizme duptschizme, fort, descr ln fel de zbuciumate Institute su despins Tote cin intitutele mam CaprroLuL 34 Despre facilitarea parcursului pacientului dincolo de limitele la care ai ajuns tu De multe or ind inténese un pacient cares af in fay cu aspectenevrotice care mau uamrt pe mine tot ints, intre dacs vol reusi si elduzese mai departe ‘lect am ajuns eu vreodata Exists dou puncte de vedere opuse: punctal de vedere anal traifiona, mai vechi, mai puyin prezent ast, Susfne ck doar terapeutul complet phanalizat poate sj ondiuc pe pacien spre rezolvare total a problemelor nevrotice it timp ce punctele slabe ale cinicienilor cu. probleme nevroice netezolvate imitea2ajutorul pe cre cesta pot ofr Unaforism al ai Nietzsche exprima un punct de vedere contrar:,Unii nu ii pot desface propile lan, da es toate acestea reusesc ss salvereprcteni.” Conceptal de dorinja de autoimplinire al lui Karen Horney (preluat fir indoiala din opera lui Nietzsche) este relevant: dacd terapeutu indepartear8cbstacolele, pacieai se vor mate riza in mod fire 31st vor implini penal, atingand Chiar un nivel de integrare care il depagest pe ce al tera peut. Casese ci acest punct de vedere concorda melt Ina bine ct experienfa derivata din Tucral ew pacing Intradevar, am aut frecvent pacienfia caro schimbare9l alco curaj mau lisa cu gra clsaté ce admirafe. ‘In lumea literara exista un numar considerabil de situatii asemsntoare Uni din cei mai importa lee pesos (flosofi care s0t ocupat ce problemele inerente exsten fei) au fost oament cumplit de zbuciumaji St incepem ctCaprrouut 35 Despre ajutorul pe care fi-1 da pacientul Int piess, Caz de wrgenf, psihanalstal Helmut Kaiser spune povestea sofiel unui psihiatru, care merge Ia un terapeut si implora sii ajute spul profand deprimat ala in pragul sinucideri. Terapeutul rispunde cf i aut ca plcor ii stugereaza ca sol is sune pentru programare Femeia rispunde ci tocmai aici este problema: Soule reagi ci arf depresiv si espinge orice sugestic de a cere ajutor. Terapeutal ximane perplex. i spune femeitc& na sie cum ar putea si ajute pe cineva care au doreste sel onsale. | Femeia i rispunde cd are un plan. Il roaga insistent si sedea drept pacient i teptat, continuind st se intilneasch Cu sof e, 88 giseascd ocale de al ajuta ‘Aceastasiaite povest,precum si propria-mi experienti medical au inspicatintriga romanului Plinsul lui Niet, incare Friedrich Nietasche si Josef Breuer sunt simultan Gi | pe neobservate)terapeut si pacient unul pentru celal. ‘Cred ci este ceva obignuit ca terapeuttl 8 fe ajutat de pacienji Jung vorbea adesea despre eficacitatea sport a Vindecdtorulindurerat sufleteste Susfnea chiar ca tera ppeutul hicreaza cel mai bine cand pacientul i aducealina- rea perfecta pentru durerea sas c4 dacd terapeutul muse Schimbs,atunc nici pacientul muse schimba. Poate ci vin- decitort indurerafi sufleteste sunt eficace pentru c& pat tempatiza mai bine cu nelingtile pacientaluiy datorits une mpliciri mai profunde, pesonale in procesul de vindectr. ‘De nenumarate ori incep ora de terapie int-o stare de relist, iar la sfarstul onet ma simt considerabil mai bine, fied a face in mod explicit comentarii despre starea med Doral pstotrapiet 114 ipterioard. Cred ci ajutorul imi vine sub vari forme Uneori este rezultatal nemijloct al faptului ci imi tac freaba bine, iar exercfiul de a-mi folosiaptitudinile si anostinjele pentru a+ ajuta pe alfi da'o stare de bine Alteori este rezultatal faptulus ed ies din starea mea vin fn contact cu o alta persoan. Interacfiunea intima este fiotdeaura salutara ‘Am intalnit acest fenomen mai ales in terapia de grup. De multe ori la inceputul sedinfer eram nelinitit din ¢auza unor vai probleme personae, ca la styl inti ‘5 ma simt usurat. Ambianja intima care se creeazi in ‘adral unui grup de terapie bun este aproape tangibil si ‘ind pitrunci in aura ei au loc schimbari benefice, Scott Rutan, un eminent terapeut de grup, a comparat odata "trapia de grup cu un pod construit in timpul une! bat Chiar daci se poate si fie citeva pierderi in timpul -_construciei(adica persoane care renunga la terapie), oat tidicat,podul poate duce mul oameni care un loc mai bun, Acestea sunt derivate ale munci terapeufilor, momente ‘ind acestia asimileaza pe neobservate unele dintre partile Dune ale terapiei. Uneori terapia vindecitorului este mai explicit si mai transparents. Chiar daca pacientul nu este | deal ca si trateze pe terapeut, pot aparea momente cind ferapeutul este impovarat de dureri grew de ascuns. Dure- ‘fea cauzati de pierderea unei persoane apropiate este poate ‘ea mai comuna durere sufleteasca si mul! pacien}i cau iil susfina moral pe terapeutul indoliat, ca in exemplul amintit mai sus referitor la reaetia grupului la aflarea ecesului mamei mele, [mi amintese 4 atunei fiecare _ picient s-a apropiat de mine inten mod uman — si nu oar pentru a mé ajuta sa fu in forma ca si pot participa ‘cu mai mult eficiensa la terapie. Dupa publicarea cirfii Catul dragostei, a aparut 0 |__tecenzie nefavorabilé in The New York Times Book Review si, titeva zile mai tirziu, una foarte pozitiva in The New York Times. Mai mulji pacienfi mi-au lisat mesaje sats m-au fntrebat la inceputul urmatoarei sedinfe dach am vazut12 WIND YALON.MD. recenzia pozitiva si au empatizat cu mine in legitura cuceg ITOLUL 36, negativa. Cu alt ocazie, dupa un interviu meschin aparut. ar intra zia, sn pacient mien amintt in za urmatoare nu va mai folosi ect Ia impachetatel pestel ary Stack Sullivan, xn influent peat teretcian american, a descris odatt psihoterapia ca. 0 discufe despre probleme personae intre doi osmeni, unl mai anwios decit celal § dact terapeutal ete mai aries dlcit pacientlatunc' el devine pacient, or pacientl de vine terapest.Inplss, pacientu crete repectldesine pentru chil este Ge ajar terapeutuluiy Am avut in cteve Find ocazia s fer autor nor personne importante din viata mea, O dats, am eusit st oferalinare ant mentor Aispert i apot am fost soca sl tatz pe ful si. Al dats, am oferit sfaturi ps mangaiere uns fost terapedt in ‘éestr am fost lated el in timpl fungi boli de crea Soferit sam avut privlegl de asta la eSpataul Ta in momenta mori. Aceste expecienfe, chiar dacS mi-a are {at slsbiciunea celor mai in vars, mca mbogait para fout mai puternic _ fncurajeaza autodezvaluire pacientului Autodezviluirea este un factor absolut esental in oterapie. Nciun pacient mt poate beneficia de teri Firs autodezvaluire. Este una dintre cele hucrari cave se < dela sie incurs trap gi crn ii dam atefie Graton cind ipso Fonre multain marc pits din terapie —asigurarea un cima ce sigurant,sabliren | fnerceri, explorarea fanteiilor si viselor — au ea seop _ncursjareaatodezvauii Cind un pacient decide sar n go”, deschideocale important si dezvalie ceva nou, ceva extrem de difell de discutat— ceva ce poate fi jenant, rusinos sau acuzator = “mi concenter att asupra procs at giasupra conf = hf comentarialui. (Amintest- cl proces se eer a atura rela’ dint oameni fain interacune) Cu alte fuvinte, la un anuimit moment, desea dupa discataren dealt a confinutuli i intorc tenia cite actu auto, dezvaluirt pacientuli, Mat itt am grit a taatez des ‘lutea cu delicate 8 comenter cova ce sim vizavide hotirirea sa dea se increde in mine. Apo imi concentrez atefia asupradecizie’ sale de a-mi imparts acest cru ~_Conceptul de ,aitodezvatire pe verticals versus auto Aervalure pe orvontal” ne ponte aja st carficim acest | aspect. Autecren po vetcl se roerd la dezvaltea | detaliats'a contnutulul autodervaluiri, De exemplu, in Gazal, sh zicem, al relat pacientuli cum ct este oxitat Sexual de imbracarea in elemente de vestimentatc ale Sexuli opus, terapeutul poate incurajaautodezv alten pe __esticali, investiga istriul travesti prec si anmte eal circumstanjeale acest obicel ~ cehaine poart,114 Invi D_Yatow MD. ce fate closest ack face est ue singurstimpre tnd cul gags mai depart, juodetluea pe oruontal, pe dea parte, est de cater despre acts, Pete fala deze peorzonaltpunem inter car Cum dea fost posi st recut despre act ucratii? Ct de grea fot Al dort simi mpartges acest hicru sin gedinele ante lore Cetea opr? De vieme cesuntem dont doi imu imagines ch ebute stab egitra cu fll in care tripe reoopa mes; [Deobcel peli nt de ctr ay acest adevar evident.] Ce reactie te-ai asteptat sam? Ce | reactie am avut astizi? Vrei si-mi pui intrebari despre rencaimea? jn terapia de grup, procesul de autodezvaluire este in central atenjel deoarece dferenfele dintre membrl srupull unt aft de evident: Merbel grupul i po src coll de grup, cuun ged semi decor in funcfie de transparenja lor. In cele din urma geupul igi pets Flbdarea cu mb care fn acunge (nfm Ufsprecl ar lmptrivire la autodezSure devine conta demersal gruput Dermulieod menbti grap rescionstz citi laautedereusleanarate lt inp Able aot 9p de aventura amoronal pe cae oat ete an.” 9 cll ‘lec tat dope eri pe pre da lee ag fur Ute cttimp an pierdut~ ote sealant ream Inchiult lj Se destramf clsncia Goa din cau ‘Hell inllerenjl soi tale” In acest proces st neva deintevenfa cv eapeutull pent ed paceniag frebutepedepah pentru auoderydlare idiferent ide tarziu se produce aceasta. La fel si in terapia individual Momentulin crf vines pai -La raba, ote ose ase ve matsp a a cantatas cea iment s4 I mgt Iba i's te concenter supe fv cc demi 9 cums lr) faptuli cb in cle din urd pacientlacipsat sulcenl f —" capac nrg cepa ee edn ean Inerodere tn ne peru ai Gein asus informa Pepa mecha 266 Carrow 37 Feedbackul in psihoterapie Johari window — fereastra Johati, 0 veritabilé pa- radigmi de personalitate, uilizat3 in instruirea liderilor de grup sia membrilor grupului cind acestia invata despre autodezvluire si feedback, poate f folosita cu suc ces pi in terapia individual’. Numele neobisnuit este de fapt o combinajie (Joe + Harry) a prenumelor celor doi fare aut descris-o pentru prima data — Joe Luft si Harry Ingram. Observati cele patru cimpuri: public, orb, secret, inconstient. eee Cunoscut sisi Necwoseut scsi [Gomori patie ww] Neos celta 3. secret 4 incongtient | Cast (cams d mins coc ral exe apt Publica persnalii~Iucrurpecareeusrcelal le Fim despre mine ast cunt de min, dr casa er exe ‘spect ob ~ Incr despre min pe cre elie ‘8a dardecarecunusmntcongtint ete 3 (cnc de mine, dar necinset ee} ete spect secret lcs pe cael i despre dat116 RVIND.YALOM.MD. Darul psiteerspiei 147 Dimensiuinea casetelor variazd de la individ la individ Unele cAsufe sunt mai mari in cazul unr indivizi, maj reuse ineazl ator. Prin terapie ncercim sf modifica ‘imensiunile celor patra cimpuri. Incercim 34 ajutém ‘zona publicd sf devind mai mare in detrimentul celorlale tre sd o reducer pecea secrets, pe masurd de pacienf prin procesul de autodezvaluire,impartagese mai mult din gigi — mai ila terapeutulU, ar apo, ies, si altog persoane relevantelin viaja lor. desig, spersin 88 dim ‘nasi dimensiunea aspectelorincongtiene,ajutanduri pe pacienfisd exploreze sd devin familiar cu dimensiunfe Imai profunde ale sine ; Dar cea careneinereseaz8 in mod deosebitest caseta?, aspectul arb — atat in terapia de grup cit 31 Th cea Inde vidalt, Unul din oblectivele terapiet este faciitarea | stestri-ealt", espectivajutrul dat pacientull pentay = {se vedea in modal in cae il wad celal: Prin inter feedbackului,cimpul orb se reduce considerabil Tnterapia de grup, feedbackul este n cea mai mare pane de la membru la membra, In sedinjele de grup membi interacfioneazd infre ei, generind informafit abundente despre tiparele de relajonare interpersonale. Dact grupal este condus corect, membri primese mult feedback dela} | ceilalji membritai grupulu despre cum sunt percepufide dceptia, Dar feedback este un instrument delat g mem ‘Rrapului constatsrepede c8 este cel mai util dact 1. Este rezultatul observafllor despre aici-siacum. 2, Urmeazi cat de repede posibil evenimentul care a generat. 4 3, Se concentreazi pe observatile gi sentimentele sp cifice generate ascultstorului, mai degrabé decit pe presupuneri sau interpretari despre motivafia vorbitorului " 4. Pacientul care primeste feedbackul verifics cu oa Jalfi membrii ai grupului pentu a obtine o valid consensual8, fn sistemul terapiei individuale, feedbackul nu este stat de divers si amplu, dar, cu toate acestea, este o parte sential a procesului terapeutic. Prin feedback pacienfii devin martori mai buni ai propriului comportament si {nvaf’ sa evalueze impactul pe care comportamentul lor il are asupra sentimentelor celoralCaprroLut 38 Ofera feedback in mod eficient sicu delicatefe Daca ai impresit clare despre aici-s-acuom ce par rele vante pentru problemele cele mai importante ale pacien- tului, trebuie si te striduiesti si gisesti mijloace de a fransmite aceste observatilintr-o manier’ pe care paciental_| © poate accepta, Sunt cifiva pasi pe care ii consider utili la inceputul c cer permis siunea s4 fi ofer observatille despre aici-sincum. Apoi explicca aceste observati sunt extrem de relevante penta motivatia sa de a face terapie. De exempluy, intruna din terapiei. Mai inti, mil fac aliat pe pacient gi primele sealinfe spun: »Poate cd reusesc si te aut 53 infelegi ce nu menge In relayile din viafa ta, examinnd desfisurarea relafei roastre. Chiardaci relatia noastré nu este una de prie~ tenie propriu-zisi, exists totusi mult pag comune, in special caracterul intimal discufie noaste, Daes reugese si fac observafii despre tine care ar putea si scoata in ‘evidenfa ceea ce se intimplaintre tine sali, a dori si Imi atragiatentia asupra lor. Este in regula? Este putin probabil ca pacientul si respinga oferta si fodata ce am cizut de acord, ma simt mai increzator si mal ppufin intruziv cand ofer feedback. De reguld, o asemenes | injelegere este 0 idee buna si se poate intampla si fi amine tesc pacientului despre ea daca se simte jenat de feedback Darul pstoterpice 119 ‘sj lsim, de exemplu, tre pacienti ‘Ted, care de luni intregi vorbeste cu o voce slaba si refuza sii ma priveascd in och, Bob, un director de companie efcient, influent, care vine cle iecare data cu agenda sent ia notie simi cere sa repet multe dintre afirmatile pe cae le facca si nu piard niciun cuvant ‘Sam, care bate cimpi, depsndnd intruna povest lung, tangential, fara logiturd cu subiectul Fiecare avea mari dificulta tn tabilirea relapilorintime sicomportamentul pe care il aveau aic-s-acum era in mod evident relevant pentru problemole lor de relationale. In fiecare caz, sarcina mea efa si gasesc o metods potriviti de - grmi impartisi impresile ‘Ted, imi dau seama foarte bine de faptul eX eviti sé-mi intilnest privirea, Desigur, nu sliu dece ji intorc privirea dar sunt congtient cl acest lucru mi face si-f orbese cu foarte mult blindete, ca gi cum ai fi fragil sistarea ta de slabiciune ma determin’ s8 cintdrese cu ‘gn tot ce-f spun, Cred ca prudenfa ma impiedica si fiw spontan si s8 mi simt apropiat de tine. Te surprind ‘comentarile mele? Poate ai mai auzt si inainte huee file astea?" Bob, d-ms voie i impartiges citevasentimen- te. Faptul cl iet note si vii cu agenda sedge imi demonstreazs cat de mult muncesti ca si flosei la maximum timpul petrcut aici. [fi apreciez darairea i progitirea pentra sedings, dar acesteactivitifi au fan impact categorie asupra mea, fei dau seama ch atmostera dela sedinfle noastreeste mai degraba una dleafaceri deci una personals in pis, de mle ori simt ‘im studi sima evaluedi cu atta ategi, net imi sfoc spontaneitaten,Descoparc sunt mai prudent cu320 IevivD.YaLom MD. tine decat mi-as dori, Este posibils8 ai acelag efect si supra altora? CarrroLut 39 Intensificd receptivitatea la feedback Sam d-mi Voie tenterup. Este 0 poveste hangs y folosind parti” incep 4 ma simt confuz ~ mu reusesc s& vad ce relevanfa are pentru munca noastrd, Malte dint po- vestle tale sunt grozav de interesante. Es un foarte bun Povestitor, iar telat tale ma prind, dain aceag imp funcfioneaz’ ca o bariers intre noi. MS fin departe de tine i mpielica o interacfionare mai profunda. Ai auzit acest hucr side la alti?” Inch cdteva sugestii despre feedback. Eviti s8 oferi “feedback general, in schimbul unuia focalizat si explicit vits 1 raspunzi pur si simplu afiemativ a intrebatile ale pe cate pacienfii file pun pentru a afla dack ifi place de ci. in schimb, amplifcs utilitatea raspunsuli prin feformularea intrebarii si discutarea aspectelor care te apropie gia celor care te indeparteaza de pacient. Folosirea ,parfilor” este adeseori un mijloc util pentru fadiminua reactia defensivs. Sa lum, de exemplu, un pa- ‘ent care aproape intotdeauna intarzie cu achitarea notei de | plata. De cate ori discutim despre acest lucru este exagerat ddejenat si vine cu o grimada de scuze neconvingstoare. Am. descoperit cA sunt utile formula ca aceasta Observai cu atenfie cuvintle folosite. fn fecare car amin a observatile despre comportamentul pecarell vid sila cum acest comportament ml face s8 ma sit. Am gr Sievitpresupuneile despre ce incearc si fac paciental — adici_ na comentez ci pacientul incearca st ml evite neuitandu-se la mine, sau si mi controleze cut agenda seine, sau si mi distreze cu povesti lungi. Dac mi concentrez supra proprilor mele sentimente este mult mai ulin probabil si trezesc reactia defensive — in fond, acestea sunt sentimentele mele si nu pot s8 le neg. De asemenea, in iecare ea introduc idee ¢& dorinfa med ese ‘i fiu mai aproape de ei si si-i cunose mai bine, expl-

You might also like

• Teoria Gestalt Integrativa 2

  

  Document11 pages

  Teoria Gestalt Integrativa 2

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet
• Anunt 1.2 - Scoala de Vara 2023 - Final

  

  Document3 pages

  Anunt 1.2 - Scoala de Vara 2023 - Final

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet
• Comunicat-de-presa-Ziua-BII-2022 - 19-Mai-2023 - MD

  

  Document2 pages

  Comunicat-de-presa-Ziua-BII-2022 - 19-Mai-2023 - MD

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Grile Logopedie

  

  Document24 pages

  Grile Logopedie

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  100% (1)
• Defectologie Curs Tulburari de Limbaj

  

  Document4 pages

  Defectologie Curs Tulburari de Limbaj

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet
• Child and Adolescent Trauma Measures A Review With Measures

  

  Document6 pages

  Child and Adolescent Trauma Measures A Review With Measures

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet
• Kohlberg Si Dezvoltarea Morala Compress

  

  Document5 pages

  Kohlberg Si Dezvoltarea Morala Compress

  ADRIANA ENE ASOCIAȚIA GRADUSART

  No ratings yet