Scrisoarea nr.15 23 februarie 2021 La intalnirea de marti ne vom concentra asupra arhitecturii florentine din veacul al XV-lea. De data aceasta explicatiile mele vor fi mai putin detaliate decat de obicei. lata lista arhitectilor florentini, ale caror edificii vor fi analizate la viitoarea noastra intdlnire: Filippo Brunelleschi (Cupola catedralei Santa Maria del Fiore, Vechea Sacristie de la biserica San Lorenzo, Capela Pazzi- in imediata vecinatate a bisericii Santa Croce, cunoscuta voua deja, acolo aflandu-se cele doua capele, Bardi si Peruzzi, pictate de Giotto —, Ospedale degli Innocenti, cruia in roman& ji spunem Azilul Copiilor gdsiti), Leon Battista Alberti (Palazzo Rucellai, Biserica Sant'Andrea din Mantova,Templul lui Malatesta din Rimini), Bernardo Rossellino (a fost un colaborator al lui Alberti, a condus santierul florentin al Palatului Rucellaisi, in orasul Pienza, a oferit copii ale edificiilor albertiene), Michelozzo Michelozzi (Palazzo Medici-Ricardi din Florenta). Benedetto da Maiano este arhitectul Palatu/ui Strozzi don Florenta. Doi arhitecti ai veacului al XV-lea, Antonio Averlino zis Filarete (discipol al lui Brunelleschi) siFrancesco di Giorgio Martinine vor atrage luarea aminte prin rationalitatea conceptiilor lor de natura utopica. Primul dintre ei s-a facut cusocut prin preocuparile sale legate de tema ,,Cetatii ideale”, un oras desavarsit pe care il imagineaza ca pe un rezultat al unui efort creator de natura rational’, geometricd, dar $i filozofica, putand numele de Sforzinda, iar al doilea, activ la Urbino, la curtea ducelui Federico da Moltefeltro, este presupusul autor al unor panouri pictate, ‘infatisand — asijderea — ,,cetati ideale”. Luciano de Laurana, mai putin sau deloc deschis conceptiilor utopice este autorul Palatului ducal din Urbino. Generatiei tarzii de arhitecti ai veacului al XV-lea ji apartine Giuliano da Sangallo, autor al bisericii Santa Maria delle Carceri, aflata in orasul toscan Prato, dar si arhitectul resedintei de var’ a familiei Med ici din apropierea Florentei, Vila de la Poggio a Caiano. Oferindu-va aceasta simpla lista cu arhitecti si operele lor, realizez cat sunt de dificile problemele pe care vi le infatisez. Totusi, pentru a te putea orienta fie si sumar in vastul domeniu al istoriei artelor plastice, e nevoie si cunosti marile epoci 1 #A33creatoare, personalitatile care s-au manifestat in cuprinsul lor si operele pe care le- au lasat. lata de ce va cer sa incercati s§ memorati pana la viitoarea noastra jntalnire numele arhitectilor din quatrocento (secolul al XV-lea) si, cautand in retelele digitale, sa identificati operele indicate mai sus, alcatuind in scris un catalog” ilustrat al arhitecturii florentine din secolul al XV-lea, care s se afle deja pe masa voastra de lucru in timpul cursului, De asemenea, atasez un studiu al savantului Pierre Francaste! consacrat arhitecturii florentine. Daca nu il puteti parcurge péné marti, va rog sd meditati cel putin asupra pasajelor din primele pagini, marcate cu galben. Ideile pe care le veti gasi acolo, va rog sa le raportati la imaginile infatisand ,,cetati ideale”, atribuite — asa cum am afirmat deja — fie lui Francesco di Giorgio Martini, fie lui Piero della Francesca. ,Firul rosu” pe care il vom urméri in timpul cursului ne va conduce — sper — la a recunoaste importanta mostenirii antichitatii clasice in elaborarea noului stil arhitectural, cdruia fi putem spune ,,renascentist”. UrmStoarea informatie s-ar putea constitui in cdlauzd a gandului nostru: intre 1402 si 1402 Brunelleschi prietenul sdu Donatello calatoresc la Roma. Brunelleschi e impresionat de edificiul Panteonului. Asteptand s& vi reintalnesc marti, va trimit gandul meu bun. Cristian-Robert Velescu CURS NR.15 2Renasterea Intram pe teritoriile culturii renasterii (fiindc’ veni vorba de interdisciplinalitate} si ne va interesa cu deosebire veacul al XV-lea, Primul veac renascentist. Centre de cultur8 se fac acum simtite in Italia $i acest fenomen s-a perceput cand am analizat fenomenul prerenasterii cand vorbeam despre scolile de pictur’, despre scoala florentind, despre scoala sienezd si atunci cand am pomenit vocabula scoalé, nu a fost vorba despre 0 institutie de invétamant, ci se are in vedere mai degraba un nucleu, asezat intr-un anume loc pe hart, in care informatia vizuala, cultural se transmite din aproape in aproape, de la maestru la discipol. in istoria artei a lui Gombrich este schitat& ideea cum cA lumea vizibilului se construieste din aproape In aproape, iar stiinta facerii imaginii se transmite, tot asa, de la maestru la discipol. $i Gombrich imagineazé un sir neintrerupt care porneste din antichitatea cea mai timpurie si nu se sfarseste nici in zilele noastre astfel incdt pictorul care lucra in camera mortuara unde, spune Gombrich, peretii erau impodobiti, dar isi di seama cd greseste si spune ci "dacd se poate vorbi de impodobire intr-o odaie in care este doar intuneric si nu se afla, eventual, decat sufletul mortului, ei bine, pictorul care a lucrat acolo si Pablo Picasso si alti artisti din veacul al XX-lea, sunt rude de singe, dat find c& informatia vizuala trece pe nesimtite”, 25 spune, cum trece cerneala prin sugativa din aproape in aproape. Ei bine, acest fenomen pe care Gombrich il analizeaz’ in introducerea istoriei artei este cu deosebire importanta in momentul acesta pe care-| vom studia impreund. Nu este indiferent maestrul cutérui sau cutérui artist din veacul al XV-lea si apoi din veacul al XVI-lea, Cu totii stim, de pilda, 3 Leonardo a trecut prin atelierul lui Andrea del Verrocchio, dupa cum stim c& Michelangelo, inainte de a deveni marele Michelangelo a fost discipol al lui Domenico del Ghirlandaio. prima propozitie (atentie!): {in veacul al XV-lea renascentist, transmitere2 informatiei privitoare la alcdtuirea, la facerea (min.8:54}, aceast transmitere se face din aproape in aproape, de la maestru la discipol, iar locul privilegiat, in care aceasta transmitere a informat je facea, era chiar atelierul artistului care avea si valoarea de scoala. Atelierul se numea in limba italian, pe atunci, bodega. Bodega este altceva decat bodega in care ‘coamenii de la tara se duc s8-si inece amarul. Bodega era o adevarata scoala si un loc in care nu doar artistul se intilnea cu ucenicii sai, dar unde umanistii erau invitati, scriitori (min.9:50) erau adesea prezenti in bodega artistului, de pild a lui Andrea del Verrocchio. #A33Vorbim despre renastere si despre veacul al XV-lea, despartindu-ne de fenomenul prerenasterii, atrag atentia asupra unei anume continuitati care trebuie avutd in vedere. Asadar, dacé asistam la o inflorire fara precedent a culturii umaniste la Florenta in veacul al XV-lea, si cu siguranta si a culturii plastice, faptul se datoreazd unei stari de spirit care a fost pregatita de catre artistii prerenascentisti , de catre intelectualii prerenascentisti. Noi nu trebuie si uitim cd de pre enastere tin nume precum Dante Alighieri sau Francesco Petrarca. Ei, prin scrierile lor, pregatesc de fapt noul schimb/noua schism care va lovi tocmai acum in veacul al XV-lea. In cursul care viza prerenasterea, v-am atras atentia si asupra importantel personalitatii Sfantului Francisc de Assisi. Prin viata sa exemplard, Sfantul a pregatit acest nou spirit din care se vor impartasi si artistii pe care astézi urmeaza si-i studiem, aceia ai veacului al XV-lea. Cand spun cuvantul renastere intelegem c& ne intoarcem la ceva ce a existat candva, este vorba despre cultura antichita recesti si romane. Aceasta este redescoperité acum in veacul al XV-lea, iar faptul c& a putut fi redescoperita se datoreazi tocmai spiritelor prerenascentiste care pregitesc o noua sensibilitate si un nou mod de raportare a omului la lumea inconjurdtoare, la univers. De pildé, intr-o foarte frumoasa poezie a sa, Sfantul Francisc de Assisi inaltd catre soare si ji spune frate Soare. Si pat completa cd marele compozitor de veacul al XIX-lea, Frantz Liszt, a pus pe (note) muzicd acest poem al Sfintului Francisc de Assisi. in Capella dell’ Arena este o secventi in care Sfantul Francisc predic& p3sirilor. Sunt aceste semne ale unei noi sensibilitati care se deschide inspre lume, care este perceputé precum creatia lui Dumnezeu. Aceast revalorizare a realit&tii materiale in fond (min.12:48)........ INceputs de prerenascentisti va fitn primul veac renascentst, care este al xV-tea, EERE SSS] EU] Arta florentin&, cultura florentin’ — Domeniul arhitecturi Un domeniu indeajuns de dificil atunci cénd este propus spre studiu unor studenti care ar dori mari bucurii vizuale si nu oarecum austeritatea matematicd, geometric’ pe care o intilnim in arcadele palatelor florentine, bundoara:). Eu am sincere fac, aga cum Thomas Mann incerca pentru lectorii sai, s8 para usor ceea ce este greu, am sincere s8 fac ca si vous arhitectura florenting de veac al XV-lea s vi placé, sf vi se pard frumoasi. Si voi incepe cu céteva imagini, de fapt cu ceva foarte sec... cu o list privind arhitectii si sculptorii pe care urmeaza s8-i analizam parcurgénd arta florentin’ al veacului #A33Renastere Florenta, sec. ai XV-lea — arhitectura si sculptura Arhnect: 01. Filippo Brunelleschi (1377 - aprilie 15, 1446} 02. Leon Sattista Albertti (1404 Genova-1472 Roma); 03) Bsrnardo Rossellino| {1409 Setignano-1464 Fiorenta) 04. Michelozzo di Sartolomeo (Michelozzo Michelozzi) - 1396 Florenta -7 oct. 1472 Florenta 05. Benedetto da Majano — (1442 Fiesole — 1497 Florenta) 06. Antonio Averlino zis Filarete - ,,cel iubitor de desavargire” (1400-1469}. Arhitect florentin, discipol ai ui Lorenzo Ghiberti 07. Francesco di Glorgio Martini (1439-1501 Siena. A lucrat la Urbino pentru Federico da Monteteltro) 08. Giuliano da Sangalo (1443-1516) Sculptori: 01. Lorenzo Ghiberti- (1378 Pelago - 1 dec. 1455 Florenta) 02. Donate di Betto Bardi - zis Donatello - (1388-1486) 03. Andree di Michele di Francesco Giohi - ze Verocchio (1435-36 Florenta - 10 oct. 1438 Venetia) 04. Jacopo della Quercia (1374 sau 67 [ang Siena - 20 oct, 1438) 05, Luca cella Robbie (1400-1482) & Andrea (1425-125) Va atrag atentia cd Bernardo Rossellino s-a distins si prin imprejurarea c& a fost ajutorul lui Leon Battista Alberti Leon Battista Alberti ridicd la Florenta un palat, Palazzo Rucellal, iar cel care conduce de fapt santierul este Bernardo Rossellino. De munca intelectual’, de munca de conceptie, de munca de creatie se ocup§ ins& Leon Battista Alberti. Experienta pe care Rossellino 0 dobandeste in contactul sSu cu Leon Battista Alberti se va revarsa in niste creatii proprii, dar care — in mod paradoxal — nu vor fi decét niste creatii albertiene pe care 5Rossellino si le insuseste, dar nu si le insuseste cu gandul viclean al plagiatorului modern, ci ca un mod de a-l slavi pe maestrul sau. Este vorba de palatul si biserica ce se afld in oragul toscan Pienza. Doud nume de arhitecti au fost trecute cu rosu, activitatea lor se caracterizeaza prin ceva anume: (Antonio Averlino) zis Filarete, despre care stim cd a fost un discipol al lui Lorenzo Ghiberti, cel care i-a conferit numele de Filarete care, in limba greac’, inseamné cel iubitor de desavarsire. Filarete este legat de mediul milanez. Se formeaza la Florenta, dar isi continua activitatea, la Milano, in slujba ducilor Sforza. Aldoilea nume, Branesso dil Giorgio Martini este legat de ambianta scolii de la Urbino, intelegand prin scoala acest centru de cultura. Prin ce se caracterizeaza creatia celor doi artisti, nu atit prin operele pe care le-au dus ls bun sfirsit si care ar putea fi vazute, eventual, si astazi, ci prin proiectele lor utopice, proiecte marcate de puterea mintli, de forta geometriei, el sint preocupati s& alcdtuiasca cetati ideale. Tot de mediul de la Urbino se leaga si numele lui Luciano Laurana: Cathedral and Palazzo Ducale, Urbino Palazzo Ducale Di Urbino, architett - Luciano Laurana Proiectele sale nu sint fantaste, se caracterizeaz prin aceeasi creatie a sa, el si-a revarsat stiinta in alcituirea Federico da Montefeltro's portrait by Piero della FRancesca, 1465-66 Cetatea Bra. Panoul din Baltimore Panoul din Berlin #A33Trei imagini pictate in care tema nu este un peisaj citadin, este chiar proiectia rela, facuta sensibilé, a unei cetiti ideale. Unele edificii chiar se las recunoscute, bundoar’: ), eu.as asimila cladirea de plan central, circular lui Francesco di Giorgio Martini, dup& cum spun unii exegeti. Altii cred c& ar fi vorba despre Piero della Francesca. O alt atribuire este chiar cea care-I cheama in ecuatia asta, a paternitatii tabloului, pe Luciano Laurana. Toate cele trei personalitsti au fost active, legate de centrul cultural. Asadar edificiul central de plan circular nu este decit o proiectie ideal a Baptisteriului din Florenta, O clidire romanicé care este afrontata spre fata comund cu intrarea principalé a Bisericii Santa Maria del Fiore. Urmitoarea imagine, aceea aflaté la Baltimore, in care observim c&, de data aceasta, imaginea Baptisteriului din Florenta a fost redata - mai mult sau mai putin ~ realist, este vorba de planul octagonal al Baptisteriului, dar in mod bizar i-au fost alaturate si monumente care se afl3 in alte locuri decit Florenta Bundoara:), 0 proiectie ideala, o proiectie imbunatati s& spunem idealizata, dar ‘infrumusetatd a arcului lui Constantin de la..oper& care face parte din asa-numita arta triumfals romana, dup’ cum recunoastem si imaginea neatins3 de stricaciune, perfect, a Colosseumului din Roma. Edificii civile flancheaz& aceste monumente care sint aduse din alte orase decit Urbino, unde ne aflam noi de fapt \V-25 mai atrage atentia asupra ideii de perfectiune. Perfectiunea aceasta nu priveste doar geometria, nu priveste doar activitatea mentali a artistului, ci si aplecarea c&tre cele morale. Observim c&, pe cele patru coloane care marcheaz& piata, se afl cele patru virtuti cardinale pe care am incercat s& le recunose si prin care am identificat: personajul care tine o sabie (curajul?), personajul care tine o balanta si care ar fi dreptatea, am identificat prudenta in personajul din extrema dreaptd 2 imaginii, mai greu mi-a fost s8 recunosc cumpatarea in personajul statuii instalate in inaltul coloanei care se proiecteaz’ pe imaginea #A33Baptisteriului din Florenta, finde’ observim ca avem de-a face cu un personaj feminin care poarta pe bratul séu sting un corn al abundentei si m gindesc daca acesta, cornul abundentei, poate fi un simbol al cumpatérii. Dar cred ci este vorba totusi de cele patru virtuti cardinale care oferd o desivirsire morals acestei imagini, alminteri geometric perfecte Trecind la imaginea de la Berlin, recunoastem, din nou, cladirile urbinate, dar de data aceasta perspestiva se deschide inspre un port. Privind aceste imagini, de arhitectura si proiectii ale unei cetati ideale, eu il chem in ajutor pe Pierre Francastel, Nu intimplitor am inceput cursul destinat artei Florentine, aceste proiectii ale cet&tii ideale. Un fragment din cartea lui Pierre Francastel, Realitatea figurativ’, in care unul dintre studii, imaginatia i realitatea in arhitectura civil din Quatrocento, un studiu pe care va oblig s3-I cititi, schiteaz’ o ipotez’ cuceritoare, si anume: adevaratele inventii si noutati, din domeniul arhitecturii Florentine din veacul al XV-lea, nu sint datorate arhitectilor mentionati in lista infatisaté, ci pictorii sint aceia care stimuleazd cSutarea noului in domeniul arhitecturil. Neexistand bani pentru a ridica edificii importante, novatoare in adevaratul inteles al cuvintului, pictorii se insSrcineaz cu aceasta activitate de iscare a noului, de descoperire Trecind la panoul pe care vi |-am infatisat, prezenténd prin tematica lor cetti ideale, 11 dau dreptate lui Francastel. Tl addugam in list pe Luciano Laurana care a fost in orasul Urbino, mecena al sau fiind chiar Federico da Montefeltro, acela care a fost portretizat de c3tre Piero della Francesca: #A33svat Feta: loaner ep Dintr-o alta generatie a veacului al XV-lea, face parte sm 0 rps nek (77-8 ab ‘cies Rovere etch Port) 4 movin a Eton rnworee are — 8 {2 Gmc td Pes Pa) (900.441 Ate out tall blLaeera bet Giuliano da Sangallo © operd importants a sa basilica Santa Maria delle Carceri aflat8 in orasul Prato, in apropierea Florentei toscane. Santa Maria delle Carceri Activitatea de architect a lui Filippo Brunelleschi, artist florentin al veacului al XV-lea care ar fi dorit s8 se consacre, in , v8 cog 38 Fineti mints eS/UR tineretea sa, domeniului sculptu Bundoard, Brunelleschi doreste si fie sculptor, motiv pentru care, in 1411, cind municipalitatea florenting deschide un concurs al cérui cistig’tor urma sé primeasc’ o comand importantd, si anume portile Baptisteriului din Florenta, se inscrie la concurs. Din intiInirea noastra consacrat& sculpturii veti intelege c& Brunelleschi nu a cistigat concursul, Ghiberti a fost cel care s-a bucurat de lauri in acel moment. Brunelleschi ar fi putut fi si un pictor important si sint convins cd a si fost, el colaborind la un moment dat cu pictorul florentin Masaccio intr- © frescd pe care o intilnim in biserica Santa Maria Novella din Florenta, este vorba despre Sfinta Treime care este infatisatd acolo. Lam numit pe Brunelleschi inventator al perspective. Imaginile legate de cetatea ideal8 contin ‘in ele multd stiintS perspectival8. Cel care a deschis cercetérile perspectivale nu a fost altul decit Filippo Brunelleschi, iar Leon Battista Alberti care va teoretiza problemele perspective in cartea sa de pictur’ beneficiazé de stiinta lui Brunelleschi pe care il considera prieten, lat& experimentul lui Brunelleschi: #A33In imagine, apare Baptisteriul din Florenta si fatada Bisericii Santa Maria del Fiore din Florenta, catedrala florenting, iar credinciosul care iese din catedrald si ia contact cu spi jul citadin primul lucru pe care-| vede este chiar clidirea octogonala a bapstisteriului din Florenta. Baptisteriul are trei intrari, Una situat8 spre rsdrit, una spre sud si alta spre nord, poarta pe care nu o vedem. Poarta de la résérit si Poarta sudicé la care avem acces vizual asupre lor si, ne-o imaginam in cealalta parte a clédirii, poarta orientat inspre nord. Cele trei porti s-au bucurat de atentia unor sculptori importanti, cum ar fi Andrea Pizano, si doua dintre ele, cea rasariteand si cea sudica, urmand sé fie realizate de catre Lorenzo Ghiberti. Ne intoarcem la experimentul lui Brunellesct imaginam parasind catedrala Santa Maria del Fiore, stind cu spatele la catedrala, in fata chipului séu tine un panou pe care a fost pictata imaginea baptisteriului, iar printr-un orificiu Brunelleschi poate percepe baptisteriul de data aceasta aievea. In mina sa insé el poart’ o oglind’ redusé proportional pe care o ridicd si 0 indeparteazd cu ajutorul bratului sau. O data este vazut baptisteriul, iar alté data este vazuta imaginea baptisteriului pictat pe verso-ul panoului pe care Brunelleschi il tine in fata chipului séu. lata experimentul care ba inspirat pe Leon Battista Alberti, acela care va ajunge s8 identifice tabloul pictat cu o fereastrd in a cérei transparent substanta plasticd a tabloului ajunge s& fie perceputa de c&tre privitor. Experienta ne ‘ingaduie si vedem in Filippo Brunelleschi un innoitor in ale perspectivei 10 #A33Continuam cu citeva imagini ale orasului Florenta care ma inspira pe mine in a va propune lucrarea de seminar de anul acesta: Pe o hart a Florentei sa identificati si s asezati cu miinile voastre imaginea miniaturala a celor mai importante biserici din Florenta, am sa va si numesc citeva dintre ele, lisind ca voi sa descoperiti si altele: Santa Maria del Fiore — cea mai important, mai mare dintre ele (Domul din Florenta, a c&rui cupold o puteti percepe chiar si in aceastd gravurd), apoi Santa Maria Novella, Santa Croce, Santa Cecilia, unde se afl capela Capponi pe care o picta un artist important, Jacopo da Cortona, San Lorenzo, biserica despre care mecenatul familie’ de Medici s-a revarsat cu Imbelsugare si unde intilnim doug sacristii, vechea sacristie pe care o vom analiza chiar ast&zi si apoi noua sacristie care va fi ridicatd de Michelangelo in calitate de architect, dar apoi imbogatita cu opere, cu monumentele funerare ale lui Giuliano si Lorenzo de Medici, morminte care poart’ o importanté contributie a sculptorului Michelangelo. Santa Maria del Fiore Santa Maria del Fiore nL #A33Aici se vid mai clar lucrurile, Santa Maria Novella, Sen Lorenzo, Domul din Florenta, Santa Croce si, sé nu uitém!, Santa Maria del Carmine, pe celilalt mal al Arno-ului (unde vom intilni picturile lui Masaccio si ale profesorului siu Masolino da Panicale): Opera de concurs, care printr-un miracol s-a pastrat, este chiar opera de sculptor a lui Filippo Brunelleschi, lucrarea de concurs avand drept tema sacrifiul lui Avram, oper’ pe care Brunelleschi o prezint& ca lucrare de concurs in 1401 atunci cind Ghiberti va fi declarat cistigator si iata si cele doud opere: MARS anta Maria del Fiore A lui Brunelleschi, 0 recunoasteti si apoi cea a contracanditatului sau, Lorenzo Ghiberti, cel care avea sé fie declarat cistigator. Ghiberti si Brunelleschi erau prieteni si se stie c& la inceputul veacului al XV-lea, ei s&virsesc o calatorie la Roma, foarte important in iconomia intregii intelegeri a Renasterii, pentru c&, in Florenta, acest centru in care artele infloresc in veacul al XV-lea, vestigii ale antichitatii nu B #A33prea sint de gasit, dar contactul nemijlocit cu antichitatea romana s-a putut stabili prin calatoria romana a celor doi prieteni. si existé méarturii din care aflam ca Panteonul si cupola Panteonului |-a impresionat in mod deosebit pe Filippo Brunelleschi, noi urmind de acum sa ne ocupa de cea mai imporatnta opera a sa, opera de architect, dar si de inginer, in egala masura, este vorba despre cupola Bisericii Santa Maria del Fiore (catedralei santa Maria del Fiore sau Domul din Florenta). Trecind prin experienta.... (min.41:33) artei gotice, stim care este structura unui edificiu de desfasurare longitudinal. Avem fatada, cea din imaginea cu Baptisteriul, apoi nava centrala mai inaltd, navele laterale mai scunde, transeptul si Sfantul Altar. intre 1418 $i 1423 sint concepute planurile lui Brunelleschi pentru cupola ridicaté pe transeptul, de fapt, pe careul bisericii Santa Maria del Fiore. Este 0 cupola inspirata atit de cupola Panteonului, dar eu as spune ca si vechea arhitecturé medievala goticd are un cuvant de spus atunci cind I-ar fi inspirat pe Filippo Brunelleschi. Doar ca avem de-a face cu un gotic interpretat de-a-ndoaselea, in sens negative, dat fiindca ogivele, nervurile, noi ne aflém in interiorul edificiului si ele mergind pind, iatd, la exterior si intre spatiile intre ele sint plasate acele pinze ale boltii (cunoscute). De ce este aceasté opera atit de importanta si din punctul de vedere al conceptiei ingineresti? Brunelleschi a fost, in egalé masur, architect si inginer. Pentru cd cupola a fost ridicata far ca un esafodaj special sd fie construit si .... O platforma mobili care va fi indltat& pe masurA ce cupola se afla in lucru, era in progres. Au trebuit inventate instrumente, un intreg instrumentar, present de altfel siin ziua de astazi in muzeul Domului, Opera de! Duomo din orasul Florenta. Cupola aceasta are mai multe caracteristici, o data cele doua surse ale ei, antica si medieval, in al doilea rind, trecem acum spre sculptura ei, iata o sectiune “4 #A33din Santa Maria del Fiore, navele principal si lateral, apoi chorul pe care se inalta cupola, o cupola care cuprinde, de fapt, este alcdtuita din doua cupole suprapuse ‘intre care se afld un spatiu prin care se poate trece: Santa Maria del Fiore: ne! i ISSN oe | (oon Gi fag) {in spatiul interior, cele doud pinze ale cupolei, iat intreaga structur’ geometric’ care trebuie s& fie cit mai usoara, printre care se poate circula, Citeva fotografi pe care le-am luat in timpul ascensiunii cupolei de la Santa Maria del Fiore. Aici unde percepeti treptele, descoperim primul strat, cel care priveste inspre interior, iar pinzele acestea perforate cu deschideri circulare in cupola sint Tnvelisul propriu-zis, lati si 2idaria in opus spicatum, cum se numeste in limba latina, sau in os de peste (fish bone) - "spiked work" -, in limba englez, un mod in care cérimizile acestea foarte usoare au fost organizate pentru ca fortarile cupolei sa fie reduse la minim. 15 #A33in sfirsit, iat8, nava centrala a bisericii Santa Maria del Fiore, apoi navele laterale, cupola propriu- zis, false ogive, profile din piatra care fin laolalta pinzele boltii, decupate dintr-o sfera, motiv pentru care le putem spune si triunghi sferice. Toate aceste lucruri de terminologie va sint cunoscute din cursurile consacrate goticului. Se observa in centrul imaginii Campanilia. din Florenta: care nu este altceva decit clopotnita Domului, are o fundatie independenté, este un turn, facem 0 deosebire intre turn si turl8, turnul are Intotdeauna o fundatie independent3, turla se sprij pe zidurile bisericii, aici se prijind cupola. Campanilla Domului din Florenta este opera de arhitect a lui 16Giotto care a primit o important decoratie sculptural cu opere ce apartin unor artist ilustri importanti ai prerenasterii, dar si ai renaster lat3 un model modern al cupolei lui Brunelleschi, asa cum ne intimping el in muzeul Opera del Duomo din Florenta si jat& $i unelte pe care Brunelleschi le-a conceput in calitate de arhitect: scripeti, sisteme de ridicare a materialelor impresionante care trebuiau puse in Opera. Alte marturii ale iscusintei mestesugdresti a lui Brunelleschi, Si iat si modelul original, din lemn, al cupolei. Modelul acesta a fost realizat intre 1418 si 1423. in 23 debuteazd lucrarile si in 34 cupola este aproape incheiaté, lipsea doar lanterna, partes ei superioara. uv #A33Aceasta este lanterna care nu a mai apucat sa fie vazuta de Brunelleschi. A fost instalata mai tirziu. lat& zid&ria, v-am atras atentia asupra ei | sine desp&rtim de cupola de la Santa Maria del Fiore pentru a lua contact cu alta opera, de data aceasta de arhitectur civic’, finefi minte: erhitectura poate fi ecleziastica, militard sau civila. Noi ne ocupam de arhitectura ecleziastica, cupola de la Santa Maria del Fiore din Florenta tine de acest domeniu al expresiei arhitecturale, iar azilul copiilor gasiti sau Ospedale degli Innocenti, opera a lui Brunelleschi, tine de domeniul arhitecturii civile. O arhitectur& pusa in slujba vietii de zi cu zi, a vietii obisnuite = aceasta ar fi o definitie sumara a ideii de arhitectura civilA. Avem de-a face asadar cu un azil al copiilor g&siti. Observim cum edificiul are o desfasurare longitudinal, dar eu v-ag indemna s& descoperiti aici, bizuindu-v8 pe cunostintele dobindite in intilnirile consacrate artei grecesti si artei romane, s& descoperiti aici elemente de arhitecturé clasica pe care Brunelleschi le pune in oper’.Primul element asupra cdruia v-as atrage atentia, urmarind Ospedale degli Innocenti, ar fi indltarea edificiului. f - 2 f 8 © SSS El nu este indltat oricum, un soclu oarecare, ci pe o scar’ care alearg’, am putea spune, de la o extremé la alta a edificiului. V4 aduceti aminte, cind am prezentat structura unui temple, de crepis si de stilobat, sirul acesta de trepte poate fi o amintire a crepisului antic. Dar iat& ca si coloanele, care se succed, sint de descoperit aici, chiar dacé nu sint coloane clasice asa cum ne-am obisnuit sé le recunoastem in edificiile antichitatii. Fusul, de data aceasta, este lis, nu mai poarta caneluri, insa capitelurile amintesc de un amestec intre capitelul ionic si cel corintian si, asa cum tineti minte de la intilnirile noastre consecrate artei bizantine, din San Vitale din Ravenna, dar apoi si edificiile romanice, sistemul grecesc de a construi este aici inlSturat intrucit sisteul stilp-grind& nu mai poate fi perceput in Ospedale degli Innocenti, in schimb este preluat artificul arcului ogiv, semicircular, care preia functia arhitravei, acea grinda orizontala... Tn schimb, continuind analiza, descoperim unele elemente care s-ar putea identifica fie cu friza, fie cu cornisa si acum intervine un element de noutate, dar 19 #A33noutate doar dacé ne raportém la programul arhitecturii grecesti religioase, la templu, care nu este etajat. In schimb, ne aducem aminte de poarta orasului Milet, ‘in cele doud register pe care le intiIneam acolo, orhideea(min.53:00) unor registre suprapuse este reluata si de Filippo Brunelleschi in solutia pe care el o construieste ‘in Ospedale degli Innocenti. Templul grecesc purta si fronton, Ospedale nu poarta un fronton, in schimb, frontoane de mici dimensiuni surmonteaza deschiderile aflate in al doilea registru al cldirii Brunelleschiene. Foarte important este faptul c3 vechea arhitectur3 greceasc3, romana, dar si amintirile goticului si ale romanicului, sint revarsate aici intr-un fel, si anume: simbioza dintre arhitectura si sculptur’. Observam c& sculptura nu a fost abandonata cu totul, ea este prezenta in discurile plasate la intilnirea a doud arce, a doua arcade. Este vorba despre discurile din ceramica sméltuita care nu sint altceva decit opera unui sculptor contemporan lui Brunelleschi, este vorba de Andrea della Robbia, fratele mai cunoscutului sculptor Luca della Robbia. Discurile realizate in tehnica cu ceramica smaltuita infasiseaza copii infasati, prin aceasta iata ca programul destinat al edificiului este intr-un fel semnalizat. Aici avem un detaliu de o puritate preclasica cu totul exceptionala. Observim cum coloana a fost inlocuit8 printr-un pilastru, un pilastru care poarta caneluri, intilnirile dintre doua caneluri au fost tesite, semn ca ne aflam fie in aria ionicului, fie a corinteanului si iaté cd acest capitel care uneste puterea expresiva a ionicului si a corinteanului incununeaza Ospedale degli Innocenti, este ca un citat de arhitectura antica. Porticul care precede edificiul trimite si catre 20 #A33arhitectura manastireascd romanica si gotica pe care Brunelleschi o cunostea la fel de bine. $i observam cum gi boltirea porticului este mai de graba de orientare gotica decit de orientare clasica. Observam cum traveele care incheie edificiul, in dreapta find ....(min.56:30), nu pun probleme deosebite de pastrare a unui echilibrului si a unei proportii. Doua coloane se intilnesc, cele care suporta arcele, si ele sint despartite de acest pilastru care, practic, nu are o functie de sustinere, ci doar o functie decorativa. Si observam cum discurile cu copii infasati nici mAcar nu se pot desfSsura in intreaga lor splendoare in spatiul care a mai ramas. Asemenea imperfectiuni fac, in fond, farmecul acestei arhitecturi renascentiste, lasaté noua de arhitectul renascentist Filippo Brunelleschi. Fatada de la San Lorenzo, ctitoria familiei de Medici. La ‘inceputul cursului, eu pregatisem un arbore genealogic . al familiei de Medici, atunci cind va vorbeam despre Sfintul Francisc, despre noul spirit pe care il aduc in cultura europeana Dante Alighieri, Francesco Petrarca, acestia reprezentau doar fata culturala a fenomenului. Trebuie sa stim ca si institutia mecenatului a avut un rol determinant in evolutia artisticd in veacul al XV- lea, iar institutia mecenatului era reprezentata la Florenta fn primul de rind de membrii familiei de Medici. Vé& prezint aici o imagine care ni-l infatiseaz’ pe Giovanni di Bicci de Medici este stramosul adevaratilor Medici, cel care s-a imbogitit, cel care a devenit bancher. Activitatea aceasta bancaré nu era bine vazuté, in epoca, de bisericd, motiv pentru care mecenatul pe care de Medici |-au desfasurat, ipoteza este a lui André Chastel, apriveste doud fete: una religioasd si una sociala. Cea religioasd, prin danii, prin opere de binefacere, prin ctitorii importante pentru ‘incurajarea activitatii artistice care se revarsa asupra edificiilor religioase, mecena dorea s4-si rscumpere pacatele. lar a doua fat’, cea social, este aceea care urmareste ca statutul domnilor prin nastere s& poaté fi egalat. Si pentru c3 el nu putea fi egalat, se putea incerca, cel putin, aceast& egalare prin prestigiul pe care familia il dobindea atunci cind sprijinea activitatea artistic’, sprijinea activitatea culturala. Cosimo de Medici il Vecchio era si el p&rinte aldinastiei, al familiei de Medici, o imagine datoraté artistului manierist Jacopo Pontorno: si, iat, arboreal genealogic propriu-zis si ma voi 22ntoarce la Giovanni di Bicci, il recunoasteti pe Cosimo casatorit cu Contessina de Bardi, de vité nobild, de descendenfa ilustra, fiul lor Piero Gutosul (il Gottoso), cel care se casatoreste cu alta reprezentanta a unei familii ilustre, Lucrezia Tornabuoni, o femeie de litere, poeta importantd, ea fiind cea care a dat nastere lui Lorenzo Magnificul si lui Giuliano de Medici, cei care si-au aflat loc de ingropaciune in noua sacristie pe care o vom identifica. Este vorba despre opera lui Michelangelo Buonarroti. Revenim la San Lorenzo, asa se prezinta ea si astsi vizitatorilor orasului Florenta, nu are o podoab& anume, nava care alearg’ catre rasarit poate fi observata in aceasta facie, una dintre navele laterale si noua sacristie pe care a 23proiectat-o, ridicat-o Michelangelo . Pentru a descoperi vechea 24sacristie, opera lui Brunelleschi, trebuie sd vizitim exact partea opusd a Bisericii San Lorenzo. lata interiorul bisericii romanice: un romanic care nu poarts bolta. $i iat si vechea sacristie a lui Filippo Brunelleschi: {doar cateva planuri ale ei, urmeazd $-0 analizim pornind de la imagini fotografice care ne apropie mult de ceea ce putem vedea la Florenta dac& ne-am afla acolo intr-o imprejurare fericita.)Recunoasteti nava de la San Lorenzo, vechea sacristie, ctitorité de Giovanni di Bicci de Medici, opera de architect a lui Brunelleschi ridicata, se spune, concomitant cu cupola care a fost inaltata pe careul Bisericii Santa Maria del Fiore, deci o cupola mare si o cupola de mai mici dimensiuni, amindoua sint cupole asezate pe tambururi. lat& un edificiu de plan central, la intilnirea celor doua brate ale crucii a fost jndltat’ cupola pe tambur sprijiniti pe pandantivi (element de sustinere, un artificiu architectural care face trecerea intre planul patrat al edificiului si rotundul, circularitatea cupolei). Deja, in aceast3 faz’, devine important colaborarea dintre architect si sculptor. Dac& privim tnapol in cursul istoriei artelor ne aducem aminte ca raportul sculptura-arhitectur3 era important in arta Greciei antice, pentru arta Romei. Aceasta simbiozé s-a pastrat, a ramas activa atunci cind ne-am raportat la edificiile romanice si apoi la cele gotice. lata ca si in renastere, in veacul al XV-lea, acest raport ramane esential. in sculptura, asa cum am vazut cd s-a-ntimplat si la Ospedale degli Innocenti se infatiseaz, deocamdata, fie ca panouri care sint asezate deasupra a doua porti importante pe care le vom identifica, fie ca iau forma unor medalioane. Ne-am astepta ca aceste medalioane care infatiseaz’ pe evanghelisti si fie agezate in pandantivi. Observam cum locul lor se afla sub marile deschideri ale arcelor 26 #A33semicircular. Este propriu arhitecturii de sorginte clasica a lui Filippo Brunelleschi ca liniile de forté care exprima, care transpun visual opera arhitectului, sa fie subliniate prin elemente de contrast si este vorba despre aceste briie, aceste chenare, realizate din pietra serena, o piatra vulcanica, mai inchisa la culoare, care are tocmai functia aceasta de a sublinia liniile de forta ale edificiului. Ordonanta clasica, si cind spun ordonanta clasic’ ma refer la ordinele din arhitecturé, ordonanta clasicé de sorginte greceasca si romana se las& descoperita in noua sacristie. Coroanele au fost inlocuite, asa cum s-a-ntimplat si la Ospedale degli Innocenti, prin pilastri. Pilastri care poarta capiteluri, capiteluri care poart o arhitravd, arhitrava care poarta o friza, de data aceasta continua si, cum este si firesc fiindca nu este un capitel corintic, este un capitel amestecat (un compozit) intre ionic si corintian. O cdsatorie:) a ionicului cu corintianul. Friza continua este rezolvata aici cu niste discuri..... care se succed. in sfisit vorbim despre opera de sculptor a lui Donatello, ne aducem aminte c4 Donatello impreuna cu Brunelleschi calétoresc la Roma, dupa ce au fost competitori in acel concurs iscat de primaria florentina in 1401. Doud porti sint de remarcat aici, portile apostolilor si portile martirilor $i ag vrea sd tineti minte acest [Gefe/sint niste amanunte prin care privim cu mai multd simpatie asemenea opera cind incepem sa- deslusim semnificatiile ascunse. 2Door of the Apostles Door of the martyrs Deasupra boltii martirilor, apare un panou in care e Sfintul Laurentiu (al lui Donatello) cu insemnele martiriului sau (fiindcd Sf.Laurentiu a fost ars pe un gratar). Stephen and Lawrence Cosmas and Damian Sfintii Cosma si Damian sint aceia care incununeaza poarta apostolilor (noi stim ca Sfintii Cosma si Damian au fost patronii familiei de Medici).Imagini ale vechii sacristii in care opera de architect a lui Brunelleschi o intiIneste pe aceea de sculptor a lui Donatello si ne vom opri asupra unei imagini surprinzatoare. intilnim doua cupole la vechea sacristie, cea mare care se sprijind pe un tambur si mica cupola ridicaté deasupra altarului. La poart’, o harta simbolica a cerului asupra careia s-a interest Abby Warburg, marele invatat, a carei imagine va este cunoscuta: Abby Warburg jn locuinta sa florentina, pe malulul riului Arno, dincolo pe celalalt mal putind sa recunoastem Biserica. Abby Warburg a fost cel care i-a comandat unui astronom descifrarea acestei harti a cerului si noi aflam cd ceea ce astronomul i-a pus la dispozitie erau anume 29 #A33zile din 1421, 22, 23, 39 $i iarSsi 22. Aflam dintr-un jurnal sacru al orasului Florenta, ‘intr-o carte editata in 1700, cd cel mai probabil anul 1422 este cel avut in vedere in harta aceasta a cerului, in iulie 1422 a fost inaugurat altarul principal al Bisericii San Lorenzo, acest eveniment este evocat in aceasta hart a cerului). Operele din interior sint ale lui Donatello, tot ce apare ca opera de sculptor la noua sacristie sint operele lui Donatello, aici vedem panoul cu Sffntul Laurentiu, apoi medalioanele cu cei patru evanghelisti, Sfintul evanghelist Luca, cu calul ‘inaripat, apoi Sfintul evanghelist Matei cu ingerul, indltarea la cer a Sfintului evanghelist loan si, din portile martirilor, aceste imagini [sate de Donatello. Capella Pazzi care pune, din punct de vedere architectural si plastic, aceleasi probleme pe care le-a pus si noua sacristie: “(Cappella dei Pazzi is a chapel located in the “first cloister" on the southern flank of the Basilica di Santa Croce in Florence, Italy. Commonly credited to Filippo Brunelleschi, itis considered to be one of the masterpieces of Renaissance architecture.) 30Deci ele sint opere surori, Capella Pazzi se aflé in imediata vecindtate a Bisericli Santa Croce: cu o fatadd specificd, realizat& in aceast’ tehnic’ a marchetdriei din marmurs, si iat si Capella Pazzi cu al ei mesaj plasticizant, 8p trage ltentia asupra porticUlUi si V-a5 intreba ears este fladus3 in discutie? Dumneavoastr’, desigur, c-o s8 vA aduceti aminte de Arcul de Triumf, porticul ia forma unui arc de triumf, cupola se sprijiné pe un tambur circular, pe un tambur cilindric, dechiderile circulare sint specifice viziunii lui Brunelleschi, le-am intilnit si la Santa Maria del Fiore si acum patrundem sub portic si iat ce ne este dat sa intilnim: exact ca in cazul arcelor de triumf romane, doar ca directia cupolei este reorientata, intilnim boltile acestea in plin cintru casetate, iar doud asemenea bolti intrerupte de o cupola decorata cu ceramicd smaltuita, apare si motivul acesta al scoicii in pandantiv pe care am intilnit si in cazul Capelei Pazzi. lata si capitelurile, de data aceasta corintiene, insé coloana continua sa fie lis’, deci ordinele grecesti sint reinterpretate, iat’ cupola de mici dimensiuni si decorat& cu ceramic’ smaltuit&. Aceeasi problem& de organizare a spatiului le intimpina si aici, asa cum le-a intimpinat si in cazul vechii sacristii. Observam cum liniile de forta ale edificiului sint intarite prin aceste chenare realizate in pietra serena, pilastrii pe ordonanta clasica sint prezenti, de asemenea, a1 #A33arhitrava, friza, corniga, de data aceasta ins imaginile evanghelistilor sint prezenti ‘in locul care le-a fost consacrat si este vorba despre pandantivi. |maginile sint slabe, dar merita totusi sa trecem prin ele pentru a vedea ca Sf.Ev loan este prezent, de asemenea, Sf.Ev Marcu, Luca, pe Matei |-am scapat. lar discurile ceramice care infatiseaza de data aceasta arhangheli sint datorate aceluiasi Andrea de la Roma. La Santa Maria Novella se aflé un crucifix care este opera de sculptor lui Brunelleschi. Si iata Sfinta Treime de la Santa Maria Novella, o opera tn care Brunelleschi colaboreaz8, in calitate de pictor, de architect, cu Masaccio, autorul de drept al Sfintei Treimi. 22Arhitectura, pe care o puteti vedea pe fundal, este aceeasi pe care am intilnit- o la Capella Pazzi, cercetatorii au afirmat acest lucru limpezime, ca structura arhitecturala este opera lui Brunelleschi de architect, dacd nu cumva si opera sa de pictor. Observam cum acel raport dintre medalioane si capitelul corintian este de regasit si in fresca ce infatiseaz4 Sfinta Treime, chiar si raportul dintre coloanele care poarta arce si pilastrii care depasesc indltimea coloanelor poate fi regasit la Ospedale degli Innocenti. Acest raport il regdsim si in opera lui Brunelleschi. M& voi opri asupra unei opere importante a lui Leon Battista Alberti, singura opera din Florenta, dac& exceptam fatada Bisericii Santa Maria Novella care este datorata lui (Alberti). Avem in vedere Palazzo Rucellai:|, un palat oragnizat pe trei registre. Vom vedea cum inspiratia antic’ este de regasit in modul in care Leon Battista Alberti gindeste o fatada de palat. Elemente de arhitectura clasic& apar inca de la primul registru. Vedem cum coloanele sint inlocuite prin pilastri, pilastrii poarté capiteluri de inspiratie antic&. Pilastrii, care se succed intr-un mod mai alert, separa deschiderile de la primul nivel, dup’ cum aceeasi structura este de descoperit si in al treilea registru al edificiului, observam cum elementele de morfologie arhitectural& clasicé sint conservate, apare arhitrava, friza lipseste, in schimb cornisa este sprijinité pe console. Ceea ce adauga Alberti, ar fi o banca, sd te poti aseza pe ea. Banca inconjoara practic palatul, ea marcheaza fatada palatului, e ca o deschidere inspre spatiul urban al acestei arhitecturi care avea insa si o functie militara, defensiva. Ea trebuia $8 ofere un refugiu familici nobiliare in momentul in care, in Florenta, existau résmerite, rascoale. Dar, alminteri, palatul se deschidea si catre societate, cdtre mediul urban prin aceasta banca pe care trecatorul era invitat s4 se aseze.Leon Battista ery Aliberti a scris mai multe tratate, unul este consacrat arhitecturii gi poart& chiar numele de “Arhitectura”, cel de-al doilea ”De statua”, si apoi cartea sa de picturé pe care am evocat-o. pug cara ite mens co Pierre Francastel, in cartea sa Realitatea figurativa, interpreteazd aceastd arhitectura civila urbana a lui Alberti, dar si a celorlalti arhitecti pe care Ti vom evoca. El spune ca ideea de clan, de familie, este oarecum incifrata in structurile arhitecturale si nu este avutd in vedere familia in forma ei rspinditd, ci tocmai idea de clan si este interesant de aflat c& Leon Battista Alberti este si autorul unui text, care poarta titlul de “Familia”, despre familie. Am adus jn discutie imaginea Coloseului (Colosseum):| fiindca, observam cum structura care organizeaza palatal albertian, Palatul Rucellai din Florenta, aceasta structura era demult descoperita, iar Leon Battista Alberti se putea raporta la ea. Registrele sint marcate prin colonete angajate, iar aici si pilastrii sint angajati. Tn registrul cu deschideri semicirculare observam cum colonetele sint acelea care impugn ritmul. lata o arhitectura extreme de rafinata, spuneam ca friza este absent, ea nu este absenta, ci ea este prezenté aici si puteti si o observati c3 ea este frizi decorativa care noua ne transmite o informatie incarcaté de substanta narativa, asa cum se intimpla tn cazul frizelor continue ionice in antichitatea greceasca.Palatul Rucellai jn orasul Mantova, Leon Battista Alberti se manifesta ca architect al Bisericii San Andrea. Observam cum artificiul acesta al registrelor suprapuse este transferat si unei arhitecturi cu functie ecleziastica, doar c&, fn centru, portalul central este marcat printr-un imens atriu boltit semicilindric, poate este preluata aici acea solutie pe care am intilnit-o la Capella del Pazzi, doar ca orientarea boltii este alta, ea nu este transversala, ci longitudinal, urmeaza axul edificiului. intilnirea dintre un pilastru inalt si_un pilastru mai scund este iar&si o solutie pe care am intilnit-o si la Ospedale degli Innocenti a lui Brunelleschi. Observém cum pilastrii acestia unesc, dintr-un singur elan, cele trei registre care organizeazS fatada Bisericii San Andrea din Mantova. Asemenea pilastri, dar pot fi si coloane, poart& numele de pilastri sau coloane de ordin colosal (ansamblu arhitectural ale cdrui coloane se intind pe doua sau mai multe etaje). Biserica San Andres 37Definitia elementului de morfologie arhitecturala: Coloana/pilastrul care uneste dintr-un singur elan mai multe registre ale edificiului poarté numele de coloana/pilastru de ordin colosal. lata si frontonul triunghiular care ne aminteste de edificiile realitatii de astazi. lat& cum substanta arhitecturii clasice patrunde fn arhitectura renascentista , fiind ins& reinterpretata. Interiorul Bisericii San Andrea din Mantova: Elements of the arches on the lateral facade. Photo by Paolo Monti:Archivio di Stato (Mantova): Urmatoarea operd de architect a lui Leon Battista Alberti, Templul lui Malatesta: ~, din Rimini. Un vechi edificiu gotic, ogiva si cele trei nave, despértite, ca in orice edificiu gotic, a primit o hain& clasicizant4, astfel incit arcadele care sint despartite/suportate de pilastri 39 #A33‘inconjoar& edificiul, iar fatada principala este marcatd de patru coloane angajate ({coloana angajata = cind jum&tate din ea se afla ingropata in zid, era adosata dacd ‘intreaga coloana era asezata in fata zidului). Observam cum coloanele, capitelurile suportd obisnuita arhitrava, friza si cornisa, deci toate aceste elemente de arhitecturé clasica sint prezente. Comanditar al templului lui Malatesta, cel care s-a adresat lui Leon Battista Alberti, a fost Sigismondo Pandolfo Malatesta, stpinitorul locului, de stirpe Portretul fui Sigismondo Pandolfo Malatesta, conducdtor al orasului intre 1432 si 1468. ucrérile de constructie la Templul Molatesta au Inceput fn 1447 din ordinut lui nobiliard, iar Alberti ofera aceasta solutie clasicizanta atunci cind se manifesta in calitate de architect la Rimini.Bernardo Rossellino este, de fapt, seful de santier pe care Alberti si-| allege, el conduce lucrarile de la Palazzo Rucellai. Bernardo Rossellino a fost si sculptor, iata portretul sau: Sigismondo Pandolfo Malatesta rugandu-se la Sfantul Sigismund, frescé de Piero della Francesca, in Tempio Malatestiano din Rimini: aLTemplul Malatesta intr-o perspectiva axionometrica: O harta a Toscanei, in care noi vedem cum orasul Florenta se invecineaz4 cu orasul Siena, lata cum si tn cizma italica Toscana toat si in centru orasului Piensa Bernardo Rossellini ridicd un palat, dar si o biserica: a2Spiritul albertian, 4 recunoastem palatul albertian din Florenta, inclusiv banca ce inconjoaraé si deschide edificiul acesta spatiului urban, adéugindu-i o noua dimensiune social. Asupra acestui lucru Alberti a fost sensibil. jn cartea sa de pictur’, el evocd personalitatea lui Filippo Brunelleschi, fi spune “Pippo”, acesta este diminutivul, de unde tragem concluzia ca erau prieteni, erau apropiati i, tn introducere, Alberti laud realizarea prietenului su Pippo, acea cupola despre care spune cuvinte memorabile: Imaginati-va c4 dimensiunea aceasta social3 a arhitecturii este transmisa si prin aceasta simpla propozitie pe care o descoperim in introducerea cartii de picturd a lui Alberti. El gindeste, in acest mod, o deschidere cdtre societate, nu uitam ca este autorul tratatului despre familie, aceasta gindire poate fi descoperita prin acest detaliu, extrem de rafinat, al bancii pe care florentinii erau invitati si se aseze si prin elevul séu Bernardo Rossellini si locuitorii orasului Florenta unde Palatul uceliai este practice reconstruit ined o dati a3S& mai tinem minte ca Bernardo Rossellini este autorul, in interiorul bisericii Santa Croce, a mormintului umanistului Leonardo Bruni, cunoscator al limbii elene, istoric al orasului Florenta. lat& mormintului lui Leonardo Bruni, realizat' de Bernardo Rossellini, in forma aceasta a mormintului gizant, rposatul este intins pe lespedea mormintului: Arhitectura Palatului Medici (astSzi este cunoscut ca Palatul Medici Riccardi, fiindcS a doua familie care a locuit in incinta sa a fost familia Riccardi). Palatul a fost comandat lui Michelozzo di Bartolomeo de catre Cosimo Medici cel Batrin si istoricii de art& au fost mirati cum de aceasta comand nu i-a fost adresata lui Leon Battista Alberti care se bucura de un renume mai stralucit in epoca. Spun istoricii, Andre Chastel cu precédere, cé aceasta alegere a lui Michelozzo a fost un semn prin care Cosimo de Medici dorea sa-si manifeste vizibil smerenia, modestia. Nu a apelat la cel mai bun architect, ci la unul iscusit, dar mai putin legat de curentul novator si, s-a si constatat aici, cé ordonanta clasicd asupra careia v-am atras atentia in cazul Palatului Rucellai, aproape ca lipseste. Lipsesc ordinele, lipsesc elementele acestea, arhitrav4, friz’, cornisa, care ne trimit la arhitectura de orientare clasic&. In schimb, dosajele, asa se numesc aceste pietre abia slefuite, trebuie s& sugereze functia defensiva a Palatului Medici, ridicat pe Via Larga la Florenta, din porunca lui Cosimo de Medici, cum spun cei care au analizat cu mai a4 #A33multa iscusinta acest palat, care si el ne aminteste totusi de ordonanta clasicd a Coloseului (acest lucru este evident). Curtea interioara este purtatoare a une certe informatii de natura clasica si recunoastem aici porticul, pe care |-am intilnit si in cazul arhitecturii brunelleschiene de la Ospedale degli Innocenti, coloanele care poarta arce, iar celelelate elemente cu care sintem obisnuiti atunci cind analizim arhitectura clasica sint prezente, arhitrava, friza decorate cu medalioane, unele dintre acestea poarta chiar stema/blazonul familiei de Medici: Palatul Medici Riccardi 45Dar alte medalioane, sint opera de sculptor, inspirate de sculptura anticd a gemelor (pietre pretioase/semipretioase care s-au bucurat de munca iscusita, raabdatoare a sculptorului). Din cartea lui Andre Chastel am ales aceasta pagina care ne identifica noua medalioanele, tema lor: centaurul prizonier, Diomede si Palladium, un faun cu copilul Bacchus, Atena, Dedal i Icar, Bacchus si Ariadna si triumful lui Bacchus si al Ariadnei. Inchei cu o lectur& din Lorenzo Ghiberti, care a ldsat niste memorii ale sale, scrise catre sfirsitul vietii, si din care am extras o raportare a lui (Ghiberti) la o gema, gema lui Apollo, care i-a trecut prin mina si careia i-a adaugat o montura. Vom vedea in ce mod s-a raportat artistul renascentist la o gema care se afla in colectia familiei Medici, bSnuind c& si medalioanele, pe care le-ati vazut in curtea interioar’ a palatului lui Michelozzo, sint inspirate de geme care se aflau in colectia de Medici. lata citatul: "Cam in aceeasi epocd montam inc o cornalina (cornalina este o piatré semipretioasd) de marimea unei nuci. Pe ea erau gravate, cu o perfectiune demna de un vechi maestru.... Ce monturé i-am aplicat, un dragon cu aripile usor desfacute si cu capul plecat. Curba gitului cade pe mijloc si aripile... Dragonul, sau cum ji zicem noi sarpele inaripat, se gisea in mijlocul frunzelor de gherbera si am gravat cu mina mea in jurul personajelor mentionate, in litere antice, cu multa grija, o inscriptie dedicat lui... pe camee se afla un bitrin asezat pe o stinc’ pe care era intins§ 0 46 #A33piele de leu. Miinile sale erau legate la spate de un pom uscat. La picioarele sale, un copil ingenuncheat pe un picior isi ridica privirea catre un tinar barbat care tinea in mina dreapta un sul si o titera in stinga, ca si cum copilul |-ar fi rugat pe tinar sa il ‘invete. Aceste trei personaje semnifica virstele vietli. Desigur ele au fost facute de mina lui... sau Policlet. Nu am intilnit niciodata in viata mea o lucrare mai reusita. Astfel, in 1428, Cosimo acorda atita pret unei pietre antice cd punea s& i se facd o montura de valoare de catre marii artisti ai vremii care a pastrat cu aceast& ocazie o amintire vie asupra acestei munci cu care a fost insarcinat.” Medalioanele sint de certa extractie clasicizanta si sint datorate, in tematica lor si in plasticitatea lor, desigur, unor piese antice care se gaseau in colectia familiei de Medici. ayCurs 16 Scrisoare Dragi studenti ai anului int, iata gi Scrisoarea saptamanala prin care va invit pe sisisurm » marti 2martie 2024, la orele 14, |. Looraivi «1 XY lea), © tema nu de tot desprins’ de aceea a cursului din sdptaména trecutd, cdnd atentia noastrd a fost indreptaté asupra arhitecturilitaliene de veac al XV 1a. Spun .nu de tot desprinsa’, deoarece in intainirea consacrata sculpturii vom avea ocazia sa vedem cum aceasta arta se raporteaza — ‘mai putin discret — la domeniul arhitecturi, Altfel spus. acea simbioza dintre cele doua arte majore, arhite «u si sculptura, pe care ne ain obisnuil deja S80 identiicm in marile epoci creatoare pe care Impreund le cosiat = atta Greciel antice, a Romei antice, apoi stilurile medievale romanic gi gotic — . prezenta si in cursul veacului al X\/ lea florentin, Sper od ati observat ca doar arta bizantind nu este prezent in aceasta ingituire, din niste motive bine intemeiate, dar find ca cea de a doua porunca a Decalogului .sa ss {1 FACi Chip cioplt” @ actionat cu mai mutta pulere in lumea rasariteana, determimand intre veacurile al ill lea $i al 1X lea cunoscuta .wrajba din jurul icoanelor® sau .migcarea iconoclasta® Din cursul precedentei noastre intainir va amintii, desigur. c@ atunci cdnd am analizat opera de arhitect vou Fiuen [vunelleschi, am avut in vedere si arta statuard, bundoard atunci cand, intre arcele de / cose am putt constata prezenta medalioanelor din teracota smalluita, Infatisand copii Infasati, opera a sculptorului Andrea della Robbia, sau attune. «sv. casecsonnt Vewte Samat stn San Lorenzo, am fost intémpinati de medalioanele infatigandu i pe cei patru Evanghelisti, de panoul inf@lsdndu |). Sféntul Laurentiu aléturi de Stantul arhidiacon Stefan, sau pe acela imfalisadu \ «fini Cosma si Damian, patronii familie de Medici, Tot in Veo. Seuss ne intampinau porile tumate in bronz, boos $1088 @ lysine, toate Cate Sunt ingirate mai sus find opere ale iui Donato di Betto Revening la raportul arhitectura sculptura urmarit de noi, va amintit ca la inceputurile activitat creatoare, Brunelleschi ar fidorit sa se manifeste in calitate de sculptor, de vreme ce a hi 1 organizat. = in 1401 cdstigatorului = urmand «si fle acral ssa POMHHOE PASAMIENE 6 Hy bn Onpcabete a i sale realizeaz’ pe tema Sucre snow so Alereean, VA MODUT SA AGBUGAM [3.0 au son Santa Marva Bleweta, Ss jata— ‘mod mai profund si totodata mai inti despre simbioza sculptura arhitectura, care ne va intampina ~ asa ‘um am ws csieus jova=in Greafi ale veacului al XV lea florentin, ,Politropia" sau .multipla iscusinta" a artistilor, cea care le ingaduia sa se manifeste in varii domenii ale creatiei a inlesnit fenomenul amintitei simbioze. De non Be on oon C8F@ Se pregdtes $A Inalle pe careul bisericll Saiors Mons ey cine snpots Pare 3LOss one oeun nnocann= 88 aducd fn preajma operei arhitectului forta expresiva a soulpturi, Am in vedere operele lui Donatello, prezente in vechea sacristie, dar giiifiwsnsse Infétigandu 0 evanghelist, prezente in pandantivil oo. Paso, acestea din uma opera a in cursul intalniri noastre vom avea in vedere sculptor important CARE So. 45 sist voucutn at X¥ ten torninn: Lureure Giisort (1848 Pots Tne. M499 Porenta): Ds Dharam ae Danatotise (ARG AGB Ancona ty Mastate dt Francesen oe Morne Ficus 10 00t, 1488 Venetia) by suits Quoro@ (1874 sau 67 lang Siena “13 ott Rabbis (14005 TARA) & Anaron (43! 1h?) Asnistinn ar Dicer Ses Auvestio ar Liremen (1418 Hrorenf= 1881 Pes muna Locones Chimes sures ot Partilor Baptistertula yoni — cele situate pe latura nordicé si acetea nie Moro sony Sitvate pe latura de rasarit, fata in fat cu catedrala Santa Maria del flore — v6 jisu0 ose car 2 fost adresata, Nu doar ca ,Portle” sale pot fi considerate A383.a participa” la ceea ce pe parcursul intalnirlor noastre am numit .sistem al artelor majore” — sculptura si pictura, aceasta din urmé, dupa cum vom aréta, avand si ea repercusiuni asupra stiisticli portior” — dar ele inlesnesc si o raportare 2 creafiel veacului al XV lea la epoca prerenascentista, Raspunzdnd primei dapteze mesajul si viziunea la opera unui anteces. »» realizat cu cAteva decenii in uma de Andrea Pisano. Acest portal era alcatuit din panouri cvadrilobate lustrand momente din viala Sténtului loan Botezatorul. In compoaitile figurative ale panourilor datorate lui Povo. minim teme pe care Giotto le infisase in Capela Peruzzi, de la Santa Croce. Raspunzand primei comenzi, Ghiberti va conserva vechea forma cvadrilobata, de extracie gotica, in care isi va incadra compozitile figurative care au drept tema ciclul evanghelic. |, Portile Paradisului— denumire datorata lui mM, vote Bh tema panouriior este de extractie vetero testamentara, iar stilistica lor — 0.01 parea de ciudat - se apropie de modalitatile expresive ale pictur de veac al XV lea, aceasta si datorita ‘ehnicii la care Ghiberti a apelat in conturarea fundalurilor compozitilor sale figurative. Aceasta tehnicd poarla un nume bine delerminal, .stiacciafo". «oo... » ar traduce prin .relie strivt”, putin inatt, Parasind opera lui Ghibertisitrecénd Ia aceea a fostului sau ucenic, Donato diBetto Bardi, zis Donatello, vom observa cd marea majoritate a sculptunlor realizate de acesta in <> a fost conceputa ca _Sculpturi de nis", altfel spus ca sculpturi destinate impodobini unor edifi-w: Clopotnita 14 Samia Maron sine nove S8U nigele fatadei bisericl C..... 00. De 0 important cu totul particularé pentru evolutia statuarei Dacor $i Asis (days) Assocs, amdindoua implicand tema nudului, a celui masoulin in primul caz gi a nudului de copil in al doilea, Desprinderea complet din simbioza cu arhitectura se va produce la varsta maturitati Inaintate, cénd il afim pe Donatello activ la Padova, unde realizeaza staluia ecvestr’ a font uneratin Enea 4, Sunoscula $1 sub porecla Cocnuctsas IM traducere ,pisic’ mieroasa’. Morar ours Donoony « a Faportat este, ira indoial’, Statuia ecvestra a imparatului Marc Aureliu. yw 0 vedea la Rome, in cursul célatoriel intreprinse intre 1402 1404. in tovaragia lui Brunelleschi Cum sorisoarea aceasta se prelungeste pree mult, nu ma voi mai referi la celelalte nume de sculptor pe care urmeazé sa ti aver in vedere. Am tinut mai degraba s& schitez aceasta dependenté a soulpturi de arhitecturd, care se incheie odaté cu operele stetuare de for", categorie in care cele doud ecvestre ale XY ie = Carncuretan hal Donatello $i Parse Inscriu, Totusi, aceasta ,desprindere de athitectura” nu trebule perceputa ca un scop. ca o finaltate in sine pe care arta Renagleriio unnaregte. in Ttainirle noastre vitoare urmeaza sd analizzim in ce fel Michelangelo Bocouaress se suse = @§ Spune c8 Inlr un mod insistent si pasional — la vechea simbioz3 arhitecturd sculpturd, poate gi pentru ca —,politrop” find ~ . a distins in ambele ipostaze, in aceea de sculptor, dar sii ea aot Vestenctine = Tnainte de a va saluta, va propun o tema de meditatie, un soi de lucrare de seminar benevola, pe care nu trebuie $8 0 realizati in chip material, ci doar mental. Ca document atasat v8 voi trmite schema portalului nordic al Baptisteriuluiflorentin, odata cu lista tematica a panourilor ghibertione. care il impodobess. Atasez Ue osemeiiey onieee uneuns in panenitoeadnioh sie GOUB Sau tei, voi umand 88 le ,montati in caseta potrvita, Péna marti— findca timpul trece repede! ~ nu mai e mult. Cum insa imi e dor de woi, va trimit gn... 1 Ronan Varnes / A vu este considerat un veac al Renasterii depline. HA33.cis 4 ants imtoret athitectura, pictura $i sculptura se aflau in sincretism, intr 0 simbioza profunda. Totugi daca rapotam Renasteree Ia veacurile anterioare constatém ca arlele se dezvoltau intr. Opa gata YU Seenittin2.01 fume ? Data mata 1p Dienvane bees apie Bpatep ¢_ EDeseres scent oper cunescte esozoe1 nar olde dete © 2 Fiiononie coe. oer. 25032021 ora? Foides detsere S Oscanete Pomemcet + Ta sere feria prion DORA 1:6 eit dese hemi WS Proparis 23.03 7001 1324 Folder de figs Baa zort208 8 6 Anna asenseat rst fetter dete 2 3 costeoa021 7 Spend sy emer 239304010031 foie dete Bs opeapeimls #8 ow amare nae fit detoe BB Penpeetve, 85. Petsa) 23.OK221 00:26 ‘Foliter de fisere 1 .h0a.voe dims 23020250827 fet doe Soma En caeatate ropagytie paaxo021 oo2r Fetter de tise B Documents Ez amtscres 23.05.2021 0028 Felder do Hier 4 bear © setognei ita Bananas du dation oS Hi ingnee iow Bons 108 felt date 4 #5 ters oan ssonates 32 fetter dete ora 8-16 lrnras moron Barmnone 80 deter “Shsemmazotnm tee 2005p, 220820212158 erro 1221 | ements 1 denen Spectacol si de masinarii, flora foarte conereti, peisaj. apa, vortex, diluviu, cartografii si topografii, elemente de arhitecturi, inginerie civilA si militara. Zbor si paséri, lumind si astronomie Astiizi vi arit desenele sale Figure Figur 2 |. Adoratia magilor 192. Proiectarea scenei Adoraia magilor 3. Unalt proiect al Adoratiei, care ilustreaza o intreaga narafiune. Prezenfa la recensmant Trebuie observat si sistemul complex al compunerii scenei, Nu s-a multumit cu folosirea tipului iconografic traditional al scenei cu aceasta tema. 4, Tn incercarea de pregatire a aceleasi scene, Leonarcio studiazd siluetele personajelor, pozitii ale acestora ditorul si tandrui — 0 tema recurent Renagtere care este preluatdi si de Leonardo. Apelase 5i Botticel Aici putem identifica un moment din Bunavestire, in care Fecioara este speriata de catre venirea Ingerului. Aci siluetele sunt studiate pentru Cina cea de taind 20Studiu de figuri pentru Gin a cea de tain, cum ar fi luda (dreapta), Sfantul Petru {sténga} si studiu ie mani pentru Sfantul loan, Fr WO studiu pentru Fecioara Maria, sf. Ana si Pruncul ~ 0 prima j i >) schit’(st) si tn dreapta, un desen din care se vede cum r Leonardo reusea s8 schiteze din c&teva lini, fapt care ar : a7 putea fio tema de eseu, avangardist§ de pictur’ folosind expresia minimalist. Diferite scene bataliste Batalia de la Anghiari Confruntarea Titanilor, studiu de ai, Leda, studi de fizionomie din atelierul lui Veroccio, drapaj, studi tehnice detumare a unor piese. a1+ woe ago w K tomesowes ere SB BrnsioGaarre GENERALA. RENASTEREA ITALIANA Barmace 10998. CAREY C BAMA Drawing and Painting in the Nolien Renousonce Workshop Thwon and Procece, 1700-1600, Camnidge UP., 1999 CuasTeL 190 ANDRE QUASTEL, Arid $f unumism Ja Floren|a pe vrenea tnt Lorweo Magnitcal Snaltasngro Renasteris 1 Cmantsnalus ploronicien [1959 / 1961 / 1983], 2 vol, tyad § Rog G Astore, ox inate idem, Meridiane, ol. Biblioteca de Are’, Buewegt isa PASOFSKY 1974. PANOESKY, EXOT, .eajterec” ~ auadefnie son cufoluctonare?, ia ‘Ibex, Revere $f renagert bn area occidemald (1962) tad. S. Marculescu, pret G Popa, jane, Bucuresti, 1975, sabes aeoe8 Kees are 6 Bivtiocnars SPxctacd. Leowsnve Da Prvct Sense PRMARE DA Vbe IMS. pa Vise, Leowsape, Te Naucos of Loran Pet, oJ Ruhr, 2000, Dover PL, NY. HS Zou 2608: Frew ZouLen (ed), Lacie do Vine, 14521319" The Complete Poirings ond Drowns, Tasrnen Gm Kala 2003, Sixreze Deoicare Paasonauirizi $1 Orcas! Anssoe 997 Dioant ANAM, Leonard dene! La noha conde, Hara, Pats, 1887 ust 2008: AvoaE Castes, Lord a sees Jo pie (389219821950 1961 La Lev, Pa 2002 Coane 1967 Keoiert CLAN, Lasnand de ner (198), ad fe E Leneae FM Rose, Le ine e pote, Pai 1987 Gacuam 2006 PAGLO GALLE (ad), Te Ma! of Lacmordo The Cine! Gains More Guu, Fen 2008 leancom: 101% Isaaceow, Warten, Leona ds Ved 2017, wad L, Unc, Pate, Bocue, 201 Ke9 2006: KEve, Naas, Leonor do Ta the Morons Wats of Nae ond Mm, Daters OP 2008 Lacens 2004 Pasa Vat, drodcire fe mated) Leno de Fe LSPS. wa §, Fan ed 2, Parlin (Scot Srudn’ Pegs Buewes, 2005)C 20 Leonardo da Vinci Luigi Bambulea infelegerea lui Leonardo da Vinci trebuie si porneascdt de la metoda acestuia. Cuvantul metodit deriva din grecescul metodos care inseamni metahodos, care este un cuvant compus din dou parfi si care inseamna a fi pe cale, acesta find si scopul cursului meu, adica gasirea caii de a-l cunoaste pe Leonardo da Vinci. Revizitim fugitiv informatiile parcurse in cadrul cursului trecut, Pentru aceasta revenim Ja structura cursului care a fost prezentata inca de la inceput. STRUCTURA CURS LEONARDO DA VINCE ‘Sie adn she 5M igs ome Pome Sento me “ioe Son aoe Cunoasterea lui Leonardo prin manuscrisele sale se face, asa cum am propus deja in cursul trecut prin cele doua maniere de navigare in sens platonician. intr-un prim sens il 1 033observam pe Leonardo prin preocuparile sale, pentru ca studierea propriu-zisa a acestuia sd fie realizata prin operele sale. Va tog s& notati: in ultima instant demersul intelectual chiar i in istoria artei presupune problematizare, adic& depistarea, degajarea, organizarea, formularea si rezolvarea problemelor pe care le ridica operele studiate, respectiv contextul in care ele au aparut si traditia in care ele se inscriu. Astfel veti intelege cum incercarea de a-I cunoaste pe Leonardo, Renasterea si traditia picturala in care se inscriu pictorii din Quatrocento presupun, in primul rand, depistarea problemelor pe care aceste aspecte le ridica. Care sunt problemele legate de Leonardo gi a picturii florentine din a doua jumatate a secolului al XV-lea in care Acesta se formeazi? Relafia iconic — narativ Loc-spariu Perspectiva, proportie Temporalitate, spafialitate, narafiune, Figuri — personaje Lumina si culoare Constructia propriu zis a imaginii — modul de ordonare sau in care complica imaginea, structura vizuala ampla a lui Leonardo care se traduce printr-o maturizare a stilului renasterii 8. Vocabularul artistic in epoca lui Leonardo 9. Conceptia lui Leonardo despre arta AULA De pilda in Adorafia Magilor, modul lui Leonardo de a construi imaginea este amplu, fiind vorba de o constructie de tip patetic, in sensul c& aceasta este deranjata, foarte dinamica, in care personajele, care devin persoane sunt agitate, in mod. interior, psihologic, ce se traduce prin miscare exterioara,dezarticulata, avand in vedere relatia dintre multiplele cadre, si planurile realizate. Tot © constructia patetica este si imaginea ce constituic un desen pe carton facut dupa o copie realizaté de c&tre Peter Rubens, a Bataliei de la Anghiari a lui Leonardo, comandata de catre signoria florentina, Constructia este tensionata in care nu se vede 0 rigoare geometric gi nici o monotonie a acesteia, in detaliul imaginii, (partea stinga) exist o silueta care nu a fost identificata spre deosebire de celelalte 4 ale condotierilor milanezi si florentini, gi s-ar putea sa fie a pictorului insugi. Aceasta figura este recurenta in manuscrisele lui Leonardo gi exist& 0 similitudine cu faciesul acestuia din autoportretul siu. Aceasti siluetti este pozifionatt in marginea imaginii deoarece renascentistii (de pildd Botticelli) plaseaza in extreme laterale personaje istorice si in special pe ei ingisi privindu-ne pe noi care suntem privitorii, crednd astfel o relatie intre interiorul picturii cu exteriorul acesteia. Este o practica des intalnita la renascentisti si ipoteza potrivit cireia personajul din stanga este autoportretul lui Leonardo este una ciireia i se da credit in discursul de fafa, cu toate ca nu exist dovezi concrete in acest sens. in scutul acestui personaj se reflect intreaga scend a bataliei, fiind o trimitere 1a scutul lui Ahile, pe care era reprezentat intregul Univers. In perioada de maturitate a pictorului intalnim, spre deosebire de compozifia patetica, si compozitia aflaté in opozitie cu cea anterior mentionata, si anume compozitia appassionata, serend (calm, linistit). Siluetele insele se afl intr-o stare de serenitate care transmit o stare contemplativa. Appassionata historica pentru ca este vorba de o temporalitate (stanga) - intalnirea dintre Prune si Ioan Botezatorul. in timp ce, in cazul Monei Lisa este vorba de o appassionata iconica pentru ca aici temporalitatea este blocata, si o appassionata simbolica (dreapta), deoarece aici nu avem timp si nici naratiune dar exist& o sugestie profunda care vine din aceasta dextra elata, din aceasté mana dreapta ridicatai cu indexul in sus care contrapuncteaza zambetul si privirea misterioase ale lui loan Botezatorul. a 033Prin urmare am considerat cA structurii initiale a cursului trebuie sa i se adauge si problema constructiei, adic’ a modului in care Leonardo isi construieste imaginea. © alta problema ridicata de arta lui Leonardo este relatia dintre luming si culoare. El nu inventeaza aceasta raportare ci este cel care o rafineazd prin aparatul reprezentafional. Deja Cennino Ceninni vorbea despre tehnici si teorii ale culorii, chiar dac& elementare, si despre arta coloritului. Ulterior Alberti dezvolti aceasta teorie a culorii sia luminii in reprezentarea plastica dar pentru Cennini elementul fundamental care decide relieful este lumina. Prin alb si negru definim reliefurile, spune Alberti in tratatul sau de pictura, si luminile trebuie sa fie “bine determinate”. “de aceea pictorul trebuie s& aiba stiinta aplicarii tonurilor gi a nuanfelor’. Alberti lucreaza cu sistemul celor sapte culori in care albul si negrul sunt repere esentiale, dar face trimitere si la “unione dei culori”, cu referire la Plinium, adica la amicitia culorilor, punand bazele unei teorii a armoniei cromatice. Leonardo mosteneste aceste idei, si mai precis, cateva practici de atelier, precum producerea volumului prin liniament (tus), liniatura si totodata prin alaturarea unor culori care se pun in relatie. Leonardo mosteneste si saturarea gi desaturarea coeficientului de alb adaugat la culoarea pura si stie ca poate si stabileasca o relatie intre adancime si suprafafa prin manipularea acestor instrumente pe spatiul pictural. El avanseaza si dezvolté aceasta constiin{a a relatiei dintre lumina si culoare si adaugd lucruri cu totul inedite care nici macar la Venetia nu fusesera descoperite inca, cu toata pasiunea venetienilor pentru culoare si cu toata vocatia lor de a vedea la malul marii diferite spargeri ale luminii in spectrul cromatic datorita aerului marin, Lui Leonardo i se datoreaz4 descoperirea deosebit de importanté a Sfuitiate-ului. La el aceastd tehnicd nu este o chestiune exelusiv artistica ci el a meditat asupra modului in care ochiul uman percepe realitatea intr-un mod evasi-stiintific. El a devenit constient cd, de fapt, contururile pe care le percepe ochiul uman sunt, de fapt, efacate la distant’ sau in laterale, pentru cA noi nu percepem intr-un punet fix imaginea, asa cum credea Alberti, ci pe toaté suprafata ochiului, aga cum a descoperit Leonardo. Pentru acest motiv anumite zone ale imaginilor analizate sunt percepute in mod imprecis Clar-obscurul, umbra colorati, efectul perspective’ atmosferiee (efectul tui Purchinie care avea s& fie descoperit mai tarziu in fizic4), tendingele eulorilor (rosu care avanseaza, albastrul care se retrage) sunt aspecte cu care Leonardo a contribuit la dezvoltarea teorici cromatice, si care conferd maturitate picturii sf sec XV lea. 4 033De pilda la Botticelli, in lucrari nu lipsite de virtuti artistice si plastice, Calomnia lui Appelles, 0 pictur de maturitate a acestui artist, vedem cum culoarea este distribuita in mod egal, si raportul dintre umbre si volume este aproape neglijat spre deosebire de Leonardo unde totul este géndit in raport de umbra si la care liniamentul dispare, la care exist o estompare a contururilor. in incercarea de a determina ce a dorit Leonardo sa realizeze trebuie sé analizam si problematica vocabularului artistic. Pentru a putea “citi Adoratia Magilor, Fecioara intre stanci precum si alte opere ale lui Leonardo trebuie sa intelegem si orizontul de asteptare pe care il avea atat comanditarul cat gi privitorul de arta in epoca renascentista, caruia artistul incerea sa ii raspunda. Care este deci vocabularul pe care Leonardo il folosea si de care era perfect consticnt? Vom trece in revista cdteva notiuni ale acestuia, si vom insista asupra lor atunei cand le vom utiliza. INVENZIONE - artistul trebuie si stie sA creeze un subiect: IMMAGINAZIONE ~ sau delirium — art ul trebuie si fie capabil sit igi depiiyeascl rafiunens El trebuie si-si foloseascd’ FANTASIA, care este inventivitatea; INGENIUM — artistul trebuie s& aibe talent; El trebuie s4 ajungi la noblefea artei — DIVINE ARTE - nofiune pe care insusi Leonardo 0 foloseste in tratatul su despre pictur’. Arta este nobil’ pentru cX are demiurgie: Dupa Landino Artistul trebuie s8 fie un IMITATORE DI NATURA, el trebuie s& fie capabil si creeze rilieve adic sf scoata in tridimensional ceea ce se afld in plan bidimensional, s& fac un desen puro, si sa aiba o fuiditate adic FACILITA, si nu in ultimul rand el trebuie s& dovedeascé PROSPECTIVO, adica stiinfa perspectivala, Pictori pe care ii apreciazd Christoforo Landino au Grazziosso, ait au un desen ORNATTO (fermecator), altii au VARIETA combinaté cu o anumit& abunden{& care face ca siluetele s& nu semene intre ele, s& nu fac aceleasi gesturi, Nu in ultimul rand, artistul trebuie s& tac’ COMPOZITIONE, adica si unifice varietatea intr-o constructie coerentd, s& stie si COLORIRE, adic’ raportul dintre lumina, umbra, culoare si nuante, dar si un bun DISEGNIATORE, Nu in ultimul rnd, unii pictori sunt amatorl de DIFFICULTA, sf se confrunte cu probleme grave, serioase pe care sf le poata rezolva. Artistul trebuie sa fie PROMT, spontan in realizarea siluetelor pe care le realizeaza, dar el trebuie sa fie si LUDIC, VEZZOSSO, si trebuie sa respecte DEVOZZIO. Acestea sunt cateva dintre nojiunile care definese vocabulanul artistic din secohul al XV lea. Pe Ling acest vocabular artistic, Leonardo mosteneste si ¢ concepfie despre arta la care revenim in analiza operelor sale. 5 033El este preocupat de a integra Renasterea in sistemul stiingelor. ‘Trivium si Quatrivium erau cele doud grupe de stiinfe care erau acceptate Ja finele Evului Mediu. Arta vizuala era exclust din acest sistem. Ea era considerata un mestesug. La fel ca si alti artisti din Quattrocento, Leonardo depune un efort insistent de a cagtiga acest starut pentra arti, motiv pentru care formuleaza aceasta sintagma “arter cosa: mentee”, ea mu este un lucrt al méinii ci este in primul rnd un Iucru al minjii, Nu este deloc intimplator faptul c& Leonardo deduce superioritatea artei din perspectiva care ea insati are reguli geometrice, Ori toate stiinfele se dovedesc prin matematici, adica printr-o anumité rigoare, iar dovedirea matematica a artei este fundamental geometric al perspective care este fandamentalat in reprezentarea artisticd?? Leonardo adauga experienfa la faptul cB arta e una cosa mentale, Nu pretinde cd ea este exclusiv un Jucru mental, dar c& intelectul este mijlocul prin care se realizeaz in ultima instanfé desenul, dar asta sigur, dupa o lung experient& “experienta fird de care nimic nm se poate dovedi ca fiind cert Mestesugul insa, spune el, trebuie cladit pe o bund invafaturd teoreticd, in care perspectiva sa ji fie si calauza si poarta de intrare. Atunci intelegem de ce arta trebuie privité ca o sinteza dintre mestesug experienta, pe de o parte, si stiin{a pe de alta parte. Artaeste chiar superioara, in viziunea lui LV, altor arte, de exemplu literaturii, sculpturii sau athitecturii, si aici mentionam paragonele lui (comparatiile) inire mai multe arte. Aceste paragone au fost folosite ca prefaja la Tratatul de pictura al lui Leonardo, cand acesta a fost realizat de succesorul lui, Francesco Venzi, pe la 1850, la 20 de ani dupa moartea pictorului. Conform marturiei lui Luca Paccioli,ilustru matematici inar din Florenja, Leonardo ar fi participat prin 1490 Ia o demonstrazzione intr-o ambianti elitista, in fafa ducelui si a tunei audienfe ilustre, in care acesta a demonstrat superioritatea stiinjei picturii. Acesta este motivul pentru care Leonardo scrie in tratatul sau niste parayone prin care compara pictura cu alte arte si demonstreszi superioritatea, si ch arta este compatibild cu spiritele liberale, si este demna numai de spiritele nobile. in conceptia lui Leonardo inrudirea dintre pictura si sculptura este foarte importanta. Ele sunt cognate, ingemanate, ceea ce este important pentru ca in pictura lui rezida mosteniri sculpturale care vin de pe linia lui Verrocchio Cu aceasta cred ca am realizat doar un mic rezumat al conceptiei lui Leonardo despre arta, care mosteneste anumite elemente din Quatrocento (Cennini gi Alberti) dar pe care le dezvolta aga cum ama aratat mai sus. Despre perspectivé vom discuta mai mult pentru c& Leonardo a completat pur si simplu teoretic nofiunea de perspectiva naturala cu ceea ce inseamna la el perspectiva complex, cromatica si aeriand MANUSCRISELE LUI LEONARDO Ele evidenfiazd metoda artistului gi ne introduc in insafi mintea acestuia, dupa spusele lui Galuzzi Ele arata curiozitatea omnivora, el fiind pasionat de absolut orice poate fi interesant, de tot ce mintea uumana isi putea imagina: de ce cerul este albasiru, de ce ochii vid doar in linie dreapta, ce sunt novi, cum se realizeaz un perpetuum mobile, cum este alcatuit si cum funefioneaz’ corpul uman, a ficut descoperiri fabuloase in plan anatomic, si nu numai, iar unele dintre ele au fost confirmate abia de curdind de cdtre stiin{d, De pilda in 2014 s-a demonstrat la Oxford c felul in care Leonardo a explicat cum funcfioneazi valva aorticd este corect. 6 033$i alte demonstrafii ale maestrului au fost confirmate de stiinya. Pe una din paginile sale de manuseris, Leonardo a notat c& "Soerrele mu se miscéi” A fost preocupat de fizici, mecanica, turbioanele fiind una dintre chestiunile studiate de Leonardo. A fost fascinat de modul lor de formare, de condifiile in care acestea apar in natura, pe care el le-a imitat siin art, Manuscrisul leonardesc este o sursi inepuizabilé de chestiuni inedite mai ales pentru ceea ce in lumea contemporana se numeste inteligent design, si pentru aceasta teorie care este utilizata in teologie, mai ales de catolicii protestant, si care se intreaba cu privire la acest design inteligent al naturii . mai precis la formele in spirala care I-au atras pe Leonardo si care se manifesta in diferite forme: turbioane, fire de par ete. Manuscrisul leonardesc este un spectacol pentru cl a fost pasionat de experiment. De pilda pentru problematica reprezentata de culoarea albastra a cerului a inventat experimente inedite, de pild& un alb de plumb peste un negru de fum, spune el, va strluci ca un azuriu. El demonstreaz& faptul cA cerul este albastru datorit& relajiei dintre lumina si vaporii de ap& din atmosfera Pentru a exemplifica preocupirile lui Leonardo trecem in revist& cdteva desene in care se vede modul de tratare a subiectului care pleac& de la sintetic la analitic: El se preocupa de fizionomia personajelor sale si desena permanent in dorinfa de a studia atitudini si pozifi, lat, se observa dinamica pe care o aduce Leonardo ipostazelor in care pozitioneaza personajele sale, de anatomie animala, érapaj- 7 033© evievi 6Acest desen realizat de Verrocchio, pus la dispozitie de G Bamba, expert in desenul renascentist, demonstreaz& unde a invajat Leonardo si deseneze elementele decorative ale pirului Mai departe Leonardo evolueaza in studiul fizionomiei dand nastere unor reale personalitati reprezentate de personajele sale 10 033Caricaturile lui Leonado sunt sursa de inspiratie a ilustratiilor realizate pentru Alice in ara minunilor de Louis Carel. Preocuparea pentru proportitle corpului uman. a 033Leonardo face o vizitd la Pavia cu prietenul siu, unde gaseste manuscrisele de anatomie ale lui Vitruviu in scrie coprpul uman $i realizeaza celebrul care acesta Incerca 8 demonstreze c4 7h planul unui templu sé Om Vitruvian, Desenul alaturat apartine compagnionului sau, Francesco di Giorgio di Sienna, arhitect din Urbino cu care Leonardo a calatorit la Pavia. Francesco di Giorgio incearc’ el insusi si demonstreze relatia dintre arbitectura si corpul uman: nities agp nme mot pie plas sk Bae ae? Se Rim | SE Giacomo di Ferrara, pe care Ze Leonardo |-a cunoscut cu (De ceazia vizitei sale la Pavia BE ese si el preceupat de EES) analogia arhitecturd si corpul uman Seifrasus Stes Prin urmare Omul vitruvian al lui Leonardo se inserie intr-o anumit& traditie. preocupare a epocii in sensul studierii proporfiilor corpului omenese. dar si a animalelor Preocuparile de studiu al anatomiei corpului uman la Leonardo, prin comparatie cu studiile anterioare de ordin anatomic: 42 03313 #033Leonardo a ereat si in scopul de a realiza spectacol sau reprezentiri dramatice. alegoria hermingi, unul dintre cele mai pure animale care chiar in preajma pericolului mortii nu se murdareste, ci s¢ pistreazi —departe de murdarie in desenele sale Leonardo face investigatii de flora si vexetatie. Leonardo a fost preocupat de peisaj, si este vorba despre primele peisaje din pictura european’, potrivit exegetilor Dreapta: me Valea Raului Arno Desene care ne fac si XVII -leaa, ne gindim la arta see al | neerlandezilor, de pilda. 14 033Ape, vortex, diluviu, desene care ne duc la un artist de sec 19, Van Gogh, cu tabloul stu Cer instelat URS 4) Cartogratie 15 033Era preocupat in mod deosebit de constructii simetrice pe care stia sa le sparga pentru a obfine mister, pentru a provoca uimire. Ingineria civil si militara reprezinté o preocupare preponderenta a Lui Leonardo, care reiese din lucrarile de mai josRoberto Velturio a fost si el preocupat de carele de luptd, inst diferenja dintre cele oud viziuni este AES, imensi a y Zhorul i pasdrile au fost o alta preccupare a lui Leonardo. Astronomia si optica, felul in care cade umbra oferind printre primele explicafii referitoare la eclips&: Geometrie si perspectiva aw 033Deoarece ne-am familiarizat cu desenele lui Leonardo putem trece s4 studiem gi alte aspecte ale personalitafii sale. Latura umana sau biografica a artistului, de pilda are legéitura cu preocupitile sale Din biografia lui Leonardo am putea evidentia un capitol mai putin cunoscut pornind de la unul dintre autoportretele lui, asupra caruia s-au aplecat diferiti exegeti. Nimeni nua pus cap la cap aspectele pe care ag dori si le evidenfiez gi in lucrarea mea de doctorat, si anume daca am putea s& depistém un portret al lui Leonardo. Unii exegeti cred ca David a lui Verrocchio este portretul lui Leonardo, al ténarului sau ucenie, cu atat mai mult cu cat anteriorul david fusese Pcut mult mai pufin fidel fizionomiei umane , Bambulea tinde si confirme aceasta ipotezd, cu atét_ mai mult cu cat aceasta fizionomie apare des in caietele sale de desene. Orice pictor are tendinja de a picta pe sine, Este cceea ce azi se numeste automimesis, adici autoimitare. Gian Paolo Lomazzo care este un ilustru comentator al lui Leonardo de sec 16 spune ci Leonardo avea parul I gene si barbiilungi, incat prea si tatruchipeze noblefea invatatorului asa cum druidul Hermes si anticul Prometeu au Ricut-o tn trecut. Si acest portret trimite a batrénul Leonardo cu gene, sprincene si barb foarte lungi. 18 033De asemenea sunt multiple teorii care lanseaza ipoteza cA personajului lui Platon din reprezentarea lui Rafael, care I-a cunoscut pe Leonardo din scoala dela Atena. Este clar c& este vorba de una si aceeasi fizionomie dupa cum ni-l reprezintd pe Leonardo ueenicul siu, Francesco Melli Sau iat& in acest desen gisit de cunand, care aparjine unui alt ucenic al lui Leonardo da Vinci. in desenele tui Leonardo J D 7 : contin siluete ale unei si aceeasi fizionomii. intr-o lucrare a lui Bramante, prieten cu Leonardo, apare si acesta din ura. Se pare c& personajul din dreapta este Bramante, pentru identificarea caruia ne raportam la alte portrete, si. prin exclusiune, rezulti ed celalalt personaj este Leonardo. Oare omul vitruvian este sA fie tot fizionomia lui Leonardo? Ne-am putea imagina cum arata Leonardo si ci am putea face o reconstituire a portretului lui Leonardo. Leonardo creste intr-o Florena infloritoare, cu 0 populatie alfabetizata, exceptional pentru Europa de secol 15. Cu 108 de biserici, Academie si o cultura festiva, in care lucrasera Alberti, Ghiberti, Verrocchio, Donatello, Leonardo era copilul ilegitim al unui notar. El a preluat de la maestrul sau gratia in sinteza cu perfectiunea formelor, notiumi 19 033de anatomic, mecanicé de desen si de draperii. Vasari chiar menfioneaza faptul ca Verrocchio s-a ocupat in tinerefe cu stiinfele si mai ales cu geomettia Trebuie s& tinem cont si de influenta sculpturii asupra lui Leonardo, si de cunostinfele de inginerie preluate de la maestrul sau care a montat o sfera de 2 tone pe Domul din Florenfa pe care a creat-o cu & foi de cupru pe care le-a sudat cu oglinzi concave prin care a orientat lumina soarelui. Leonardo a fost mareat de aceasta experientd a maestrului sau. in anii de ucenicie la Verrocchio, Leonardo a fost impresionat si de cavalcada cu 200 de cai a Ducelui de Milano din care pare s& provind prima lui opera pe care deja am vazut-o, adica portretul gondotierului. Din aceeagi perioadd dateaza si peisajul cu Valea raului Amo, ale carui elemente se vor regasi in toate operele Jui Leonardo ca un laitmotiv. O imagine care este considerata ca fiind prima opera a lui Leonardo este aceast imagine care-I reprezinta pe Tobias si ingerul. Contributia lui la aceasta lucrare ar putea fi silueta calina si pestele pe care Tobias il are in mana O alta imagine este pictura cea mai cunoscuta ca § datand din adolescenta Iui Leonardo este ingerul din Bunavestite, este posibil sa fie insa si alte zone in care L a lucrat. Dupa analize cu raze X gi analiza metodei de lucru s-a constatat sunt si alte zone trupul lui lisus. Cei doi ingeri sunt foarte diferiti, cel executat de Leonardo prezinta semne vadite pentru interesul asupra felului in care cade umbra asupra chipului pictat. $i drapajul este executat cu mai multa suplefe 20 033Acesta este Leonardo tanar. fn evolutia lui artistul creste dat cu experienta acumulata. Leonardo se desprinde de bottega lui Verrocchio si la 1480 creeaza, aceasta Bunavestire care este relevanta pt cd evidentiaza si greselile Lui Leonardo. S-au vazut unele incongruente saul inconsecvente, De pilda portiunea de zid din fundal intrerupe relatia armonicd intre degetele Fecioarei si a ingerului. in plus este vazut de sus acest zid, spre deosebire de restul care nu este panoramica di sotto. Dincolo de aceste inconsecvenfe vedem elemente de maturizare ale artistului. Modul in care reprezinté acest val intr-o maniera nu lipsita de virtuti, lasnd la o parte c& imaginea nu este fidelé scenei Buneivestiri pentru ca Fecioara nu putea avea in sec | carte la dispozitie ci doar pergamente care erau pastrate in Templu, unde femeile nu aveau acces. Sunt prezente chiar gi sugestii simbolice: Gradina inchisa este un simbol al puritafii Fecioarei Maria Oalta lucrare este Madonna Benua? Dincolo de analiza plastica surprinde relatia dintre doi copii, cu gratie gi delicatete. Spectaculos la Leonardo este arta portretului, Vom trece cateva lucrari in revist& cu unele comentarii care se impun, Genevra di Benci, care nu este din Florenja ci este © alt Ginevra, Un istori¢ de arta contemporan, Ricardo Maniani a pus sub semnul intrebarii identitatea personajului din portretul acesta, si se pare c& este vorba de o alta persoana. Imaginea ne-a parvenit fragmentar. Sugestia din privire este semmificativa, Pentru acest \ portret Leonardo a facut studiul de maini pe care le-a plasat impreund initial, si pe care le-a desparti Imaginea ne-a parvenit fragmentat iar portretul initial se pare cA era it portret cu maini im Exercifiul este preluat de la Verrocchio, Celebra doamni cu buchet, iar imaginea a 033reconstituita a portetului Ginevrei di Benci arataé ca in imaginea din dreapta. Portretul alaturat reprezint@ lucrarea lui Lorenzzo di Credi si intrebarea care se pune este daca nu cumva a fost 0 concurenta intre cei doi artisti pentru realizarea portretului. [postaza lui Lorenzzo este elegant dar aminteste mai degraba de Evul Mediu, in timp ce lucrarea lui Leonardo este o aparitie cu totul inedita pentru sec al 15 lea. Din cercetarile ficute de Ricardo Maniani, nu este portretul Ginevrei di Benei cu al Ginevre....investigatia artei lui Leonardo se face prin diferite modalitaji cu instrumente de detectiv....completafi min 1:36:22 Aici este Iemonim, 1480- 1482, lucrare spectaculoasa pentru c leronim este in timpul unei penitenfe si auto flagel. Observati gaura din piept. Dorinfa lui Leonardo de a surprinde intr-un peisaj cu totul auster o drama. Asupra acestui tablou Leonardo a intervenit la batranete, pentru ca a rectificat muschiul sternocleidomastoidian care —_fusese desenat gresit la tinerefe. lata de pilda aici, in desenul Ludei pentru Cina cea de taina musgchiul este desenat gresit. $i se banuieste ca a revenit asupra lucrarii in Adoratia magilor putem face cateva comentarii care nu sunt indestulatoare, pentru cA lucrarea ar necesita un curs de sine statator, pentru a demonstra genialitatea lui L. Constructia spectaculoasi este flancati de cele dou siluete a bitranului si a tanarului Profetul care anticipeaza prin viziune, si pictorul care reprezinta viziunea. 22 033Este o sinteza intre viziunea profetului si imaginea pe care ne-o arata pictorul. in background se vad niste tuine care au fost interpretate ca find tuinele Templului lui Solomon, datorita celor 15 trepte pe care Ie vedem aici si care din punet de vedere iconografic reprezinta un element — de identificare a acestuia. in toate reprezentarile artistilor care = au realizat opere de arti cu aceast4 tematic’, elementul celor 15 trepte apare prezent. Planurile lucrarii nu sunt suprapuse ci intra intr-o sintezd aproape muzicala!! Euam oferit mai multe intepretari pentru ruinele din spatele Adoratiei magilor. Poate fi templul Pacis a ]ui Octavian care s-a daramat atunci cand Fecioara a nascut. Este posibil ca ceste ruine s fie templul lui Octavian Poate s& fie vorba de daramarea Templului din lerusalim, pentru c& in Templu intra cilireti, de profanarea lor de catre Antioch Epifanes Sunt treptele de la Saint Miniato al Monte? Dupa simularile pe calculator pare c& da Am incercat (Luigi Bambulea- nn) s& demonstrez c Leonardo ar fi modificat traditia iconografica. 23 033Fecioara intre stAnci; doud versiuni ale acestei picturi: Pictura este reficuté din pricina comanditarilor care nu au apreciat gestul ingerului care arata catre Sf. loan Boteztorul Aga ar fi trebuit sf arate lucrarea mai ampla in colaborare cu frafii di Predis, in care lucrarea centrala urma sf fie Pcuta de Leonardo. Doamna cu Hermina Ea este Cecilia Galerani. Gale in latina insemna hermina. Lodovico Sfortza care era iubitul doamnei era membru al ordinului herminei. 24 033Atingerea cvasierotica gi zambetul ci care este erotic sugereaza ca in brafele ei nu se afla nimeni altul decat amantul ci!!! Este deci o scena de tip erotic dar codificata. Descrierea in poezie a acestei picturi este Ricut’ intr-un sonet al unui poet de curtea lui Sfortza. ‘SONNET XLV, ON LEONARDO'S PORTRAIT OF MADONNA CECILIA (Following the translation quoted from: Martin Kemp, Pascal Cotte, The Story of the new masterpiece by Leonardo da Vinci, La Bella Principessa) The poet: Nature, what provokes you, who arouses your envy? Nature: It is Vinci, who has painted one of your stars! Cecilia, today so very beautiful, is the one Beside whose beautiful eyes the sun appears as a dark shadow. The poet: The honour is yours [Nature], even if in his picture She seems to listen and not converse. Think only, the more alive and beautiful she is, The greater will be your glory every future era. Give thanks therefore to Ludovico, or rather To the supreme talent [ingegno] and hand of Leonardo, Which allows you to partake in posterity. Everyone who sees her thus- even later, Seeing her alive - will say, that this is enough for us To understand what is nature and what is art. Frumoasa fierarifa Exist si pentru aceasta pictura un eks phrasis renascentist Cina cea de tain&: in care toate punctele de fuga merg spre figura centrala spre deosebire de alte opere de arta in care Leonardo sa-a abatut de la aceasta regula pentru motive de ordin plastic. 258 033Aceasta lucrare a avut o influenta imensa in istoria artei, inclusiv cinematografice: Louis Buiel in Iridiana Mona Lisa aici se vede evolutia lui Leonardo in arta portretului, Mona Lisa de la Prado, o alta varianta a acestei picturi Mona Lisa a lui Salay, care lui anumita vulgaritate, desi si Leonardo desenul ii apartine acestuia din urma Bambulea ii inspira 0 a luorat la ea, nu crede oa ci mai degraba lui Salay. 26 033Influenta Giocondei in istoria artei este relevatd aici, into gravurd @ ulterioara. sec al 19lea. In avangarda....diferite exemple duchamp...Jeger (1930), a 033Sf Ioan Botezatorul (sau Seducatorul cum ii spune Bambulea) in care apare semnul obsedant al indexului ridicat in sus si cu lumina care cade pe un personaj de-a dreptul luciferic care iese din intuneric, intr-un desen gasit recent, care a fost realizat in studiul picturii, se vede © ipostaz hermafrodita si in erectie, care face acest semn distinetiv. De aici rezulta ca figura pictata nu este Sf. Ioan Botezatorul ci o imagine codificat. 28 Ana, Fecioara si Pruncul, lucrare care are mai multe variante si care a fost reluata 033O silueta fenminina care face acelagi semn gi care ar fi meritat in sine o analiza. In final, exist4 opere in litigiu, atribuite lui Leonardo dar care nu este totusi sigur cA sunt ale sale. Lui Lorenzo di Credi ii este atribuita aceasta lucrare. 29 033Adoratia din Detroit, despre care foarte puyind lume vorbeste. Muzeografii din Detroit au considerat cA pot atribui lucrarea lui Leonardo, astfel incat aceasta lucrare este in proces de expertizare pentru a se stabili cu certitudine daca alegatiile sunt reale. Bernardo Luini sau Giovani Boltrafio????? 30 033Bianca Sfortza. Salvator Mundi Care era o tradifie fa 1500 a1 033C221UA Dragi studenfi ai anului int@i, incep prin a va marturisi cd mesajele epistolare destinate vous mi-au lipsit in ultimele dowd sfptimani, De unde mi-am dat seama c& ele pomesc dintr-o nevoie de comunicare reald, i-ag spune chiar imperioasa, in aceste vremnuri grele, in care ne este dat sa traim, Chiar daca voi nu imi seriefi, imi raspundeti totusi in felul vostru, O facefi prin prezenja voastrd asidua si prin atentia cu care urmarifi cursurile, Viitoare noastra intélnite pe platforma CISCO va avea loc marti, 6 aprilie 2021, orele 14. Banuiti deja cl vom continua cu aprofundarea problemelor picturiiitaliene renascemtiste in veacul al XVilea. Atunei ednd in calitate de profesor esti nevoit si optezi pentru o prezentare strict rezumativa, concentrata asupra esentei esenfei, rostesti aproape din instinct patru nume: Leonardo, Rafael, Michelangelo si Tizian. Acesti artisti afer prin operele lor chiar tiparul stilistic al Renasterii mature, ori al Renasterii depline. $i cu toate acestea operele lor poart insemnele strictei individualitati a creatorilor lor. Altfel spus, creatiile celor patru sunt inconfundabile, nu seaméni una cu cealalt8, sem cd subiectivitatea fiecdruia dintre ei s-a revarsat din plin in ‘oper’, ocultind informaria vizuala oferits de practica de atelier. Cea ce maestri acestor patru maestri au agezat la temelia creatiei discipolilor st& ascuns sub componenta originala pe care fiecare dintre cei patru - Leonardo, Rafael, Michelangelo si Tizian — au stint si o descopere gi si 0 includa operei. Au Bicut-o, cred eu, sub imperiul propriei subiectivitati. Abia aceasti transformare, ori devenire intru subiectivitate” ne demonstreazi noua privitorilor c& pictura este un lucru al mingii” — cum spunea Leonardo —, ¢2 stadiul mestesugirese al activititii artistului, altfel spus traditia de atelier” au fost depisite. Privind cu atentie ccreatiile celor patru, realizim ci ecouri din operele maestri lor ~ Verrocchio, Perugino, Ghirlandaio si Bellini — abia daca mai pot fi recunoscute in noile structurile plastice pe care le ofera. Privind acum aceeasi problema dintr-o alta perspectiva, aceea a limbajului plastic, rezuménd in exces si chiar vulgarizand, putem afirma impreund od veacul al XV-lea este acela in care @ nou’ gramatica vizuala devine realitate’ clar-obscur, perspectiva, stiin{a de a aseza personajele in raporturi spatiale coerente, stiimta de a povesti. in veacul al XVI- lea toate acestea fiind temeinic asimilate de realitatea careia i-ag spune ,.constiinta vizualé a epocii”, creatorilor veacului al XVI-lea nu le ramane decat s4 le aseze in noi raporturi dictate de subiectivitatea lor, 0 subiectivitate dispusa a se sprijini mai mult pe darul imaginatiei, decat pe acela al observatiei Pe aceasta din urma, oamenii veacului al XV-lea — Brunelleschi, Alberti, Uccello, Piero della Francesca — pusesera mare pret. larasi rezumand, voi afirma cA prin noua gramaticd formala devine posibilé recuperarea idealului imaginii fizioplaste. Prin aceasta ne intoarcem insA la sursele yrecesti si romane ale Renasterii, pe care coamenii veacurilor al XV-lea gi al XVJ-lea le considerasera demne de a fi imitate. Altfel spus, noul limbaj dobandit in cursul primului veac renascentist devine dacé nu tocmai expresie, atunci macar vehicul al clasicitatii, Va amintiti conceptiile lui Heinrich Wolfilin, cel care aseza Renasterea sub semaul clasicului, iar barocul sub acela al anticlasicului, Rememordnd cursul nostru incepand cu luna octombrie, dar si citind aceasta simpla serisoare pe care v-o trimit, voi realizati c& acea component pe care opera renascentist’ o poarti si cBreia fi spunem ,.clasic®” nu a apirut ca o realitate imuabila, preformulatd si daruit’ antstilor renascentisti, Clasicul igi are propria sa organicitate — comparabila cu aceea a templului rec, despre are am vorbit in semestrul intdi —, el se confunda unei realitdgi spirituale aflata in plind devenire in tot cursul veacului al XV-lea, isi atinge apogeul in erealia lui Rafael, si tot prin Rafael, dar mai cu seam prin Leonardo gi Michelangelo tinde si se transforme in contrariul siu, altfel spus in component anticlasicd a operei vizuale, fie aceasta arhitecturd, sculptura sau picturd. lath cum clasicitatea sau clasicul” — prin clasie ingeleg realitate generic, caracteristic& structurilor operei dar si alc&tuirii sufletesti si intelectuale a artistului — igi are in arta renascentist 0 lunga si lent’ evolutie (veacul al XV-lea), isi aieste tiumful in spagiul catorva opere privilegiate, dupa care deja isi incepe transformarea in contrariul stu, in anticlasicul care va marca epoca ‘manieristl, Vehicului, sau mediul acestei transformari consider cl este chiar subiectivitatea artistului, cea care acum, in veacul al XVHlea tinde si se impuna in mod hotirat privitorului operei. Dintre cei patru artist mentionati, consider ci Rafael trehuie considerat a fi chiar athetipul” (arhetip in limba eliné inseamna 1model) artistului clasic. in pofida acestui adevar unanim recunoscut, voi incerca s& va arat cd insasi opera sa poarta ,.germenii anticlasicului’, ..asa cum cangurul isi poartd la san copilul” (aceasta din urma comparatie nhu-mi apartine, ci este aceea a unui avangardist roman, Tlarie Voronca, care o foloseste in alt context; despre Voronea vom vorbi — dacé Dumnezeu va voi si vom fi sinétosi — in anul trei). Intrucdt o parte important a mesajului scrisorii mele se las descoperit intr-o alta scrisoare, trimisa de Rafael lui Baldassare Castiglione, invajat, umanist si prieten al artistului, atagez randurilor mele aceasta scrisoare ilustra; Preanobile conte, am facul desene de diferite feluri dupis ideile Indthimii Voasire yi sunt satisfficut de ele, chiar dacé im: toate imi apar cao méngdiere. Totuyi, propria-mi judecatiés nu imi este suficienté, céci mét tem ed mut as prefni-o indeajuns pe-a vostré Asadar, vi le trimit; Inidtimea Voastré sé aleagé: unul dintre ele, in cazul in care vreunul se va vedi demn de aienjia Voastra. Facéindumi o mare onoare, Stipanul nostru (Papa) a ayezat 0 povard imenstt pe umerit mei. Este chiar sarcina indlyarii Sfamului Petru. Sper din tot sufletal sii me i desamagesc, si aceasta cu atét mai mult cu cat machela pe care am alednuit-o a placut Sintivi Sale, fiind Kuda $i de numercase alte spirite admivabite. Intre timp, imi inaly géndurile tot mai sus. Imi doresc st descopér formele frumoase ale vechilor edificit, totusi incét nu realize: dacé aceasta mi va fi cunva 0 calitorie pe cdi ratécite. In aceasta privinté Vitruvia imi oferé o lining purernicé, dar nu intr-atat incat sd si ajungé. Datorna Galateei, as fi tentat sé mé consider un mare maestru, dar aceasta doar in cazul in care mécar jumétate din lucrurile mari pe care Indltmea Voastrd mi le-a impdirtasit in scris cn privire la ea s-ar regdsi intr-insa (in Gatateea, n.m.j. Recunosc insé in cuvimele Voastre dragostea pe care mi-o purtati. Pe de alte parte irebute sd va spun edt pentru a peta o frumusete (feminind, nm.) tebuie sit véid mat imulte asemenea frumusett; st doar cu conditia ca Indlimea voasira sé se afle in preajma-mi, spre a putea decide in privinta celor mai famoase. Dar intrucdt absenta adeviiratulut discernééiman ca st aceea a femettor frumoaxe se face tat mat sintitc, mdi folosesc de o anume idee, care se nate in spiritul men. Dacé aceasta poartét in sine o oarecare excelenté artisticé, acest hncrn nu imi este cunoscut; totisi md stréduiese sii o ating. Si cn aceasta ma recomand Indtiiniié voastre.” Tntruedt nu am convingerea cA la curs vom ajunge s& analizim aceasth admirabilA scrisoare, am tradus-o pentra voi. V4 indemn sd o analizafi si sX meditafi asupra ei. Agteptind cu nerabdare sf vi reintalnesc, va trimit — ca-ntotdeauna — gindul meu bun ‘Asa cum am precizat noi nu putem aprofunda Renasterea si [storia artei europene extensiv ai facem aici un rezumat, care este 0 busola orietantiva in IUA. Dupi cele 2 cursuri despre Leonardo ne aflam in veacul al 16 al Renasterii depline. Sunt 2 secole mari ale Renastere, al 15 si al 16. Pt yeacul al 15 , Florenta este focarul principal al UA, lar in v 16 vom vedea un alt centru cultural, si anume Roma, Artisti formati in Toscana vin la Roma, Cele 2 secile se desebese fundamental dpdv al libajului in artele majore se constituie in s 15., uo noua gramatica, care se construieste treptat Idealul artistului v al 15 este de a realiza o imagine fizioplastd, pe care ochiul o recepteaza ca pe orice realitate incojunratoare, o imagine potrivita fii in investitia inteligenta facuta in munca lor, pictura se evidenteaza un idealul fizioplast. Corpurile trebuie sa poata trece drept reale, sa fie asezate intr-un spatiu coerent, experientele perspectivale sunt cele 2 mati ccorodonate Veacul al 16 lea renascentist, veac al Renasterii depline, iar experiensele v 15 ajung la o implinire, Aceasta nu poate fi asezata pe axul timpului, Desavarsirea scapa privitorului si cercetatorului.Sonet Shakespeare: desavarsirea nu tine decat o clipa. Ce se intampla de fapt? V al 15 construieste un limbaj iar v al 16 il deconstruieste Personalitatile cele mai importante: Leonardo da Vinei Michelangelo Rafael Tizian —repreentant al scolii Venetiene 3 focare importante: Florenta, Roma, Venetia care se intinde pe ambele secole RAFAEL SANZIO — se naste la Urbino. 1504 soseste la Florenta Voi incepe prin a va infatisa autoportretul lui Rafael Sanzio A ayut 0 viatii scuté dar implinita. Se naste la 1483 la 6 aprilic la Urbino, Toto in 6 aprilie 1520 se stinge din viata la Roma Arta portretistica a alui Rafael este una dintre directiile sale de preocupare. lucrare de maturitate al lui Rafael este Logodna Fecioarei, pe care il mentionez pentru a realiza relatia discipol maestru care ramAne © coordonata esentiala. Perspectiva este stapanita cu méestrie. in prim plan se afla personajele iar planurile secund se supun regulilor de perspectiva.Perspectiva cromatica si aeriana sunt unul si acelasi lucru. Aceasta realitate atat de importanta in arta lui Rafael abia daca se mai lasa intrezarita in aceasta lucrare. Straturile de aer asupra carora Leonardo teoretizeaza se rarefiaza ai. planurile (primul plan in care se situeazd personajele, si cel de-al doilea unde se arhitecturile se desfasoara) sunt vazute aproape cu aceeasi claritate, pentru ca intre ochiul privitorului si evenimentele vizuale pe care acesta le cerceteazi nu se interpun straturi succesive de aer care opacizeaza intrucdtva forma conducand la acel sfumatto leonardese cefos prin care lucrurile erau privite. Atrag atentia asupra unui element constructiv care difera fundamental intre cei doi artisti,Tata céteva desene de Rafael pe care vi le prezint in aceste Iucrari observam limpede cum desenul de contur al lui Rafael prezinta interes pentru artist gi prin care se manifesta clasicitatea rafaelesca, cea care cuprinde desenul intr-o singura linie de contur care separa figura de mediul inconjurator, fapt care apare si in Logodna fecioarei. Linia de contur izoleaza figura insa figura intreaga se lasa citita, fiecare se constituie ca o monada, ca o entitate de sine statatoare, isi este siesi suficienta Min 22:49 Ne intoarcem edtre Urbino cu aceasta vedere citadina care poate fi atribuita lui Francesco di Giorgio Martini, alfii lui chiar lui Pierro della Francesca, pentru ea preocuparile din v 15 la Urbino s-au transmis lui Pietro Perugino, maestru! lui Rafael Predarea cheilor Sf Apostol Petru. in Capela Sixtina Sa extragem de aici toate personajele. Variafii foarte puyine intre aceasté compozitie a lui Perrugino si compozifia lui Rafael de mai sus, La Rafael se renunfa la detaliile din extreme, la cele dowd arce de triumf, care transforma imaginea lui Perugino intr-una a cetatii ideale la care aspirau artistii veacului al I Slea.Din perioada tineretii, dintre tablourile cu subiect religios, o tema abordata si de pictorul florentin, Paulo Ucello Sf Gheorghe ucigand Balaurul. O tema cavalerescé dezvoltata in Evul Mediu. Imaginea se situeaza dpdv al mijloacelor plastice folosite la hotarul dintre cele doua veacuri. Nu se poate spune ined ca suntem in prezenta unei opere de maturitate. Toate cunostintele pe care am insistat sunt concentrate in aceasta imagine. Perspectiva nu este linear’, Ucello se straduieste mai mult decat Rafael, peisajul dobandeste adancime pt ca patrupedul este im reprezentat in racursiu si tinde sa ocupe liniile spatiale care acopera orizontul. Observati si detaliile vegetale din primul plan, din planul median si cele de arhitectura din cel indepartat, reprezentate cu o claritate absoluta. Si personajele se instituie in realitati lor insile suficiente, o cumonicare minima intre sfant si printesa, iar balaurul este pretextul naratiunii Cele Trei Grafii, opera aflata la muzeul Conde din Chantilly.Rafael dezvolta tema nudului feminin. Notati: Picturile cu subiect religios si nudul feminin abordat prin intermediul acestei picturi Trei nuduri in peisaj. Observati importanta desenului de contur fara sovaiala, de o precizic impresionanta, Ocultarea figurii este minimala, doar atunci cand imaginea si-ar pierde verosimilitatea atunci figurile nu se acopera una pe alta Rafael Cerceteaza si admira opera lui Leonardo Madona cu pruncul Gombrich _atrage atentia intr-un studiu consacrat_ Madonei della Sedia, mostenirea lui Apelles Oo madonna leonardesca, Madona cu garoafa atribuita hui Leonardo. Luigi Bambulea a avansat o alta teorie in cursul precedent.lata si Madona Marelui Duce. O imagine a lui Rafael Teme similare conduc la rezolvari stilistice diferite celor doi artisti, Spiritul creator al lui Leonardo nu mai poate fi regasit in lucrarile lui Rafael, Experimentul lui Leonardo dispare la Rafael. La acesta observim linia de contur ferma inchisii nu se mai lasa descoperita ci se confunda cu fundalul sumbru in care Madona marelui duce se detaseaza, Siguranta desenului se impune privitorului, desavarsirea nu e cautata ci pare a fi descoperita deja, Frumoasa yradinareasa este o alta tema sacra abordata de Rafael. isi creeazA imaginile sale sacre care implinesc rolul icoanei in spatiul crestin rasaritean. Sunt introduse aici vagi accente de yen. Sunt gesturi, priviri, elemente (cartea), pozitia de adoratie care introduc narativitate. Alaturi regasiti si desenul rafaelesc, care pregateste imaginea picturala. Hasurile parca tulbura perfectiunea desenului dar linia de contur ramane inchisa intre figura si mediul. Rafael se manifesta in cazul Frumoasei gradinarse, peisajul isi pastreaza toata coerenta si puterea de comunicare si convingere. Perspectiva aeriana abia daca se intrezareste prin tonurile diluate in ultimele planuri, Intervine aici ceea ce in v I6lea in Tarile de Jos va deveni regula de creatie in pictura, si anume principiul tritonalitatii: cele mai saturate apar in primul plan catre cel de-al treilea unde sunt forate diluate, Madona Cooper??Problematica plastica a operelor de tinerefe ale lui R este aceeasi asa ca nu insistém asupra lor in aceast lucrare suntem intampinati pentru prima data de formatul tondo. Va pun la dispozitie in format electronic studiul lui Gombrich consacrat Madonei della Sedia, un tablou tot de format tondo. Compozitia figurilor sufera o transformare in acest format, spre deosebire de compozitic piramidala care apare la frumoasa gradinareasa, Cand abordeaza formatul tondo din Madona Alba sau terranova, constructia piramidala se conserva, simetria peisajului apare aici. Se observa cum un zid care apare si in scena Buenivestiri a lui Leonardo. Aici figurile se adapteaza formatului rotund. Formele geometrice aveau simbolistica lor. Patratul simbolizeaza pamanutl iar cercul corespunde cerului care subliniaza importanta transcendenta imaginii sacre. Cel mai celebru tablou al lui Rafael in format tondo este Madonna della Sedia. Madona asezata pe un scaun, Figura umana se contorsioneaza pentru a se limita cadrului circular ales. Proportiile aproape ca nu mai pot fi descoperite, analiza care face obiect al studiului lui Gombrich. Acesta construieste una dinire ipotezele cele mai seducatoare si anume aceea ca invatatura leonardesca se lasa decelata la 0 analiza de profunzime, Astfel: Desenull pe care I-afi vazut si in cadrul cursului consacrat hui Leonardo, un desen care pregateste Ana Maria si copilul lisus, din care Sf, Ioan Botezatorul a fost eliminatExegetii au atras atentia asupra nefirescului regasit in acest tablou al lui Rafael, si anume faptul ca un personaj adult este asezat in poala altui personaj adult reprezentat de Maica Domnutlui, iar lisus tagneste si el dintre coapsele Fecioarei Maria. Nu este o opera care asculta de regulile fizioplastici ci dimpotriva, o alta dimensiune vine sa hraneasea creatia plastica decat darul observatiei caracteristic veacului al 15 lea. Imaginatia joaca un rol important in plastica acestui tablou. Pictura de icoane rasariteana cunoaste o redactare iconografica a acestei teme pe care o abordeaza Leonardo in Anamaria si copilul lisus, care se numeste Ana Intreita si se sugereaza genealogia Mantuitorului: Maica Domnului |-a nascut pe Cristors dupa cum Sfanta Ana a nascut pe Fecioara Maria. Noiafi: Substituirea imaginarului darului observatiei este un fapt care va conduce catre arta de esenta anticlasica a manierismuli si dpdv cronologic exegetii s-au pus de acord cA o limit de jos a manierismului ar putea fi 1520, adica momentul mortii lui Rafael. Acesta ar corespunde momentului_ de maxima cristalizare a conceptiilor clasice a Renagcentismului veacului al 16 lea. Ceea ce doresc sa demonstrez prin Madona della Sedia, pasind pe urmele lui Ernst van Gombrich, dar mai cu seama prin Madona Sixtina, opera pictata in jur de 1514 m4 voi intoarce in amonte pe sirul Madonelor de tinerefe, la Frumoasa Gradinarita si sa o compar cu Madona Sixtina. Imaginea este mai completa, mai construita, si datorita personajelor prezente care complica compozitia. Papa Sitx a fost comanditarul acestei lucrari, aici se vede cum Rafael construieste efecte de trompe |‘oeil, efecte cu care am fost obisnuiti inca in scoala Padovana (Andreea Mantenia cel care urmarea cu insistenta acest procedeu in Camera sotilor). Aici efectul trece aproape neobservat si datorita faptului ca imaginea, spre deosebire de Frumoasa Gradinarita, tinde sa patruunda intr-un spatiu al transcendentei cu care incearca sa ne puna in contact. Peisajul a disparut iar Maica Domnului paseste pe norii cerului iar o cortina imanenta care separa spatiul imanentei a privitorilor de realitatea transcendenta. Aproapre o raceala se instituie intr privitor si tema impusa de viziune, pe care n-o intalneam in Frumoasa Gradinareasa de tinerete. 10Cadrul de epoca pentru care Madona a fost gandita care scoate in evidenta efectul de trompe - ceil Madona in Muzeul din Dresda unde este expusa. Din aceeasi serie de lucrari cu tematica religioasa face parte gi tabloul Schimbarea fa fajd. Este ultima pe care o realizeazi 1520 Mutatiile stilistice in creatia lui Rafael care intervin sunt marcate de peisajul este mai sumbru, personajele sunt numeroase, de gama cromatica care este mai inchisa. Nolali: a beneficiat de experienta de freschist dobandita ca pictor al Vaticanului incepand cu 1512. crO cronologie sumara ca instrument de fac nu trebuie refinutd pe dinafari. rea a navigirii prin cursul prezentat. Ea lt -Crgepe RE: gis faa [Abe 280 Dooce inc a z cab wu Tower a> 1-108 Deng st Yate Pa Rae npn woamlent a Dede Fasten 18 Ao Somaie ee Vom urma cateva repere in viata lui Rafael. Pictura monumentala a lui Rafael 1509- 1512 — NOtati Este chemat la Vatican de Papa luliu al II lea, si unde se intalnegte cu Donatto Bramante, arhitect originar din Urbino, locul de nastere al Iui Rafael, si pe Michelangelo. Si ei au fost chemafi la Roma pentru marile lucrari realizate la Vatican. in 1509 au inceput pictarea stanfelor iar in 1521 a fost realizata Madona Sixtina. Triumful Galateei, este 0 opera asupra careia ne vom opri la sfarsit in 1514 Rafael conduce santierul bisericii Sf. Petru. 2Deocamdata ne oprim asupra intervalului 1509 — 1512 De atunci dateaza stantele pictate la Vatican. lata un plan al pozitionarii acestora, Dintre acestea vom alege Stanta della Signatura careia fi vom acorda o atentie deosebita, situaté in Camera sigiliului, si Stanjei del Incendio, in care incendiul din Borgo a fost infatisat de Rafael. Stanfa della Signatura O ‘A: Lastronamie ou te premier mouvement © B: Le jugement de Salomon “Apollon et Marsyas La théotagie Lajustice phifosophve poesee Aici este 0 schema iconografica a plafonului Stanfei della Signatura Alegorii in medalioane, Sunt intr-o perfecta armonie cu imagi pictate in lunete. in Camera Sigiului vedem plafonul cu cele 4 alegorii gi celelalte teme. BAlegoria teologiei care comunica cu fresca sub numele de Dispuia, purtata’ in jurul sf Sacrament al Ostiei pe sfanta masa, Mostranza 4Alegoria teologiei. Alegoria justitiei Alegoria filosofiei Alegoria poeziei 15Observam cum spatiul imanent, spatiul naturalist a disparut cu totul, imaginile sunt orientate catre spafiul transcendenfei si o anumita perfectiune formala trebuie sa subl ze aceasta transcendenta, cu desenul d econtur care izoleaza figura de ambient, acesti putii care poarta cartuse cu inscriptii si un fundal de aur care sugereaza lumina increata, lumina vesnica aprinsa pe firmament in momentul creatiei. Urmeaza alegoriile din lunete. Viturtile. Personajul care se priveste in oglinda este ADEVARUL, simbol al temperantei. in zona median arhitectura parelnicd comunica cu arhitectura reala. Disputa Din prima clipa surprinde dimensiunea imaginativa a creatici sec 16 de apogeu prin Rafael. O compozitie pe 16doua registre: pamantese si ceresc. Este nevoie de imaginatie pentru aceasta compozitie. Intr- un studiu al lui Victor leronim Stoichifa, acesta arata cA cele doua registre deschid creatia rafaelesca manierismului tocmai pentru ca imaginatia are un rol constructiv al imaginii. Pr SSG Detaliu al registrului pamantese al Disputei. Observam grupurile din registrul terestru. Peisajul de natura imanenta cu care ne-am familiarizat este prezent. Amintirile fundalurilor peisagistice din madonele lui Rafael sunt prezente si aici. Grupurile sunt organizate simetric, desenul de contur, compozitia echilibrata care se supune unor trasee geometrice regularizatoare, toate sunt caracteristici unei opere de extractie clasica. Un desen din Muzeul Conde din Chantily se spune ca a fost un studiu pentru Disputa, Este 0 seeventa de scoala ce se hraneste tematic din acest motiv legat de invatatura, de scoala si se transfera Disputei In registrul inferior apar inca personaje intalnite si in Pamasul, Dante Aligheri. Apar aici doctonii bisericii, Sf. Ambrozie, sf. leronim, Sf Augustin registrul superior sunt prezente personaje ca Moise, Sf. Laurentiu, Adam, Regele David, prfetul ieremia, Cristos pe tronul slavei sale, flancat de Maica Domnului, si [Aoan vwBotezatorul, cu tema a Deisisului care preimeste alta interpretare. Sfanta Treime este prezenta in Disputa Lumina increata prezenta prin fondul auriu. Cetele ingeresti care coboara pe razele de lumina, © scenografie prin care se complica reteaua compozitionala, teatralitate pe care o vedem si la Madona Sixtina. Daca catitam germeni ai manierismului si ai barocului ii gasim in opera lui Rafael ca expresie aa culmii renascentismului. Personajele din dreapta in registrul second, Dante Aligheri este reprezentat, arhitectura imaginare intra in raport de comunicare cu arhitecturile reale a Camerei Sigiliului Spre comparare, am adus 0 opera a lui El Greco pe care am fi dorit sa o analizam in contextul intregii creatii a acestui artist, pentru ca acesta este tot un artist al veacului al 16 lea, dar care nu mai apartine Renasterii ci manierismului. Inmormantarea Contelui de Organza Adevaratul sau nume este Domenico Steutocopulos, se naste in insula Creta, care in acea vreme era stapanirea Republicii Venetiene, incepe ca pictor de icoane cretane, bizantine, ia contact cu scoala venetiana, este influentat de Tintoreto, trece prin Roma si prin Napoli si vede Capela Sixtina a lui Michelangelo, alt moment de inflorire maxima a clasicismului Renascentist. Si El Greco a lasat posteritatii impresiile sale despre Capela Sixtina. Michelangelo, cumsecade om si savant, insd nu stie 8a pieteze. , refuzand aceasta lectie a clasicismului renascentist. Probabil ca nu i-a placut nici Rafael. Gasim totusi ceva comun la arta clasica a lui Rafael si inmormantarea Contelui de Orgas. Traind undeva in sec. al 13 lea, acesta a fost un om de-o mare credinta si de o corectitudine remarcabile, si in momemntul mortii sale Sf Augustin si Sf Arhidiacon Stefan au coborat din ceruri pentru a-l inmormanta cu mana lor pe Contele de Orgas, iar la acest miracol au asistat cei mai de vaza locuitori din Toledo. Evident amandoua sunt gandite pe doua registre, unul terestru si unul cerese, Observam cum locul pe care norii ceruhti il ocupa la Rafael ( heruvimi si serafimi care coboara si pe razele luminoase), locul norilor este Iuat de sirul de potrete al notabilitatilor din orasul Toledo. Un portret colectiv separa cele doua registre, In registrul terestru are loc 18miracolul iar spatiul imanent, peisajul dispare cu totul iar in registrul superior ar merita analizata amanuntit. Privind imaginea lui El Greco ca student am socotit ca in partea superioara este reprezentata scena hui Isis??(1:14:00), stiut fiind ca El Greco a pictat icoane in perioada cretana. Surpriza a fost mare cand am aflat ca acesta silueta similara sf loan Botezatorul este chiar Contele Orgas incredintat pamantului de catre Sf Augustin si Sf. Arhidiacon Stefan, iar in planul superior lisus Cristos si Maica Domnului primese sufletul Contelui de Orgas in imparatia Dreptilor intre care si Filip al II lea. intrebare legitima ar fi de ce supunem comparatie’ cele doa lucrari intr-un curs consacrat lui Rafael, si raspunsul vine din similitudinea compozitiei celor doua lucrari de arta, cele doua registre, similitudine care s-ar explica prin influenta pe care a avut-o asupra lui El Greco Iucrarea lui Rafael, unde forta imaginatici intervine cu functie constructiva in ansamblul plastic Observati razele — luminoase care flancau imaginea din registrul superior al Iucrarii lui Rafael, a Tatalui cerese, a lui Dumnezeu, si unde apar fapturile ingeresti care coboara. Revin asupra operei lui El Greco, manierist de secol 16, si luam contact foarte sumar cu opera unui artist al Barocului, si anume Giani Lorenzo Bern Pictor, sculptor si arhitect. In interiorul bisericii San Andreea Qvirinale, constructia cupolei casetata, cu Janterna, iar inelul din care lanterna se naste si prin care lumina patrunde, iata un