5 Specialitatea lui Tom W Uitati-va pe aceastl ghicitoare: ‘Tom W face studi postuniverstare la principala universtate din statul vostru. V3 rugim s& aranjafi th ordine urmatoarele nou’ ‘domenti de specializare tn functie de probabiltatea ca Torn Ws fie ‘acum student in fiecare dintre aceste domenit. Notaficu 1 domeniul ‘cu cea mai mare probabilitate si cu 9 pe cel mai putin protetil administrareaafacerilor informatics inginerie dlscipline umnaniste si pedagogie rept medicina biblioteconomie sting fizce si biologice stiinge sociale si asistent’ socials Intrebarea este usoar’ si vi dafi seama imediat cl mirimea relativa a efectivelor de studenti de la diferitele specialitigi este cheia solufiei. Dupa cite stifi, Tom W a fost ales la intim- plare dintre studenfii din ciclul superior al universititii, cao singuri bili scoasi dintr-o umd. Ca si decideti dacko bili este ‘mai probabil si fie rosie sau verde, trebuie si stii ctte bile de fiecare culoare se gisesc in urn’. Proporgia bilelor de un anu- mit fel se numeste ratd de bazd. Tot astfel, rata de baziia di ciplinelor umaniste si a pedagogiei din aceast protlema este Ten plang pind | 231OR proporfia studenfilor din acele domenii in raport cu tofi stu- dentii din ciclul superior. in absenta informatiilor specifice despre Tom W, va veti baza pe ratele de baza gi veti presupune cheste mai probabil si fie inscris la discipline umaniste si peda- gogie decdt la informatica sau biblioteconomie, deoarece sunt ‘mai multi studengila discipline umaniste si pedagogie decitin celelalte dows domenii. Utilizarea ratei de bazi este mutarea evidentd atunci cand nu se oferd nici o alta informatic ‘Unmeaza o problema care nu are nimic de-a face cu ratele de bazi. Ceea ce urmeazd este o descriere a personahitsti lui Tom Wi, cris In ltimul sBu an de liceu de c3tre un psiholog, pe baza unor teste psihologice cu validitate ince “Torn W este foarte inteligent, des lipsit de real creatvitate. Are nevoie de ordine si clartate, precum si de sisterne simple si clegante, tn care fiecare detaliu si g8sestelocul potrivit. Serisul lui este destul de tern si mecanic, ocazional tnviorat de glume siropoase gi sclipin de imaginatie de tip SF. Are o puternicd ‘nclinatie spre competentd. Pare sa aib’ sentimente palide si putind simpatie pentru cellalfi si nu agreeaz¥ interactiunea cu alte persoane. Desi egocentric, are un profund simt mora. ‘Acum rugim s8 luafiocoals dehértie 58 cispunetitn ordine cele nout domenti de specalizare enumerate mai jos in furcie de _aseminarea portretului lui Tom W cu studentul tipc din fiecare omen Notafi cu 1 domeniul cu cea mal mare probabilitate $i cu 9 pe cel mai putin probabil ‘Vesi profita mai mult de acest capitol daci facefi o rapid fincercare de a rezolva problema; lectura descrierii lui Tom W este necesari pentru a emite judecitile voastre evaluative asu- pra diferitelor specializiri postuniversitare. 232 | mine tne aon $i aceasta intrebare este simpla. Va cere si recaperati din memorie sau, poate, si construifi un stereotip al studentilor din diferite domenii. Cand a fost efectnat acest experiment pentru prima oara, la inceputul anilor’70, ordonarea medie a fost cea de mai jos. A voastra nu este, probabil, foarte diferiti: 1, informatica. 2. inginerie 3. administrarea afacerilor 4-stiinte fizice gi biologice 5. biblioteconomie 6. drept 7. medicina 8, discipline umaniste si pedagogie 9. stinfe sociale si asistenga social Afi cotat, probabil, informatica printre cele mai potrivite datoriti unor indicii de tocilar (,glume siropoase'). De fapt, descrierea lui Tom W a fost scrisi ca si se potriveasca acest stereotip. O alté specialitate cireia majoritatea i-a scordat un punctaj mare este ingineria (,sisteme simple gi clegante“). ‘V-afi gindit, probabil, c3 Tom W nuse potriveste cu idea voas- ‘18 despre gtiintele sociale si asistenja sociala (,sentimente palide si pufina simpatie pentru ceilalf). Stereotipurile profe- sionale par sé fi suferit pufine modificéri in cei aproape patru- zeci de ani de cand am conceput descrierea lui ‘Tom W. Sarcina de a ordona ierathic cele now’ cariere este comple- xa sicu sigurangi solicit disciplina si organizarea secventiala de care este capabil numai Sistemul 2. Cutoate acestea, indici- ile plantate in descriere (glume siropoase gi celelalte) au avut intengia s& activeze 0 asociatie cu un stereotip, o activitate automata a Sistemului 1. Secret hot pts | 238I | é : D Instruefiunile pentru acest test de asemanare cereau 0 ‘update a descr Ini Tom W cu stereotipurile diferitelor domenii de specializare. Pentru scopurile acestei sazcini, pre- cizia descrierii - dacd este sau nu un portret fidel al lui Tom ‘W- este irelevanti. La fel si cunoasterea de catre vol a telor de bazi ale diferitelor domenii. Asemanarea unui individ cu stereotipal unui grup nu este afectaté de marimea grupului. Intr-adevar, afi putea si comparafi descrierea lui Tom cu 0 imagine a studenlor de labiblioteconomie chiar daci mu exis- tiun astfel de departament in cadrul universitaqi. i Daciel examinati pe Tom W inca o dati, veti vedea cf se potriveste bine cu stereotipurile unor grupurirestranse de sta- dengi (informaticieni, bibliotecar,inginer) si mult mai pugin cugrupuile cele mai numeroase (discipline umaniste sipeda- ose, tinge sociales asst social) Int-adev, partic pantii an dat aproape intotdeauna punctaje mici celor dou! domenii cu cel mai mare numar de studenti. Tom W a fost intentionat conceputca un persona) ,anti-rati-de-baza potri- vvindu-se bine cu domeniile restranse si riu cu specialitigile cele mai populate Predictii bazate pe reprezentativitate ‘Altreilea exercitiu din secventa experimentalé a fost admi- nistrat unor absolventi de psihologie si este cel esential: ordo- nafi ierathic domeniile de specializare in functie de probabilitatea ca Tom W si fie student in ciclul superior in fiecare dintre aceste domenii. Membrii acestui grup predicti- onal cunogteau faptele statistice relevante: erau familiarizati curatele de bazi ale diferitelor domenii si mai stiau ci sursa descrierii lui Tom W nu prezenta foarte multd incredere. Cu toate acestea, ne-am asteptat ca ei sd se concentreze exclusiv 224 | anton ee Staten asupra aseminarii dintre descriere si stereotipuri-pe care am numit-o reprezentativitate -, ignordnd atat ratele de bazi, cit sidubiile fatd de verosimilitatea descrierii. Ar fi urmat ca ei si evalueze mica specialitate - informatica - drept foarte proba- bili, deoarece acest rezultat obfine cel mai inalt scor de reprezentativitate. Impreund cu Amos, am lucrat din greu in anul petrecut in Eugene gi, uneori, stateam la birou si peste noapte. Una dintre sarcinile mele intr-una dintre acele nopfi a fost si inventez 0 descriere care si duci lao confruntare intre reprezentativitate si ratele de bazd. Tom W a fost rezultatul eforturilor mele $i am aledtuit descrierea la crépatul zorilor. Prima persoana care a venit la serviciu in acea dimineafa a fost colegul i prietenul nostru Robyn Dawes, care era deopotrivi un statistician expe- rimentat si un sceptic fata de validitatea judecii noastre intu- itive. Dac cineva era in stare si vada relevanta ratei de baz, acela trebuia si fie Robyn. L-am chemat, i-am dat problema pe care tocmai o batusem la masini gii-am cerut sighiceasci rofesia lui Tom W. Tin minte si acum zAmbetul sau discret in timp ce tatona raspunsul: ,Informatician?". A fost un moment fericit- chiar si cel mai tare cizuse in capcand. Desigur, Robyn si-a recunoscut imediat greseala de indat ce am mentionat yfata de baza, dar nu se gindise la ea in mod spon‘an. Chiar daca stia la fel de bine ca oricine ce rol aveau ratele de bazi in predictic, elle-a neglijat atunci cdnd i-a fost prezentatd descri- erea personalitigii unui individ. Conform asteptitilor, el a sub- stituit probabilitatea pe care i se ceruse si o estimeze cui 0 judecaté de reprezentativitate. Ampreund cu Amos, am colectat rispunsuri la aceeasi intre- bare de la 114 absolvengi de psihologie de la trei universititi importante, unde cu tofii ficuserd cursuri de statistic’. Nu ne-au dezamigit. Modul in care au cotat cele now domenii in ordinea probabilitatii lor nu a fost diferit fap de cotatiile in sofeatuen Tom nde pl tenia | 235funciie de asemnarea cu stereotipul. Substifia a fost It acest ca, perfect: nimie ma indica faptl c& part pang au decit si judece repreze - a end probebiatea era dif, dar intbarea despre asemi- Dre era mai ugoaré sila ea s-arispuns in loc. Ero gresealt serioasd, pentru céjudecitile de aseminare side probabiaie reso supunacelorasiregul logce. Este pe deplin accepiabi ct Jadecdfile de aseménare of nu fie afectate de mile de bash 8 bili jerea si nu fi fost fideli, insd orici- ici de ibilitatea ca descrierea st tf a, ins ; Ae ignordratele ‘de bazi gi calitatea probelor in estimatile pro- ‘liste va face, cu siguranta, greseli. i 7 saosin opal probablitateaca Tom W si studieze informal rl si jcienii gi statisticienii sunt qm este unul simplu, Logicienii si statis At Gezavord in ceea ce priveste sensu! su, uniter spect ici J expert, este omasur. tre nici un sens. Pentru multi expert, este 0 i subiectv de credibiltate. Sunt unee everimente de care Gu tel sigur, de exemple soaree aris axtaiminest, 5 tele pe € Jderati imposibile, cum at altele pe care le considerafi imposil b ae fic SA fi intr-odat. Apoi sunt multe ev 7 Paci s nghefe dintr-odat. Apa sunt multe evens faptul cd vecinul vostru este informatician, e arian grad intermedia de ineredere -care este Probab ‘acordati de voi aceluieveniment, aaa sen si statiticienil au elaborat defini concurente ale probabiliti, toate foarte precise. Dar pentra proarPo- pabiitatea (snonim cu verosimilfzate in imba de toate zee) tote onosiune vag inruditicuincertitudines inclinaga, Piss ibilit i Caracterul vag nu este specific ibilitatea si surpriza. Caracte: . fi Sonoepe nih neste dosebit de buccas. Sim maimult sat nai pun, ce infelegem atuncicind folosim cuvinte precum fn8 ou gis un terme popula Teri acd npc ibe amd i me pert probate, care ext, de fat, trmanul cl eresimiate ext un etmen species (nt 236 | seen Sse ndemocratie" sau ,frumuseje" si cei cu care vorbim infeleg, mai mult sau mai pufin, ce am vrut si spunem. In tofi anii pe care i-am petrecut punind intrebiti despre probabilitatea eve~ nimentelor, nimeni nua ridicat vreodat mana ca si ma intrebe »Ce injelegeti, domnule, prin probabilitate?*, cum ar fi facut daca le-as fi cerut si estimeze un concept bizar precum cel de globalitate. Toati lumea s-a comportat ca gi cum ar fi stfut si rispundi intrebirilor mele, desi cu totii am subingeles cX nu ar fi cinstit si le cer o explicatie a cea ce inseamné cuvantul. Oamenii cirora lise cere si estimeze probabilitatea nu sunt Iincurcaji, pentru cd ei nu incearca sé judece probabilitatea aga ‘cum o ingeleg statisticienii gi filosofil. O intrebare despre pro- babilitate sau verosimilitate activeazi o arma de vanitoare ‘mintala, evocdnd rispunsuri la intrebiri mai usoare. Unul din- te rispunsurile ugoare este o estimare automata a reprezenta- rutina in priceperea limbajului. (Falsa) afirmafie c& lui Elvis Presley ar fi vrut ca el si ajunga dentist este usor amuzanté, pentru ci discrepanta dintre imaginea lui Presley si un dentist este sesizati automat, Sistemul 2 generea- zi o impresie de similaritate fir si aiba intentia de-a o face. Euristica reprezentativititii este implicata atunci cénd cineva spune ,.Ea va cdstiga alegerile: se vede ci este o invingitoare" sau Nu va ajunge departe in cariera academic4; prea multe tatuaje". Ne bazim pe reprezentativitate atunci cénd evaluim potenfialul de lider al unui candidat la o functie publica in finc- fie de forma birbiei sau de forta discursurilor sale. Desi este ceva obignuit, predictia pe bazd de reprezextativi- tate nu este optima din punct de vedere statistic. Bestsellerul lui Michael Lewis, Moneyball, este o poveste despre ineficienta acestui mod de predicgie, In mod traditional, scouterii profesi- ‘onisti din baseball previd succesul posibililor jucitori bazin- du-se in parte pe constitugia si infétisarea lor. Eroul cri lui Lewis este Billy Beane, managerul echipei Oakland A’s, care ia Speen Tam gta npt peels | 237nepopulara decizie de a trece peste opinia scouterilor gi de a sence pe baza statisticilor performantelor lor anteri- are, jucttori pe care i-a transferat clubul A's erau ieftini, pen~ truci alte echipeti refuzaserd, neavand aspectul corespunzitor. Jnscurt timp, echipa a obfinut rezultate excelente la prefredus. Pacatele reprezentativitatii tapi in fancy tativitate are Evaluarea probabilitii in funcyie de reprezent virtuti import ile is duce sunt frtuti importante: impresiile intuitive pe care Ie produce freevent “ba chiar de obicei~ mai precise decat arfi ghicitul la intimplare. = tn majoritatea ocazilor, oamenii care se comporta prie- sunt giin realitate prietenosi. ; «Eimulemai probabil ca un sportv care este foarte inalt i slab si joace baschet decat fotbal [american]. + Emai probabil ca oamenii care au un doctorat in filosofie si fie abonati la The New York Times dec&t oamenii care si-au incheiat educatia odati cu liceul. ; + Emai probabil ca barbatii tineri si gofeze agresiv decit femeile in varsti. toate aceste cazuri la fel ca si in multe altele, este ceva coer stereotipurile care orienteazijudecile de reprezen tativitate, iar predictiile care urmeaz& aceasti euristic’ pot precise. tn alte situatii, stereotipurile sunt false si euristica reprezentativitifi va fl ingelitoare, mai ales dacii ea i determi ni pe oament si neglijeze informagile privind ratele de bazi, care trimit in altd direcjie. Chiar gi atunci cand euristica are oarecare validitate, inerederea exclusivi in ea se asociazd eu metehne grave din punetul de vedere al logicii statistice. ae | stl ae pce Un picat al reprezentativititii este o voinja excesivi de a prevetlea producerea not evenimente improbabile (cu o rati de bazii scdizuta). Iatd un exemplu: vedeti o persoand citind The ‘New York Times intr-un metrou din New York. Pe ce afi paria ‘in legaturd cu necunoscutul cufundat in lectura? ‘Are un dactorat th filosofie, Nu.are nici diploma de lceu. Reprezentativitatea v-ar spune si pariafi pe doctor, dar nu este cu necesitate o alegere injeleapti. Ar trebui si aveti in vedere cu seriozitate a dona alternativa, deoarece in metroul din New York cilitoresc mult mai multi indivizi fard diploma decat doctor in filosofie. lar in cazul in care trebuie si ghiciti daca o femeie descrisi drept o ytimida iubitoare de poezie studiazi literatura chinezi sau administrarea afacerilor, ar tre~ ui sé optafi pentrua doua solufie. Chiar daci fiecare student’ {a literatura chineza este timida siiubeste poezia, este aproape sigur c& sunt mult mai multe iubitoare sfioase de poezie fn ran- durile mult mai numeroasei populafii de studenti in economie’, Jn anumite conditii, oamenii fara pregitire in materie de statistic sunt pe deplin capabili si utilizeze ratele de baz atunci cénd fac predicfii. In prima versiune a problemei cu ‘Tom W, care nu oferd nici un detaliu despre el, este evident pentru oricine c& probabilitatea ca Tom W sa urmeze un anu- mit domeniu este pur gi simplu rata de baza a frecventei fnscri- erii in acel domeniu. Cu toate acestea, preocuparea fay de ratele de bazi dispare in mod evident de indati ce este deseri- si personalitatea lui Tom W. Bazandu-ne pe primele probe, eu $i Amos am crezat initial 4 informatiile privind rata de baza vor fi intatdeauna neglijate atunci cand sunt disponibile informasii despre cazul specific, Soest TonW stn tens | 259dar acea concuzie era prea tare, Psihologi au efectuat neme: roase experimente in care informafille privind rata de baz’ sunt oferite explicit in enunul probleme mul dine pers cipangi sunt influenfaide aele rate de bazi, desi informa despre cazul individual au aproape intotdeauna o ponders mt mare decat simplele date statistice*. Norbert Schwarz $1 cal e sit sii auaritat cé, dandu-se oamenilor insrutiunes oi ates tnstatistician, sa amplificatutlizarea informatie eferitoare Tarata de baz’, pe cénd instructiunea »gandifi ca un diagn cian’ a avut efectul opus’ en experiment efectuat acum cffiva ani cu student ae a Harvard a furizat 0 deseoperire care m-a surprins: aevasea sporti a Sistemului2 a cauzat oimbundtijre sermnifiativé 2 preciziei predictive in problema cu Tom W. a ombinat vechea problema cu o variajie modem a fuentt cognitive. Jumiate dine studengi a fost instru s&s! ns brain impol testuls, pe end cela lisa cerut 58 incrunte. Dupi cum am viut, ineruntarea sporeste de reg vigilenya Sistemlui2 gi rednce atitsupratncrederes de iv, cét i bizurea pe intuit. Student care s-au umflat obra (© expresie neutrd din punct de vedere emotional) au reprodhs reultatele originale: ei s-au bazat exclusiv pe reprezentativita: te gi an ignoratratele de baz, Totus, dup& cum au previste autorii, incruntafii au manifestat o oarecare sensibilitate fayé de ratele de baz’. Este o descoperire instructiva, ‘Atunci cind se emite 0 judecath intuitiv’ ineorecti, Sistemul 15 Sistemul 2 trebuie puse amndoua sub acuzafie- Sistemul 1 a sugerat intuifia incorect, iar Sistemul 2 a apro- pat-o sia exprimat-o.ca judecata evaluativi. ‘Totusi,existidous i Si i2- saulenea. ive posibile ale esecului Sistemului 2~ignoranfa saule Unt cement ignord ratele de bazi deoarece cre ci suntirele: vante in prezenfa informafilorndividuale. Alii comit aceeasi ‘greseala deoarece nu sunt concentrati asupra problemei. Dac& incruntarea duce la o diferenga, lenea pare si fie explicayia potrivitd a neglijarii ratei de baz’, cel pusin printre studentii de la Harvard. Sistemul lor2 ,stie“ ci ratele de baz suntrelevante chiar si atunci cand nu sunt explicit mensionate, insi aplic& acea cunostingi numai atunci cand investesc un efort deosebit in rezolvarea problemei. Al doilea pacat al reprezentativitifii este insensibilitatea sa fafa de calitatea probelor. Amintifi-va de regula Sistemului 1: ccverce. in exemplul Tom W, ceea ce activeaz masiniria voastri asociativa este descrierea lui Tom, care poatefi tn por- tret fidel sau nu. Afirmatia c& Tom W are sentimente palide gi pufina simpatie fas3 de ceilali a fost, probabil, suficienti ca si va convingi pe voi (gi pe majoritatea cititorilor) ci e foarte improbabil sk studieze stiinfele sociale sau asistenga social’. Dar vis-a spus explicit c& descrierea nu prezintd incredere! Cu siguranta infelegeti ci, in principiu, informaille far& valoare nu trebuie tratate altfel decat lipsa totald de informatii, ins coverce face foarte dificilé aplicarea acestui principiu. Exceptind cazurile in care decidefi imediat si respingesi pro- bele (de exemplu, stabilind ci au fost primite din partea unui mincinos), Sistemul vostru 1 va procesa automat informafiile disponibile ca si cum ar fi adevirate. Exist un lucru pe care-1 putefi face atunci cand avefi indoieli fap de calitatea probelor: finesijudecatile voastre probabiliste cit mai aproape de rata de baad. Nu va asteptati ca acest exercifiu de diseipling s& fie ‘ugor ~ el solicit’ un efort semnificativ de autosupraveghere gi de autocontrol. Raspunsul corect la ghicitoarea cu'Tom W este acela c& tre- buie si va finei aproape de opiniile voastre inifiale, reducdnd usor probabilitile initial ridicate ale domeniilor bine populate Giscipline umaniste si pedagogie; stiinfe sociale si asistenta sociala) si sA ridicati pugin probabilitaile scizute ale speciali- Special Ton get gdeln | 2Atigilor rare (biblioteconomie, informatica). Nu va aflayi exact tunde afi i dacd nu afifigtiut nimie despre Tom W inst pusi- rnele date pe care le avefi nu prezinté incredere, aga ci ratele de bazi ar trebui si domine estimarile voastre. Cum se disciplineaz’ intuitia Probabilitatea parerii voastre ci maine o s& plow este gra” dul vostru subiectiv de credin,Z, dar nu trebuie si vi ingéduiti facrede tot ce vi trece prin cap. Ca si fie utile, opiniile voastre ‘ebuie si se supuna logicii probabilitayil. Astfel inedt, dacd ‘sunt 40% sanse si plowi maine, trebuie si credefi, de aseme- thea, e4 sunt 60% sanse ca maine s& nu plows gi nu trebule 6h. credefi c& sunt 50% sanse si plod maine dimineafé. $i dacé, totasa, eredefi cl sunt 30% sanse ca un candidat X si fie ales pregedinte gi 8096 ganse si fie reales daci reugeste si clsige primelealeget,atunci trebuie si credefi cl gansele ul de a 8 ales de dowd ori la rind sunt de 24%. " Regulile® relevante pentru cazurile de tipul problemei cu ‘Tom W sunt oferite de statistica bayesian&. Infiuenta abordare moderna a statisticii g-a luat numele de la un pastor englez din secolul al XVTF-ea, reverendul Thomas Bayes, care este creditat cu prima contribute majori la solufionarea unei mari probleme:logica moduli in care oamenii a tebui s-gimodi- fice opiniile in lumina doverilor, Regula Ini Bayes specifica {elu in care opiniile anterioare (in exemplele din acest capitol ratele de bazi) trebuie combinate cu diagnosticarea doverilor, si anume gradul in care acesteafavorizeazAipoteza in dauna + iternativei. De exemplu, dacii voi credefi ci 3% dintre studen« fildin cicil superior sunt insergila informatica (rata de baz) gicredet totodata,c& descrierea lui Tom W este de patra ort ‘pea, | stoterain ee Spectator ma probabil pentru un student din acest domenix compara- alte domenii, atunci regula ui Bayes spune ci trebuie si ae probabilitatea ca Tom W sé fie informatician oe um de 11%. Daca rata de bazi de credinsd ar fide 94.1%. aaa aly eee route ee matematice nu sunt relevante in aceasta carte. ¢ dowd idei de reyinutin legiturd cu rafionamentul b an gi cu modul in care avem tendinga si-1 zapacim. in rial find atele de bazi conteaza, chiar sn prezenja doveailor iv erdnt nal des tings ingrid ped vident. In al dc , impresille intuitive privind dia- gnosticarea dovezilor sunt frecvent exagerate. Combinafi dine Covercr gi coerenja asociativi tinge sine iene {n povestile pe care le depanam pentru noi ingine. Cheia esentiala catre discipli iri bayesi Porn ciplina gandirii bayesiene poate firezumati + Ancorafi-va judecata evaluativa privi 4 rivind probabilit unui rezultat de o rat de bazi paula aE + Examinati critic i tic Examinai ere gradu de diagnosticare al doveior Ambele idei sunt siz ; iple. Am avut un goc atunci cand mam dat seam de fpr ch nu mis-a expat niciodat.cum le aplic sic mi se pare inci nenatural si procedez astfel Despre reprezentativitate Garon ese uns pert “cpiones pes econpeter filesteatapto, easrunseomnac tea compai bine administeaté. Sper cor iliul director nu seia dups snoratul consilul director 7 I director nu sei Seales Tom sd etelres | 243»Aceasta companie recent intraté pe plat’ pare c& nu poate 8 se pribuseascd, si rata de baz a succesului tn aceast8 industrie este extrem de scBzut8, De unde stim cB este un caz mai aparte”” .Eicontinud si fack aceeasi gresealé: previd evenimente rarepe baza unor dovezi slabe. Cand dovezile sunt slabe, ar trebul si ne tinem de ratele de bars.” incriminator 51 poate s8 se 1 Stiu cb acest report este absolut p bazeze pe probe solide, dar cBtde sigur sunt? Tebuie sé facern loc incerstudinitn gandirea noast3” 244 | state rapy leet Spline Tom 7 6 | Linda: mai puyn insearnn’ mai mult Cel mai bine cunoscut si cel mai controversat dintre experimentele oastre @ presupus o doamns fictiv, pe nume Linda. Eu si Amos am ‘nventat problema cu Linda pentru a aduce o dovad8 concludents 2 ‘olulul jucat de euristic tn judecata evaluativs si a incompatibilicati for (cu logica, Tats cum am descris-o pe Linde: Linda are31 de ant, este necdsStort sincerd i farte intaigentd Este doctorin flasofie, Pe nd era students, afostintens prescupats de problema discriminsi side dreptatea socal si a partizipat la demonstrat antinuclearel, Spectatorii care au auzit aceasta descriere in anii'8o auras {ntotdeauna, deoarece au stiut de indati cd Linda fusese stu- enti la Universitatea din California, Berkeley, care era pe atunci celebri datoriti studengilor sii radicali, puternic anga- jai politic. Intr-unul dintre experimentele noastre, le-am pre- zentat participantilor o lista cu opt scenarii posibile inlegitura cu Linda. Ca gi in problema Tom W, unii au ierarhizat scena- tiile in fanctie de reprezentativitate, alfii, de probebilitate. Problema Linda este similar’, dar cu o schimbare. Unda este profesoard lao scoald element’ Linda lucreazs lao librare si face cursuri de yogo. Linda este activa tn miscarea feminists Linda este asistent® socials pe probleme de psihiatrie. Linda este membri fn Liga Femeilor Votante. Linda este casieria lao banc’. Linda este agent de asigurar Unda este casierta la o bans si este activi ta miscarea feminist’ ica mul petnteamtma mut glad tetera | 245Problema igi arata varsta in mai multe feluri. Liga Femeilor Votante nu mai este atat de proeminent pe cat era odata, iar idea nei »migcdri“ feministe sun demodat, marturie a schimbarii de statut al femeilor din ultimii treizeci de ani. Chiar $i in epoca Facebook totusi, este incd usor de presupus consensul aproape perfect al evaluarilor: Linda se potriveste foarte bine cu migcarea feminist, destul de bine cucineva care ucreaza intr-o libririe gi face cursuri de yoga ~ gi foarte putin ‘wo casierifi de banca sau un agent de asigurari. ‘Acum concentrati-vi asupra elementelor esenfiale de pe listé: seamind Linda mai mult cu o casierif& de banc sau cu o casieriti de banca activa in miscarea feminist’? Toati lumea este de acord 4 Linda se potriveste mai bine cu ideea de ycasi- cerita feministé* decat cu stereotipul casieritelor de banca. Casierita de banca stereotip’ nu este 0 activist feminista si, adiugind acel amimunt in descriere, avem 0 poveste mai coerenti. Schimbarea survine in udecitile de probabilitate, deoarece exist o relatie logic’ intre cele dou scenarii, Gandigi in ter- meni diagramelor Venn. Multimea casierifelor de banc femi- niste este in totalitate inclusd in muljimea casierifelor de banca, jntrucdt orice casierité de banc’ feminista este o casierit’ de bancé. Prin urmare, probabilitatea ca Linda si fie o casieritii de banca feminist trebuie si fie mai mici decat probabilitatea ca ‘ensi fie o casierita de banc’. Atunci cdnd specificafi mai deta- liatun eveniment posibil, nu puteji decat si-i micsorafi proba- bilitatea. Problema, asadar, instituie un conflict intre intuitia reprezentativitiii gi logica probability. Experimentul nostri inifial era intersubiectiv. Fiecare parti- cipanta primit un set de sapte solufii, in care era inelus numa cunul dintre itemii esentiali (,casierifa de banc sau ycasieri- a de banca feministi). Unii au ierarhizat solusiile in functie de aseménare, alfi, in functie de probabilitate. Ca si in cazul 246 | ne pd eee Und muta ata ‘Tom W, cotafile mediiin functie de aseminare gi cele bazate Probabiltate au fost identice; ycasierga de baned feminist fost cotati mai sus decit ,casierisi de banci in ambele situa, poi, am mers cu experimental mai departe, olosind og plan intrasubiectiv. Am alcétuit chestionarul asa cum [- vazut, cu ,casierita de bancé in pozitia a gasea de pe lista »s¢asietita de banca feminist" pe ultimul loc. Eram convingi cd Subic vorremarca elafia dntre cele dou soli gc era tizdrile lor vor fi in acord cu logica. intr-adevér, eram atit d siguri de acest lucru, ineat n-am considerat c& ar merita si facem un experiment special. Asistenta mea efectua un alt experiment in lborstorsi le-acerut subiectilor sicompleteze fea! eae lespre Linda inainte de a sermna pentru plata Pe pupitrul asistentei mele se stransese un zece chestionare pani cdnd mi-am aruncat 0 rive a siam descoperit ci toi subiectii cotaser’ ,casierizé de bank joree ca fiind mai probabila decat ,casierité de bancit. Am fost att de surprin inet acum pistez un, rstantanen* lori cenusii a pupitrului metalic si al loculul in care se gisea fiecare in momentul in care am ficut acea descoperire {am chematin grab pe Amos, foarte suresitst i spun ce em: asmutisem logica impotriva reprezentativititi gi reprezentatvtatea cipgae biti! : In limbajul acestei carti, observasem un egec al 2: petspeontocesiatopree ee vanfa. regulii logice, intrucat ambele solugii eran incluse in a¢ agi ierathizare. Nu au profitat de aceasta oportunitate, Cand am Lirgit experimental, am descoperit c& 89% dintre studentii din esantionul nostru au violet logica probabilitatii. ram ial vingi ci respondentii calificaji in matetie de statisticd se vor descurca mai bine, aga cd am administrat acelagi chestionar octoranzilor din cadrul unui program de teorie a deciziei de ‘Und: aipubn mies mnt gn tents | 247Ih Stanford Graduate School of Business, tofi participantii avind studii avansate de probabilitate, staisticd si teoria de: sei Am fst din nou surping 85% inte acs espondenfi au cotat, de asemenea, ress ee banc feminista* ca fin ila decdt ,casieriti de banca. Scere ee incecii de a elimina eroaea, am prezentat-o pe Linda unor grupuri numeroase de oameni gi le-am pus aceasta intrebare simpli: Care alternativa este mai probabila? Linda este casieritd de banc. i Linda este casierit& de banc’ gi este activa in migcarea feminist ‘Aceasti versiune rigida a problemei a ficut-o pe Linda cele- bri in unele cercuri sine-a adus ani de controverse. Inte 859% sigow dine seaenti de amai mate uriversii importante aualesa doua opfune, contarlogici. Faptremarcabil,picito- sipieau st nu sesimt deloc jena. Cind-amintcbat pe et dengii mei, eu oarecare indignare, ,Va dafiseama ci afi ined: o regula logica elementaré*, cineva din fundul sili a strigat ce daci?", iar 0 absolventé care facuse aceeas recat i vind: Am crezut ci mi-aji cerut par 7 esata: Hoan sofia’ se folosee, tn gener, atanci cand oamenii nu reugese s& aplice o reguli logicd ce este Trea gy Seem 0 ie pn crn: motor nc oe ee ones ia ‘Sheena get ee ea ir ou copue ‘idnnisigitconcnngentpaeenfnmecinat Cents “Soran, oe tt nan nai tino ca {iaiplgeaweraapue pane scaled es Seattle nat 248 | atte het Undaunted nt ‘mod evident relevant. impreuni cu Amos, am introdus idea unei erori sofistice conjunctive, pe care oamenii o comit atunci cand estimeazd conjunctia a dou evenimente (aici, casierita de banca si feminista) ca fiind mai probabild decat unul dintre ‘evenimente (casierit& de banca) intr-o comparatie direct’, La fel ca gi in iluzia Miiller-Lyer, eroarea sofisticd rimane atractivi chiar si atunci cénd o recanosti drept ceea ce este. Naturalistul Stephen Jay Gould a descris propria lupti eu pro- blema Linda. $tia raspunsul corect, desigur, i totusi,a seris el, nun mic homunculus din capul meu continua si fopiie, cand ‘us, cdnd jos, strigand la mine - «dar nu poate fi doar ocasieriti de bancé; citeste descrierean, Micul homunculus este, freste, Sistemul 1 al lui Gould, vorbindu-i pe un ton ridicat. (Terminologia bisistemicd nu fusese inca introdusa pe cdnd ‘seria el.) Raspunsul corect la versiunea scurti a problemei Linda a fost reactia majoritara doar intr-um singur studiu de-al nostru: ‘649 dintr-un grup de absolventifn stiinge sociale de la Stanford §i Berkeley au judecat corect ci solufia ,casierité de banc feminista* este mai pufin probabil dectt ,casieriti de banca in versiunea original cu opt solutii (prezentaté mai sus), numai 15% dintr-un grup aseminitor de absolventi au facut acea alegere. Diferenta este instructivi. Versiunea mai hingé separa cele doua solufi critice introducand intre ele unalt item agent de asigurir), iar cititorii au evaluat fiecare soluie inde- Pendent, fard si le compare. Dimpotrivi, versiunea mei scurta cerea o comparatie explicit care 2 mobilizat Sistemul2 gi le-a permis majoritatii studentilor experimentati in materie de sta- tisticd sd evite eroarea sofistic¥. Din picate, nu am explorat modul de géndire al substanjialei minorititi (36%) din acest grup competent care a ales incorect. Judecitile probabiliste pe care ni le-au oferit respondentii nostri, atat in problema Tom W, cat si in problema Linda, au Lina malpeintseamoa atl glade alerts | 249corespuns precis judecailor de reprezentativitate (asemina- sea cu stereotipurile). Reprezentativitatea aparfine unui grup de estimari de baz’ inrudite indeaproape, care este probabil si fie generate impreund, Cele mai reprezentative solufii se combind cu descrierea personalitatii pentru a produce isto- tile cele mai coerente. Cele mai coerente povesti nu sunt cu. necesitate gi cele mai probabile, dar ele sunt plauzibile, iar nofiunile de coerenti, plauzibilitate si probabilitate sunt cu tusurinfé confundate de citre cei neatenfi. Substituirea necritica a probabilititi cu plauzibilitatea are efecte déundtoare asupra judecitilor evaluative atunci cind scenariile sunt utilizate drept instrumente de previziune. Analizai aceste dou scenarii, care au fost prezentate unor ‘grupuri diferite, cu cerinja de a evalua probabilitatea lor: Inundafii masive undeva In America de Nord fn anul urmtor, 1h carevor muri tnecati peste 1000 de oamerr Un cutremur in California cBndva in anul urmator, ce va provocs ‘nundafitn care vor muri tnecati peste 1 000 de cameni. Scenariul cutremurului din California este mai plauzibil decat scenariul din America de Nord, desi probabilitatea sa este cu siguranfi mai mic’, Conform asteptitilor, judecttile probabiliste au fost mai ridicate pentru scenariul mai bogat si mai detaliat, contrar logicii. Este o capcan& pentru prezi- c&tori gi cliengii lor: adaugarea de amanunte la scenarii le face mai convingitoare, dar este mai pufin probabil si se adevereasc’. Ca si apreciafi rolul plauzibilitatii, analizati urmitoarele ‘intrebari: 250. | sind adele nde pte rt Care aternativl este mai probabils? Mark are par. Mark are paral blond, gi Care altemativa este mai probabil®? Jane este profesoars, Jane este profesoara si merge la scaalt pe js. _ Cele doud intrebiri au acceagi structuri logici pe care o gisim si in problema Linda, dar ele nu provoaca nici o eroare sofisticd, deoarece solutia mai detaliata este doar mai detali- ati -mu este mai plauzibili, mai coerent& sau o poveste mai reugiti, Evaluarea plauzibilitayi gi a coerenjei nu sugereazi rispunsuri la intrebarea privind probabilitatea. In absenja unei intuitii concurente, logica prevaleaza. Mai putin inseamna mai mult, uneori chiar tntr-o evaluare combinat& Christopher Hee, de la Universitatea din Chicago, le-a cerut unor oameni si evalueze preful unor seturi de veseli oferite Ia o lichidare de stoc de un magazin local, unde vesela costa, de regula, intre 30 si 60 de dolari, La experiment au par- ticipat trei grupuri. Lista de mai jos a fost prezentatd unui grup; Hsee denumeste aceasta evaluare combinatd, deoatece permi- te ocomparatie intre cele dou seturi. Celorlalte dou grupuri le-a fost prezentat numai cate un singur set; aceasta este 0 evaluare separatd. Evaluarea combinati este un experiment intrasubiectiy, iar evaluarea separatd este intersubiectiva. ce melpuinteeasd a me plod mpl datrts | 251‘Set Ac 40 de plese Set Bs 24 de piese Farfuit 8,toatetnconelijebund 8, toate condite bund Castoanede —_8teateincondifieburd 8 teatetn condi bund supa/salata Farfuridesert —&,toateincondife bunds = toate nconditie bund est 8 2clobite Farfurloare 8,7ciobite Presupundnd ca vesela din cele doua seturi este de aceeagi calitate, care valoreaz mai mult? intrebarea este usoar’, Puteti vedea c& Setul A confine toate vasele din Setul B, pre~ cum $i inca gapte piese adifionale intacte, si rrebuie evaluat cu ‘osumd mai mare. fntr-adevar, participant din experimentul de evaluare al lui Hsee erau dispugi si pliteasci ceva mai mult pentru Setul A decit pentru Setul B: 32 de dolar, fata de 30. Rezultatele s-au inversat in evaluarea separata, in care Setul B a fost estimat mai scump decit Setul A:33 faga de 23 de dolari. Stim de ce s-a intimplat. Seturile (inclusiv seturile de vesela) sunt reprezentate de norme si prototipuri. Vi putefi da seama imediat cé valoarea medie a vaselor este mult mai sca ‘ruth pentru Setul A decat pentru Setul B, deoarece nimeni mu vrea si pliteascai nigte vase ciobite. Dacd media domini eva- luarea, nu este surprinzitor ci Setul B valoreazi mai mult. Hsee a denumit modelul rezultant Jess is more ~ mai putin ‘inseamna mai mult. Dand la o parte 16 produse din Setul A Gapte dintre ele intacte), valoarea lui creste. Descoperitea lui Hsee a fost reprodusa de economistul ‘experimentalist John List pe o piaf’ real de cartonase de baseball. El a scos la licitafie seturi de cate zece cartonage de * Baseball card 0 cluttele plc american, care poate tals ts it ae fe ‘eae baseball est un joc popula, precum Canada sau Cuba. vor de ite cartonage de

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5813)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brené Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (608)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1716)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1850)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Toibin

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4610)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2521)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)