UNIVERSITATEA SPIRU HARET
FACULTATEA DE DREPT
Prof, univ. dr. CORNELIU TURIANU
MOSTENIREA SI {MPARTIREA EI
Practica juridica adnotata
EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE
Bucuresti, 2001 slor persoane peng j
; ope la
seco vn fcr me Fv remeinl in fnctia de instrumeny,
le a cise stag
ee a or oir are nu se oa fi ei
aoc mg coset Sind ra de
ri St - mm my e
xigena wor PN citer OPO” eee aa
Pome Tegal relativas noord cat dreprurile succesorale constatate,
We and dovada, bunaocr”
4, facdnd a
datoritd neacce} sari, mu existe
oe itor
ince de ms
rrebuie si fie cuprinse, in principiu, toate
certficatult de mostenitor stand insa
aa lc a sunt indreptagite sa omits de nee ci
ae (aj suplimentar
me in care se va putea fect ulterior . ert Ba wet in
ee 790 alin. 2 C.ci¥, potrivit cara pent Ap icpipis
par a ictle sce mse sc ine la Tri ria
i situie prin el insust ae
cd contificatul de mastenitor mu const ee Ee alctaeds
dovadiia caliigii de mostenitor. si a convenfit
mostenitor nu poate fi atacat
cu privire la succesiune. catul de
fn la baci o convene, certifi iimtdandnt, Asefel este, de
june it it iii de consi
‘cu actiune in amulare decdt pentru vicit G° in est
i ‘cazul in care mostenitorul pretinde cd s-0 aflat in evoare ori cdi s-au
losive, pentru ca sd accepte ca reale
rea ce priveste compunerea masei
exercitat asupra lui manopere dol
sustinerile celorlalji mosienitori in ce a
5 " ru anularea certificatului de
succesorale. intr-o atare situafie, acfiunea pent cat
‘mostenitor nu poate avea wn alt caracter deca ‘personal patrimonial si poate
Ji exercitatd, ca orice active in anularea wnei conventii, in termenul de
(prescriptie de 3 ani prevézut de art. 3.din Decretul nr. 167/1958.
10. Drept de succesiune, Caracterul termenului de 6 luni.
Repunere in termen. Invocare de catre legatar. Admisibilitate
Potrvit art. 600 alin. 1 din Codul civil, dreptul de a accepta
suvcesiunea se prescrie print-un fermen de 6 luni socotit de Ja deschiderea
succesiuni. in alin. 2 al acluiasiartcol, se prevede cA, in cazul in care
‘ostenitorl a fost impiedicat dea sefolosi de dreptul su din motive de fort
majord, instanfa judecitoreascd, la cererea mostenitorului, poate prelungi
termenul cu cel mult 6 luni de la data la care a luatsfrgit impiedicarea
Deoarece termenul de acceptare a succesiunii este de prescriptie
rea dati cu interventea Decretului ne. 167/198, alineatl final al
Comune
700 din Codul civil trebuie considerat completat cu dispozitiile art. 13 din
ie care, pe langé forta majord, stabileste si alte cauze de suspendare a
sul prescrptelextinctiv. :
cursulerMacelasi timp, prin art. 19 din Decretul nr. 167/1958 se da
jbilitatea instantei judecdtoresti, in cazul in care constati ca fiind temeinic
jystficate cauzele pentru care termenul a fost depiisit, sa dispund chiar din
oficiu judecarea sau rezolvarea actiunii, ori sa incuviinteze executarea silita.
tt alin. 2 din sus-mentionatul articol, cererea de repunere in
Potrivit
termen va putea fi facut numai in termen de o lund de la incetarea cauzelor
tore justific depdsirea termenului de prescriptie.
{ntr-o corecti interpretare a dispozitiilor legale care reglementeaz
cauzele de suspendare a termenului de prescriptie, se poate aprecia ca
jntemeiala cererea de repunere in termen, formulata de legatarul care nu a
cunoscut existenta testamentului intocmit in favoarea sa, cererea care trebuie
uti in termen de o lund de cénd a aflat ca s-a testat in beneficiul sau (CSJ,
sc. dec. Hr. 12/1993, Dr. nr. 12/1993, p. 89).
NOTA. Pentru o sintezd a principalelor probleme puse si solutii aduse
jn aceastd materie, a se vedea M. Mayo, Cu privire la termenul de
eceptare a succesiunii, in , Revista rom de drept”, nr. 7/1983, p. 21-29.
"Ase vedea si. C. Vurdea ,, Propuneri de lege ferenda” privind natura
iwridica a termemilui de acceptare a succesiunii, in , Revista romani de
firept” nr. 11/1980, p. 32-35. in opinia autoruli,stingerea prin prescripie a
dreptului de opfiune succesorald, ca urmare a neexercitdrii lui intr-un
termen prestabilit, constituie 0 inadvertent ce ar trebui curmatét in viitoarea
reglementare a Codului civil, intrucdt prescriptia extinctiva presupune, in
sensul legislajiei actuale, stingerea dreptului la acfiume in sens material. Or,
dreptul de optiune succesoralé nu constituie un drept la actiune; asa fiind,
depisirea termenului de 6 luni mu poate avea efectl stingerii dreptului, ca
urmare a prescrienii sale.
11. Drept de succesiune. Renuntare. Retractare. Conditii
Renuntarea la succesiune, in principiu, este expres’ si constituie,
totodatd, un act solemn, intrucdt, sub sanctiunea nulitiii, ea nu poate si
rezulte decat dintr-o declaratie faicuti expres la notariat.
FOTECA
rah, | 7 ™
NOTA. Potrivit art.728 din Codul civil, coeredele Pate oricciny «i
+ any seala succesiunii. Cererea de partaj este, deci, imprescripaai
cae m ee Jmpotriva unei atare cereri se pot Opune, Potrivie ary >
vou cont 7 existenta unui partaj voluntar si Prescriptia achizitiyg, dacé
0 a . 1g
posesia intruneste condiiile previzute de lege,
47. Drept de succesiune. Liberalitati facute prin testament
Depasirea cotitAtii disponibile. Neformularea unej actiuni in
reductiunea liberalitatilor in termenul legal de Prescriptie
imprejurarea c& prin legatul Kisat de defunct in favoarea une: Persoane
a fost atinsd rezerva descendentului acestuia nu are relevant, cat timp cel
Pretins lezat in rezerva succesoral nu a formulat, in termen legal, 0 actiune in
reductiunea testamentului, .
in Conditiile aritate, dreptul de proprietate asupra Constructiilor lisate
prin testament nu Poate fi contestat, beneficiarul legatului fiind indreptatit SA
Pretinda celor ce posed bunul sa i- predea in Proprietate si linistita folosingg
(TS, se., dec.nr.1253/1989, Dr.nr.4/1990, p71).
NOTA. Reductiunea este 0 Sancfiune ce intervine in cazul in care
liberalitatile flicute de cel care las mostenirea aduc atingere dreptulyj
mostenitorilor legali rezervatari, in sensul cd incaled rezerva ce li se cuvine.
Cum liberalitatile (onatiile sau legatele) se Pot face numai din Cotitatea
disponibila, prin reductiune se urmén
areste ca liberalititile excesive sd fie
reduse in limitele Acestei cotitati (art.847 Ceiv).
Potrivit art.849 ¢.
€conomii, Retragere de
care persoana trecuti la clauza imputernicire.
Nejustificarea sumelor retrase, Consecinte
Reclamantul, trecut la clauza de j
4 . x Dat fiind ins cd, ir
ca, in cazul .
Gon abanis Gin Gee =
naturd, aes ee in timpul cists tito, bw
succesiunea, in pany Si ducd la concluzia uniy CU Sotul di
succesiunea, in astfel de situatii este n in sensy) aot nu
impejurir din caret reaulteneindoienis ings Ul eb el gd
Instrai . loielnic intentiz i, prin
eae imediat dopa ee
altor bunuri existente la ae de renuntare la aon a
cae C deschideri succesiuni, inn” .
modalitate, pot constitui is sub semnituri privat sj inte altele gj 4
acceptare a succesiunii ee de naturk a Yetta in ace
, 8¢., dec.nr.1792/1989, ee intent!
M7199, p,g7)\"
, P.67),
icte no,
ete Norma
mostenire aj ae
fuluj
~ Valorig
NOTA. A se vedec ie
. A ea Veronica Stoic
= ss dupa anul 1990 asupra ae fa Hee mele
ietuitor, in , Dreptul” nr.6/1999, 729-56. .
51. Drept de succesit
disponibila. Optiunea ee eae! intrecdnd cotitatea
in cazul in care
oe © persoand las prin testam
od lent_unei
deal vt ae (@ cdrui valoare intrece cotta oe
se ca pied disponibils din
Se ectin seas dpe sau de a abandon ides saat)
Rezulti ca eredel ne
2 le
ae rede rezervatar ae optunea intre a exec
aoe sia preda legatarului dsponibi a Bh
=" ilul in depling
este
ceasta u multumitoare pentru ambele Parti, pentru ca,
i, find
uzufiuct, s-a creat
Portiunea disponibilé in pli
natin in lina. propri
pling dean cnt ney dpi as
(TS, sc, dee.nt-2065/1989, Dr. 7a
g A Pat
N Textul art 844 C.civ. prevede a di
OTA. Textul art.844 Civ, fi daci
sp
vii sau prin t
festamente constituie
etic weurucd sau o eel Pin act inte
Ona viagerd, -
La caret
cea ce el si
ae.
46
we peste cotitatea disponibila, erezii rezervatari au, ‘facultatea de a
wor? mec Pe por dead proprietatea cov disponibile.
xe ja act rind 5-2 7 inut cit textul @, fost dictat de necesitatea inlaturerit
in me ru care, practic, este aproape imposibild, deoarece are
oli iu cin prc cms icc timp va trai wgructuarul su
eel ‘damangin, 1. Rosett-Baldnescy, Al. Baicoiaru, Tratat de
a
on al In, Bucuresti, 1 928, p.685).
rept an , textul inldturd necesitatea evaluirii si ingdduie
sa aleaga intre doudi moduri de a executa donatia sau legatul,
ori de a abandona
_ppvatarilor
reser venta donafia sau testamentul
ile, Aceasta inseammd cit rezervatarul trebuie sa
iv de
reseed pani disponib:
copneze fie prin ase ‘mulfumi cu nuda proprietate, _fie prin ase mulfumi numai
pes eg andonand coftted disponibile
de succesiune. Acceptare. ‘Ascunderea unor bunuri.
” Conditii si efecte
Potrivit at.703 Cciv.,
cit
52.
suocesibilul vinovat de ascunderea sau
cesragerea unor buns suooesorae mu pale Jua nimic din bunurile ascunse,
a uménd sé piardi partea care j-ar fi revenit din acele bunuri.
intr-o atare_situatie, succesibilul este considerat cd a acceptat
succesiunea fara nici o rezervi, fiind decdzut din posibilitatea de a 0 accepta
sub beneficiu de inventar.
Pentru a se aplica sanctiunea previzuta de textul mentionat se cer a fi
indeplinite ‘cumulativ urmatoarele con in primul rind, dosirea sau darea
la o parte presupune un element “sbiectiv — actiunea clandestind — prin
sustragere sau tinuire a unor bunuri succesorale, cea ce presupune si un
clement subiectiv, psthologic, anume intentia frauduloasd.
Rezulta din redactarea textului invocat cA nu este necesar C2 fapta de
sustragere si constituie un delict pena, find suficient ca mostenitorul s8 fi
sAvargit un delict civil, intemeiat pe dol.
De asemenea, dispozitia legal mentions eS
re pare aca ce bmn sre Fs eS
fi savargiti de un mostenitor, €2 avand drept scop pagubirea mostenitorilor
prin inlaturarea egalitatii dintre ei (TS, Sey dec.nr.2520/1989, Dr.nr.8/1990,
p79).
47 eee
NOTA. A se vedea H. A. Ungur (1); Fr. Deak (1D), in tegitura ew
yi de mostenire special al sotului supraviefuitor asupra mobilelor si
wrt apartinand gospodariel casnice, in »»Revista romana de drept”
2988 Pl 22
56. Drept de succesiune. Rezerva. Descendenti renuntitor}
Actiune in reductiune fi renuntatori,
intinderea rezervei este determinata numai de numarul copiilor care
vin la mostenire, fara a fine seama de nevrednici sau renuntatori. Aceasta
tru cd renuntarea, potrivit art.696 din Codul civil, opereazi retroactiv.
renuntatorul fiind socotit cA a fost intotdeauna strain si, prin urmare, mi :
trebuie sa intre in calculul intinderii acesteia. , om
Z pii lasati ca mostenitori, adica acei care
vin la mostentre.
{ntrucat numai reclamanta a acceptat succesiunea parintelui sau, ceilalti
doi frati renuntind la succesiune, urmeaza a se stabili drepturile cuvenite
partilor in raport cu cei doi mostenitori legali, respectiv reclamanta in calitate
de descendenta si parata in calitate de sotie supravietuitoare, calculandu-se,
deci, rezerva in raport cu venirea la succesiune a unui singur descendent.
Si pentru cA defunctul a lasat intreaga sa avere sotiei supravietuitoare,
testamentul urmeazi a fi redus, in sensul art.939 C.civ., potrivit caruia sotul
beneficiar al unei liberalitati are dreptul la cel mult o patrime din averea
succesorala, care reprezinta cotitatea disponibilé special, atunci cind el vine
la succesiune in concurs cu copii ai defunctului din alta casatorie.
Cum nici o dispozitie legala nu-i interzice insd sotului supravietuitor s&
cumuleze aceasta cotitate disponibila special (1/4 din succesiune) cu dreptul
succesoral pe care i-1 acorda art.] din Decretul-Lege nr.319/1994, de 1/4,
rezulta ca, prin acest cumul, parata are dreptul la 12 din succesiune. Tn acest
fel a fost respectaté si rezerva reclamantei, care, potrivit art.841 C.civ., este tot
de 1/2 din succesiune. ‘ ;
Ca atare, este de retinut cA, urmare a reducerii testamentului lasat de
aratei i ‘lor in litigiu sunt de 1/2 din
defunct paratet, drepturile succesorale ale partilor in igiu sunt ¢
ose cote in functie de care se va proceda la imparteala (TS, se,
dec.nr.613/1988, RRD nr.3/1989, p.66).
51
hb prevederile at. 16 din Decretul nr. 40/1953, suty
relevanfi faptul cd reclamanta a semnat totus
8c. dec. nr. 1299/1987, RRD nr. 3/1988, p.
NOTA. Actuala reglementare a procedurit Suecesoral
statornicitd in Legea nr. 36/1995 a notarilor publici ae actin aa
care a abrogat Decretul mr. 40/1953 privitor Iq a
notariald.
Conform at 8 lit. din Legea mr. 36/195, coroborat ey
civ, in competenfa materiala a notarilor publici ing - Mc
succesoralé notarial. Legea prevede ci, in cadrul procedury sien
notriale, notarului public ii revine obligatia efecruiri ye
opera: sabia cali mstentorior legal siesta, wre
drepturilor acestora, precum si compunerea masei succesorate. wea
Notari publi i revine sarcna de a verifca munca si cai
mnoxenitoior pe bacaactelr de stare cil. De asenenea, buna
conpi masa succesoral se vor doved prin inscrisiri saw once ae
miloace de proba anise de lege (conform normelor legate conan.
materie de probatiune).
Actiunea in anularea certificatului de mostenitor are un caracter
Personal, parimonial si, deci, este prescripibila in termen de 3 an
Dispocitle art. 88 alin. 1 cin Legea wr. 36/1995 indreptitese conchaig
porriitedreia prescripia dreptului la actiune incepe si curga din momentul
emiterii certificatului de mostenitor. Intr-adevar, potrivit textului ‘mentionat,
cei care se considera vitdmeyi in dreprurile lor prin emiterea cerificatua;
de mostenitor pot cere instantei judecdtoresti anularea acestuia i stabilirea
crepaurilor lor, conform legi. Péna la anularea sa prin hotardre
Judectioreasci, certficatul de mosteniior face dovadé deplind in privinga
calitetii de mostenitor si a cotei seu bunurilor vare se cuvin Sfiectrui
imostenitor in parte”.
i incheie, SPS fii
i incheierea finety ie lips
OA al otal
rile exe
Notay
Procechura tale
su ,
Cesena
72. Drept de succesiune. Reprezentare. Limite
Potrivit art, 664-668 C.civ., dobandirea dreptului de succesiune prin
Feprezentare - ceea ce are ca efect de a pune pe reprezentanti in locul lor, in
gradul si in dreptul reprezentatului - este recunoscuti nelimitat numai in linie
directa descendenti, iar fn linie colateralé numai Pentru descendentii fratilor
$i surorilor defunctulu, pana la gradul al [V-lea inclusiv.
64
ae tare, reprezentarea — care constituie o ex; tie
ind de sie magi in limitele set previzite eae
fitiune 2! erecunoscdnd sofului supraviewitor posibiltatea doing
‘Texte ciate suocesorale prin reprezentare, in mod nelegal s-arefinut de
rcalitatea soiei supravieuitoare de suecesoare prin reprezenarea
sence (ul dec) (TS sc, dee. 201957, RRD
or
veins
ful
A. A se vedea C. Nicolaescu, M. Nicole, B. Dunirache,
rivitoare la reprezentarea succesoral, fn ,,Dreptul” nr. 4/1999,
Drept de succesiune. Folosinfa imobilului de citre eredele
o coindivizar. in ce condifi consttuie acceptare tacit
i i i imobil de cite un
itiul dreptului de folosinta asupra unui imot
a Coals presupune, cu necesitate, acceptarea de citre acesta a
coin celiatcoindivizar, dar asemenea ace nu exch psi
suooestmui si o manifestare a voinfei coindivizarfui succesiil priv
constitui $i 0 manif a
“ ivi 559 Cn existé acoeptare tacit atunci cénd succesibilul
face aie ous rar putea sil fac dec in calitate sade rede, lisind si
a .
Oe ee ote wee a folosintei asupra bunurilor a
nefiind un act de administratie urgent, este, in principiu, fnteleasa ca un ac
ceptare tacit a mosteniri . lod
7 Nuexsh nici o ratiune pentru or eee aa a ri
it i ir in care s
folosingé si nu fie reinut i in cazul tn care ered
coindvizar al bunurilorasupraclroa exerci Sls fe tact
ma Interpretarea in sens contrar ar avea Caan | a
ustficat, pentru eredele coindivizar, a posibiltifilor festare
ne} lel _
intentiei de acceptare tacit a mosteniri ern
ria ‘in astfel de situatii, este st = sat ec aee
* "1 oe ii a ite a
deschiderea succesiunii, succesibilul cove Correa
i indiviz nut 1%
de ain apa bun ind Tae espectve sii clit db
es
e intantle ni a fC
ie limurit, ceca ce insta rin ea
soccer, Ao ei at sre imobielor indivi consti, rn
inerpretand, yw
as ic ifica dac& folosi
‘ tacit a mosteniti, fd a vert Osirea by
faa ree de preluare a mostenitii (TS, sc., dec. nr,
RRD nv. 12/1986, p. 68).
until
27986,
74, Drept de succesiune. Liberalitifi facute de soful predecog, i
Obligatia instantei :
in sensul prevedeior at 2 din Legea 319/194 pentru drepru go
snostenire al sotului supravietuitr, Tiberalitatile acute de sotul predecedat ny
vor putea tree peste jumatate din drepturile prevazute fn art. 1, in favoareg
sofului supravietuitor. : |
intrucdt cota succesorala a sofului supravietuitor este deosebitg in
functie de clasa de mostenitori cu care vine in concurs, conform art. 1 din
legea citata, aceeasi deosebire va exista si in privinfa rezervei.
Asa find, pentru a nu prejudicia pe sotul supravietuitor, reclamant in,
cceea ce priveste intinderea rezervei ce i se cuvine, instantele sunt obligate si
stabileasca daca paratii fac sau nu parte din clasa mostenitorilor legali cu care
el vine in concurs.
in speti, verificarea sub aspectul ardtat se impune intrucdt la dosar, in
afta susfinerilorparatilor, nu exist nici o proba din care sa se poatd retine cu
certitudine gradul de rudenie dintre cei doi legatari parati si persoana care i-a
gratificat.
Marginindu-se a refine, fara verificari, c paratii au si calitatea de
mostenitori legali, ca nepoti ai defunctei, ambele instante au pronunfat
hotarari vadit netemeinice si cu incdlcarea esentiala a legii (TS, sc., dec. nr.
578/1986, RRD nr. 11/1986, p. 66).
75. Drept de succesiune. Minor, Decesul tatalui, Abandonarea
minorului de citre mama. Efecte cu privire la curgerea
termenului de acceptare
a) Potrivit art. 14 alin, 2 din Decretul nr. 167/1958, prescriptia nu curge
‘impotriva celui lipsit de capacitate de exercitiu, cét-timp nu are reprezentant
legal, i nici impotrva celui cu capacitaterestrins,cét timp nu are cine si-i
incuviineze actele,
Intrucét minorul a avut reprezentant legal in persoana mamei sale, nu
poate fi acceptaté teza potrivit careia, daca minorul a fost abandonat de
a termenul de acceptare a succesiunii incepe si curgi de la data
; astituirii tutelei, pan la care cursul prescriptici a fost si intrucd
i invocat se eed expres Ista celui iit de ce ame
are reprezentant kel”. -
Dar aceasti piarisire a minorului de cétre mama, practic, neexercitarea
de cate aceasta a dreptuilor $i indetorrlr pines, poate faprecita de
jnstanfai ca un ‘motiv temeinic de repunere in termenul legal de acceptare a
succesiuni de catre minor.
'p) Rejudecarea cauzei se impune in vederea aducerii la indeplinire a
prevederilor art. 129 din Codul fami, intuit acceptarea find un act de
dispozitie, ea nu poate fi exercitaté fri prelabila incuvinjae a autortii
tutelare.
{in consecin{a, urmeazi a se face interventiile necesare, chiar din oficiu,
pentru ndeplinirea conditiei legale prevazute de textul mentionat, socotindu-se
ca s-a suspendat cursul prescriptiei pe durata acestor demersuri. Acest caz de
suspendare a cursului prescriptiei nu este expres previzut de art. 13 din
Decretul nr. 167/1958, dar el rezulté din ratiunea legii, in sensul c4 nu poate
curge prescriptia, cand cel indreptatit a-si valorifica un drept nu riméne in
pasivitate, Altfel, ar insemna si fie indepétat de la suecesiune minorul, desi el
‘nu a neglijat exercitarea dreptului, ci s-a conformat legii cerind autorizarea pe
care aceasta o pretinde (TS, sc., dec. nr. 590/1986, RRD nr. 2/1987, p. 63).
76. Drept de succesiune. Testament. Reducerea liberalititilor.
Actiune. Caracterizare. Prescripfie
‘Actiunea pentru reductiunea liberalititilor se indreapti impotriva
beneficiarului liberalititilor si are caracterul unei actiuni personale, astfel c&
cea este supusa termenului general de prescriptie de 3 ani.
fn principiu, acest termen incepe si curgi de la data deschiderii
succesiunii, care este aceea a morfii testatorului.
in cazul in care, ins, din motive independente de vointa sa, titularul
dreptului la actiune nu a avut cunostinté de existenta testamentului prin care
i-a fost lezati rezerva, termenul de prescriptie incepe si curgi de la data la
care a luat cunostints de acest testament, dar, in orice caz, dupa data
deschiderii succesiunii.
Pe cale incident, de asemenea, cAnd cel ce invocd reductiunea se aft
in posesia obiectului reducfiuni, mu i se poate opune prescriptia, deoarece, in
acest caz, nu i se poate reprosa 0 neglijenfé in valorificarea unor drepturi ale
67 ie
tat, i toate prerogativele rezultand dinto ag
sal, catimp a 2 at rea cout predarea obiectului ee
situatie, ede Jegale mentionate, instanele erau obligate ca
Pa te daca dreptul reclamantei de a cere reductunea liberal
oficiu, a facute de catre defunct in favoarea paratului, s-a reser
sesame gra. (9 dn asa EE, ee ee, y
Tetdai, por stat ca find temic justifcale cauzele pony cary
cazul in a rescriptie ar fi fost, eventual, depasit, si dispund, chiar din
Gaol pe fond a cererii de reductiune. (TS, se., dec. np,
732/1986, RRD nr. 2/1987, p- 63).
71. Drept de succesune. Prescrerea drepilial de acceptare
mmosteniri Formularea subseeventi a unel aefiuni de partaj
de citre mostenitorul care nu a acceptat succesiunea in,
termen
Dispundnd respingerea actiunii de partajare a bunurilor succesorale ca
prescrisd, instanfa a retinut c reclamantul n-a acceptat succesiunea parintilor
sai in termenul de 6 luni, prevazzut de art. 700 Cciv.
{ntrucit, potrivit dispozitilor at. 728 C.civ., un mostenitor poate cere
oricnd iesrea din indiviziune, o astfel de actiune este imprescriptibils, in
timp ce neacceptarea in termenul legal a mostenirii are drept consecinta
pierderea caltiit de mostenitor,succesibilul fiind considera ca o persoand
straina de mostenire.
Ca atare, respingind cererea de imparteald, pe considerentul c& dreptul
la actiune al reclamantului s-a prescris, instanfa a pronuntat o solutie cu
‘ncdlcarea esentiala a legii.
Este adevtrat c4 instanta a retinut faptul cd reclamantul n-a acceptat in
termen succesiunea, dar intr-o atare situatie este vorba de lipsa calititii
procesuale active, pe motiv ci apare o persoanii strana de mostenire gi nu de
prescrierea dreptului la actiune.
Calitatea procesuala activa a reclamantului trebuia analizaté nu numai
in legitura cu faptul daca a acceptat sau nu in termen succesiunea defunctilor
s4i parinti, ci gi in functie de calitatea lui de unic mostenitor al fratelui sau,
Potrivit certificatului de mostenitor. Pentru aceasta trebuia ca, mai intdi, sa se
verifice, prin probe, daca fratele decedat a acceptat el mostenirea defunctilor
sai parinfi, situatie care, dacd este dovediti, ar fi determinat ca partea cuvenit’
68
a,
acestuia Si fe cuprinsi in masa sueceosrall rimasi de _
punurile mentionate in cerificatl de mostentor) se (alaturi de
1566/1986, RRD nr. 6/1987, p. 69). y dec. nr,
NOTA. fn ce fl si prin ce mijloace se poate face doviada cal
mnostentor in imparflile judiciare de teremui, determinate de susie,
Vreschise anterior Legii fondului furciar nr. 18/1991, a se vedea Peet
Probleme de drept civil si de drept administrativ survenite in practic
|,Dreptil” nr. 6/1996, p. 73-76. by
78. Liberalitifi fficute prin testament, Depisirea cotititi
disponibile. Valoarea in raport de care se face reductiunea
in cazul in care valoarea bunurilor cuprinse in testament depaseste
cotitatea disponibilé, deci cotitatea de care defiunctul putea si dispundi potrivit
legii, reducerea dispozitiei testamentare in limita cotittit disponibile se va face
jn raport de valoarea intregii mosteniri si nu numai a unei parti din aceasta (TS,
sc, dec. nr. 185/1985, Repertoriu de practicit judiciarii in materie civilé a
‘Tribunalului Suprem si a ator instante judecitoresti pe anii 1980-1985,
Editura Stiinfificd si Enciclopedica, Bucuresti, 1986, p. 123).
NOTA. Solujia este corecti, deoarece corespunde dispozitiilor art. 847
Ceiv,, potriyit cirora, ori de céite ori legatele trec peste partea disponibild, ele
vor fi reduse la aceasti parte (in acelasi sens, C.Hamangiu, I Rosetti Bélénescu
Al. Béicoicmy, Tratat de drept civil, vol IT, Bucuresti, 1928, p. 687)
79. Raportul liberalititilor. Invocarea prescriptiei achizitive.
Inadmisibilitate
fntrucat legea nu face nici o distinctie sub acest aspect, descendentul
este obligat s& raporteze liberalitatea de care a beneficiat, indiferent de timpul
care s-a scurs de la data la care a primit-o. De altfel, ar fi nerational ca o
institutie reglementati de lege, cum este aceea a raportului liberalititilor, s&
fie anihilati, la cererea celui obligat si-| execute, prin aplicarea altor dispozitii
legale, cum sunt cele referitoare la prescriptia achizitiva. Pe de alta parte,
prescriptia achizitiva are ca scop sanctionarea pasivitatii proprietarului care,
timp indelungat, las bunuri in posesia altor persoane. Or, la data actului de
liberalitate, dreptul s-a transmis de la donator la donatar, asa c& acesta are
69
| «a —_—_——S—
ja bunului caatribut al unui drept real, iar nu ca wzurpator, aga c& nu say
poses aa chizitivl.
json preset a ender este raportabilé ca urmare a ‘
Liberia Ge), dar nu ese reEUE revocabit = ai
onan (at 72 at 810), Prin urmares descendent este obligat gj
donatorul este tea chiar daca a posedat bbunul ce i-a fost donat timp de 30 de
rapes ae 597985, Reperora 1980-1985, cit supra, p, 122)
ane : A eoAn
ani ( OTA. Cu privire la efectele unei impérfiri judecttoresti howrave
Ne Legit nr. 18/1991, ime rezervatari si wm legatar universal, prin care
ea ooo 51 reduetiunea liberaliteilor excesive, a se vedea P.Perju,
a
op.cit, p- 77-
- atribuirea tuturor bunurilor, in natur, unora dintre
> eee consimtiméntului celorlalti, Consecinte
Potrivit art. 741 C.civ., la formarea si compunerea partilor (loturilor)
trebuie si se dea fiecdrei part, pe cit se poate, aceeasi cantitate de mobile, de
imobile, de drepturi sau de creante de aceeast natura si valoare, evitandu-se,
pe teste cu puting, imbucatitirea imobilelor. : :
Prin aceasti dispozitie legald s-a urmiérit a se asigura deplina egalitate
jntre mostenitori, respectiv intre copartasi, in sensul ca, prin imparteala,
ficcare dintre ei sA primeascd in naturd partea de bunuri la care este
indreptatit ‘ i
De aceea, in justa aplicare a textului, este inadmisibil ca, fara
onsimamantul copirtasilor, s& se atribuie unora dintre ei toate bunurile in
naturi, iar altora numai contravaloarea partii ce li se cuvine, atat timp cat este
posibil si se dea fiecdruia bunuri in aceeasi cantitate si de aceeasi natura sau
valoare, urménd ca loturile si se egalizeze prin plata unei sulte in bani (TS,
sc., dec. nr. 449/1985, RRD nr, 1/1986, p. 67).
NOTA. Pentru a justifica ideea caracterului declarativ al partajului,
literatura noastra juridica recurge la teoria fictiunii legale, considerdnd,
totodatéi, c& partajul, in virtutea acestui caracter, reprezintéi modalitatea
practict de asigurare a principiului egalitiqii intre mostenitori (M.Costin,
Principiul efectului declarativ al partajului in lumina practicii judiciare,
in, Revista romeindi de drept”, nr. 5/1972, p. 110-121).
10
a
modalit
tot un di
punurilor,
singurul
acest Sens,
sc., dec. Nf. 1287/1978, CD, 1978, p. 34).
jn deciziile sale, suprema instant a decis c& principiul care guvemeazi
atea impartelii este acela c& aceasta trebuie s& consacre, pe cdt posibil
rept real de proprietate, ceea ce inseamna atribuirea in natura z
deoarece prin aceasta se respect efectul declarativ al partajului,
care asigura egalitatea in drepturi a copartajantilor (a se vedea, in
de pilda: TS, sc., dec. nr. 494/1985, RRD nr. 1/1986, p. 69; TS,
81. Drept de succesiune, Testament. Reductiunea liberalitatilor
1) Actiunea in reductiunea liberalititilor este o actiune personal,
atsimoniald, indreptaté impotriva legatarilor, in scopul desfingiri actului de
Liberalitate facut contrar prevederilor art. 841 C.civ., fiind supusa prescriptiei
de 3 ani prevazute de Decretul nr. 167/1958.
Acest termen incepe s& curga de la deschiderea succesiunii, care
coincide cu data decesului testatorului.
De la aceasté reguld exist insi exceptii, printre care aceea impust de
situafia in care titularul dreptutui la actiune nu a avut cunostinté, din motive
independente de vointa lui, de existenta testamentului prin care i s-a lezat
rezerva, situatie in care termenul de prescriptie incepe si curga de la data la
care a luat cunostinta de continutul acelui testament.
b) Actiunea in reductiunea testamentului fiind o actiune divizibila, ea
nu se poate porni decat pentru partea de rezerva ce se cuvine mostenitorului
in vederea complinirii ei, astfel c&, odati ce se dispune reductiunea, de ea
urmeazA sa beneficieze cel care a cerut-o (TS, sc., dec. nr. 743/1985, RRD
nr. 3/1986, p. 75).
82. Drept de succesiune. Reprezentare succesorala. Conditii
Potrivit dispozitiilor inscrise in art. 664 si urm. din Codul civil,
reprezentarea succesoralé este un beneficiu al legii in virtutea cdreia un
mostenitor in grad mai indepirtat urcd in locul, gradul si dreptul
ascendentului sau, decedat la data deschiderii succesiunii, la care avea vocatie
daca ar fi fost in viata.
Rezult& deci c&, pentru ca-nepotii sa vind la succesiunea bunicilor lor
prin reprezentarea tatilui sau a mamei lor, trebuie ca reprezentatul sa fi fost
decedat la data deschiderii’ mostenirii bunicilor, neavand important data
deschiderii succesiunii.
why it instanfele, in spell, au refinut c& paratii, ca
in bn in repent, ll aera
nepoti, vin Ja suo erie decesului autorului sau; da Pardtilor a
jin vio ule lui sau, este mogtenitor, in nume propriu, iar
t sic Lea ome :menea, tot in nume propriu (TS, sc,, dec. nr,
3/1986, p. 75)-
Ca urmare, in
rat, caf mo
B98, RRD wr. |
vt de mostenire. ‘Legatar cu titlu universal. Obligatiile sale
83. Drep!
[ i iilor si sarcinil
sal contribuie la plata datoriilor si ‘inilor
Legs cu Ce {n proporfie cu emolumentul su (art, 775
ieiu de consimyamént sau alt motiv de anulare (TS, sc, dec.nr.624/1977,
vicll
RRD nv. 11/1978, p- 59)
NOTA. Porrivit art.700 C.civ., dreptul de a acccepta succesiunea se
prescrie print-am fermen de $ase ‘uni socotit c la eee sucesimt
Ycest fermen pentru exercitarea areptului de opt steel fost acordat
mostenitorului pentru ca el sti cunoascdt exact mum sf calitatea
comostenitorilor, cdt si intinderea maset suecesorale $i, eventual, Pasivul
‘succesiunil, spre a se putea promania asupra acceplarl! sau remuntarit jy
indk cunostingai de cauzt.
oe mu s-ar putea ca wn mostenitor, dupa dezbaterea
succesiomit in deplin acord cu ceilalfi comostenitori asupra’masei
‘succesorale, sa invoce oi mu a cunoscut o situajie de fapt si sa ceara
anularea certificatului de mostenitor pe acest considerent. O atare
consecinjd ar duce la instabilitatea si la nesiguranta ‘convenjiilor.
De all, pentru ca eroarea sti poatd constitui viciu de consinfémént
este necesar, potrivit art. 954 C.civ., sit cadé asupra substangei obiectului sau
a naturi juriidee a convenjiei. Aceasta inseammd ca necunoasterea unor
imprejurari cu privre la situcjia din trecut a wor bumuri din compunerea
‘masei succesorale mi ar putea fi consideratd eroare care sd constituie viciu
de consimpémant, chiar daca aceasté necunoastere |-a determinat pe
‘mostenitor sa facd in faya notarului public o declarayie inexactaé, Mai trebuie
adéugat ci, porrivit art. 790 C. civ, impargelile pot fi desfiinjete numai
pentru violenja sau dol.
134, Reductiunea liberalitatilor. Stabilirea dreptului de mostenitor
rezervatar. Exercitarea actiunii in termen. Efecte. Invocare
pe cale incidentala
in cadrul actiunii de imparfeala, fiecare copartas are dubla calitate de
reclamant si de pArat. Pe de alta parte, actiunea in reductiune, desi are caracter
personal, daca este exercitatd de unul dintre comostenitori in termenul legal
de trei ani prevazut de Decretul nr. 167/1958, este de natura si foloseasca
tuturor comostenitorilor, in masura in care si ei, in ceea ce-i priveste, se mai
piisesc in termenul legal de a o introduce, tocmai pe cosiderentul c& in cadrul
actiunii de imparfeala fiecare mostenitor are dubla calitate aritati. Aceasta
— ci, in masura in care termenul de trei ani nu a expirat, orice
yostntor se poste prevala, pe caleincdenal, in proesul de para
succesoral, de dreptul stu de mostenitor rezrvatar pentru a solicita si i se
siabileasc si si se aribuie partea din masa succesoral ce i se cuvine (TS,
ey dec.nr.1119/1977, CD 1977, p.92).
135. Bunuri apartinand gospodariei casnice. Dreptul sotului
supraviefuitor. Despirtire in fapt inaintea decesului
Faptul cd int-0 perioadé premergitoare decesului, sti au tit, practic,
despartiti nu inlatura pe soul supraviefuitor de la beneficiul prevazut de art. 5
din Legea nr. 319/1944 cu privire la bunurile ce au apartinut gospodariei la data
find a incetat traiul in comun. Tot astfel, este lipsit de interes faptul c& o parte
din bunurile existente in cminul conjugal au apartinut sofului defunct inainte
de césitorie, deoarece pentru caracterizarea lor ca bunuri ce fac parte din
gospodaria casnica este indiferent daca au fost bunuri proprii sau dobandite de
Soi impreund (TS, sc, dee. nr. 1762/1977, Repertoru..1975-1980, p. 138)
NOTA. Legea nr.36/1995 a notarilor publici si a activitiii notariale,
care a abrogat Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorala
notariald, intereseazi implicit si dreptul de mostenire al sopului
supraviefuitor.
In legéituré: cu succesiunile care cuprind si bumurile comme ale
autorului $i ale sofului supraviepuitor, legea last, in cadrul procedwrit
necontencioase notariale, pe seama acordului comostenitorilor, delimitarea
cotelor de participare ale soyilor la dobéndirea bumurilor comune, dupd care
‘se va proceda la impéirirea patrimoniului, care, bineinyeles, va cuprinde si
partea din bunurile comune (art.77)
136Succesiune. Retract litigios
Scopul retractului litigios este de a pune la indemana parfii, atunci cand
exist proces, un mijloc de stingere a procesului prin dobandirea drepturilor
litigioase vandute si despagubirea integrala a cumparatorului.
Termenii art. 1402 si 1403 din Codul Civil find generici, urmeazi c&
aplicarea lor are a se face ori de cite ori se gisesc intrunite conditiile enumerate.
De aici se poate trage concluzia, in lipsa unei reglementiri exprese, c& retractul
litigios priveste $i procesele privitoare la succesiuni, atunci cd unul sau 0
parte dintre mostenitori contestA celorlalt insusi dreptul lor succesoral sau masa
de impantit (TS, sc., dec. nr.422/1976, RRD nr.7/1976, p. 59).
101 B itlu de
s itori stipaneste CU tity
4 unul dine, mest juni utile, el poate
mostenitori aul tolerat e unul a i oe sk fol :
pape cia din url lii dea spec ru ;, ins, oi ile unei poses
furor crindivizailor (TS, 8 dec.nr. 1706/1976, CD 1976, 6; ne ee co a it oo nea a ee posi = ae
cf (| n © aocapiues GPM ceste condi se poate liza, isd,
NOTA apr clr ese de un comostenitor, dp a pain nem propritale ba Oe Sneha rezultd
din vig adsorb si cra a prt is-a aribuit bum den poste Canes reat cel putin 30 & = Aces come
afer ie de gi dark POSES al ci continu * de, itori opune
‘no primes opine, intemeiaté pe consecinfele produse Pe oe 729 Ca A ned a andl dine roxtentori PU
; ; ; ‘ : y
a a ‘air cl arg ieee 1 dinire mostenitori 2 unui bun succesoral este
ae ee ese dacdise ibe fn wre party bur rey | pres rapanirea 6° catre unul dint ep eee nial
fructele trebuie considerate ca au fost culese chiar de pa aie do win anime so ae pre i
, ee ssn angels si transforme Poses
Jusiva, adicd S-2 produs © intervertire de
si incasari de
pepe, care este pregamat a fi dobdnit singur $i fn mod nemijlociy ge ra
el doch & si demot
respestil a und intr-una excl ea
ca, de exemplu, inchiri
dintre mostenj i posesiune
itor, | — din PO ei pri ite acte, 7 S
(or d unit prin anu ‘unor Iucrari de reparati sau, construct
intro alta opinie, intemeiattt pe ideea egali
fi ae dp dr ci ve, ae sm fee ropru,efetusze
emg node ead pg ee ond 0 indian, |e 0 vrs, RRD wr S976 POD
mM. : . motivari
‘Sey HC: eo completare a motivarii
proprie fade situagia buoului care le-a produs, Astfel, cum am mai ari | (IS
tat, justi i
4 i a, dar impune
NOTA. Solna este J 7 pe. coterpa si indivizie, in
Prin uzueapiune,
poses a drat Jan & poet pra ach tn, rad A
Caiv inal i conn se dep, ite alse tee at ei ce te crepe ivialiete
al i _ 1 i ina
ia ot np ty ad | im sh constitve un part al drepror, cee ce, pri
ia drepturile stabilte pe bunuri izolate
Poate fi cerutécnd unul dintre
cornoptio pune Pesci
Wt UOMIST6RRD nral197A p60, ia (TS sc, dee, ca Poi este un act definitiv cu prvire
e natura lui, este un y
(C Sttescu, C. Birsen, ‘avi. Drepturile reale, Universitaea din
Tribunal Suprem a impértit acest tim punct de vedere.
. | | NOT). ve intre proprietatea coma PF -
142. Umucapiune, Bunur sucesorale | ear ec prima ceca obec Br inh ae re
‘Suocesorii sunt i A A sensi ana. in imul caz, dreptul copart lui poartd, in cota
soe ag en 2 spl td og sae de inde | ine Pi on singe, iar ina cilea,asupra wei
poate undamentadobéndire cept ee a echivoc, ny | ra i maser fect im ‘hat izolat, ca o component a
-Atunci, ins, end unul-dintre ain ae . | wd ‘ru, De a2 cele doula de coproprietate mu intotdeauna iau
Propritar un bun succesoral, in conditile unei posi ithe di cu titlu de it prin wo $i aceedsi forma: de partaj; in prin coz, drepturile find
l,l poate dobini sf Pe ed treble pte munal poses inal doilea cee,
we "A dintro unversalitate in anal sau mai
de sine stitétoare. Aceasta operatie face
143. Bun succesoral
aflat in indivizp
tude propriate prs coe tine. Dobindirea Bucuresti, 1988, p. 177)
= rin unucspane de unuldiage mente? |
be sunt a i
ivi, Ui py a, Sint bun oxen in 144, Suecesiune, Clauzi testamentardi inserisi in libretul CEC.
damenta dobandirea crept Pentru cae possiunea lor ny” Caracterizare si efecte
ude proprctte prin weucapinn, P|
vaucapiune, Prin Regulamentul privind normele de bazit in legitura cu depunerile
| pone’ pe Hibrete de econo, revunoscut dreptul de a dispune de
105
— wi TF ©
104 -
| a titularului, persoanelor indicate prin cjg,
depodit, in caz if in Gaal de economii fn lipsa uneiatare clauze .
dreptul de dispozitie se Vor bucura ceilalti mostenitori, dupa reeunoastene,
Ire}
ilorde cate organele competeme.
calitétit ae ca actele de dispozitie, din cauzi de moans, ale
jit ses Iibretului de economii sunt dispoziti testamentare, adica Je .
= Week nu pot fi ncluse in masa de impart (7S, se dec. nr 252995
RRD nv. 51976, p.64).
145, Succesiune, Trust - agreement (conventie de incredere),
{infeles si naturd juridicd
Trust — agreement, institutie specificd reptului anglo-american, ce
consta dintr-o conventie prin care 0 persoand insircineazi pe alta si.j
acministreze averea sisi o predea benefciailor indicati de ea, fie in timput
viet sale, fe dupa moartea sa. Aceasti institutie nu poate fi considera
testament, ci un contract nenumit (78.07, dec.nr.7/1974, CD 1974, p.99).
146, Succesinne, Compunerea mase, Situatia fructelor.
Lichidarea starii de indiviziune
Fructele produse de imobilele ce intri in masa succesorali — sau
contravaloarea acestor fructe — , culese numai de citre unii dintre mostenitori,
trebuie si fie aduse la masa de impartit. Reclamarea lor este subordonata lichi-
dari stiri de indiviziune, deoarece constituie bunuri ce fac parte din mostenire,
Cererea de iesire din indiviziune este imprescriptibila pe cale extinctiva,
cu privire la toate bunurile ce fac parte din masa succesoralé, deci, inclusi, si
la fructe (art. 728 Cciv.) (TS, sc., dec. nr.86/1974, RRD nr. 10/1974, p. 69).
147, Succesiune. Donafie. Raport. Drept Ia fructe, Nudi
Proprietate
__ [In situatia in care sa donat numai nuda Proprietate, iar fructele si
Veniturile aw fost culese de cétre donatar in timpul vietii donatorului, este
Preaumald ingiduinja acestuia din unm cu privire In posibilitatea acordata
onatarului de a se folosi partial sau total de fructe si venituri, nefiind posibila
fanaa moduli in care donor a ineles si digpund, personal sau prin
al, de fuctee sau bun |
DH pap, nese TS se, deca.25211974, Repertoiu..1969.
106
)
ot. Potrivt art. 762 Cin, fructele si dobinile buruilo sypuse
e jiu se datoreazi decdt ‘din ziua deschiderii succesiunii.
report ma care se pune in leg cu aplicrea acest text de lege
Prete vor de wb prodicitor de rut dont rt dspensa
anni cine om aceoa dat, incepand de la data deschideri sucesimi, se
de rape Or nai fructele produse de acel bun dup aceast: dati sau $i
aportec tr anterior, adica si cele produse intre data efectudri donatiei
fre vider succes
bi menfionata, prevedere legald se poate deduce céiceea ce a urmérrit
- jtorul a fost Sa confirme intenfia dispundtorului care, atunci cand a
legit ate, ru sa put gin 8 intrzicd donate drepral de a
ficut ° rie sau veniturile lucrului donat, Pin urmare, raportul lucrului
percepe on fete retroactive cu privre la fructle si venitwleanteriare
I Poon ccesiunii.
desc soli ‘se impune si in situaya in care s-a donat mumai muda
oe iar frutle si venti aufstculese de donatar in tinpal vii
orului, deoarece, in acest caz, este prezumata ingdduinja donatorului
oer Ia posibilitatea acordatit donatarului de a se folosi, partial sau
itt de fructe sau venituri.
148. Succesiune. Termen de acceptare. Declarare judecitoreasca a
mortii
jn caz de declarare a mori prin hotirire judecdtoreasca,termenul de
sase luni pentru acceptarea mostenirii urmeazi a se calcula de la data la care
hotirirea de declarare a morfii a rimas definitiva, iar nu de la data stabilita
prin acea hotardre ca dat a mortii. Altminteri ar insemna ca dreptul de a
accepta mostenirea sa se fi prescris inainte de a se fi ndscut, ceea ce este de
neconceput (art. 700 C.civ., art 16, Decretul nr.31/1954) (TS. se., dec.
nr.617/1974, RRD nr. 2/1975, p.68).
149. Testament. Conditii de validitate, Incapacitatea dispunitorului
Validitatea unui testament este influentaté nu numai de incapacitatile
legale, ci si de incapacitatea natural’, adicd de lipsa unei vointe constiente in
momentul savargirii actului, indiferent dacd se datoreazi unei cauze
vremelnice sau este nascuti dintr-o cauzi permanenti. Cu alte cuvinte,
107 litatea, ca Orice act juridic, seu ivr dnt-o voing lumina
liberalt i
de ee daca se fave
vointi. dispundtorul nu era Con
dovada cA, in chiar momentul declaratij
stent, actul este nul. Aceast imprejurary ke
‘in chi tul declaratiei de yoj,,.°!
, cconstient in chiar momentul €°e' Voingg
seen sb is jn mod neechivoc, intrucat in principiu, fay .
ui
56 Cc ivit cai ice persoana este capably
r 356 C.civ., potrivit caruia orice per abi
pee ae sau legat daci legea nu o opreste, capcitatea este i :
ees ence (1S 8, dec. 6571974, CD 1974p. 16,
iar
apreederior art. 147 coroborat cu art. 129
NOTA. Din economic se t
Codul familie, cconchis od persoanele puse sub interdicfie, Judectitoreay, a
i er i mici pri rezemtantii lor legal sary
dona nici personal si nici prin reprezent a
Oo (Fr. Deak, Tratat de rept civil. Contracte Speciale,
Editwa Actami, Bucuresti, 1996, p. 2).
150, Succesiune, Acceptare taciti, Luarea unor bunuri. Amintipj
de familie
Luarea din succesiune, cu gindul de a si le insusi, a unor bunuri care,
prin natura, numérul i valoare lor, exclud ideea unor,amintini” de familie,
este de natura si justifice concluzia ca fost ficutd in calitatea de mostenitor
a succesibilului, care a infeles si accepte succesiunea (art. 689 C.civ.) (TS,
se, dec, nr. 727/1974, Repertoriu... 1969-1975, p. 199).
151, Succesiune. Partaj de ascendent. Omiterea unui descendent
in cazul in care un descendent a fost omis de la partajul de ascedent,
dar nu face nici un act de acceptare expresi ori tacit a mosteniri, el nu se
mai poate plinge de neregulanitatea partajului de ascendent,intrucat prin
‘neacceptarea mostenirii a inteles si renunfe la ea si nu mai are nici un drept
(at. 797 Ceiv.) (TS, sc, dec, nr.1403/1974, RRD nr.1/1975,, Pp. 64).
152. Succesiune. Testament. Acfiune in reductiune, Prescripti
a tiune. Prescriptie
fn cazul in care mi
estenitorul nu a i
festamentului prin care isa avut cunostingl de existenta
lezat rezerva, termenul de prescriptie a actiunii in
108
yr
sstiiincepe si cure de la data cind el a luat cunostnt
pera incepe si cure Cunostinta de
ct testament (TS, se, dec. ee)
nut
contin
. Succesiune.
153. mparteall ven forme
a pacute fair indeplinirea formelor legale cerute penny
ines oust intent autorilor de a cedaficelorinzestae ai
dona PTI ar i uct oi venture produse del pe to prod in
nul
Ibu se
los ut in folosint®. : oe
foo" au avut in de vedere al raportului, asemenea inzestriri au acelagi
au avut 1
cate astel dinars au si donatiile. Or, potrivit art. 762 C.cv,, fructle gi
cei jriie P supuse raportul se datoreazl numa din iva deschideri
em ile luc! Taceasti dispozitie nu face decat si confirme intentia
ecesiutl care, atunci cand a facut o donatie, ‘Mu Sa putut gindi si
pst perceperea fructelor sau venituilor,
jnterZicd 60" raportul nu produce efecte retroactive cu privire la fructe si
a0eet uz prin care s-arstipula contrarul arf ibité de mutate,
i, iar 0 © inti, obligatia de a raporta fructele subzisté in persoana
in Cae cu incepere din ziua deschiderii succesiunii autorului, el
aces aia deal porta pe cele realize anterior acest date (F,
nan 0” 9746/1974, Reperorit... 1969-1975, p. 205),
Sty ota. Este de principiu ca inzestrarea copiilor de céitre peirinti
a mn act cu ttle gratuit si nu poate avea loc decat in form autenticé,
corte acestei condifii esenfiale, de validitate a actului, atrage
Net eh care poate fi invocatii de orice parte interesati. jn lipsa
wed a
eo cautentic, donatia nu poate fi validata printr-un act confirmatiy al
a
lui.
donor area ficult flrs indepliniea formelor legale certe penru
ii exprimat totusi intenfia parintelui de a ceda copilului atat folosul
na N il f
(oa cdit si fructele ori veniturile produse de el, pe toaté perioada in care
Ladefinut. ; . i
‘Astfel, din punct de vedere al raportului, asemenea inzestrdri au
cacelasi regim legal pe care il au si donatile. Or, potrivt art. 762 Ceiv,
fructele si dobéinzile Iucrurilor supuse raportului se datoreazé numai din ziua
deschiderii succesiunii. Aceasta dispozitie legalei mu face deccit sit confirme
intentia presupusd a dispundtorului care, atunci cénd a ficut 0 donagie, m
I
e. Raport. Fructele care urmeazi a se duce Ia donate porceperea definitiva a fructelor sex
ric
ivire la fructe si
i, int iin persoang
ced ae re dela deschiderea succesiunt Périntelui, ef
ae oe i ape cele yealizate amerior acestei date,
nani obit il ssi veninaile realizate dupa deschidereg
In cae ce Pree cfc parte di ns asa de inp,
eee aed de ciitre unii dintre mostenitori, contravaloareg
lor nebo sd fie adusé la, partaj, deoarece reclamarea Jor este suberdo li
Tichidar sterit de indivicine. Cererea de impéitie a bw i ae
prescriptibila pe cale extinctiva, si aceasta cu privire {a toate bumurile ce fac
‘parte din succesiune, deci si cu privire Ta fructe sau ae acest sens,
Trib, Supr, sv, dec. nr 108/1969, in Culegere de decizii 1969, p.242).
sa put ein iter
veniturilor.
De aceea, raportud 14 Pr ia de a le raporta subzis
roduce efecte retroactive Cl
154, Suecesiune. Testament olograf. Dati incompleti. Nulitate,
Conditile in care opereazit
Potrivit conceptiei asupra nulititii actului juridic in dreptul nostru civil,
nulitatea apare, nu ca o masurd indreptata impotriva actului juridic in sine, cj
‘cao masurd care tinde ca anumite efecte ale actului juridic sa nu se produc,
si anume acelea care contrazic scopul dispozitieilegale nesocotite. Absenta
unor astfel de efecte este de natura a lua nulititii orice justificare.
Interesul ocrotit, in considerarea caruia a fost edictata dispozitia din
art.859 C. civ, este de ordin personal, particular, iar nu de ordin general. Este
interesul de ocrotire a testatorului, pentru a se asigura cd testamentul ce va fi
pus in executare reprezinti realmente actul care exprima liber ultima lui
vointa.
Prin urmare, sanctiunea nulitafii pentru motivul cé testamentul nu este
datat complet se justificd in masura in care s-ar pune in discutie starea de
capacitate a dispundtorului la data intocmirii testamentului ori libertatea sa de
vointi sau, in fine, in cazul pluralititii testamentare, deoarece actul cel mai
recent revocd pe cele anterioare.
ar ae & nulitatea relativa. pentru datarea_ incompleté. a
Seamensulu acoperita in situatia fn care se invedereazi ca, la data
intocmirit lui, au existat efecte care si contrazica scopul — de ocrotire — al
dispozitiei legale, deci, a céror inliturare si fie necesara prin. mijlocirea
110
aint
ati, Existenta unor consecinte prejudiciabil 4
nlite ent sub raportul stabil uli desi conse i fe
co fet chemaealasucesiune a moxeritoior legal, a
oven nceasta insemand Ci, desi textul citat prevede obligativtatea dat
testament olograf si ca data trebuie si cuprinda aritaea anulu, luni i
‘lei, 8 elemente esenfiale, totusi data eronat sau involuntar incom I :
zile "4 intregita, omisiunea testatorului sub acest aspect nefiind de vet sh
jn ea insigi, nulitatea testamentului (TS, se,, dec. nr, 28
are (G. Dimitrescu; Il. O.Gheorghiu, RRD nr. 11/1975, nae .
(OTA. Potrivit art. 859 C. civ., testamentul olo; 1
ed este scris in tot, datat si semnat de tana
mare, testamentul olograf, pentru a fivalabil, trebuie sd fe opera exclusiva
,j personala a testatorului; aceasta inseamndi ci scrierea, datarea si
Snare’ trebuie sit apartind, in totalitatea lor, testatorului. Sintagma ,.nu
‘este valabil deciit.. desemmeazit sanctiunea litt nerespectérrii cerinfelor
saacte, justificata dle interesul general de a asigura o dovadd formala wei
yoinje postume care, in ‘momentul cand ea se cerceteazd, nu mai poate fi
supusd ‘singurului control sigur al mérturisirii autorului.
“Camelia Toader (Axmonizarea dreptului succesoral in Europa, in
puridica’” rr. 72000, p. 138), amalizind diferive legistaii najonale in
asta rammrd de drept, distinge patrutipuri de testamente
a) Tipul olograf, care exista in aproape toate statele europene, desi
cerintele nu sunt la fel de stricte, Nu existd in Olanda si Portugalia, unde este
cerutd intotdeauna forma notariald.
) Tipic pentru jurisdictile din érile de common law, cum ar fi Anglia
sau Irlanda, este testamentul cu martori (witnessed will). Trebuie scris
personel, dar si tiparit sau chiar scris de o ter{éi persoandi. Chiar si semndtura
tru trebuie sa fie personal, fiind suficient un facsimil. Esengiale aici sunt
prezenta simultanc a mantorilor in momentul semnarii actului, confirmarea de
catre acestia a semndturii si semnarea de cétre ei a testamentului. Acest tip de
testament este cunoscut si in Austria si Danemarca.
c) Testamentul inchis, scris si tipdrit de testator sau un ter{ si senmat
de testator, trebuie pus intr-un plic sigilat si prezentat unui notar $i mai
multor martori. Un asifel de testament este cunoscut in Olanda, Franja,
Danemarca, Italia, Spania, Portugalia, Grecia.
) Testamentul public, in cele mai multe tdi, este redactat de un
notar, dar este semnat personal de testator. In Austria, poate. fi incheiat si de
im judecditor. In dreptul belgian si francez, testamentul trebuie dictat de
M1
dectit r
160. Testament conjunctiv. Nulitate. Acoperii
Doui sau mai muite pesoane nu pot testa prin aoe
favour ceelate sa in fevoarea une a tea prsoane, Naf °* ta
din nae acest’ disporti gale pate finite pa |
sau execularea volutar a testamentulu nul, aplicnduse prin
You might also like
- Statut CPNPRDocument27 pagesStatut CPNPR24arsNo ratings yet
- Sintact Hotararea 10 2014 Pentru AprobareaDocument2 pagesSintact Hotararea 10 2014 Pentru Aprobarea24arsNo ratings yet
- Sintact Ordinul 2333 C 2013 Privind AprobareaDocument2 pagesSintact Ordinul 2333 C 2013 Privind Aprobarea24arsNo ratings yet
- Principiile Dretului Civil Roman-Dimitrie AlexandrescoDocument30 pagesPrincipiile Dretului Civil Roman-Dimitrie Alexandresco24arsNo ratings yet
- Tratat de Drept Succesoral Francisc Deak 2002Document46 pagesTratat de Drept Succesoral Francisc Deak 200224arsNo ratings yet
- Donatia Si Mostenirea Cristina NicaDocument16 pagesDonatia Si Mostenirea Cristina Nica24arsNo ratings yet
- Probleme de Mosteniri in VCC Si NCC Mircea Dan BobDocument69 pagesProbleme de Mosteniri in VCC Si NCC Mircea Dan Bob24arsNo ratings yet
- Speta Romania Vs UcrainaDocument5 pagesSpeta Romania Vs Ucraina24arsNo ratings yet
- Dan Chirica - Tratat de Drept SuccesoralDocument18 pagesDan Chirica - Tratat de Drept Succesoral24arsNo ratings yet
- Extras Regulam UE 1103 - 1104 DefinitiiDocument2 pagesExtras Regulam UE 1103 - 1104 Definitii24arsNo ratings yet
