DESCRIERE BAZIN HIDROGRAFIC ARGES VEDEA A. Amplasare gi delimititi hidrografice Bazinul Hidcografic Arges Vedea csre administeat de citre Directia Apelor Arges — Vedea, Pitesti, cuprinzind 3 sub-bazine hidrografice Arges, Vecea si Calmatui situate in sudul Romani, toate trbutare Aluviului Dunarea si o parte din bazinul Dunarii —intre confluenta cu raul Olt si cea eu raul Arges Suprafata totala a acestui spatiu hictografic este de 21.479 km” Bazinul hideografic al caului Arges este cuptins intre urmatoarele coordonate geografice 43°54'50" - 45°36'30" latitudine nordica si 24°30°50" - 26°44°25” longitudune estica Se invecineata In nord cu bazinul hudrografic Olt, la vest cu bazinele hidrografice Olt si Vedea, la sud cu bazinul Dunarii si la est cu bazinul hudtografic al Jalomites, avand o suprafata de 12550 km? Component al bazinului dunavean si situat in pattea de sud a tarii, bazinul hideogsafic al raului Vedea are fo suprafita de 5430 km? si este cupsins pe disectia nord-sud intre paralele de 45°0320" si 43°42'13" latitudine nordica, iar pe directia vect-ect intre meridianele de 242726" ci 25°3656" longitudine estica, find limitat de bazinele hidrografice ale Oltulus, Calmatuuba si Argesulut Bazinul hidrografic Calmapui este limstat de bazinele hickografice ale Oltului (la vest), Vedea (la est) si fluyiul Dunarea la sud Are o suprafata mai mica, de numai 1413 km™ Restul suprafejei spatiulus bidrografic este reprezentat de o parte a bazinului Dunatea (intre confluenta eu Oltul si cea eu Argesul — 2086 km?) Fig. 2.1 Spatiul hidrografic Arges - VedB, Densitatea retelei hidrografice Spatiul hideogcafic Arges —Vedea ocupa o suprafata totala de 21479 km* ccea ce seprezinta 9% din suprafata Romanici, Refeaua hidrografica a Argesului cuprinde 175 cursuri de apa, cu 0 lungime totala de 4579 km, avand 0 densitate medie de 0,35 km//km? Zona de obatsie a Argesului o formeaza muntii Fagaras unde densitatea reteles hidcografice este mare, depasind de multe oti 14 km/tm? Altitudines medie in aceasta zona montana vasiaza intre 1200 si 1000 m, aetfel ca si panta medie are valori mari (150 —80%,). Pe sectorul mijlocin (intre Cuctea de Auges 2: Gaesti), Argesul dreneaza impreuna cu afluentu sai zona dealutilor subcarpatice, zona colinara si de piemont — cu o altitudine medic de cicca 800 m, unde densitates retelei hidrografice este de 0,3 —0,5 km / km? si panta medie are valori de 10-158, Sectorul cussului inferior se desfasoara intre Ionesti (Gaesti) si varsare si se caracterizeaza printr-o vale nega a Argesului cu numeroase meandre cu panta de scurgere ce varinza intre 9 si 6 %o Intreaga retea hidvografica a bazinelor Vedea si Calmatui se inscrie intr-o zona cu o densitate foarte mica ce vatiaza de la 0,4 km/km* in partea supenioara a bazinelor, la 0,2 —0,3 km/km* in pattea centrala si ajunge la 0,1 kem//km? in partea inferioara Bazinul hidrografic al rauhu Vedea ate 0 retea formata din 78 cursuri de apa ce totalizeaca 2036 im, dnsitatea medie fiind de 0,37 km/km? Calmatuivl are 11 cursusi de apa, totalizand 331 km, cuo densitate medie de 0,23 km /km* In batinul Dunas mai exista alte 4 cursuri de apa, eu o impostanta recusa C. Numrul si lungimea cursurilor de api codificate Recursele teoretice de apa de suprafata cin epatiul hhidsografic Anges — Veden cunt de 2365 milioane m*. Acestea sunt distribuite total inegal intre bazinele hidrografice (Arges - 1960, Vedea— 363 si Calmatui — 42). Apa de supsafati ceprezinti circa 12% din totalul resurselor teoretice din acest spatix hidrografic (8282 miboane m’) Avind in vedere gradul ridicat de amensjare al bazinului Arges (cicca 70% - ceea ce teprezinta un volum acumulat de 1.080.000 mil m°), acesta dispune si de cele mai mani cesurse utilizabile, cespectiv aproape 1572 milioane m* Intregul bazin hidtografic al Argesulut ate un grad inalt de utilizare a resurselor de apa, indicelele specific de utilizare fund de cca 600 m*/locuitor/an numai din surse de suprafata. Acest lucru este favorizat si de prezenta unor importante orase care concentreaza mani consumatori industnali si cu © populatie numeroasa mun Bueurests, Pitesti, Campulung, Curtea de Arges Bazinul hidrografic Veclea este inte-o situatie opusa, avand resurse de suprafata reduse si nn dispune de lucrari hidrotehnice, acest fapt implica ca asigurarea alimentarilor cu apa sa fie Eacuta in exclusivitate din surse subterane Situatia se prezinti similar si in bazinul hidrografic Calmatui, unde resurscle de apa de suprafata sunt reduse, iar prin predommnacea formatiunilor cu granulometnie mate si mijlocie a fost posibila acumulacea de rezerve de apa mai mati in subteran Aceste date sunt sintetizate in urmatorul tabel‘Resurse utilizabile potrivit gradului de Resurse teoretice asigurare al bazinului hidrografic (mi m’) (mil) Bazinul hidrografic Arges Ape de suprafata 1960,000, 167,654 ‘Ape subterane 696,000 (600,000 Total 2656,000 271,000, Bazinul hidrogsafic Vedea ‘Ape de suprafata 383,000 40,500 ‘Ape subterane 172,000 150,000 Total 535,000, 19,500 Bazinul hidrografic Calmatui ‘Ape de suprafata 42,000 29,125 ‘Ape subterane 49,000 83,000 Total 91,000 112,125 Spatiul hidrografic Arges-Vedea-Calmatui ‘Ape de suprafata 7365,000 1741279 ‘Ape subterane 917,000 833,000 Total 3282,000 2574,279, In spatiul hidrogeafic aflat in aciministearea Directiei Apelor Arges — Vedea sunt identificate 268 sauri eu suprafata bazinului mai mare de 10 km®, un Ine natucal si 50 de laeuri de acumulare cu uprafats mai mate de 0,5 ke RAURI Acgesul impreuna cu afluentii sai formeaza unul dintse cele mai importante bazine hidcografice ale tati, avand in vedere potentialul hickoenergetic si slimentarile cu apa centcelor populate si industriale , precum s inigatea terenutilor agricole Raul Arges are o Iungime de 350 km avanducsi iavoarele sub ereasta Muntilor agaeas, de unde izvorase cele doua sausi Capra oi Buda cate prin univea lor dau nastere raului ages Prinespalit afluenti, in ordinea formasi bazinulw hidrografic sunt: Valsanul (L=79 kin, F=348 km*) Raul Doamnei, cate are si cel mai mare apost de debit (=107 km, F=1836 km’), Raul Targului (L=72 ka F=1096 km’), Carcinovul (L=43 km, F=164im?), Neajlovul (L=186 km, F=3720 km’), Dambovnicul (L=110 km, F=639km?), Calnistea (L=112 ke, F=1748 kin’), Glavaciocul (L=120 km, F=682 km®), Sabarul (Rastoaca) (L=174 km, F=1346 em’) «i Raul Dambowsta - eu cea mai mare lungime (L=286 km, F=2824im’) Azgcaul este alimentet asimetic, afluentii de pe stange avand un apoct de debit de peste 6 ori mai mare decat cei de pe dreapta Principalii afluenti de pe stanga (Valsanul, Raul Doamnei, Dambovita) isi formeaze bazinele de receptic din zona subalpina, unde slimentatea este mixta ~pluvionivala si subterana— aceasta dir luca ct un regi mai uniform pe anotimpusi Pe dseapta, singurul afluent mai impoctant este Neajlovul, care ate seuigete sezoniers, cu diferente mari in timpul anului Panta medie a raului principal este de 6%, , pe cand cea a afluentilor principali se ineadreaa inte 6%«(Dambovita) si 25%«(Valsanul). Coeficientul sau de sinuozitate este de 1,52 Din totalul de 174 afluenti, 113 prezinta un regim de cuxgere nepermanent Densitatea retelei hidrografice este de cca. 14 km/km? in zona de munte (cursul superior al Argesului unde © serie de izvoate st aust miei converg catte calectosit principal, micsoranduse teptat eatie 04 -0,5 km/km? in zona de campie Raul Vedea are ca principali afluenti (jn ordinea formarit bazinului): Vedita (L = 60 km, F = 223 km®), Plapcea (L Cotmeana (L= 93 km, F= 498 km’), Dorofe: (L = 36 km, F =219 km’), Tecuc: (= 61 km, F = 201 km’), Bratcov (L = 39 km, F= 144 km), Bucdes (L= 107 bm, F=366 km* Paraul Cainelus (L=106km, F=535 km cu afluentul sau Tinoasa (L=51km, F=203 km), wmeaza apoi ce mai important afluent, raul Teleorman (L=169 km, P= 1427 km’) siTzvoatele (L=42 km, F=231km?)Inteeaga retea hidrografica a bazinului Vedea se insctie intr-o zona cu o densitate foarte mica ce variaza de In 0,4 km/'im? in partes cuperioara a bazinulus, [a 0,2 0,3 km/km* in pastea centrala si ajungand Ia 0,1 km/km* in pattea infetioara. Panta mecie a raului principal este de 2%» , pe cand cea a afluentilor principali se incacheaza intce 2%(Teleormanul) si 5%o(Vedhta). Numarul cursunlor nepermanente din acest bazin este de 66, dintr-un total de 77 Cosficientul de sinuozitate al Vedei este de 1,39, pe cand cel al afluentilor vatiaza intrel,14 (Vedita) si 1,88(Cotmeana). (© caractevistica pa care o pretinta bazinul Vedea este asimetria spre stanga atat din punct de vedere al afluentilor cat st al dezvoltarut terasclor. Afluentis de pe partea dreapta sunt redusi ca numar si prezinta bazine alungite Afluentu de pe pattea stanga sunt mai puternici si prezinta caractere asemanatoare cu colectorul eencipal POP Bazinul Caloatu este situa in eud.vetal spatiului hidsografic administeat de Diseetia Apelor Arges — ‘Vedes. Forma sa este alungita pe ditectia norc-nord-vest —sus-sud-est. Este situat in totalitate in zona de campie Colmatuiul isi are izvoarele in Piemontul Cotmeana, varsancu-se dupa un traseu sinuos, earacteristie rausilor de campie, an Lacul Subaia situat sn Iunca Dunas Principal afluenti pe caresi primeste, in ordinea formar bazinulw hidtogeafic sunt Dragna (L = 8 km, F = 15 km’), Valea Stineii (L = 7 km, P= 21 km?) Sohodol (= 19 km, F = 60 km?), Calmatuiul Sec (L= 43km, F=167 km’), Ushi (L= 62km, F= 289 km’) si Duena (L = 17 km, F = 62 km’) AGluentii de pe parte stonga sunt mai putemici si prezinta caractere asemanatoare cu colectorul principal Reteaua hicrografiea a bazinulu: are o densitate foarte mica Panta mecie 2 caului principal este de 1%» , pe cand cea a afluentilor principals se incadveaza intce 2%s(Schodol) si 1%4«(Urlui) Numarul eursurilor nepermanente din acest bazin este de 8, dintt-un total de 11 Cosficientul de sinuozitate al Calmatuiului este de 1,67, pe cand cel al afluentilor variaza intrel,25 (Cragna) si 1,65(Uriui) In bazinul Dunarit existe 4 cursuri de mica importanta: Patapanea, Ciuvica, Oncesti si Zboiul LACURI NATURALE Acestea su seprezinta o caracteristica a spatiuiui hidrografic Arges — Vedea. Singurul lac impostant (care depaseste 50 ha) este Comana Caracteristicile lacurilor naturale Tabelul 32 Ne. Denumire lac Suprafata altitudine | Adancime medic crt. (um’) (mdMN) (x) 1 Comana 12 30 10 ACUMULART In spatiul hidrografic Asges-Vedea-Calmarui sunt 221 lecuri de acumulare cu un volum total de 1.004 mil m’, avand un volum util de 921,1 milm? Dintre acestes, 24 sunt repretentative (9 avand folosinta complexa) ‘Acestea au un volum total (la NNR) de 798,82 mil m® si o suprafata (la NNR) de 5.362,324 ha In bazinul raul Arges exist 7 Jacun de acumulace cu folosmta complexa, din care cel mai important este cel de la Vidraru, urmand spoi leurile Zigonens, Valeele, Budeasa, Golesti, Mihailesti De asemenea, importanta este si acumularen Rausor situata pe raul Targului. In bazinul saului Dambovita sunt de interes lacurile de acumulare complexe Pecineagn si Vacaresti pe raul Dambovita, acumularile de pe Iifov (Udsesti, Bunget I, Bunget IT, Bratecti, Adunsti s: lfoveni) si acumularea Buftea de pe raul Colentina Acumulacea Videaru este principala acumulare din bazinul hictografic Arges, avand urmatoarcle cavacteristict suprafata de 870 ha, lungimea de 12 km, volumul total la NNR de 450,62 milm? Barajul este din beton in dubla curbusa eu o ungime a frontului de de 307 m si maltimea de 165 m ‘Acumulacea Valeele ate si suprafata de 442 ha, un volum total la NNR de 41,6 mil m, o lungime de 4,85 km sio adancime maxima de 20 m, prezinta un deversor etsjat cu inaltimea de 35,3 m Acumulacea Golesti este cea mai mare pe raul Arges dupa Vidraru, are o suprafata de 634 ha, un volum total la NNR de 55 mil m®, 0 lungime de 7,0 km sio adancime maxima de 16,5 m. Prezinta acelasi tip de baraj ca si Valeele si anume deversor etajat cu inaltimea de 19,5 mn.Pe raul RTargului se gaseste acumulacea Rausor cu o supsafata de 160 ha, o lungime de 5,5 km o adancime maxima de 102 m si un volum la NNR de 52,4 mil. m°, barajul este din anrocamente, cu nucleu de argila Acumulacea Pecineagu este situata pe cursul superior al Dambovitei Are o suprafata de 183,84 ha, un volum total la NNR de 63 mil m°, 0 lungime a laculu: de 5,5 km sio adancime maxima de 108 m, prezinta un bbaraj din ansocamente eu masca din placi de beton armat In batinul hidrogeafic Vedea nu sunt lacuri de acumulace, iar in betinul hidtografic Calmatui singura acumulare semnificatva este Stejaru Pe 120 rauni exista zum piscicole, cate in majonitate sunt cealizate prin baratea cursunilor de apa si nu au ineinte indiguite Pe unele cussuri de apa din spatiul hideografic Arges - Vediea aceste iazuri sunt sealizate in cascada modificand puternic cursurile naturale, cum este cazul raurilor Uslui, Nanov, Izvoarele, Vajistea, Gabur, Clanita, Calnistes, I2mar, Ilfovat, ete Legenda Raul pemarerie aut nepamranene Hi nun Lees raturate Hiesios [emit spate sitegate Fig.3.1. Categorii de apeD. Ponderea fondului forestier Bazinul Hickografic Arges Vedea se catacterizeaza printr-o maze vatietate a formelor de relief, incepand cu inaltimsle muntoase ale Fagarasului (altitudine maxima de 2140 m) si teminand eu cea mat joasa treapta de selisf de pe tesitoriul tari - Lunea Dunasii(altitudine minima 12 m) Regiumea montana este situata in nord si include cele mai inalte culmi ale Caspatilor Meridionali eu ‘Masivul Fagasacului si pasten vestica a Masivului Bucegi (Leaota) despartit de culoerul tectonic Ruear — Bran ‘Muntsi ocupa 8% din totalul suprafeter Urmeaza zona subcarpatica si colinata a Piemontunlor Cotmenei si Candestiului (care acopera 28% din total — 6% subcarpati si 22% piemont), Formata dints-o asociatie de muscele si dealusi ovientate in sens latitudinal, cace includ inte ele depresiuni intracolinare, cu altitudini ce variaza intre 1200 a in nord si 600 m in sud. Spee cud ce dezvolta pe o intindere mult mei mere podisusi piemontane bine reprezentate care ceprezinta Piemontul Getic. Sudul spatiulu’ hidkografie este format din campie, cae keprezinta cea mai joasa si mai uniforma forma de selisf Sectorul cucrului inferior este format dintr-o asceciatie de interfluvii, wai i tecase in cadrul catein se diferentiaza cuprafete distincte - campusi, terace, lunci - respectiv Campin inalta a Cambovitei si Ialomitei, Campia Gavanu —Burdea, Campin Burnazului precum si lunca Dunas. Suprafata ocupata de campie ceprezinta 64% cin totalul spatiulus hidrografic Gradul ce fragmentate al reliefului este de 350 —450 m, jax enexgia maxima variaza intze 200 —300 m Fig. 2.2 Principalele unitati de reliefAsa cum este normal, modul de utilizare al terenului este influentat atat de conditille fizieo — geogratice, cat si de Factosii antropici In cadvul spajiuhus hidrografic Anges - Vedea predomina terenutile arabile, care teprezinta 55.36% dlr total Pe loeuile urmatoate se situeaza zonele impadurite, care acopesa 18,12% si eultunile perene cv 16,32% Gradul de impadurice variaza de la 26,9% in bazinul Arges, la 9,4%% in bazinul Vedea Celelalte eategorii ocupa suprafete mult mai mics, Astfel, agezivile umane seprezinté 7,21%, iar pe ultimu! loc se regaseac apele s: zonele umede cu numai 0,95%E. Cursuri de api cadastate Ne] BH | Den. | Denaws |Demansde| Dencws | Den | Den | Lungime | Sup. ct cursde | deapa deapa | cursde curse | curs de apa | estimata apa | ordin 2 ordin¢ | apa apa_| conform | curs de ordin ordin5 | ording | cadastru | apa (cm) {krni2) T | Arges | Arser 350 12530) Todaige 7 Tr Campana 7 B Bude ro Ot vou Miuzea 7 @ Maretewa TS Ou 6 or Vales cy B Pest Valealar TE a Stan Buesi 7 a Eeandeye 7 36 Limpedra TS Com = Ey Valea cv B Danske Valea agus TE Mf Valea Calla 6 B ‘Vales Seoul 6 To Tatama TE Ey Taka 3 5 Visa w 3B Debronnage 5 15 Fabs TE I Valea Paxil 7 B Soptana 6 13 Tophyz TZ @ Boney 0 2 ‘Valea Sata 3 6 Shia a 3 Eucor 3 30 Bascovent I TL Castel 3 10 Raul 107 1836 Doaerusei Evonl Backs 3 zB Zana 7 77 Teacte 5 By Enel 5 Ty Vasa s we ‘vont 5 10 Grompele Daaghina Vee 6 10 Comat 1s SB ao 3 i BogdanNe| BH [Den | Den curs Den cue de] Den. cms | Den | Den | Lungime or cursde | despa apaordins | deapa | cus de | cure de | cursde apa ‘apa | ordin 2 ordin4 apa) gpa | conform ordin 1 ordins | erdiné | cadastra (am) Valen rr Picumda: Rid Taegul 7 156 Bina > Eg Raajor w 36 Vea 5 10 Ruminegiloe Foraaa 7 a Faghen 3B 36 Taide 7 5 Daaghic 7 38 Bra 7 360 Eaton Tz 32 Niep > B Rigor B ar STs 17 77 Miaiticen 16 23 ‘Argel w BE Migs 2 5 hb B 8 Falwes z 37 ‘Adina 7 2 Biden zr 7 Vilen Mase 5 0 Vilar 3 16 Vier w iT Rincidev B B Tip 5 i Trace TL 5 Circe a ie Vale Wane 7 0 Tiaial Greeler Ww HW Cissmcvel D 36 Teaien W 2 Budigeeanca B 31 Glimbocal B 16 Bila 5 i Negier 186 3a Weald T D ar Rage 7 I NeaforlIP IL Copied > Tr Vilex Goalor 7 10 Tavoc 5 3B Healboca 5 35 Tale 7 is Fase B a0 Thiseane B 31 Camda TZ EyNe| BH | Den. | Den curs |Den cursde| Den cus | Den | Den | Lungime cst. cursde | despa apaordin3 | deapa | cursde curs de | curs de apa ‘apa ordin 2 ordin4 apa apa | conform ordin L ordin | ordine | cadastru sey ‘Dimboonic 110 Rate 1 Cig D Bauvoua 7 Vlezace a TOT ‘Negayoarn 7 7 Taner Eg 30 Levi @ it Bilis B 6 Vastop i 2 Ginigtea Tz Tae Casta B 0 Mica Tawa w 37 Slatioauele 3 H Valea Alba B 16s Pand 8 2 Batis Tua cy 105 Mate 5 4 Vaal TT SE Danae Tatea 8 @ Valea mF 166 Penusabeilor ‘Silatea 2 36 Raion 12 30 Teva W Ist Glavaciee Lao CR 7 a Tz wo TE D 0 103 Vieeaua 8 a Iu Cosco Wileewat 6 a8 Bator w o Rie 7 37 Texdana I a7 Dadlovie 7 w sucha T T Saba TH THE Saas B Potop 3 302 Paracel io By ream 1s 3 Baton oy 3B Valea Feu B 2 Cobar BD 36 Raw 5 1ss [5 vara a" as S| ‘pti sp Be o_o oo aps Dini | Es aa Waa ss come — Dina apo ier a> Shnbe be os | fon o_o ‘ts s—]- hiner Wak =z) Ca ‘Walea Ms eel IT VisLagl a [- Tula ee al 7p Sara ne ies a8 Mierea T Tr sal 39 Clone | mga apo com es vata z 3 Paes oe ima a3 = ip 9 Caan bo poe a ne fa [a0 i 3a [roman 89 | 0 Gaia apeNe| BH | Den | Den curs |Den cwsde| Den cus | Den. | Den | Lungime | Sup. cst. cursde | despa apaordin3 | deapa | cursde | curs de | curs de apa| estimata ‘apa ordin 2 ordin4 apa apa | conform | curs de ordin L ordinS | ordine | cadastru ‘apa fey Co] 17 30 o Bs Valea Bowles D I Chee Tz Is Crete TE cu Dla Mae € ce} Fuaie e T Capen B 6 Plapees 36 354 “Mogoseett 8 17 Flapeea Mick 4 3 Teng B Sr Tegagousa D 7 Suiea ry 25 Valea ar © T Diagetnac Valea Seimukit 8 0 ‘Onea 7 0 Couneana 33 398 Coraeniga 2D 36 Vat, a 35 Valea Catinet 7 cy Lipa a 6 Miagha B ® Buaibwien 7 27 Uisoais Bs 35 Foujor Bs 32 Crsosia i7 55 Doratet 36 as Teme a 3 Valea 7 Tz Regojinsi Buaget TE B Banas o 2 ‘Valea Steamba 7 2 Tomah cs 201 Balad 16 3 Adanea uy Ey Geobaacin 5 B Cater 3 B Ensteov w Ta Bada 107 366 Sbagewea 0 2 Zimbesasea B 3 Diaesenei iy 30 Eavieea 7 a Riatina ow 7 cE Seupete Parkal Tos 3 Cainelni Tasaoae ws 5Ne| BH | Dea. | Den curs Den cus | Den. | Den | Lungime | Sup. cst. cursde | de apa deapa | cursde | curs de | curs de apa| estimata ‘apa ordin 2 ordin4 apa apa | conform | curs de ordin L ordinS | ordine | cadastru ‘apa (1m) (xc) Coren 5 3B Valea Coabaar 5 mh Valea Boule © I Toa 3 05 aaa 5 B Teta a w Vikeaua 5 T7 ‘Mate Naser eu i ‘Valea Cabal wD 32 Valea © sey Doamnes Gear 5 2 Tefeorman 18 127 ibeta 3 ot Wishes € 7 Valea 7 ey Copacilos Tagen: TE w Bidama D 0 Negeas B 2 Néniils 10 14 aber 7, 37 Busov 36 3 "Feleounia wD 7 Hates Tz 2 Valea cu 27 Malssersiva Clana a 367 Wiss 3 aE Vaates 7 37 Gaver € 3B Valea fat 7 T7 Madaalache vous @ BL Patul D B gan, Roatea B Ey F, Judete care au teritorii in bazinul hidrografic Din punet de vedere administeativ, bazinul hidrografic Arges Vedea ocupd aproape integral judetele Arges (exceptind parten de est « judefului, bazinul r Topolog), Giurgiu, Teleotman, Ifov (inclusiy muniespsul Bucuresti) si parti mai miei din judetele Dambovita, Olt i Calieagi Populatia din aceasta zona este de circa 3,9 milioane locuitori, avind o densitate medie de 182 Jocuitori/km? (tabelul de mai jos) Dintre acestia, 2,5. miboane tritesc in cele 20 orase Cele mai importante cintre acestea sunt Bucuregt, Pitests, Giurgiu, AlexandriaCaracteristicile administrative si demografice ale teritoriului situat in spatiul hidrografic Arges —Vedea 1 ‘ARGES 6416 29.87% 633724 16.25% 2 DAMBOVITA 2368 TL 03% 243918 626% 3 TELEORMAN 5460 25.42% 406885, 10.43% 4 GIURGIU 3520 16.39% 297859 764% 3 CALARASI 1019 471% 79259 180% 6 OLT 1401 C5 T2892 18% 7 BUCURESTI 240) 11% 1926334 40% € ILFOV 1055 490A 24ST 3% TOTAL 21479 100% 3800445 100% Fig. 2.1. Spatiul hidrografic Arges - Vedea