Capitolul 2 CONTINUTUL ECONOMIC $I FUNCTIILE FINANTELOR PUBLICE 2.4. Nevoi individuale gi nevoi colective (sociale); bunuri private si bunuri (Servicii) publice (sociale) Printre trebuintele primordiale ale omulul se inscrie nevoia de hrand, Imbra- ccaminte gi incaitaminta, de adapost, de miloace de deplasare si de comunicare la distant etc. Acesto nevoi au caracter individual, adic depind de preferintele fle- Ccarui om gi difera in functie de varsta, sex, ocupatie, mediu social, zona geogratica etc. Nevoile incividuale pot fi satisfacute pe seam acelor bunuri care sunt capa- bile 4 ofere valorile de Intrebuinfare necesare camenilor. Asemenea bunur, cum sunt alimentele, hainele, locuinta, transportul s.2., consumatori gi le pot procura di- rect de la productori sau de la cel care le comercializeaza. Pretul acestora se stabileste la piata, In functie de raportul existent Intre cererea consumatorior $1 oferta producatorior ‘Aceste bunuri, denumite private, oferite de producdtori autonomi, se afla in canti- tat imitate din cauza mami date a factorilor de producti si a cereri consumatorior potential, care la randul sdu este imitaté de capacitatea de plata a acestora, Bunurle private sunt concurentiale eau divizibile, Daca un cumparator achizifo- neaza o anumité canttate dintr-un bun oarecare, oferta acelui bun se micgoreaza, la dispozitia celorlaki cumpardtori ramanand o cantitate mai micé, Un bun care serveste [a satisfacerea unei nevoi individuale nu poate fi consumat decat de o singur& persoana, Consumul unei persoane intra, agadar, in concurenta cu consumul celorlalte persoane, ceea ce exclude posibiltatea ca un bun consumat (ullizat) de 0 persoana sa mai fie consumat gi de care o alt persoand. Dar nevolle oamenilor nu se limitesza numai la nevolle lor individuale, care pot fi satisfacute pe seama bunurilor private, procurate prin mecanismul piefei, Pe langé acestea, camenii mai au multiple alte nevoi sociale. Astfel, ei au nevoie s& fie aparali Impotriva eventualelor agresiuni miltare externe, ca si a atacurlor savargite de persoane sau organizatiteroriste;42 Finante publice = 88 fle protejat} impotriva indivzilor care, nesocotind legea si regulile de con- Vietue In societate, le pun in pericol viata, integritatea corporala sau agoniseala; ~ 88 fie ajutati s8 lupte mpotriva actiunii dezl&ntuite de fortele oarbe ale naturi (inundati, incendiy, furtuni, uragane, seisme etc), ~ 88 fle asistati atunci cand se afd Int-o situaie sociala critic (orfani, batrani, persoane cu handicap, oameni bolnavi cronici gi alte categoril sociale fara posi- biltsti materiale de trai etc.) careia nu pot face fat far spriinul comunitati ‘Asemenea nevoi au un caracter social sau colectiv si ele pot fi satisficute pe seama unor activitati (servi) organizate de autoritajile publice vizand asigurarea paral nationale, mentinerea ordinii interne gi a securitati civile, pastrarea echil- brului ecologic, protectia sociala ete Nevolle colective (sociale sau obstesti)rectama existenfa unor institutt publice capabile sa satisfaca trebuinfele cetafenilor mentionate mai sus, oferindu-te bunu- rile materiale sau servicile de care au nevoie (In natura sau in bani) si pe care acestia nu gi le pot procura prin mecanismul piefi. Be bunutile (servile) publice beneficiazd inreaga colectvitate, tofi membri societafi, indiferent daca acestia au participat sau nu la efortul de finantare acestora, Consumul bunurilor (servcilor) publice este indivizibil si neconcurental Astfel, un dig de aparare Impotriva inundafilor este fara deosebire folositortuturor persoanelor fiice gi juridice rezidente sau avand interese im zona supusd Inundatior ~ Impédurirea vesantilor, corectarea torentilor, consolidarea terenurilor supuse alunecaril, construirea de drumuri gi podun influenteaza favorabil clima, impiedica degradarea fondului funciar gi faciiteazd transportul pe calle rutiere, de care bbeneficiaza intreaga colectivitate; = crearea de parcuri $i zone verzi oferd corditi de odihna si recreere unui snumar mare de persoane; ~ de pe urma climatului de ordine gi securtate asigurat de polite, jandarmerie gi lustite, profits intreaga populatie din unitatea administrativ-ertorial& consideratd. Lista bunurlor publce este departe de a fi epuizaté cu aceste cdteva exemple. In timp ce bunurile private se consuma In mod individual (de catre persoanele care le-au achiziionat), bunurle (servile) publice nu sunt concurentiale. Aceasta Inseamné c un bun (Serviclu) public odaté produs poate fi consumat (utlizat) de un mare numar de persoane fara costuri suplimentare de productie, Consumatori (utiizator) bunurilor (servicilor) publice nu sunt obligati s& suporte costul produ- ‘cori acestora, adie’ £4 paricipe direct la finantarea lor, aga cum ee procedaazs in ‘azul bunurilor procurate prin mecanismul plete! Oferta bunuriior private este diviziblé, adic& fiecare cump&rator poate sé-si apropie cantitatea de care are nevoie dintr-un anumit bun. In schimb, oferta bunurior (Servicilor) publice este indivizibilé, adic’ Intreaga cantitate produsa din bunu! considerat este pusa la dispozitia colectvitati spre a fi consumat (utilzata) In comun de toate persoanele interesate. ‘Spre exemplu, ingerarea unui aliment fi astnparé foamea numai persoanei care |-a consumat, In timp ce de lluminatul public dintr-o localtate beneficiaza toti cei care se aflé in acea localitate In mod permanent sau numai temporar. Daca dobéndirea unui bun privat este dependents de achitarea pre{ului cerut de furnizor (producator sau comerciant), In schimb, accesul unei persoane la un bun Public nu este conditionat de plata vreunei contrituti din partea acesteia gi nici nu se face In detrimentul altor persoane,Continutul economic gi funcile nantelor pubice 43 ‘Spre deosebire de bunurie private care pot fi procurate prin intermedi pietel, ‘bunurile publice pot f asigurate numai cu ajutoru! autoritétilor publice, singurele in masura $8 organizeze insttuti, servicil sau actiuni de larg interes social. Auto- rtagle publice sunt chemale 88 receptioneze semnalele cetatenilor, sd sesizeze nevoile justfcate ale acestara gi sA se Ingrijeascd de satisfacerea lor, oferindule servicile de care acestia au nevoie. Uneori, oferta de bunuri publice nu este sesizata de catre unii membri al soci- ‘ai, Intrucat nevoile soctae pe care le satisfac nu Intotdeauna se resimt ca nevoi personale ale acestora, Bundoara atata vreme cat integritatea tertoriald a ari nu ‘este Incdleata sau ameninat, nu putini cetteniignor& faptul ca ei sunt beneficial tunui bun de mare pret - apararea nationala - asigurat prin mentinerea sub arme a Lunor efective miltare ale aimatei de uscat, ale aviatiel si marinei, prin dotarea ar- ‘matei cu tehnica miltara moderna, prin construirea de poligoane de tir i incercare, rampe de lansare, fortificati ete In cazul nevoilor colective (de aparare natjonala, de securitate civila, educate in cadrul Invatémantulul general obligatoriu, acces liber in parcuri gi zone verzi etc.) autortaile publice se preocupé de salisfacerea acestora In favoarea tuturor mem- brlor societai, fara eriteri de elgibiltate si faré vreo contribute directa din partea acestora la acoperirea chaltuiailor insttutilor publice care presteaz’ astfel de servci, in afara nevollor individvale ¢} ale celor colective, la care ne-am referit pana aic, ‘mai existé go @ treia categone, intermediar’, de nevoi, care Intruneste trasaituri ale lambelor categoril, denumita cvasipublicé (semipublicd). Este vorba de acele nevoi care pot fi satisfacute fe pe seama bunurilor private, fie pe seama bunulor publice, in aceasta categorie int nevoie de educate § instructie, de cultura, ecrotre medicala, de sali gi terenuride sport, poduri gi viaduce, tuneluri gi autostrazi etc. Nevoia de educatie si pregatire profesional, resimtita de c&tre flecare membru al socteti, se satistace pe calea invatémantului de diferte grade. Beneficial inva- amantului sunt, in primul rnd, copii i tineri, care ll urmeaz&; In al doilea rand, Intreprinderile si institutile in care absolventii scolllor igi vor destasura activitatea, iar in al tellea rand societatea In ansamblul ei. De vreme ce foloasele (avantajele) invayamantului pot fi individualizate, Inseamna c& nevoia de instructie ar trebui satisfacuta pe seama burutilor private achizitionate cu platé de cei interesat Faptul 3, pe langa avantajele directe, invatamantul oferé si anumite foloase in- directe, care revin intregiisociet&i gi care au un caracter indivizbil, denota ca cel putin o parte din efortul financiar reclamat de funcjionarea invatamantului ar trebui Suportat de societate. Modalitatea de satisfacere a nevoll de educatle si pregatire profesionala difera In functie de preferinjele sau de posibiltjle materiale ale celor interesati. Astel {famille care dispun de resursele necesare Isl pot indruma copii s8 urmeze colegii 1 universitati particulare, cu suportarea cheltulelior aferente; famille cu venituri Modeste sunt obligate £4.51 Indrume copii cAtra gcoli publics, care asigura un invatamant gratuit sau cu piata unor taxe modice, La fel stau lucrurle gi cu nevoia de ocrotire sanitard a populatiei. De pe urma asistentei medicale beneficazé, In primul rand, persoanele care apeleaza la servi- cille insttutilor sanitare; In al doilea rand, de pe urma actiunilor care duc la cres- terea speranfei de viatd la nastere, reducerea morbidit&ti, eradicarea unor maladi, diminuarea mortaitati etc., benefciaza Intreaga societate. De aceea, este necesar ca asistenta medical, avand caracter curativ, 6 fie dubiaté de actiuni profilactice,44__Finanfe publice crganizate la scara nationala, pentru prevenirea unor mala, depistarea ator in faza precoce, foriicarea organismul, colectarea de sange ete De vreme ce foloasele unr acluni santare pot findvidualzate, iar ale atora nu, rezité ca tn unele cazur nevoleindviduae pot fi stistécute pe seama bunu- tor prvate ~ asistenté medical cu pata, iar in allele pe seama servcilor pubi- ce de specialtate, prestate in mod grat, Deoarece nu arareot nevoleindlviduale nu pot fi satsfacute In rejeava privata din ipsa posibiltalor de plata ale unor Gategoni sociale, apare nevesitates ca 91 nevole indviduale £8 fe, Int-o masura determinata, satsfacut fare plata sau cu plata redusd In reteaua santara publica. Exist anumitecategori socine ~ barn, olnavi cron, persoane cu Nandicap, orton, copi abandon. nvalai si vadive de razboig de revolute ~ care nurs pot satistéce nevole indviduale de tral din lipsa surselar de vent sau a sustinatonlor legal, Ca urmare, nevole indvidvale ale acestora capsta caracterul unor nevoi sotiale, a caro satistacere este trecuta in sarcina clectvitati nationale, Asistenta social se acorda fe in naturé— iternare si Inge In camine de bavi, sptale, case de copi, incredintarea unor capi spre crestere enumior fami, organizarea de cantine pentru saraci ete, ~fe In bani~ acordarsa de pers, ajutoare, facta fscale ete. 51 se suport din fondun publice intrucdtcapacitatea instiutior de asistentdsociala este inevtabiliitat, ocu- parea lcurlor In cdminele de batran, in casele de copia cantne este concuren- {ila Locul ocupat de un asistat nu va putea fi ofet, n aceagi imp, alu soltant ‘Agadar, In acesto cazu, desi nevolle de asister sociala se individvalizeaza, nevalle respective nu pot fi satistécute prin mecanismulpietei, i prin intermediul autoritaior publce. In-cazul nevolor semipublice (de educate 5 instrute, in invaamantal fara caracter oblgatoru, cowie medicala, protects todala,culura etc), satifacerea cererlor de catre autortaile pubice se face In mod select, pe baza anumitor énteri de eighbiltate @ benefcaror. ‘Asa, de ld, la acerdarea de burse se tine seams de rezulatele Ia invatatura ale elevior si studentlor gisau de stuatia materiala 2 sustinatorior acestora, la acordarea autoruui de some) se are in vedere vectimea In munca a solitantulu (Somer), sau de studile absolventior de iceu ori de facutate care nu sau gas un loc de munca int-o perioada de timp determinaté de fa apantia acestora pe piata ‘muni la dimensionarea pensiei de asigurar sociale se fa in calcul peicada de cotizare a pensionarull a acordarea de reducer sau de scutr a tarfele de cala- tore po bile forate, 20 tino seama de statute beneficerul: veteran de rizbol, Umaga unui eroumart al revolute, pensionar de asiguréri sociale, elev sau student eto. ‘Membri societati sunt adesea confuntat cu nevoipresante de ordi economic transformarea unor pamantur sterpe sau slab productive, din cauza secetei sau @ excesul de umiditate, In terenur fre, inalt productive. oprrea procesului de de- radare si alunecare a terenurlor, asigurarea legatri rater Ine zone separate de masive muntoase, de vai adanci on de ape. punerea in valoare a unor zéc&- minte minerae, resurse hidroenergatice sau 8 unor masive paduroase etc. Satis. facerea acestor nevoi presupune realizarea unor mari sisteme de gati sau de desecari si a unor vaste lucrari de imbunatati funciae; constrirea de drumuni viaducte, tunelu, podus, &iferate,portur gi aeropoturl ete ‘Acesle obiective econiomice corespund interesecr nalonale, jar de pe urma lor profi pu numai vtlizatoni direct i Bunurior si serdciorfurnizate de acestea laContnutul economic gi funcilefinanjelor publice 45, darea lor in exploatare, ci $i Intreaga economic nationala. Asemenea obiective de ‘mare ampioare reclama un termen indelungat de realizare si soicita efortur finan- ciare impertante, care adesea nu pot fi suportate decat in coectiv. De aceea, nu arareori asemenea nevoi se realizeaz’ nu prin mecanismul piefei, ci prin inter- ‘mediul $i cu spriinul financiar al autortiilor publice, sau prin:-un sistem de coo- perare public-privat, Ca utmare, accesul la asemenea bunuri uneor se face cu pla- ta pretuluicorespunzaito, alteor in mod gratuit sau cu plata redusa. Din cele de mai sus, rezulté c& satistacerea nevoilor membrior societaji nu se poste realza Intotdeauna pe seama bunutlir private, prin mecanismul piefe, gi de ceea, in numeroase Imprejurari, se recurge la prestalile efectuate de diferite uni- {ati publice specialzate, care se calduzesc, In actvitatea lor, dupa decizile autori- tatilor publice. Spre deosebire de deciaile agentior economic care sunt subordo- nate maximizari profitulu, cresterlrentabiitati economice indivduale, decizile auto- rtatilor publice - pariament, quvern, consilijudetene sau locale~ au In vedere maxi- mizarea utitatior sociale, economice si de alla natura, cuantficabile si necuan- tifeabile, imediate g) de perspectiva, sporirea eficiente! (eficact3i) la nivel national Parliciparea autortailor publice la satisfacerea nevoilor colective (sociale) este determinata de imposibiltatea sectorull privat de a oferi anumite bunur i servci decarece: a) nu este organizat, sub raport tehnic, s& destasoare astfel de activitat ») nu poate stabil cu exacttate benefciariiacestora pentru a le solicta plata pretului datorat, c! desi este capabil s& produc anumite bunuri gi servi, nu-si asuma 0 ‘asemenea sarcina, din cauza incapacitai beneficiarior de a suporta costul acestora Tn toate aceste cazuri, producerea bunurilor gi 2 servicillor este incredintata de factorii de decizie sectorului public, care incaseaza costul acestora de la fondurile public, ier nu de la fiecare beneficiar In pare. ‘in ecoromia de piats, prin intermediul finantelor publice, statul pune la dispo- zitia membrilor societatio gama larg gi variaté de bunut (servi) publice in Condit srecifice. Procurarea acestor bunur presupune Inféptuirea unui amply pro~ ces de reistribuire a veniturlor gi averii persoanelor fizice gi juridice, dupa enter stabilte de organele de decizie politica, ‘Transferurile de putere de cumparare s{ redistribuirile de venituri i avere, mijjo- cite de firanfe, nu constituie un scop in sine, ci un mijloc prin care se urmareste ‘ocuparea cat mai deplina a fortel de muncd, reciciarea disponibiltatilor banesti temporare din economie, combaterea fenomenelorinflationiste, evitarea indatorai peste masura a far fafé de straindtate, asigurarea echilbrulsi financiar si a celui onetar, realizarea, In ultima instant, a echilibrului general economic. Bunurie publice pe care statul le oferd membtilor societati se realizeaz’ prin aciuni cu caracter social, economic, de mentinere a ordiniirteme, de protejare a ‘mediuiui, de aparare nationala, de dezvoltare arelatilor internationale etc. ‘Marimea gi structura difertelor categorii de actiuni variaza de la o fara la alta in functie de © multitudine de factor intert gi exter: Th majoritatea farlor lumi, alaturi de sectorul privat, care produce si lvreaz bu- nuti indivdvale prin mecanismul plejel, finfeaza un sector public, care funizeaza bunuti colective, in conditile stabilte de insttutile poltice ablitate (pariament, gu- vvern, minstere, consili locale, prima) In asemenea economi, denumite mixte, au- torititle publice joaca un rol important in stabiliea cadrului egal in care se des- fasoara axtvitatea economic privata, precum sI in salistaceree nevollorcolective. in sectorul privat. actul de vanzare-cumparare este condifonat de acordul par- {ior contractante cu prvire le cantitate, calitate, pret, condi de livrare si de plata46 _Finante publice SSS te, ln sectorul public. cesfasurarea activité produeatoare de bunuri (servici) publice si finanfarea acesteia au la baza decizia institute police competente, care ttebuie 8a fie acceptalé de membril comunitai. Aici, in masura In care decizia une! institut police se adopta prin vot, aceasta devine obligatorie pentru toata lumea, inolus pentru cei care au votat impotrva (sau pentru cei care nu aveau dreptul sa particpe la vot, dar nu 0 agreeaza). Ca utmare, persoanele fizice si juncice vizate de © asemenea decizie vor trebui 88 suporte impozite. taxe ori contributi pentru finantarea institutilor (activtatior) producatoare de bunuri publice, indiferent daca au {fost sau nu de acord cu (daca agreeazd sau nu) masura stabilta ‘Asadar, in sectorul privat nimeni nu este obligat sa cumpere (sau s& vandal) 0 marta, in conditile propuse de agentul economic, daca nu este interesat sa o faca, |n schimb, decile police constrang persoanele implicate sa faca (s8 nu faca) eva, sa suporte un impozit, o taxa sau o contribute, chiar daca masura respectiva le afecteaza interesele,Confinutul economic gifunctile fnanjelor publice 47 apuudasiyy 3) Ee uusny seq eunbiey eoand Hewowny eoqand yimnsuy peu euouode uy eejouoU # aeuoyeU “ojunxny fe yesBonu) mney FZ hd48 Finante publice 1 2 3 4 5 6 7. 8 8 10. "1 2 13, 16 15, 32 8 34 35 6 a, 38, 38 40, 4 \Vanzlr de mérfuri efectuate de intreprindericatre populate Vanzari de marfur efectuate de Intreprinderi care institut public Vanzari de marfuri efectuate de itreprinderi cate banc: Vanzari de masfuri efecuste de itreprinderi care societal de asigurare Expert de marfuri, executan de lcrai gi prestn de servci peste grant Impect de mart gi servi prestate de tnreprinder strine pentru fara noasté peste grent BBunuri public furizate de institu publice In folosul populate Bunuri publice furizate de institu publce in folosu Inveprinderior BBunuri publice furizate de institut publce in olosul Banco. Bunuri publice furizate de institut publice In folosulsocietaior de asigurare, Salar, dvidende gi ate venturi incasate de populate de la inreprinder Salar Incasate de populaje dela institut} publee Salat, dvidende, dobar i alt veniturlincasate de populajie dela banc! Salat gi dividende incasate de populate de la societa de asigurare Impozite, taxe gi contbuti plate statului de care persoanele fice; imprumutun cordate statu Pensi,ajutoare, indemnizati gi atte transferuri de resurse financiae publie cite perseane fice; ‘Alocati dela fondutle pubice pentru fnanfarea institufor publice; Contiuti s alte varsamint ale instiutilor publice la fondurile de resurse financiare pubiice; Impazte, taxe $i contribu pltte statulu de cite tntreprinder ‘Transforuri nerambursadile (investiti, subventi ete) de la fondurile publice céte intreprinder Impozie, taxe si contibufi plate statuul de catre banc, imprumutun acordate statu Impozite, taxe si contribu plate statului de calre societatle de asigurare Imprumuturi acordate statu Depuneri efectuate de intreprinderi Im contur la banc, dobénz platite la erediele bancare primite CCredte acordate intreprinderor de catre banc; Depuneri de economi efectuate de populate la banc: dobsinzipltite de populate Pentu crecitele prmite dela banc Credite acordate populate de catre banci, ‘Depuneri de disponibiitat banegt,efectuate de societaile de asigurare la banci; Prime de asigurare Incasate de societal de asigurare dela inteprinder, Indemnizati de asigurare plait inveprinderlor de cae sociale de asigurare; Primo de asigurare Incesate de societal de asigurare dela populate: Indemnizati de asigurare plate popula de catre socetaile de asigurare; Incasdiiplat din eeasigurari cedate societailor oe reasigurare de pesto grants ‘neasdiplat din coasigurriprimite de la societal de reasigurare de peste gran CContibut (cotzapi)plitte orgaizafilo nermajonale; Wansferur nerambursable cite straindtate “Transferurnerambursabile primite din trindtate Inmprumuturiexterne prmite de cétre int Rambursarea imprumututor externe primite de cate intreprindei pata dobanzilor aferente; lmmprumutun externe prmite de institu publice; Ramburserea Imprumuturlor externe primite de insttuti publice; plata dobanallor aterente; Imprumuturi exteme primite de banc, Ramoursarea imprumutulor extere primite de banc plata dobénloraferente.Conynutul economic gi funcilefnantelor publice 49 Intr-0 economie mixt8, raportul dintre productia de bunuri si servicii publice (colective) si cea de bunuri gi servci private (individuale) sufera modifica de la 0 perioada la alta, In general se inregistreaza o tendinta de crestere a ponderi Dunurilor gi servicilor publice In produsul intern brut si de restrangere a ponderi bunurilor 1 servicilor individuale. Cresterea ponderii unui sector In produsul intern brut atrage dupa sine diminuarea corespunzaitoare a ponder celullalt sector, dupa ‘cum se poate vedea din figura 2.2 Productis anual ‘de bunurig| servi publice Producti anuala de bunuri si servi private Fig. 22. Curba posibilatifor de producto. Curba posibilajlor de productie arata combinatile alternative ale bunurilor si servicilor publice 5), respectiv, ale bunurilor si servicilor private, care pot fi produse jn economie in cursul unui an, Curba presupune cA resursele si tehnologia productiei sunt date, O crestere a productiel de bunuri publice de la OG, la OG2 presupune o restrangere a productiei de bunun private de x:x, unitati pe an. in cele aratate In paragraful Int, @ rezultat cd autoritatile publice finanteazé servcile publice, pe care membrii societal nu gi le pot procura de la piata prin mecanismul de functionare a acesteta. Ei nu-si pot apropia acele bunuri printr-un act de vanzare-cumparare, adic prin plata pretulul, ca In cazul bunuflor private (individuale), deoarece piata nu este perfects (© piata perfect presupune determinarea ofertel de bunuri i servicl si a prejunilor (laffelor) acesiora, io conditile unei concurente loiale, in functio de Ccererea solvabila a populatiei. Or, o pial perfect nu existé decat in teore; plata fexistenta in realitate este una imperfect8, determinata de: a) existenfa bunurior publice si a externalitatlor, b) competitia imperfecta, care face ca, in anumite situati, beneficile cuprinse in pre} s& creascd peste masura, aga cum se intampla Jn cazul monopolului natural; ¢) informatia incompleté a agenflor economici si Incertitudinea. ‘Acesti factori fac necesard interventia statului in viata economica in tripla sa calitate: de producstor, de consumator i de autoritate care arbitreaza, regle- menteaza sau dirjeaz’ functionarea piefel. Ca urmare, guvernul, in calitate de Teprezentant al statului, Indeplineste un rol alocativ, un rol distributiv, un altul regulator gi, respect, stabilzato.Confinutul economic $i funefile nanfelor publice 55 to} partcipanfi la constituitea fondu, n altele numai uni dntre acestia. Aceste relali apar in procesul conettulri 9 ropartizani fondurior de asiguran de bunuri, de persoane side raspundere cia, a fondului pentru ajutor de goma ete ‘Asemenea operatuni se deruleaza prin societal! de asigurar si reasigurér, prin intermediari de asigurér (comisionan, broker), prin organizali mutuale de asiguras sau pri cluburi de protec si indermnizare. Unele operatiun legate de asiguraile Sociale se realizeaza prin inlermediul caseor de pensi. @) relafile care apar In procesul formani i repartizarii fondurilor banest fa dispoztia inreprinderior In Vederea destaguranitaciitati economice gi a dezvol- tant acestora, pe seama venitur realizate, a credielor bancare, a vanzarii de ‘ctiun (pati Sociale), 2 emiteri de obigatuni sau pe alte c&i, Acestea sunt denu- iio finante ale intreprinderilor in Iteratura de specialitate, ca sin vorbrea curenta, rojunea de finante este folosita in dublu sens: 1) In sons larg’, ea cuprinde toate categorie de rela aré- tate mai sus; 2) In sens restréns ea cuprinde numai relaile fnanciare avand ia bazé principile prelevarii far& contraprestatie la fondurie publice de resurse banegt si al alocdri acestora cu tilu nerambursabil catre divers! benefcian, adic finanjele pubice In aceasta din urma interpretare, credit, asigurarie gi tiantele intreprinderior nu intra in sfera finantelor publice Finanteleintreprinderior, credit, asiguréil, ca si finantele publice, deservesc procesul reproducte! arte, contibuind ase! la sattsfacerea nevoilor generale ale Societati ‘in cele ce urmeazd, ne vom ocupa de finantele publice, care sunt legate de constturea 51 reparizarea fondurlor de resurse financiare la dispozifia autortior public. 2.4, Functia de repartit a finantelor publice Cele ardtate mai sus cu privire la necesitatea finantelor in actuala etapa de dezvoltare a societstji noastre demonstreaza c& existenta finanjelor publice nu constitule expresia dorinfei sau imaginatiel cuiva gi nici urmarea deciziei unei auto- rita publice, ci are un caracter obiectv. Altfel spus, finantele publice exist pentru fa sefvi la realizarea unor abiective precis determinate, 'a indeplinirea anumitor ‘sarcini, care nu ar putea fi Infaptuite pe alté cale sau cu alte mijjoace. Finantele publice Tsi indeplinese misiunea lor socialé prin functile pe care le exercits, $i ‘anume prin functia de repartite gi functia de control Funetia de repartitie a finanjelor publice cunoaste doua faze distincte, insé organic legate intre ele: consttuires fondurior $i distribuirea acestora. Prima faz consta in formarea fondurlor de resurse financiare publice. La constituirea acestora participa: '3) intreprinderile, indiferent de forma de proprietate asupra capitalulul social si de forma juridica de organizare a acestora; b) institutile publice si unittiie din Subordinea acestora: c) populatia; d) persoanele juridice ¢ fizice rezidente In str- nitale, dar care realizeaza venitut 1n tara considerata. Patliciparea la constiturea fondurlor publice de resurse financiare imbraca for- ime difert, si anume: impozite, taxe, contribut pentru as urérl sociale, contributi |a asigurarile sociale de sanatate, contributi la fondul de gomaj si la alte fonduri ‘speciale, amenzi, penalitai, varsminte din veniturle institutilor publice, redevente Si chini din concesiuni si inchrieri de terenuri si alte bunuri proprietate de stat; veni-56 Finante publce turi din valorificarea unor bunuri proprietate de stat gl a bunurior fara stapan; Im- prumuturi de stat primite de la persoane juridice gi fizice; rambursari ale Impru- muturior de stat acordate; dobanzi aferente imprumuturior acordate, donati, aju- toare, resurse primite cu tilu nerambursabil gi alte transferuri primite, alte venitun Resursele care alimenteaza fondurile publice in majoritatea lor covarsitoare igi {au izvorul in produsul intern brut creat in anul consideratg! Intr-o mai mica masura in avutia nationala sau tn transferuri prmte din strainatate, Aceste resurse provin din toate ramurile economiei nationale, insd In proporti diferite, in functie de gradul de dezvoltare a acestora {La constituirea fondurilor publice participa toate sectoarele sociale: public, mixt 51 privat, precum si populatia, in proporti diferte in rapart cu capacitatea lor financiara. Cele mai multe resurse financiare sunt mobilzate la fondurile publice cu ttlu defini si fara contraprestatie dicecta. Nu lipsesc nici resursele primite cu ttl rambursabil, dar acestea ocupa un loc secundar In totalul fondurilor respective. Asadar, constituirea fondurilor publce se realizeaza in procesul distbuiri gi re- distribuisi produsului intern brut, intre diverse persoane juridice $i fzice, pe de o parte, gi stat, pe de alta Cea de-a doua faz a functiei de repartitie a fnantelor publice consta in dist buirea fondurior de resurse financiare publice pe benefciari ~ persoane juriice $1 fizice. Repariiia propriu-zisd este precedata de inventarierea nevolor sociale exis~ tente in anul (perioada) de referina, cuantificarea acestora In expresie baneasca $1 ierarhizarea lor in functie de acuitatea gi importania pe care o prezint unele In ra port cu celelaite. Cum nevoile sociale, care exprina cererea de resurse financiare de la fondurile publce, intrec cu mult resursele posibile de procurat pe plan natio- nal, adica oferta de resurse financiare, este necesar ca autortatile publice com- petente sa trieze cererile formulate de organele centrale gi locale abiltate gi s8 sta- bileasca ordinea de prioritate In satistacerea lor in functie de anumite crite Distribuirea resurselor financiare reprezints, d2 fapt, dimensionarea volumulul cheltuelilor publice pe cestinati, si anume pentru: a) Invatamant, sanatate, cultura ») asigurari sociale 5 protectie social, c) dezvoltsi colective gi locuinje; d) aparare rational e) ordine public; f) actin! economice: g alte actiuni, h) datorie publica, In cadrul fiecérei destinati, resursele se defalca pe bevefician, obiective gi actuni In tanle dezvoltate cu economie de pia, [a finantarea din fondurile publice 2u priortate actiunile cu caracter social-cultural (cele dela Iiterele a-c), apoi cele pri- Vind ordinea interna gi apararea tani, cheltuielile pentru actiuni economice ocupa Un loc seoundar. In schimb, in tare in curs de dezvoltare, actiunlle cu caracter economic se bucura, de regula, de pricrtate, In raport cu cele sociale, Agadar, flu- utile de resurse financiare sunt orientate catre sfera productiei materiale, res- Pectiv cétre sfera nematerial, In proportie mai mare sau mai mica, dupa caz, Aceste fluxuri de resurse financiare iau forma cheltuililor pentru: a) plata sala- rilor gia altor drepturi de personal, 6) procurari de materiale gi plata servicilor, ©} subventii acordate unor institutt publice gi Inreprinderi, d) transferuri catre diverse persoane fizice (pensi,alocati, burse, ajuioare etc); e) investi gi rezerve materiale etc. Pe calea cheituiellor publice se completeaza astfel resursele financiare ale agenfior economici, ale institutilor publice i ale persoanelor fzice care servese pentru dezvoltare sau consum Dinjarea resurselor financiare de la fondurile publice catre diversi beneficlar se realizeaza tot In procesul distribuini si redistriouiri produsulul intern brut care are loc Intre stat $i diverse persoane juridice gl fizie.CContinutul economic gfuncilefranfelor publoe $7 Prin urmare, constiturea gi dirjarea fondurior publice de resurse financiare con- stituie un proces unitar gi neintrerupt care se realzeazé cu ajutorul functiei de re- partie a finanfelor gjoaca un rol important in Inféptuirea reproducriel sociale large. Distribuirea gi redistibuirea produsulul intern brut, mijocte de finante, se infap- tuiese in cadrul aceleiasi forme de proprietate (prelevari de resurse de la unital de stat la fondurile publice i, respectiv, transferuri de resurse de Ia aceste fonduri la Lnitati de stat) sau cu schimbarea formei de proprietate (preievari de resurse de la Lnitati economice orivate ori mixte) si de la populatie la fondurie publice, si, res pect, transferuri ce resurse de la aceste fonduricatre beneficia din alte sectoare sociale 5i populate. Importanta funciei de repartitie a finantelor publice trebuie apreciata prin prisma dimensiunil transferurlior de valoare operate de la diverse persoane juridice si f- zice la fondurile public gi de la acestea catre diversi beneficiar. In concitile unui ‘anumit produs intern brut, marimea resurselor prelevate la fondurile publice este invers proportional cu marimea resurselor rmase la dispozitia persoanelor jur- dice gi fizice dupa plata sumelar datorate pentru satisfacerea nevoilor proprii de dezvoltare gi consum, Aceasta, deoarece transferul de valoare restrange defintiv patrimoniu persoznelor juridice gi fizice In cazul platilor nerambursabile si fara Ccontraprestajie, respectiv limiteazé temporar dreptul de dispozitie al acestora ‘asupra sumelor Incredinjate statulu cu tilly de Imprumut, garantie etc Judecénd lucrurile la scar& nationala, observam c8, pe masura ce creste volu- ‘mul fondurilor pubice, sporesc si posible autoritatior publce de satisfacere a evoilor sociale. Aceasta, deoarece transferurle de resurse de la fondutile publice catre diversi beneficiari majoreaza disponibiitajile banesti ale acestora, ampit- candu-le posiblitaile de dezvoltare si de consum. Minusul de resurse inregistrat de platitorii de impozite, taxe, contributi, varséminte de veniturietc., devine plus de fesurse pentru beneficiani de alocaji’ bugetare pentru investti, intretinerea si functionarea institufiler, suoventi pentru anumite intreprinderi si, respectiv, de pensii, burse, ajutcare ete. pentru populate. De vreme ce la scard naljionalé volumul resurselor prelevate la fondurile publice este egal cu cel al resurselor distribuite de la acestea, s-ar putea crede c& redisti- buirea milocta de fnanele pub nu nflenteeza procesulrepeductii sociale ‘nu modifica proportile In economia nationala. In realitate, chiar in concitile egali- {2ti dintre prelevari gi distribuir, au loc importante mutati intre sferele de activitate, intte ramurie si subramurile economice, Intre sectoarele sociale, intre zonele geo- agrafice, ca si Intre membri societafi ‘Aceasta pentru simplul motiv c8 persoanele juridice gi fizice, care beneficiaza direct sau indirect de pe urma cheltuililor publice, nu sunt (Intotdeauna) aceleasi ‘cu persoanele care au particioat la constituirea fondurilor publice. Sau chiar daca unele dintre ele sunt si platitoare gi beneficiare, intre sumele cedate statu si cele primite de la acesta, sub forma de bani, servicii sau avantaje in natura, nu exist o ‘corespondenja. De altfel, resursele prelevate la fondurle publce se depersona- lizeaza gi nu Se mai poate stabii ce destinatie au capaitat impoztele incasate de la persoana x sau dea Intreprinderea y. ‘Se poate afirra Insa, fard exagerare, c& prelevarile de la ayentii economici si persoanele ocupate in unitati din ramurile productiet materiale fac posibila func- tionarea instituilo: publice §) retribuirea persoanelor ocupate in sfera nemateriala Prin facilitate financiare acordate (reduceri sau scutiri de impozite, credite cu dobanzi subventicnate etc.) sau prin fnanare directa de la buget (pentru obiective58 _Finanfe publice economice, infrastructtr8, actiuni de protectie a mediulul Inconjurator, cercetare stint, formarea sau recalificarea muncitorlor etc.) se asigura dezvottarea $i Mmodernizarea _unor ramuri (subramuti) economice de interes. national, protectia ‘medivlui, limitarea efecielor crizei economice, reducerea gomajului etc rn transferuri de resurse financiare de la fondurile publice centralizate catre Lnitatile administrativ-tertoriale, diferentiate in functie de potentialul economic al ccelor din urma, se urmareste lichidarea treptala a rémaneri In urma sub raport ‘economic gi social a unar zone geografice sau local Prelevarle mai man de la persoanele cu capacitate de platd ridicaté asigura satisfacerea nevoilor de invatamant, ocrotire medical, protectie sociala, locuinte etc. ale persoanelor cu venituinsufciente sau far venitur ‘Aceasta inseamna cd prin intermediul finantelor publice se realizeaza o larga redistribuire a ventturlor intre membrii societati, In scopul corectarii inegalitatilor flagrante existente inte indivizi, asigurarii unor conditi deme de viata pentru toti cetateni tari acd intr-un anumit context intemational se considera priortare dezvoltarea $i modemizarea cailor ferate, a porturilor ori a drumusilor, aceasta va face necesar& fedimensionarea chettuellor de investii pe ramuri gi subramuur, Asemenea redis- tribuire de resurse financiare, prin intermediul finantelor publice, desi se face in ccadrul volumului total a formani brute de capital fix, ea produce modificari impor- tante in structura fondului de investi, cu efecte deloc neglijabile asupra produsulul intern brut Un alt exemplu. In canditile in care la un moment dat se constata c& starea de snatate a populatiei pe ansamblu sau pe anumite grupe de varsta este ingriora- tare, c anumite categori ale populatei (pensionari, persoane cu handicap, orfani etc.) sunt lipsite de protectie sociala corespunzatoare, c8 gradul de cuprindere a opulatiei scolare in diverse forme de Invatimant este mult sub cerinfele econo- miei sau c echilibrul ecologic este grav ameninfat de defrisarea fara noima a pa- ddurlor, de poluarea apalor gi a atmosferel sau de degradarea solulul, apare ne- cesitatea imperioas’ a redirjri fluxurior de resurse financiare. Rezolvarea acestor probleme de important majord face necesaré fie majorarea prelevarior Ia fondurie publice, fie reconsiderarea prioritijior $i a optiunilor, avand ca efect modificarea fluxurior de resurse financiare de la fondurie publice catre diversi beneficiar. In cadrul unui anumit volum al produsului intern brut, poate s& apara nu humai necesitatea redimension@rii cheltuielior publice ce se finanteaza din fondul dde consum social, dar gi a restrangerii cheltuiellor publice de capital (investi), Pentru majorarea corespunzatoare a cheltuielilor publice de consum, Toate acestea demonstreaza c8 importanta functiei de reparttie @ finanjelor ‘trebuie apreciata i prin prisma mutatilor care se produc In economie In urma ‘ransferurilor de resurse financiare, a efectelor economice, sociale, demografice, ‘eoologice sau de alld naturd produse de acestea, Cele aratate pana aici se refera la redistribuirea, cu ajutorul finantelor, a produ- ‘sului intern brut pe plan intern. Deosebit de aceasta, adesea se produce 0 redistri- bbuire a resurselorfinanciare pe plan international. Este vorba de: 2) primirea de imprumuturi exteme care, pe de o parte, completeaza resursele fnanciare public ale {ari considerate, iar pe de alta, antreneaza cheltuleli publice ‘cu rambursarea ratelor scadente gi plata dobainzilor gi comisioanelor aferente; ») acordarea de imprumuturi externe care, pe de o parte, antreneaza pli din resursele financiare putlice ale tari considerate, iar pe de alta, genereaza IncasariConfinutul economic $i funcileanfelor publice 59 Apiirare baze miltare pe tenor strane = partciparea la blocus miltare — partciparea la conficte mitare “lchidarea urmarlor rAzboaielor Ondine publics ~ institut de ordine publica gi socurtate ~ scol primare, generale, cee > Educatie ~ Universita gi colegi inettute de cereotare fundamentalé institute post universtare Total chetuol = spitale gsi publice + Sandiate = uni proflactice, antiepidemice etc institute de corcetiri = dagnostice = pentru medic de fami + Securtate ~ asistenfa social socials = esiguran sociale si bunastare — protecte sociala ‘2ctiunl tn favoarea unittilor economice de stat gl ale unitjor private din unele ramuri feconomice: combustibi i energie: agrical- ‘urd, miner, industri si construct, trans- port gicomunicafi ae afaceri economice = subventi peniu export + Actiunieconamice — participarea la organisme intemajonale ~ partiparea la socita internationale = ehettuiel de corcetare In domeniul > Locuinfe si servic — loeuinga gi ntetinares lor comunale = spati de agrement inet de cult — Recreate, institu sl acjuni culturale cuitura$ feige ——-— spatil de agrement Alte chetuel Fig. 6.3 Clasifcajia ONU a chetuislor pubice pe baza criteulu functional136 _Finante publice In Romania, cuprinderea In buget a cheltuelilor publice se analizeaz la crite- rile utlizate in clasificatile O.N.U., folosindu-se urmatoarele grupari a) clasificatia ‘economica; b) clasificala functional; c) clasficatia administrativa; d) clasificatia pe ssurse de finantare, Tncepand cu 1 ianuarie 2006, in Romania, clasificalia bugetaré a cheltuielilor publce se prezinta astiet = dlasificatia economic’, conform tabelulul 5.1: = clasificatia functionala, conform tabelulul 5.2 Tabetul 51. revazute in clasificatia economic Coat Denar ‘A CHELTUIELI CURENTE (Cod 01) f 10 | Till cheltui de personal 20 | Till I= bunur i servic | '30/| Til il dobainat 40/| Titul = subvenfi '50/| Tilul v= fondurl de rezenvt 51 | Tilul Vim trensferur inre unl ale administra pubice 5 | Titul Vil alle vansterur 57 | Tiul Vil assten|a socialé 58 | Thu k= alte cheltuiel B. CHELTUIELI DE CAPITAL (Cod 70) 71 | Til X~ active nefinanciare 72 | Til XI~ active fnanciare ——7é | Till XI Fondul Nafjonal de Dezvaliare © OPERATIUNI FINANCIARE (Cod 79), [20 itu Xi —imprumutur 81 | Til XIV rambursan dé Gedo D_REZERVE, EXCEDENTIDEFICIT (Cod 89) ~ 90 | Tilul XV = rezerve, excedenteldefct Clasiticatia economic’ araté natura cheltuiellor finantate pe seama resurselor financiare publice, In acest fel, se poate stabil: ce ponder! dejin cheltuelle curente, incluzand si subventile, transferurile, dobanzile la datoria publica gi rezervele, in totalul cheltuieilor publice; ce ponder! detin chettuialle de capital, care este pon- derea imprumuturilor acordate; cdt reprezinté rambursarile de credite, dobanzile gi comisioanele aferente. Parlamentul poate interpreta rationalitatea decizilor quver- amentale privind repartizarea resurselor financiare publice pe destinatile economice, Clasificatia economica este primul eriteriu folosit in prezentarea general a Chettuielor publice. Ea este folosita apo! in forma incrucigata (fig. 6.4) in stuctura specifica a clasificatiei functionale pe care o detaliaza cu scopul de a evidentia Continutul economic al fiecére! subdiviziuni definite din punct de vedere functional Astfe, fiecare parte a cheltuialior functionale cuprinde repartizarea acesiora pe critenl economice (cheltuieli curente, cu subdiviziuile lor, cheltuieli de cagital, cu subdiviziunile lor, rambursari de credite externe, cu dobanzile $i comisoanele aferenta), De asemenea, clasifcalia economic’ eerveste la detalierca cheluiclilor Pe capitole, subcapitole, articole de cheltueli si alinite, Pe structura clasfcatie} Principatele tiuri de chert indeatotioneconomice se definesc si conturile In contabilitatea public’, care reflect’ rezultatele executiei bugetare. In cadrul clasificatiet functionale a cheltuiellor publice din legea bugetulul de slal pe aitul 2007, avestea se yrupeac’ ast Tabolul 5.2 Principalele capitole ale cheltulelilor publice provazute in clasticapiafunctionala Coats Denurifea nastier PARTEA | - SERVICII PUBLICE GENERALE (cod 50) ‘i | Autor publce siacjunl exieme 53 | Cercetare fundamental si cercetare dezvaliare 54 | Alle servci publice generale 55 | Dobanai 56 | Trensferuri cu caracer general ine dite rival ale adminsiatet_ PARTEA A ll-A~ APARARE, ORDINE PUBLICA SI SIGURANTA NATIONALA (cod 58) 60 | Aparare ‘81 | Ordine publ i siguranfa najonals PARTEA Alll-A ~ CHELTUIEL! SOCIAL-CULTURALE (cod 64) 65 | lwtimant ‘66 | Sénétate 67 | Cultus, rereere greta (68 | Asiguré gi asisten{s socialé PARTEA A IV-A = SERVICII §I DEZVOLTARE PUBLICA, LOCUINTE, MEDIU SI APE (cod 63) 70 | Locuinje, eevici 74 | Protectia mediulut fezvolare publica PARTEA A V-A ~ ACTIUNI ECONOMICE (cod79) '0 | Actiuni generale economice, comeriale ide mune’ ‘81 | Combusibil gienergie x 82 | Industria etraciw5, prelucare gleonstoctl '3_| Agriculura, sivculura pscicutura gi vandto ‘84 | Transportur 185 | Comunicati '86 | Corcetare si dezvoltare i domeriul economie ‘87 | Ato actuni economice PARTEA A VII"A~ REZERVE, EXCEDENTIDEFICIT (cod96) ‘97 | Rezerve ‘98-| Excedent '99-| Deficit CClasiticatia functional reflect gruparea cheltulelilor publice in ‘unctie de ‘eategerile de bunur, servi, activtat, obiective ale poiitcilor statului, prin care cesta Igi Indeplineste functile In cadrul societati. Clasificatia functionala este ‘detaliatd cu clasifcatia economicd, ce red& continutul economic al fiecérei ‘subdivziuni functioanle, Inserierea cheltuicior publce in buget se efectueazé conform principal _choltuelte sunt imite maxime’. Nivelul chetuelior aprobate de Parlement, ca imta maxima, poarté denumirea de crete bugetare138 _Finante publice 2 Ao aa | erry Aci ‘Sursa: Manvaiul Fendulu! Monetar Intemational Fig. 54. Clasicata inrucigaté evidentiazl detoltfunctito statu! 'pe baza confnutulul economic al cheltuielior publice efectuato Clasfictia administrativa sau institutional se utiizeaza la reparizarea fonduri lor pubice in cadrul clasficatei funcfonae, 'aivelul ordonatotior de credito principal (gradu), adic la nivelulinsttutilor pubice care nu sunt subordonate Aitor insti, Este de competenta acestora $8 sigue repartizarea cheltuellor publice in cacru clasfcati functonale gi economice cate ordonatoi de credite bugetare de gradu! Il (secundar), iar acesta, la randul ler, cite ordonator de credite bugetare de gradul III (tertiar). in cadrul bugetulu, chetuielle publice anexate la bugetul de stat gi la ake bugete, se grupeaza si dupa sursele de fnantare, ste: a) din bugetul pubic (Cx): ®) din venitur propri ale nsttutilor pudice (Cy); ) din intr anuale de credit extere (CRe,) di din fonduri exteme nerambursabile (Cian), Astfl, chetuelie pubice totale (C,) efectuate fa nivelul administrator publice se slabiesc prin insumarea acestor componente, conform relate Cop = Cas + ORae + Cap + Cre‘Sistemul chetietior publice 139 5.3. Nivelul, structura si dinamica cheltuielilor publice 6. Nivelul chettutelilor publice Nivelul cheltuitilor publice totale gi al diferitebor categori de cheltuiell se apreciazd atat static (la un moment dat), cat gi dinamic (in evolute pe o perioada de timp), pe baza urmatorior indicator 41 Volurul cheltuietor publica, in expresie nominala si rela 2, Ponderea cheltuiellor pubice In produsul intern brut 3. Volumul chettuielior publice ce revine in medie pe un locuitor. © analiza aprofundata @ cheltuelior publice serveste la caracterzarea pot bugetare a fiecarui stat in difente perioade de timp. Aprecierea efectelor inter- vente! statului in viata social gi in économie presupune cunoasterea, mal inti, 2 volumulu’ cheltullior publice efectuate de organele centrale sf locale de stat din fondutie publice de resurse fnanciare. ’Acest indicator reprezinta volumul cheltuielor publice tn expresie nominal (In prejunile curente ale anului consideret, in moneda nationala) si 11 notam C," Deoarece preturile curente sunt influenjate de inflate, pentru exprimarea efortui financiat real, cheltuelie publce se recalculeaza in prefur constante, care exprima vyolumul cheltuilior publice in expresie real, pe c2re il notam cu C,.. Transfor- mmarea valonlor din prelun curente in preluri Constante se efectueaza cu ajutorul indicelul PIB deflator, care m&soar’ modiicarea nivelului general al preturiir In nul considerat, 0 sau 1, fat@ de anul de baza, pentru preturile constante, notat cst. Indicele PIB defiator este calculat conform relate: pou = PIBo/ PIBaa * 100; Ire = PIB; I PIB ex * 100, ‘n-care: IPaea = indivele preturlor anuluiO faté de anu cst Ipjea = indice preturior anulul 1 faté de anul est Relatile de calcul ale cheltielor reale sunt bp = CP! poe Cpr = Cpr! IPs, Incare ipo = chetuetile publice reale ale anvil 0; C’py= chettuielle publice reale ale anului 1 Indicatorul cheltuieli publice In expresie nominalé sau realé este util pentru a reflecta volumul acestora, in moneda nationala si se-veste la efectuarea de analize pe plan intern, national. nu are putere de comparetie international Indicatorul care poate exprima 0 caracterizare a nivelului cheltuielilor publice si fa dinamici acestora In fiecare stat, inlr-o anumita perioada, este ponderea Chettuielilor publice in produsul intern brut Calculul se efectueaza pe baza relate! C,P/ PIB" * 100, sonderea cheltulelilor publice in produsul intern brut; C,"'= cheltuielle publica in expresie nominal (in preturi curente): PIB = produsul intern brut in expresie nominal (in preturi curente) Un alt indicator sugestiv Il constituie cheltuilile publice medii pe un locuitor, exprimate in dolari §,U.A, (pentru comparabiltate internationala) sau euro (pentru comparabiltate europeana) i se calculeaza pe bazarelatie140__Finanje publice Cpe = C'p, In SIN = Sloe Sau Cy py NEIN = Glog = cheltuieli publice medi pe un locuitor, ci, in $ = cheltuielle publice, exprimate in prefurle curente ale anului, recalculate Tn $, pe baza cursului de schimb (moneda nafionala ce revine la un dolar SULA); Cp, in € = chettuelle publice, exprimate In €; 1umrul de locuitor ai anului pentru care se efectueaza caleulu; '» in $= "y= numarul de unititimonetare nationale /§ In tabelul 5.3 sunt prezentate ponderile cheltuelir totale ale bugetului general consolidat in PIB, in farileluate in studi Tabet 53 Ponder cheluielorpublie ale bugetull general in produsul inten brut nae slectat, In nl 2008 “in procnt- Se] van | aw [FRB] [wor] tos | mw SE Bias dona 74 Wana aoa oT SUA HOSE 7 [ Isla 2005-278 2 | Japenia "205-348 16. tn ‘aos Sale nie UE 17 [tai 00838 5 at rosa 0 ate ‘oases a Ba oss 19 | eepsuruar— [ates [a5 seas sas] [ao [tents [anos [aa Bf cee 35a 21 | Ors 08a 7 Rap CoE sate 22| Peon ‘ots _[ais | aremarea | “2005 _| “5233 23_| Porugata 05-445] 9 | Estonia 2005_| 235 24 | Romania wood [285 1¢_| Fintanda 2005 | 504z 2 soe oe a v1 | ani 8) arf sie fs |- eo 12 | Geman — [ame [ar alae? 13, | Grecia 200s [457 26 | Urea L} e ‘Nota: PentuRomani, calcuele s-au efectuat pe bazaraportic statistice ele ME F, 2006, Surse: Calculat dup’ Govomment Finance Statistics Yearbook, 2006 $i Intemational Finance Statistics Yearbook, 2006, Analiza comparativa, pe grupe de tari, a datelor din tabelul 5.3, sonduce la 0 ‘serie de aprecieri, Ponderea in produsul intern brut a cheltuallor publce efectuate din fondurie bugetului general consolidat este diferita, find influenfata tn primul rand de nivelul de dezvoltare al fiecdrei ri, dar gi de proportile sectorulul public ‘ald de cel privat, de gradul de interventie a statulul in viata economics si socials, de gradul de indatorare gi de alt factor. Pentru o astfel de analiza redam, in tabelul 5.4, nivelul produsului ntern brut pe {ocuitor, in acelasi an, in rile selectateSistemul cheltuetor publiee ML Totour 54 Aiell PIB pe lctitr ne slat, nan 2005 wel Tor poi |e neat | Toa pos | “be 7 SUA 2005 | 47 873 " aE ae ee 2 | Canada aon] [44 [tenia oot) 3 [ms [or rao [vena Pate) igen [aor 782 5 | Belgian 2006 [33 736, Polonia 2005 | 7 854 [Bags —— as | 07 Pomp —[-aoefarene 3 Bonnar —| soe fares Sica sear $f enema —[ aro Sevens 2008 [arate o-| Fads —[ so-so on ns [ at 7 ioe = fos ae 12,_| Germania ‘2005 | 33800 [25] Ungaria 2005 | 158iE | Sursa: Calculat dups Govemment Finance Statistics Yearbook, 2006 $i Intemational Finance Statistics Yearbook, 2006. Din tabelele 5.3 $i 6.4. rezults urmatoarele concluzi! = in general, ponderile in PIB ale cheltuiellor publice sunt situate la peste 30%, tinzand, in unele state, peste 50%, =" cele mai mari ponder, cuprinse Intre 41% si $4,9% se intalnesc la state dezvoltate, cu PIB pe locuitor de peste 30 000 $, = In {rile recent intrate in Uniunea Europeana (Estonia, Letonia, Romania) ponderile sunt, in general, mai mici, sub 32%, acestea avand gi PIB pe locuitor mai mic, —_ alte {ari recent intrate in U.E. (Ungaria, Republica Ceha, Polonia) au ponderi {in PIB mai mari, chiar la nivelulfarlor dezvoltate, de peste 40%, coroborand si cu nivelul PiBylocuitor, de peste 10 000 5. Tobelul 55. Ponderea in PIB a cheltuielilor publice totale consolidate ‘ale Roménie in anil 2003 - 2008 ‘ani —[ 205 | 7008 [2005 [2008 —) [2a I ‘Sursa:Inormati curente ale Ministerui Economiel gi Finanfelor, 11.10.2007, in Romania, ponderea cheltuielor publce totale consolidate in produsul intern brut este de peste 30%, inregistrand 0 tendinta de crestere in perioada 2003 ~ 2008. in comparatie cu alte tari membre ale Uniunii Europene, ponderile sunt mai mici, ceea ce Inseamna c8, odat& cu cresterea PIB, va fi posibila si cresterea nivelului cheltuielior publice, in perspectiva anilor urmator142 Finante pubiice 5.3.2. Structura cheltuielilor publice Analiza cheltuietilor publice ale unel tari poate fl efectuatd din punctul de vedere al structurit lor pe diferite categori potrvit unui anumit criteriu de clasificare (specific fiecdrei tari gi cu valabltate general’ In cadrul organismelor internatio- hale). Cele mai importante grupari sunt, aga cum s-a subliniat anterior, clasficatia ‘ecoromicd gi cea functional Jn acest scop, este necesard stabiliea ponderil (greutati specifice) a fecarel catego de cheltuieli publice in totalul acestora, pe baza relate} 0:2 2.400, in care ®5C,y= ponderea categoriei de cheltuieli publice i, in totalul cheltuielilor publice; Gx cheltuelile publie ale grupai Gp= chettuielle pubice totale 1. n grupari de cheltie Cu ajutorul ponderior "Cp, se poate stabil in ce proporie au fost orentate resursele financiare ale stall spre anumie obiectve: sociale, adminisrative, millare, economice ete. Determinarea structuttcheltuieitor publice serveste, de asenenea, la urmarirea in dinamica a modifica optunlor bugetare sau extrabu- getare ae statelor. Totodata, pe seama structurii chetuiellor se pot efectua com- para Inte statele cu niveluridfeite de dezvottare th tabelul 6 este prezentata strctura functionala a cheltuieilor bugetelor generale, int-un numar de 28 {Sri selectate, in perioada analizata (ultimul an raportat) ‘Analzand datele din tabelul 66, rezulté c8 cele mai mari ponder! In totalul bugetelor generale sunt detinute de cheluitile cu securiatea social, Inte Kmitele vata de la aproximativ 20% in SUA, la aproximativ 30% In Canada si peste 30% in Japonia. In tare membre ale Uniunii Europene, pentru aceeasi caracteristic, varie sunt cupinse inte 25,5% (in Letonia) si 47% (in Germania). Ponder apreciabile detin i servcile de sénatate (In general peste 12 ~ 19%), aproximativ la acelasi nivel cu cel al servicilor publice generale (in majcttatea t2rinr, peste 10%). ‘Actiunile economice au ponderi foarte variate, dar se siueaza, in general, sub 15%, Peste acest nivel sunt cele din Republica Cena (17,3%), Letonia (16,1%), Romania (16.4%)amie} L 5 meget144 Finante publice SS Jn Romania, structure functionala 8 cheltuetlor bugetului central cansoldat, in perioada 11995-2002, este redats in tabell 5.7. Tabolut 57. ‘Structura functionala a cheltuieilor bugetului central consolidat al Romanici in perioada 1985-2002 (ani eolecfionati) = Inprocente ~ ‘nul [Tela | Seve Api | Oraine | Eaves: | Sana] Soeur | Tee] Rahn | ate eretu-| pubice | rare | itema| je” | tae | state | goep. | esono. | achun ‘sh_| generale ise Taso S's Per as es es ES a A 2002 [400 [Fie er fes paz —prs [ase s— isa | 2 Sursa: Calculele sunt efectuate dupa datele din Government Finance Statisties Vearbook, International Monetary Fund, 2001, 2002, 2006, Din tabel rezulta ca cea mai mare pondere o au cheltuielile cu securitatea social (Intre 26,2% 51 33,5%), umate de actiuni economice (int 13,9% $i 23, 1%), armata (Intre 7,6% si 15,5%), educate (Inte §,8 si 12,1%), In tabelul $8 este prezentata structura economica a chelluelilor publice ale bugetelor centrale censolidate intr-un numar de 27 de tari selectate Tabelul 58. Structura economica a cheltuielilor publice ale bugetelor generale, in anul 2005* = in procente ~ twa | ana [row | Sass] a’ | cami goo | S4uer | Siz | Somes ” eo | om foes | 08 | em Sidenote SUA | 208 Dera ee [ae asa z Tipons [aes [oo [ve ae-[—a PC aig PAs To 3 a 7 Belg —[ 05 [0 33 Be te Bogs — Pane [0 ef ar en Cane] anne | Tse 753] Germans 205 | Yo ar asa a eT to aor} a} oo wag 180 7 ae—[ it = [gree ror [2 Ee art ui Poor woo aera | 12 oSistemul cheltuettor pubice 145 sar | an from | Se | Mise | Copel) ees | SP | Sa | Soca | eres oo | oa | | om | “00” | Mos) [Feo ae [aes | a ae Secs [ame inet es [ia ae{ set te fae fot Sen ise os ort we tetas eet ar is Seta [aes ior aes tae pester fa fe Tt ema [ame [tesa ee | es bse tar DD et Pa oti: * Pentru fale care nu s-au regasit cu date in anul 2005, s-au Iuat date ale ultima an raportt ‘Sursa: Calculat dupa Government Finance Statistics Yearbook, 2006. Din tabel rezulta urmatoarele aprecieri In anul 2005, in structura economica, In toate statele, cele mai mari sunt Chettuiale curente (selari + materiale + dobanzi + subventi + benefici sociale) ~Cheltuielle de capital detin propor, n general, sub 5% (exceptie: Japonia, cu 8.4%; Ungaria, cu 6,3). In cadrul chetuiellor curente, cele mai mari sunt beneficile sociale, urmate de salail gi materiale. Tabelul 5.9 cuprinde date privitoare la structura economica a chettuelilor bugetului general consolidate, in perioada 2003 ~ 2005, In Romania Tabolul 59. ‘Structura economic a cheltuililor publice ale bugetulul general consolidat al Romaniei in anit 2003 ~ 2008" . =n proconte ~ sou |S a ott sara a 2 sae P2488 onan suber seas [Mt ,| Met | am esol] "as | Ses Ta Da pas ea ae [ea cx sorr | onze [cae [70 [ame [eee 077 [05s [rao | ot woe | woo [vars [ 1err | 24s | aaa | aso | aaa [ares [105 [ne | on Sursa: Caleulat dupa datelor Ministerului Econom! gi Finnafelor 11.10.2007. Se observa ca predominante In structura sunt cheltuielile curente (salari, bunur si servic, cobanzi, subventi) si transferutle. Acestea defin ponderi de peste 50% (cheltuiell curente) gi peste 35% (transferuri). Cheltuielle de capital se situeaza la sud 12%, in intervalul de timp analizat O analiza concreté a acestei structuri Ccomporta cunoasterea factorlor care au influentat polite bugetare aplicate