You are on page 1of 3
Opera tui C.V. Gheonghin: La Vingt-cinquiéme Heure (1949) La seconde chance (1952) homme qui voyagea seul (1954) Le Peuple des Inmoriels (1955) Les Sacriiés du Danube (1957) ‘Saint Jean Bouche d'Or (1957) Les Mendiants de miracles (1958) La Cravache (1960) Perahim (1961) La Maison de Petrodava (1961) La Vie de Mahomet (1963) Les Inmortels d'Agapia (1968) La jeunesse du Docteur Luther (1965) De la 25e Heure &l'Heure éternelle (1965) Le Mewrire de Kyralessa (1966) La Tunique de Peau (1966) La Condottera (1967) Pourquoi m’a-t-on appelé Virgil? (1968) La vie du Patriarche Athénagoras (1969) Lespionne (1973) Diew ne regoit que le dimanche (1975) ‘Les incomnus de Heidelberg (1977) Le grand exterminateur (1978) Les amazones du Danube (1978) Diew & Paris (1980) “Mémoires: Le tamoin dela vingt-cinguiéme heure (1986) Cel de-al treilea volum al Memoriilor Emile Magra {in anul 1980 apirea romanul Dumnezeu la Paris, {in care ne este prezentat un preot al Bisericii todo xe Romine din Paris ~hir{uit ~ deoarece se presu- ppunea af unul dint agentii Securit; 0 atmosfers impregnaté de spiriualitate pe un fundal de spionaj ‘ce amintea de Graham Greene, scriitor drag autorului Este ultimul roman publica de Virgil Gheorghiu. Nu ‘insa si ultimul pe care I-a scris, de curdind find des- copert un manusers inedit din 1985, Initulat Dracu- lain Carpayi, romanul deserieluptaerineent dusi de hhaidueicu o putereoarba si totalitara, intro lume ce tw ar putea si nu aminteascd de cea al lui Panait I~ ‘wai ori de universul romanesc al lui Ismail Kadare. CChiar daca Virgil Gheorghiu pare afi renunjat la acest gen litera apesta nu s-a petrecut pentru ci mu- Jui romaneased -ar fi pis, ci pentru cd i-apro- pus si se lanseze, la inceputul anilor *80 din secolul ‘accu, in coca ce seritorul # considerat a fi marea sa ‘oper: redactarea proprilor Memori, ce urma si eu- prind, in final, sase or sapte volume. {In 1986, lui Virgil Gheorghiu, in vérstt de 70 de ani fi apareprimul volum de Memori, ce are ca sub- titly ,Martorul Orei 25”, Cartea este salut imediat 5 runara ‘dup aparifie de catte Alain Peyrefitte, care vorbeste cde un imn al libertifii unui romdn inte-un exil sfisi- at de istorie”. O veritabild elegie a Moldovei natale, acest prim volum descrie eopiliria autorului, anii de fotmare, primele sale arme ca poet si jurnalist la Bu- ccuresti, Fervoarea narafiunii fine literalmentecititorul cu rasuflarea tfiatd, acesta asteptind cu neribdare ur- ‘marea povestirii autobiogralice a fiului preotului de fara dintr-o localitate siracd de la poalele Carpajilor, ajuns, dupa o celebritate precoce in fara sa, patru ani «de inchisoare in paisprezece lagire americane si dup ce trdieste tragedia acelor milioane de persoane ,de plasate”, dupa terminarea celui de-al Doilea Riizboi Mondial, autorul celui mai important best-seller de imediat dupa razboi. Moartea autorului va intrerupe acest proiect de am- ploare. Virgil Gheorghiu se stinge pe data de 22 iuni 1992, lisdind aproape de final manuserisul celui de-al doilea volum al Memoriifor, la care va luera, vreme de doi ani, sofia sa, prezbitera Ecaterina Gheorghiu, Ispita libertayi avea si apara in 1995. Cel de-al doi lea volum de Memoriireia, din jurul datei de 23 au- gust 1944 —zitrista in memoria romnilor - firul po- vestirii din primul volum apairut cu noua ani inainte si se opreste patru ani mai tirziu, cdnd, impreund cu sofia sa, seritorul, avind manuserisul Orei 25 in bu- zunar, intra — pe jos — clandestin in Frans, Nu putem, evident, decat si ne exprimdm regretul 8 Virgil Gheorghiu nu a reusit si duca la bun sfirgit, proiectul siu si c& cititorul rimine adéne frustrat de faptul cd cel de-al treilea volum al Memoriilor nu va ‘mai vedea vreodatd lumina tiparului gi acesta at fi 6 putut, fir indoiali, cuprinde date despre neasteptata sa celebritae datorata apartiei Ore 25, salutata de un ‘Albert Camus oti un Raymond Aron, ori despre vio- lenta polemici care avea si izbucneased imediat dup ceca in jurul trecutului pretins,tulbure” al lui Virgil Gheorghiu. Detractori sii vor fi saisicut fa apai- {ia primului volum al Memoriilor sila moartea sa de ‘i fi reprogat autorului e& nu ,s-a explicat” it” vreodata. Operativi in a-l condamna, exist, tousi, argu ‘mente putemice ca acesia 8 nu fi citi niciodath care tea Omul care clatorea singur, apaeuth in 1954 gi ca- +e poate fi considerati in mod legitim cel de-alteilea celebru volum ce lipseste din Memori desi aparut eu 30 ori 40 de ani mai devreme. Redactat in cdteva luni, inte sfayitul anului 1953 si inceputul anului 1954, in ‘urma unei edlatori incununata de sueces in Angenti- ‘na — Ia invitajia personal, desigur, @Iui Juan Peron —indata dupa inceperea violentei campanii dezn(u- ite impotriva sala instigarea revistei ,Lettres Frangai- ses" (cu accleasi procedee si aceiagi acuzatori ea gi in eazul Afacerii Kravcenko'), la pujina vreme dup aparitia romanului A dowa sansa Tnteadevie, Omul care cAldiorea singur este cea doa treia carte pe care Gheorghiu 0 publica {a gi care se doreste, dupa remarcile unei eritici, nu " Carea Am ales libertatea a Iwi Viktor Kraveenko, de- ‘masedind~ pentru prima oar dup cl de-al Doilea Riboi Mon dial ~univerulconcentatonae din URSS, aatas un uiag val

You might also like