Opera tui C.V. Gheonghin:
La Vingt-cinquiéme Heure (1949)
La seconde chance (1952)
homme qui voyagea seul (1954)
Le Peuple des Inmoriels (1955)
Les Sacriiés du Danube (1957)
‘Saint Jean Bouche d'Or (1957)
Les Mendiants de miracles (1958)
La Cravache (1960)
Perahim (1961)
La Maison de Petrodava (1961)
La Vie de Mahomet (1963)
Les Inmortels d'Agapia (1968)
La jeunesse du Docteur Luther (1965)
De la 25e Heure &l'Heure éternelle (1965)
Le Mewrire de Kyralessa (1966)
La Tunique de Peau (1966)
La Condottera (1967)
Pourquoi m’a-t-on appelé Virgil? (1968)
La vie du Patriarche Athénagoras (1969)
Lespionne (1973)
Diew ne regoit que le dimanche (1975)
‘Les incomnus de Heidelberg (1977)
Le grand exterminateur (1978)
Les amazones du Danube (1978)
Diew & Paris (1980)
“Mémoires: Le tamoin dela vingt-cinguiéme heure (1986)
Cel de-al treilea volum al Memoriilor
Emile Magra
{in anul 1980 apirea romanul Dumnezeu la Paris,
{in care ne este prezentat un preot al Bisericii todo
xe Romine din Paris ~hir{uit ~ deoarece se presu-
ppunea af unul dint agentii Securit; 0 atmosfers
impregnaté de spiriualitate pe un fundal de spionaj
‘ce amintea de Graham Greene, scriitor drag autorului
Este ultimul roman publica de Virgil Gheorghiu. Nu
‘insa si ultimul pe care I-a scris, de curdind find des-
copert un manusers inedit din 1985, Initulat Dracu-
lain Carpayi, romanul deserieluptaerineent dusi de
hhaidueicu o putereoarba si totalitara, intro lume ce
tw ar putea si nu aminteascd de cea al lui Panait I~
‘wai ori de universul romanesc al lui Ismail Kadare.
CChiar daca Virgil Gheorghiu pare afi renunjat la
acest gen litera apesta nu s-a petrecut pentru ci mu-
Jui romaneased -ar fi pis, ci pentru cd i-apro-
pus si se lanseze, la inceputul anilor *80 din secolul
‘accu, in coca ce seritorul # considerat a fi marea sa
‘oper: redactarea proprilor Memori, ce urma si eu-
prind, in final, sase or sapte volume.
{In 1986, lui Virgil Gheorghiu, in vérstt de 70 de
ani fi apareprimul volum de Memori, ce are ca sub-
titly ,Martorul Orei 25”, Cartea este salut imediat
5runara
‘dup aparifie de catte Alain Peyrefitte, care vorbeste
cde un imn al libertifii unui romdn inte-un exil sfisi-
at de istorie”. O veritabild elegie a Moldovei natale,
acest prim volum descrie eopiliria autorului, anii de
fotmare, primele sale arme ca poet si jurnalist la Bu-
ccuresti, Fervoarea narafiunii fine literalmentecititorul
cu rasuflarea tfiatd, acesta asteptind cu neribdare ur-
‘marea povestirii autobiogralice a fiului preotului de
fara dintr-o localitate siracd de la poalele Carpajilor,
ajuns, dupa o celebritate precoce in fara sa, patru ani
«de inchisoare in paisprezece lagire americane si dup
ce trdieste tragedia acelor milioane de persoane ,de
plasate”, dupa terminarea celui de-al Doilea Riizboi
Mondial, autorul celui mai important best-seller de
imediat dupa razboi.
Moartea autorului va intrerupe acest proiect de am-
ploare. Virgil Gheorghiu se stinge pe data de 22 iuni
1992, lisdind aproape de final manuserisul celui de-al
doilea volum al Memoriifor, la care va luera, vreme
de doi ani, sofia sa, prezbitera Ecaterina Gheorghiu,
Ispita libertayi avea si apara in 1995. Cel de-al doi
lea volum de Memoriireia, din jurul datei de 23 au-
gust 1944 —zitrista in memoria romnilor - firul po-
vestirii din primul volum apairut cu noua ani inainte
si se opreste patru ani mai tirziu, cdnd, impreund cu
sofia sa, seritorul, avind manuserisul Orei 25 in bu-
zunar, intra — pe jos — clandestin in Frans,
Nu putem, evident, decat si ne exprimdm regretul
8 Virgil Gheorghiu nu a reusit si duca la bun sfirgit,
proiectul siu si c& cititorul rimine adéne frustrat de
faptul cd cel de-al treilea volum al Memoriilor nu va
‘mai vedea vreodatd lumina tiparului gi acesta at fi
6
putut, fir indoiali, cuprinde date despre neasteptata
sa celebritae datorata apartiei Ore 25, salutata de un
‘Albert Camus oti un Raymond Aron, ori despre vio-
lenta polemici care avea si izbucneased imediat dup
ceca in jurul trecutului pretins,tulbure” al lui Virgil
Gheorghiu. Detractori sii vor fi saisicut fa apai-
{ia primului volum al Memoriilor sila moartea sa de
‘i fi reprogat autorului e& nu ,s-a explicat”
it” vreodata.
Operativi in a-l condamna, exist, tousi, argu
‘mente putemice ca acesia 8 nu fi citi niciodath care
tea Omul care clatorea singur, apaeuth in 1954 gi ca-
+e poate fi considerati in mod legitim cel de-alteilea
celebru volum ce lipseste din Memori desi aparut eu
30 ori 40 de ani mai devreme. Redactat in cdteva luni,
inte sfayitul anului 1953 si inceputul anului 1954, in
‘urma unei edlatori incununata de sueces in Angenti-
‘na — Ia invitajia personal, desigur, @Iui Juan Peron
—indata dupa inceperea violentei campanii dezn(u-
ite impotriva sala instigarea revistei ,Lettres Frangai-
ses" (cu accleasi procedee si aceiagi acuzatori ea gi
in eazul Afacerii Kravcenko'), la pujina vreme dup
aparitia romanului A dowa sansa
Tnteadevie, Omul care cAldiorea singur este cea
doa treia carte pe care Gheorghiu 0 publica
{a gi care se doreste, dupa remarcile unei eritici, nu
" Carea Am ales libertatea a Iwi Viktor Kraveenko, de-
‘masedind~ pentru prima oar dup cl de-al Doilea Riboi Mon
dial ~univerulconcentatonae din URSS, aatas un uiag val