Carmen lordachescu CUM AN REUSET SA SEREU COMPUNERE Clasele III-IV Editie adaugita GEDITURA CARMINIS educationalCuprins & Incep cu o poveste... Trucuri... 1. Cuvantul. Enuntul. Textul A. Cuvantul expresiv. Propozitie B. Grupuri expresive de cuvinte. Textul in poiana din padure C. Enuntul. Textul dialogat . Il. Compunerea. Tipuri de compuneri oi 1 Compunere dup’ 0 imagine sau dupa un sir de imagini, benzi desenate La pescuit Bitatul cu Pisoiul juctiug La bunica © Strang observa‘ (() Documentarea si carnetelul de insemnari (@ Aledtuiesc planul compunerii 2. Compunere dupa un sir de intrebari Toamna in gradind O poveste dragit din copiliarie 3. Compuneri pornind de la colectii de cuvinte A. Colectii de cuvinte ordonate Pregitiri de calatorie .. B. Colectii de cuvinte de compietat Jocul puilor de rindunicit Furtuna C. Colectii d Coditii cel jucitug © Plan de lupta 4, Compunere dupa un plan de idei Ningel .. Moianul Tomita, vinator .. 5. Compuneri pe baza unor cuvinte de sprijin Primavara a sosit! Parada legumelor 6. Compunere cui text lacunar Pe derdelus Portretul toamnei (in versuri) (© O partid’ de fotbal ... 7. Compunere cu inceput dat Patania lui Gigel (© 0 concluzie usor de g 8. Compunere cu sfarsit d Cioburile din dulap Excursie cu peripetii ( O incurcatura hazlie . 9. Compunere dupa o tema data .. ‘A sunat doanna invittittoare (Q Misiune esuaté ... Un puzzle salvator (90 temé cu... inspiratie .10. Compunere cu dialog .. A. AlcStuirea unei compuneri cu dialog dupa un sir de imagin 57 Gemenii, colegi de banca 59 B, Alcatuirea unui dialog dupa un plan de idei 60 Dialog cu... bucluc C. Continuarea unui dialog Sii discutiim despre cilatorie Frafii Randunel 64 Nu esti singur, codrule! 65 Serbitrile codrului 66 D. Realizarea unui dialog dupa o tema data Noul nostru coleg E, Alcatuirea unui dialog pornind de la o oper: Doi oameni de ziipada stau de vorbi ((OCcum este sa participi la poveste . 11. Compuneri pornind de la texte A. Alc&tuirea unei compuneri pe baza unor imagi Bondarul lenes .. B. Dialog imaginar pornind de la doua personaje literare Discutie intre Lizuca gi Bondarul lenes .. (QLa multi ani, mamico! Surpriza 12. Compuneri cu scop practic A. Reclama B. Invitatia C. Fluturasul (in sprijinul pl 13. Compuneri de interes personal A. Cartea postal B. Felicitarea C. Invitatia personala (prin e-mail) .. Ciclism si picnic D. Scrisoarea 14. Descrierea A. Scurta desc pe B. Descrierea unui animal de companie ‘Ara, prietena noastria... C. Portretul unei persoane sau al unui personaj literar — Mare scofala! D. Fisa de caracterizare a unui personaj — Gerilit E. Descrierea personala de tip autoportret — Autoportret... 90 F. Descrierea unui tablou din natura — Bucuriile ierni (I, 1) 91 G. Descrierea/Povestirea unei secvente dintr-un film — Intors pe do: 3 15. Exercitii de creativitate 16. Compuneri complexe (folo: el pl A. Povestirea unei intamplari trdite/imaginate, cu fragment descriptiv si dialog inclus Péidurea din viitor 97 B. Articolul de revista/ziar 98 Un gest deosebit 98 C. Scriere creativa in grup — 0 carte colectiva cu desene si jocuri pentru cole clasa pregatitoare Cartea, prietena noastra .. D. Jurnalul individual/Jurnalul Jurnalul meu Jurnalul claseifncep cu oO poveste... Ma cheamé Alexandru, dar mi se spune Ducu si am 10 ani. Prin clasa a Il-a, spre sfarsitul anului scolar, doamna ne dadea s& scriem compuneri aproape in fiecare zi. Nu pot sd spun c& ma dadeam tn vant dupa ele. Mi se parea o treaba plictisitoare si grea. Sa te Mhami sd bati campii despre tot felul de teme, care n-ar fi fost niciodata printre preferatele mele. Si cu termeni dati, chipurile, ,,de sprijin’. Mai mult ma ieurcau! Eu voiam sd scriu asa cum imi trecea mie prin cap, aveam destule idei... Dar nu iegea prea bine! Caietele mele veneau cam tnvosite de la controlul doamnei, spre disperarea mamei, tn special. Pand intr-o zi, cand doamna m-a pus sd citesc ultima compunere tn fata clasei. Ca model. Crezusem c& md cheamd sa-mi explice unde am gresit. Am tceput sa citesc despre cdinele meu, Nditd, cum ardta, cum ne jucam si ce trasndi facea cand era mic. Se facuse liniste. Toata clasa ma asculta cu interes. Cativa au chicotit tn semn de aprobare. Si iata-ma ldudat de doamna, pentru prima data. Si de colegi, in pauza. La sfarsitul orelor, cand ma intorceam acas& cu Tudor, colegul meu, el mi-a spus: — Ducule, ai dat lovitura la compunere! Cine te-a ajutat? — Nimeni, am rispuns jignit. — Nu te cred. Nu ziceai tu ca bunica ta trebuia sa stea la voi si se pricepe la compuneri? ~ Ziceam, dar n-a venit inca. — Pai, atunci, cum ai reusit? — Nu stiu, mi-a placut tema. Eu si Naitd suntem nedespartiti. Ma asteapta la poarta s& vin de la scoala. — Ai tu un secret $i nu vrei sa mi-l spui. Salut! mi-a zis Tudor si s-a indepartat tmbufnat. — Salut! Mereu md suspecta de ceva ascuns. Trebuia si-mi verific niste idei legate de compuneri. M-amgandit sa-| tntreb pe nenea Vintild, ziavistul, vecinul nostru. El putea sd ma lamureasca cel mai bine. Doar scria un fel de compuneri pentru ziar. Nu? Putea sd-mi spund niste ,,trucuri si mie. Trucuri... scriitovicesti Acest prim succes m-a indérjit. Voiam sd continui pe acest drum. N-ag fi vrut ca doamna sa considere ca a fost un accident. Doream mult sd 0 conving c& puteam si ma descurc bine la temele de compunere. Voiam sa aflu tnsa niste ,,trucuri® pe care, sigur; le foloseau gi marii scviitori. Aga cd am plecat sa-| descos pe nenea Vintilé, gazetarul. O sa va povestesc ce-am ingeles eu dupa ce |-am pisat cate 0 ord, mai multe saptamani la rand. Carnetelul cu Msemnari Cand ma vedea, nenea Vintild zambea gi ma Mntampina cu voiosie: ~ Vad bine ca vrei sai-mi furi meseria. Ce trucuri vrei sa-fi avat astazi? — N-am nicio idee pentru compunerea viitoare..., spun eu Mneurcat. — Despre ce tema e vorba? ma intreaba el, zambind incurajator. — 0 intamplare hazlie“, ti raspund pe nerdsuflate. — Nu-ti amintesti de nicio isprava facuta de tine sau de prietenii tai, care a starnit hohote de ras dupa aceea? = Stiu eu..., spun ganditor, nu prea stiu ce sé aleg. Nu mi se mai par asa amuzante acum.~ Adu-ti aminte de comediile vizute si de scene care te-au facut sa razi pe saturate la desenele animate favorite... Alege un film indragit pe teme vesele si priveste-| din nou. Dacd-ti vin idei, opresti vizionarea, fti ie’ carnetelul de tsemndari gi le notezi pe scurt. Nu trebuie s& te framanti, sa te sperii! Te agezi comod in fotoliu ca si cand ar urma weekendul gi ai dori sa te inveselesti. Cand esti relaxat, ideile vin singure, tasnesc din adancuri ca niste delfini jucdusi. Le notezi, atat! Nu stai sd le alegi, sd te tntrebi prea mult despre ele, ai timp dupa aceea... — $i cand se termind filmul? — Mai citesti o data, cu atentie, ce ai notat. Poti alege una dintre idei si apoi 0 asezi intr-un cadru potrivit, o dezvolti si... gata viitoarea compunere! - $i dacé... — Dac& nu esti multumit, mai cauti! Te uiti intro carte cu benzi desenate [a eroii comici sau reci- testi un fragment dintr-o carte cu intamplavi vesele... sau rogi bunicii s&-ti povesteasca o istorioara hazlie. Ai atatea posibilitati! $i nu uita: fiecare compunere este un prilej de a te juca folosind cuvintele, de a te bucura scviind o istovioara si de a-i face gi pe ceilalti sa se bucure de ceea ce aud. = Da..., am zambit linistit, amintindu-mi de compunerea cu catelul meu, Naita. — $i vorbeste-le tn stilul tau, de baiat de 10 ani, care a trait niste n- tamplari haioase. Colegii trebuie sai se regdseascd tn ele gi sa se tnveseleascaé gi ei. Altfel... — .. s¢ plictisesc, nu asculta, fac altceva tn banci... — Da, iar doamna tnvattatoave va ghici ca este preluata de undeva. Apropo, ai inceput jurnalul personal? — Nu ted... — Ar fi fost si el o sursd de inspiratie, din care alegeai o intamplare hazlie. — 0 s&-l incep curand. Astept o zi deosebita cave si-mi aminteascd de tnceperea jurnalului.1. CUVANTUL. PROPOZITIA. ENUNTUL. TEXTUL A. Cuvantul expresiv. Propozitia RETINE! Cuvantul expreely este un cuvant deosebit, surprinz4tor, emotionant. El ne trezegte imagi- natia, ne impresioneaza sufletul, ne provoaca emoti, ne incanta sau ne sperie. Nu este obignuit gi il folosim mai rar, pentru c& e mai special. Acest cuvant expresiv face ca ascultatorii sau cititorii 68 vada cu ochii mingii nigte imagini SQ frumoase gi emotionante. Exemplu: zdpada - omat, nea ‘ Zapada s-a agternut pe campie. (Vad un fenomen obignuit, care se intampla in fiecare iarnd.) Oméatul 6-a agternut pe campie. (Imi imaginez zipada bogata de pe intinderea campiei.) EY” TOES 1. Subliniazé cuvintele expresive din urmatoarele perechi: miros ~ mireasma campie — ses Oo vazduh - cer vant - vartej = deal - colina ploaie — potop 4 2. Alcatuieste cate 0 propozitie dezvoltata cu doud dintre cuvintele expresive de la exer- citiul anterior. Observatie: Cuvintele expresive aparin opere literare n versuri sauin prozA~ poezil, povesti, povestiri, romane. Le putem afia gi din dictionare. Lectura este principala sursa de imbogstire a $ vocabularului, de exprimare frumoasa gi nuantata. 3B. Completeazi propozitille pentru a obtine imagini sugestive corespunzaitoare celor cinci simturi (vaz, auz, miros, gust, pipait). Alege perechile de cuvinte expresive potrivite din coloana alaturata. ‘ Trandafirii cuprinsesera gradina intr-o & Ma invaluia parfumul . : suav si proaspat .». al florilor de tei. al pasarelelor valvataie rosie in urechi imi rsuna cantecul % Simteam pe frunte mangaierea padurit Fragutele erau esel si sprintar romate $i dulci Scoroasé si blindiAl. Imagineaza-ti ca esti la munte. Completeaza cat mai expresiv spatiile libere cu senza- tiile pe care le-ai putea avea. MA tolnisem pe o capita din iarba proaspat cosita. inchisesem ochii. Simteam .. (miros, pipait). . greierilor. Deschizand ochii am vazut in departare Auzeam imprejur ... 5. Scrie un text scurt despre cum ai petrecut vacanta si da-i un titlu potrivit. Observatle: 0 alt sursdde obtinerea unor asocieri surprinzatoare giexpresivede cuvinte * oreprezinta sensibilitatea ta, propriile observatii. Trebuie s4 raspunzi totdeaunalaintrebarile: Ce vad? Ce simt? Ce emofii am? Sunt foarte importante ile gi sentimentele tale personale (aga cum le traiegti gile exprimi tula aceasta vareta, nu parintii, nici fratii, nici bunici!) pentrua fi original gi sugestiv tn ceea ce sori, Nu copia in lucrarile tale cea ce citegti gi ti place. Incearca 64 transformi, 94 modifici prin propria personalitate, 64 adaptezi totullafelul tau de a vedea gi simtilumeaincon- juratoare. Astfel vei fi original, iar compunerea ta nuva finici identica, nici foarte asemanatoare cua colegilor tai. B. Grupuri expresive de cuvinte. Textul Observatle: Cuvintele igi sporesc frumusetea gi puterea de ane impresiona daca se aso- ciazai cu alte cuvinte expresive. Exemplu: frunzig bogat, de nepatruns I. Adauga o insusire expresiva urmatorilor termeni: 9g randunele iti, . 9g zumzet vesel..... 9¢ Flori gingase.. 9¢ fluturi catifelati2. Completeazi grupul de cuvinte obtinut de tine la exercitiul anterior cu o comparatie. Exemplu: frunzis bogat ca zidul unei cetafi randunele ... zumzet .. flori fluturi J. Alcatuieste propozitii cu termenii descoperit la exercitiul 2 Alege un in titly potrivit. ci- teste-le colegilor textul obtinut. Model 4 Inpoiana din padure Randunele iufi, ca sigetile, britz- deazi luminigul pidurii. Frunzigul bogat api poiana precum zidul unei cetiti. | Zumzetul vesel al insectelor risund ca o | melodie sprintara. Florile gingase sunt risipite prin iarbi asemenea unor binuti | pretiosi. Fluturii catifelati plutese ca niste | panselufe zburdtoare. Ciripitul zglobiu inveseleste pduren precum gla Textul este alc&tuit din trei sau mai multe propozitii legate prin inteles. Textul poate sf7avea un titlu care exprima idea comunicata (tema, adic& despre ce este vorba in compunere). Daca nu se indica un plan, atunci ideea se poate dezvolta liber, in functie de imaginatia ¢i sensibilitatea fiecarui elev. in redactarea textului, un rol important il au: 1. respectarea temei; 2. expresivitatea comunicarii; 3.titlul ales.At. Scrie si tu un scurt text pornind de la cuvintele de sprijin: /acul albastru, salci pletoase, nuferi galbeni, o broscuta galagioasa. Alege un titlu potrivit. 3. Ordoneaza propozitiile de mai jos. Reciteste apoi textul si da-i un titlu potrivit. Oamenii cosesc iarba inalta. Sub soarele dogoritor adie mirosul de fan cosit si de flori Fasii lungi si verzi raman culcate in urma lor. ia Cosasii sunt aliniati parca pe o linie nevazuta. C. Enunful. Textul dialogat Doua sau mai multe propozitii unite intre ele prin cuvinte de leg&turd alcdtuiesc un enunt. Prin intermediul enunturilor se transmit mesaje, se realizeaza dialogul sau comunicarea. Mesaf: Am plecat tarziu la gcoala ¢iam alergat, ca sd nu intru dupa doamna Invapatoare. Dialog: — Vai rog s&-mi spuneti pe unde sa merg ca 6 ajung la Sala Palatulu. ‘4 —Oiei drept inainte, iar la prima intersectie faci la sténga pe strada lon Campineanu gi ajungi la Sala Palatului. L. Raspunde printr-un enunt la intrebarea mamei. — De ce ai venit ast&zi mai tarziu de la scoala?2. Motiveaza printr-un enunt sau doud, aducand cateva argumente, de ce ai ales sa joci baschet la Clubul sportiv al scolii. B. Alege si motiveaza asa cum simti tu. imi/Nu-mi place toamna pentru ca .... 4. Completeaza cu enunturi textul dialogat urmator. La sfarsit, alege un titlu potrivit Este dimineata. Fetita deschide fereastra camerei, privind vesela la soarele de afara. Deodata, porumbelul care venea deseori pe balconul lor se asaza pe pervaz. Fetita: . Porumbelul: Fetita: Apoi fetita ji face cu mana porumbelului si se indeparteaz de fereastra. 5. Alcatuieste un dialog de 4-5 randuri cu titlul La biblioteca scolii. Atentie la formulele de salut, de incepere si de incheiere a dialogului. 10|. COMPUNEREA. TIPURT DE COMPUNERI RETINE! Compunerea reprezintaolucrare scrisa respectand anumite reguli,in care autoruligi exprima proprille idei, sentimente, ganduri legate de o tema, de un subiect. ET PARTILE COMPUNERII Introducerea prezinta locul, timpul gi personajele principale. Cuprineul (desfagurarea) prezintd cauza actiunii, faptele in ordinea in care s-au desfagurat gi mo- mentul cel mai dificil al actiunii, Inchelerea prezinta efargitul actiunii, impresii gi sentimente, invatatura desprinsa. REGULI GENERALE IN REDACTAREA UNE! COMPUNERI 1. Sealc&tuiegte ¢i se urmeaza intocmai un plan al compunerii. 2. Se respect partile compunerii: introducere, cuprins ¢i incheiere. Compunerea trebuie 68 aib& cel putin trei alineate (pentru partile compunerii), la care se mai adauga 3-4 alineate pentru ideile din cuprineul compunerii. 3. Personajul principal este prezentat inintroducere, iar celelalte apar pe masura ce se desfagoara actiunea. 4. Ideile din cuprinsul compunerii sunt legate prin inteles ¢i aparin ordinea desfagurarii lor. Enun- turile trebuie 6A fie clare, logice ¢idezvoltate treptat. 5. Se.alege timpul povestirii (trecut sau prezent) gi se respect pe parcursul compunerii. 6. Vocabularul folosit trebuie 64 fie variat, iar exprimarea 8 fie bogat gi expresiva. Este bine sa se evite repetitiile obositoare sau cuvintele obignuite, prea des folosite. Cuvintele ¢i expresiile 6a fie frumoase, deosebite, sincere gi, pe cat se poate, originale (necopiate). 7. Trebuie 68 spui sincer cea ce simti (impresii, emoti) gi cu ce invataminte ai ramas in suflet dup ointamplare. 8. Sestabilegte un titlu potrivit, care 94 exprime continutul, tema textului. Titlul trebuie sa fie surprinzitor ¢i sugestiv (68 fie formulat expresiv, ca 64 atraga). 9. Scrierea corecta este obligatorie: se respect regulile de ortografie ¢ide punctuatie. 10. Trebuie ca scrierea 2 fie ingrijita, ordonata, fara gtersdturi sau adaugiri scrise deasupra randurilor. 11. E necesar 6a se tind cont de agezarea in pagina: titlul se scrie la mijlocul primului rand, lasand un rand liber dup’ el; se incepe compunerea cu alineat; de fiecare data cand se introduce o idee noua sau se trece la alta parte a compunerii se folosegte de asemenea alineatul. 444. Compunere dupa o imagine sau dupa un sir de imagini, benzi desenate Imaginea sau girul de imagini infatigeaza o intamplare sau miezul unei povesti. ESTE IMPORTANT: 94 privegti cu atentie imaginea gi o4-ti dai seama: + cand gi unde se petrece intamplarea; * ce personaje participa, cum se numesc (daca nu au nume, pune-le unull), cine sunt (prieteni, colegi, frati etc); + ce fac ei; descrii actiunile lor intr-o succesiune logica (joaca volei, alearga etc.); * ce ganduri si emofii au; urmaregti ce emotii transmit prin expresia fetei, prin gesturile lor; + ce sentimente gi ce ganduri ai privind imaginea, ce invatatura iti sugereaza. De asemenea, este important: 4 ordonezi ideile intr-un plan ¢i 62 le dezvolti frumos, sugestiv; s&alegiun titlufrumos, expresiv (care 94 atraga atentia ¢i 64 indice intamplarea din imagi Model La pescuit Era odimineati cald& de vara. Tudorel, ,mare pescar, cu piliria lui verde, i luase si pe veri- sorul Mihaits la pescuit. De o ori stiteau pe marginza apei si Tudorel era bucuros c& prinsese deja cAtiva pesti. Cu ochii la firul unditei, Tudorel observa: —Se misck din nou... Pestele dX tarcoale... Mihaitd, sup&rat c& nu prinsese nimic, se th- toarse spre varul siu. Se uit lung la undita acestuia si infelese, intro strifulgerare de gind, de ce era el atat de norocos. —Nue corect! Undita ta este mai mare. De-aia trag toti pestii la tine, ti rAspunse el cu ndduf. ~Maibine fii atent la pluta! Pestele fi-a mancat ehomomeala fra st observi. Pune-i altk momeala si fiw : odie ea! O s& prinzi situ... Azi trage bine pestele! 122. Priveste cu atentie imaginea si dezvolta planul de idei, raspunzand la intrebari si com- pletand cat mai personal. Dezvoltarea planului de idei bey 4 de var.) Baiatul cu zmeul Este 0 amiazd Soarele a apus dupa varfurile * Cand? (anotimp, moment al zilei) * Unde? (tn depirtare, in apropiere) * Ce personaje apar? (Di-le un nume! Spune ce relatie ar putea fi ‘tre acestea.) ale .. . . Vintul bate, apleednd Introducere Simfim ricoarea si mirosul de cetind al in poiana din apropierea .. * Ceface biiatul inalt cuochelari? | Elaleargt.. * Cum este el? Cum alearga? + Cum este zmeul? Ce face zmeul? * Ce face prietenul siu? Zmeul se .. tot mai sus, iar coada lui Prietenul situ, . 2 o zmeul care zboara ... Pe chipurile mbujorate ale beilorsevede * Ceimpresie lasi cei doi: prieteni? + Cuma fost aceasta zi pentru cei * doi prieteni? de vacanti! ¢ 13 _. jocului, Este 021