“Ing. |. prac Lo a “Tn pte. INMULTIREA™ MILIILOR DE ALBIN Af ‘ : 7 al ed » ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA BUCURESTI 1980.Ing. 1. BARAC INMULTIREA FAMILIILOR DE ALBINE ASOCIATIA CRESCATORILOR DE ALBINE DIN R. S. ROMANIA BUCURESTI, 1980GENERALITATI Condifiile actuale de practicare a apiculturii s-au schimbat intr-o misura iapreciabilé fafi de cele din trecutul nu prea indepértat. Este nevoie ca apicultorul sé-si adapteze tehnologiile sale de lucru la situa- fille noi care au intervenit in practicarea apiculturii. In mod permanent apicultorul trebuie si se stréduie pentru menfinerea intregului siu efec- tiv de familii de albine in stare normala si activa, ceea ce nu este un Jucru toemai usor. In prezent, datorité in cea mai mare parte utilizdrij generalizate a substantelor pesticide in agriculturd si silviculturd si a aparitiei concomitent cu acestea a unor mari perioade lipsite de cules, foarte multe familii de albine sint distruse, iar altele sint in asa fel afectate incit nu se mai poate conta pe ele in productia apicola. Pe linga metodele de intretinere adecvat&%, pentru mentinerea cali- fii familiilor, un rol foarte mare il au metodele de inmulfire a fami- liilor de albine im scopul refacerii tuturor familiilor scoase din diferite motive din efectiv si pentru crearea unej rezerve oricind necesara, Fiecare apicultor in parte, indiferent de marimea stupinei pe care © deserveste trebuie s& stApineasca la perfectie una sau mai multe me- tode de inmulfire a familiilor de albine, pe care si le foloseascé la mo- mentul potrivit. Aceasta este cu atit mai mult necesarA cu cit in pre- zent se resimte o acutd lipsi de familii de albine si Ministerul Agricul turii si Industriei Alimentare a hot&rit infiintarea unor noi stupini mari in cadrul sistemelor fermelor de stat si cooperatiste. Metodele de inmultire trebuie cunoscute si adaptate conditiilor reale din fiecare unitate in asa fel ineit aplicarea lor s& dea roiuri de cea mai bund calitate in timpul optim si in numérul necesar. In lucrarea de fati ne vom referi la un numir de metode de roire adaptate diferitelor marimi de stupina si diferitelor nivele de calificare a apicultorului. ROIREA NATURALA In decursul lungii lor evolutii de-a lungul a mii si mii de ani, care a dus albinele de la insecte solitare la insecte sociale, albinele si-au asigurat sisteme proprii de mentinere a coeziunii familiei ca supraorga- nism colectiv si de reproducere a acestuia in scopul perpetudrii speciei. Sistemul de inmulfire a familiilor de albine stabilit in cursul evo- lutiei lor este roirea naturalé. Denumirea de roire vine de la una din fazele procesului de inmulfire, care se desfisoara in aer liber, sub forma unej multitudini de indivizi in zbor. In grupa de indivizi in zbor_ in afara albinelor sint $i trintori precum si una sau maj multe métci. 3Aceasti multitudine de insecte in zbor alc&tuiesc in aer o formatie glo- bulara ,roiul* in drumul sau de la stupul de origine pind la noul ada- post sau numai pind la un popas provizoriu. Iesirea unui roi si zborul acestuia constituie un spectacol demn de vazut organizat de natura insasi. Procesul de roire natural este atit de bine pus Ja punct de natura incit poate fi luat de exemplu de apicultori atunci cind se hotdrase s4-si ia asupra lor sarcina inmulfirii familiilor de albine. Prin roire natural se asigura familii noi sémftoase. In nici un caz in cuibul familiilor bolnave de diferite boli, nu se pot asigura condifiile necesare desfSsurarii procesului de roire gi ca atare acestea sint excluse automat de la inmultire. Pe de alt& parte, stringerea albinelor in ghemul rojului are ca efect o reducere a posibilitAjilor de imbolnavire (0 ste- rilizare a albinelor) — observatie care a dus la fonmularea metodei de combatere a locei americane prin transvazare dubla. Rojul natural are in componenta sa albine de toate virstele din care, foarte multe, nu au depus nici o activitate in cuibul vechi si care sint comparabile cu niste acumulatori incareati cu energie ce se va consuma cu mare intensitate in noul cuib, Este recumescuta de toti api- cultorii activitatea deosebité a roilor in culegerea polenului si nectaru- lui, in clidirea fagurilor si cresterea puietului, Roiul natural are in com- ponenta sa sio matc& imperecheatd care incepe depunerea oudlor ime- diat in prima bucdticd de fagune clidit. in familia care a roit sint asigurate toate condifiile pentru ca aces- tea si mai dea in continuare 2—3 roiuri si si supraviefuiascd dupa aceea pe baza puietului, botcilor, albinelor si proviziilor ramase dupa pleearea primului roi. Roirea natural este calea de inmuljire prin care albinele si-au asi- gurat perpetuarea speciei si este normal ca acest proces s se manifeste instinctual la toate familiile de albine, mai mult sau mai putin accentuat. Fara acest instinct de roire naturala familiile de albine ar fi fost sortite pieirii pentru c& prin schimbarea linistité a mitcilor nu se poate asigura inmulfirea si perpetuarea speciei. Este suficienté pierderea m&tcii la zbo- rul de imperechere pentru ca familia respectiva s& piara. Instinetul de inmulfire prin roire natural vine de multe ori in contradicjie cu interesele apicultorului, mai ales cu interesele sale eco- nomice care dicteaz necesitatea de a avea in momentul culesului fami- Hii foarte puternice, singurele capabile s& mobilizeze zeci de mii de albine. Roirea naturalA imparte puterea familiei intre roi si familia de baz, iar rezultatele nu mai pot fi cele scontate. Cu toaté importanta acestei contradictii, dat fiind necesitatea de a avea cit mai multe familii noi, vom c&uta si folosim si acest mijloc in scopul realizarii planului de inmultire stiind ca in anumite condifii si roli naturali au o mare eficienf& economica. Trebuie si retinem faptul cA nu pot sa roiascd decit familiile de albine sandtoase, puternice, cu provizii bogate asigurind astfel o des- cendenja viguroas&. Procesul de roire natural a albinelor in fara noastré se desfisoari in cursul lunii iunie, cu toate cd sint si roiuri foarte tim- purii la inceputul lunii mai si foarte tirzii chiar in luna august 4PREGATIREA DE ROIRE Primavara, dup& zborul de curdtire, familiile de albine cresc can- titéifi tot mai mari de puiet pe mdsura inlocuirii albinelor de iemare cu albine tinere nascute in cursul primaverii. Cresterea de puiet nu este totusi proporfionala cu cantitatea de albine tinere din cauza capacitijii limitate de ouat a matcii si a diferentei care exisid intre durata cresterii unei generafii de albine de la ou la eclozionare de 21 de zile si durata vietii albinelor ca adult de 40 de zile primavara, Rezultd de aici cA in mod normal sint mai multe albine adulte decit puiet in crestere si in special puiet care trebuie hrénit (faza de larve de la ziua a treia pind la ziua a noua) ceea ce face ca in aceasta perioada si revind mai multe doici pentru o singura larvA spre deosebire de primavara devreme cind 0 doicd este nevoita s& alimenteze mai multe larve. Se creeazi deci in familie un stoc mare de albine care nu au cui s& furnizeze laptigorul produs in mod natural. La aceasta se mai adaugé si lipsa posibilitatilor de cladire a fagurilor ca urmare a capacitafii fixe a stupului, ajungindu-se la situa fia de aglomerare a cuibului cu albine neutilizate. Daca la aceasta adau- gam si un cules chiar mic care creeazi acea stare de belgug in familie, f4r& a ocupa totusi intreaga capacitate de cules a albinelor, avem create condifiile de incepere a pregatirilor de roire. ExistA si o explicajie de natura chimicd a fenomenulii de roire natural si anume aceea cd substan{a de matci — acea subsianf& care inhiba 1a albinele lucratoare cladirea boteilor — produsé de o singur& matca este insuficienta fajA de numarul mare de albine si ca atare acestea scapi de sub acfiunea feromonului si incep clAdirea botcilor. Roiesc mai mult familiile cu m&tci virstnice de 2—3 ani, decit cele cu matci de 1 an Totusi, instinctul de roire este cel care determina roirea, ceilalfi factori fiind numai ajutatori. Cind sint intrunite deci aceste condifii : aglomerare de albine tine- re; cuibul blocat cu aporturile zilnice si o mated nu prea tindrd, albinele incep pregatirile de roire pe care apicultorul le binuieste dup& incetini- rea activita{ii albinelor la urdinigul stupului, Seara albinele inactive fac barba Ja urdinigul stupului. In cuibul familiei apicultorul poate constata ca pe marginea fagurilor albinele au inceput sd cladeasc’ incepuluri de botei, mici cupe de cearé (potirase) amplasate cu gura in jos ozupind toate marginile si neregularitajile fagurilor. Urmarind zilnic starea fami- liilor vom constata ci in unele potirase apar oud, iar ulterior din ele ies larve. AceastA actiune se continua in timp mai indelungat si ca urmare familia creste matci noi de virste diferite. Putem gsi la un moment dat in botci, de la ou pind la larve gata de e&pcire, ceea ce duce la esalo- narea eclozionarii viitoarelor m&tci. Numiarul de botei clidite in cadrul pregitirilor de roire naturala este la albina noastr4 carpatina de 70—80 si chiar peste 100, ceea ce constitue un indicator biologic de diferentiere fata de alte rase. In ziua in care primele botci sint c&piicite, roiul poate pleca si numai interventia apiculiorului sau condifii meteorologice nefavorabile pot intirzia roirea. Roiul iese citre orele 11 ins§ cel mai adesea intre 5Botci de roire pe faguri orele 12—14, Apicultorul conslati o activitate neobisnuita la urdinisul stupului in cauz8, rinduri largi de albine ies pe urdinigul stupului si se revarsA pe peretii acestuia inainte de a-si lua zborul in aer. Deasupra stupinei este o vinzoleal de albine care produce un zgomot specific ‘AceasiA agitajie dureazA pind ce toate albinele roiului ies din stupul mamé impreundi cu matca Treptat roiul se departeazA de stupind si este constituit in aer sub forma globulara caracteristicA. In componenta roiului intra aproximativ jumitate din populatia stupului, el find constituit din albine de toate virstele, matci si trintori. Se pare chiar cA roiul este format in stup inainte de plecare si cA albinele roiului sint diferite de albinele care ré- min. Asavse explicé de-ce totusi in timpul iesirii rorului unele din albine se Intore la stupul mama cu incareéturi de polen de exemphu, Roiul cauta un loc propice in care sf se ageze de reguli in apro- pierea stupinei, pe ramura unui copac, intr-o tuf& sau pe un suport vare- care, Roiul odat& asezat, suspendat de creanga unui copac, are forma unui ciorchine si nu este o simpli ingrimadeala de albine. Este o forma orga- nizata de rezistenjA impotriva intemperiilor, la exterior cu o coaja mai groasé de albine in interiorul c&reia albinele sint mai rare si unde de regula se gaseste si matea. Dup& asezare, roiul trimite albine cercetase pentru gisirea unui amplasament definitiv, lucru care decurge mai repede sau mai incet. Daci nu este recoltat, roiul pleack de reguli a doua zi citre un adap gisit intre timp sau cfitre un nau popas din care cauzi ap s se grAbeascd cv recoltarea lui. 6Introducerea unut roi prin urdinis Pentru recoltarea rviului, in funefie de pozitia acestuia pe suport sint necesare mai multe unelte: tn primul rind o roimitd care nu este altceva decit o cutie ujoara din carton sau lemn subfire sau un cos conic impletit din paie sau papurd ; o foarfecd de pomi sau un ferestrau de mina, afumatorul si masca. In cazul in care roiul este asezat pe o craci mai subtire, aceasta se taie cu foarfeca gi roiul suspendat de ea se coboara pentru a fi trecuté in roipifa. Dacd roiul este asezat pe o creangA mai groasa, care nu se poate tia, apicultorul fine roinita sus- pendata sub roi, iar ajutorul scutur creanga prin lovituri scurte si puternice pentru ca albinele sé cada in roiniya. Sint si roiuri care nu au aceasta forma tipicd si albinele componente sint dispuse in jurul trun- chivlui unui copac sau pe faja unui perete, In acest caz roiul se stringe in roinit{ dup& stropire cu putina apa cu ajutorul unei peri. In cazul in care roiul este asezat la indltime, roinita se monteazA in virful unei préijini cu care se ridic& pina la roi. Dupa recoltarea albinelor roinifa se asaz& pe pimint cu gura in jos, avind 0 margine sprijinité ‘pe o piatr’, in apropierea locului de asezare a rojului si in scurt timp toate albinele intra in ca Roinifa ramine pe loc pina spre seard cind se procedeaza la instala- rea roiului in stup. Intre timp apicultorul pregiteste stupul in care se va instala roiul. In functie de puterea roiului, in stup sint pusi 4—6 fa- guri artificali, Pe seard aducem roinifa ling’ stup si scuturém roiul in Golul stupului lingi fagurii artificiali, dup& care inchidem stupul cu podigorul si capacul. Rojul poate fi introdus in stup si prin urdinis, operatie mai spectaculoasé pentru incepatori in special, in felul urmator: Se deschide larg urdinisul stupului si se intinde im fata lui pe pimint o bucati de pinzi, Se scutura albinele din roini{& pe pinz4 si dupa o scurta faz in care albinele se indreapta in toate direcfiile, vedem cum treptat incep s& intre in stup atrase de mirosul de cear&. Este suficient ca s& 7intre citeva peniru ca acestea si lanseze semnale de chemare prin ba- taia aripilor si emisiuni ale glandei Nasonov. Albinele roiului se indreapta in rinduri tot mai dese citre urdini- gul stupului si putem vedea printre mulfimea de albine si matoa roiului. Este intr-adevér un spectacol fascinant si vezi aceasta intreaga: populatie care abia ja parasit o casi organizatA in care totul era pus la punct pentru a adopta una nou in care totul trebuie refiicut de la inceput. Mesajul transmis de primele albine care intra in stup si amplificat de cele din urmitoarele rinduri nu este numai de natura chimica — olfactiva, ci si fizic& — sonora, Emisiunea sonor& a acestor albine, cap- tata. cu un casetofon poate fi folositd la instalarea maj rapidi a altor roiuri prin emiterea inregistrarii respective. Este posibil chiar ca acest procedeu sonor s& ajute si la prinderea roiului din zbor dac& in roinita se prinde un casetofon care emite o inregistrare fAcutA anterior la un Joc de asezare a unui roi din zbor. Cu toate cd roiul abia instalat are rezerve de hran& in gusa albinelor componente pentru citeva zile, aces- tea se pot epuiza repede prin producerea cerii necesara cladirii fagurilor si prin hrémirea puietului din care cauz& trebuie sé asigurim roiul cu un hranitor de sirop daca in natur nu exista cules. © mentiune speciala trebuie facuta si anume c& datorité incircirii gusei cu miere la plecare, albinele roiului nu sint agresive si pot fi manipulate cu usurin}a fara mased si faré fum. In continuare roiul se va ingriji ca si nu ducd lipsi de faguri ar ficiali si de hran&. Cu energia caracteristicd roiul isi va clidi cuibul si va deveni pind in toamna o familie normala avind 10 faguri cliditi si intrind la iernat cu cel putin 6 infervale cu albine. Cu aceasta apicul- torul are o familie in plus. Intorcindu-ne acum la familia care a roit, constatim ci dupa ple carea roiului activitatea la urdinis este foarte slaba in timp ce in interio- rul cuibuluj se continua cresterea métcilor si a puietului, Puictul inst se imputineazd treptat din cauza incetarii ouatului m&tcii plecate cu roiul, Dup& 7 zile de la plecarea primului roi numit si primar“ in cuibul familiei se naste o primi mated a cérei prima griji este tnldturarea viitoarclor adversare prin inteparea lor cu acul. Aceasté intentie agre- sivé a m&tcii, de cele mai multe ori este impiedicaté de albine care nu ingaduie masacrarea tinerclor matci aflate in botci. Pe de alté parte, aici nu ingaduie acestora sA eclozioneze, lipind cu ceara cépicelele roase in asa fel incit ramine numai un orificiu mic prin care mateile din botei scotind trompa sint hranite de albinele doici. In acest timp desi in botei ined, tinerele m&tci se matureaz’. In toaté aceast& perioadd atit matca libera cit si méateile din botci emit o serie de suncte specifice bine cunoscute de apicultori sub numele de ,,cintatul mitcilor“ care se poate auzi punind urechea la unul din perefii stupului ia 7—8 zile dupa plecarea primului roi A opta sau a noua zi de Ja iegirea primului roi, iese un al doilea numit ,,secundar“, mai mic ca primul gi care de regulA are in componenta Ibi o mated imArA rielmperecheat’. In invalmaseala iesirii celul deal doilea roi, o parte din matcile tinere din botei seapd de sub supraveghe- 8rea albinelor, ies din celule si intra in componenta roiului, Din acest motiv de obicei roiul secundar are mai multe matei. Roiul secundar zboari de reguli mai departe de stupiné decit cel primar si se agazi mai sus pe suportul de popas. Din cauza plural tAtii matcilor forma roiului asezat nu este tipicd ca in cazul celui pri- mar, ci mai impristiati datorit gruparii albinelor in jurul diferitelor mite. Apicultorul are interesul sd-1 prinda cit mai repede si in totali- tate pentru a nu se pierde nimic din albinele si asa mai putine ale roiului. Dupa prindere gi instalare, roiului secundar i se dA si un fagure cu puiet tinfr pentru a fixa albinele in stup si preveni dezertirile. In noaptea urmitoare instalarii, de regulé roiul ramine cu o singura matca saa cu nici una, ca urmare a luptei dintre ele. Apiculiorul trebuie s4 urméreasc in zilele urmatoare prezenfa miteli, tmperecherea ci si declansarea ouatului. In continuare roiul se ingrijeste ca si cel primar. A doua zi dupa iesirea rojului secundar familia poate si mai dea inc un roi, al treilea sau_,,tertiar*, mai mie decit al doilea, tot cu mai multe mAtci neimperecheate, care dupa recoltare se uneste cu un altul sau se returneazii la familia de bazA deci are prea putina albind 1n familia de baz unde albinele s-au r&rit mult iar puietul c&pa- cit se imputineaza, situatia tinde si se normalizeze prin eclozionarea mitcilor din botci si angajarea luptelor intre mftci pin’ ce ramine una singura. Daci matca rémasi reuseste si se imperecheze familia se re- dreseazi treptat si in condifii normale de cules intrind in iarnd in con- ditii bune. Este posibil ins§ ca familia epuizata de roire si piarda si unica mated ramasi si atunci nu se mai poate redresa, Apicultorul tre- buie si controleze in permanent familia care a roit pentru a se asigura c& redresarea ei merge normal. In caz de accident d& o mated impe- recheaté sau o uneste cu o alti familie. In lipsd de cules se hraneste stimulent La anumite populatii de albine din cadrul rasei carpatine de obi- cei primul roi este cu matci tinere neimperecheate datorit lichidirii miiteii b&trime in toiul pregitirii de roire. Roiul iesit este roi primar ca ordine, dar secundar ca structura biologic, Ingrijirea roiurilor este foarte mult simplificaté de existenja unui cules si de marea putere de muncé a albinelor care Je compun, Acestea ca niste acumulatoare de energie, incdrcate in timpul pregatirii familiei in vederea roirii, se descared lucrind energie in cuibul roiului, Fagurii sint cladifi peste noapte si sint umpluti cu oud si provizii in cel mai scurt timp. Tn conditii bune de cules, un roi primar timpuriu poate da in luna august él insusi un roi numit ,,paroi“, care desi puternic, poate intra in iarnd numai ajutat. Amanunte in ceea ce priveste ingrijirea roior naturali se gasese in partea privind ingrijirea roilor la pachet. Roirea natural prezintA pentru apicultor unele avantaje si unele dezavantaje : Intre avantaje citém : apicultorul obfine de la fiecare familie care roieste 2 sau mai multe familii noi fari prea mult& stridanie din partea 9sa; familiile noi obfinute, instalate pe faguri artificiali, sint sanatoase si ramin asa si in anul urmAtor instalarii lor. Intre dezavantaje citim : imposibiltatea cunoasterii anticipate a numarului si calit&tii roiurilor care vor iesi din stupina. Este necesara © supraveghere permanent a stupinei in orele de iesire a rojurilor in perioada de roire, deoarece nu stim cind vor iesi roiurile ; ceea ce este mai important, este cA pot sA roiascd familii din care nu dorim pentru moment s& realizim o inmultire si se diminueazi _productia de miere. Roirea artificiala prin divizare. In cazul apicultorilor amatori care au una sau mai multe familii de albine si vor si realizeze 0 dublare a efectivului lor pot aplica cu succes aceast& metoda. Imediat dup& saleim, pentru a da posibiltate ca familiile de baz& s&-si asigure o cantitate cit mai mare de miere, se procedeaz la execu- tarea divizarii dup& cum urmeazi : se aduce lingé stupul destinat inmul- firii un stup nou in care se instaleazA roiul. Se scot pe rind din familia de bazi jumatate din fagurii cu puiet si provizii impreund cu albinele care fi acopera si se pun in stupul nou, avind grijé s& stabilim in care din diviziuni a ajuns matea familiei. In vechiul si in noul stup fagurii cu puiet se incadreaz4 cu provizii si totul se delimiteazi cu o diatragma. Diviziunii orfane fi dim cu ajutorul unei custi_o mated imperecheat’ inchizind cusca cu un dop de lemn, Punem podisorul si capacul gi ne ocupaim in continuare de impértirea cit mai egalé a albinelor intre cele doud diviziuni yezultate, Prin asezarea stupilor de o parte si de alta a pozifiei vechiului urdinis si prin miscarea unuia sau altuia dintre stupi putem si asigurim o repartizare cit mai egali a albinelor in cele doud Schema roirii artificiale prin divizare 10familii rezultate in urma roirii, Dup& 48.de ore controlam acceptarea métcii din cusc&, si dup& atitudinea albinelor preg&tim cusea de elibe- rare inlocuind dopul de lenm cu un cépiicel subfire de ceard, Mai adau- am in cuibul diviziunilor faguri artificiali si hrimim dacd nu este cules. ingrijite corespunzaior dupa patru séptamini cele doua diviziuni rezul- tate ajung in situafia de a putea lucra in magazinul de recolta la culesul de floarea soarelui sau de fineata. O garantie a reusitei este constituita de asigurarea familiei nou create cu o matc& imperecheata. fn cazul in care nu avem decit botci c&picite, formém rojuri sub forma unui nucleu si dupa imperecherea matcii si inceperea oautului il intarim cu puiet si albine din familia de baza. Prin aceasti metodi fiecare familie de albme se poate obtine o familie nou& care isi poate asigura cel putin cea mai mare parte a pro- viziilor de hran& necesare pentrii iernare Inmulfirea prin ,,mutarea simplé*. In cazul in care apicultorul nu doreste sd slibeasc’ prea mult puterea familiilor de bazé foloseste pentru formarea roiului material luat de la doud familii, utilizind urmitoarea schema clasici de inmulfire: cele doud familii destinate formarii unui roi sint denumite una ,,A“ iar cea de a doua ,,B“, Imediat dupa termi- narea culesului de salcim sau cu cel putin 5—6 s4ptimini inaintea cule- sului de fineajA (acolo unde nu este salcim), apicultorul procedeaza la formarea roiului, scuturind Intr-un stup pregatit mai inainte cu 5-6 faguri artificiali, intreaga populatie a familiei Se adaugi un fagure cu miere de Ja rezerva sau in lips un hrnitor cu sirop, Roiul format se aseazi cu stupul siu in locul stupului cu familia ,A“. Familia ,A* a pierdut intregul efectiv de albine precum si matca, dar a réimas cu intreaga cantitate de puiet. Se duce stupul cu puietul Schema roirii artificiale prin mutare simpla ifamiliei si se asazA in locul familiei ,.B“. Lucrarea efectuinducse in plind zi cu activitate bogata de zbor, toate culegitoarele familiei ,,B* vor intra in siupul cu puietul familiei ,A“ pe care fl vor lua in ingrijire. Familia ,,B" se instaleazi pe un alt loc in stupind dup& ce s-a scos din cuibul ei rama cu puiet pe care se gaseste matca ce se trece impre- und cu albinele de acoperire in corpul stupului A“. Familia ,,.B” pe noul loc primeste imediat 0 mateA in cused sau dupa 3—4 zile o botc matura, sau, in cel mai ru caz, e lsat si-si fac singuré 0 matcd. Acest proce- deu nu este recomandabil ins. Dupi terminarea lucririlor avem din dovd familli trei, deci o in- multire de 33%, procent mai mic decit In prima metoda, dar toate fami- liile rezultate din lucrarea de roire au perspective mai bune de refacere si valorificare a culesurilor urmitoare. Familia noud, roiul nostru se afl in situafia unui roi natural foarte timpuriu si foarte puternic, El clideste rapid cei 5—6 faguri artificiali pusi in owib in momentul formarii rojului, uneori avind nevoie de a ise lérgi cuibul; dup% aproximativ trei siptimini el intra in criz& datoriti raririi albinelor primite la formare si lipsei de eclozionari proprii, Pentru a preintimpina perioada de crizi se poate da rojului un fagure cu puiet cipicit luat din alta familie. Pe timpul culesului de vara el va participa cu albine proprii la valorificarea acestuia. In ceea ce priveste familiile de baz& situatia este urmitoarea : Familia ,A“ a pierdut pe de o parte intreaga cantitate de albine inclusiv matca, iar pe de alti parte a primit albine culegitoare si matca familiei .,B“, ceea ce 0 pune in situatia foarte favorabilA de a avea pe timpul culesului de vari intreaga cantitate de albine néscute pe baza puietului capacit si necAp&cit din fagurii cuibului_propriu, Matca isi reincepe ouatul si activitatea reintrd tn normal in doua, trei zile, con- tinuind cresterea puietului si deci si eclozionarea ulterioara de albine. Familia ,,B“ a pierdut culegétoarele si matca, are intreaga canti- tate de puiet si marea mas de albine tinere din care in urmitoarele zile isi va reface culegiitoanele, Matea noua, tindra, va incepe ouatul normal si intreaga activitate a familiei se va relua cu febrilitate. Culesul de vara va fi valorificat de aceasti familie in cele mai bune condifii, In ambele metode am recomandat s& se utilizeze in conformitate cu schema, mitei imperecheate asigurate pe baza unei comenzi antici- pate la fillala judeteand a Asociatie] Cresedtorilor de Albine sau la de- pozitul celui mai apropiat cere apicol. Aceastd recomandare este bazat& pe faptul cd o matci imperecheati este mai usor primité intr-o familie orfana unde isi incepe activitatea la aproximativ 24 ore dup eliberarea ei din cusca. In familia respectivA vor ecloziona albine fiice ale acesiei mitei dup& 22 de zile, albine care vor deveni culegitoare peste alte 21 de zile, deci in total 4243 de zile. In cazul in care se foloseste o botc& matur& care eclozioneazi dupa 24—48 ore de la introducerea in familia orfand, se mai adaugi la inter- valul ardtat inci 14—18 zile din cauza duratei de maturare a mitcii, imperecherii acesteia si declangirii ouatului. 12In cazuri extreme? in care nu putem asigura cel putin o botcd matura va mai trebui sé addugim alte 10 zile pentru cresterea botcilor. Metoda are avantajul c& putem forma roiul pe alté dimensiune de rame decit a familiilor ce se roiesc. Roirea prin forfarea unei familii si se pregiteascé de roit. Cea mai bund cale de urmare este utilizarea mitcilor imperecheate pe care ni le procurém prin refeaua Asociatiei Crescdtorilor de Albine sau Je crestem in stupina proprie, Trebuie s& tinem seama insi de faptul cA nu intotdeauna putem primi mtcile la timp, deoarece si pentru pe- pinierele de producere a matcilor, realizarea unui numar mare de matci timpuriu in sezon, constituie o greutate. In aceast& situatie este necesar ca apiculiorul si-si asigure singur matcile necesare. Avind in vedere insd faptul ch producerea unor mAtei de calitate nu reuseste intotdeauna micului apiculior, vom recomanda tn continuare 0 metodi de inmultire in care mateile de calitate pot fi asigurate numai prin stricta respectare a tehnologiei de aplicat in cadrul procesului de inmultire. Peniru aplicarea metodei este necesar a dispune de minimum trei familii de albine de putere normala. In situafia stupinelor mai mari, familiile destinate inmulfirii se grupeaz cite trei, teoretic, fird a fi nevoie A fie grupate cfectiv pe teren, ci dimpotriva o familie si fie chiar mai distantaté de altele. In fiecare grupé deosebim o familie de baz& si dou familii ajutitoare (din punctul de vedere al aplicirii schemei de inmulfire, in nest toate trei familiile fac parte din efectivul de baz al stupinei). Familiile de bazi trebuie sA fie din cele mai bune din stupina, in ceea ce priveste productia de miere si alfi indici. Primavara_timpuriu ingrijim corespunzitor toate familiile pentru a le asigura o dezvoltare normala chiar forjati. In lipsd de cules se administreazA hraniri periodice cu sirop de zahir. In timpul infloririi pomilor roditori, aproximativ la jumitatea lunii aprilie cind familiile au in medie 6 faguri cu puiet se executad o intrire a familiilor de baz’. Operatia se face pentru fiecare familie ide baz cu cite doi faguri cu puiet cipicit si albinele care fi acopera, luafi cite unul din familiile ajutitoare ale grupei respective. Tnainte ‘de a lua fagurii din familiile ajutitoare trebuie s& gésim mat. cile acestora pentru a nu le lésa din greseali orfane. Operatia de inté. rire decurge in liniste dacA vom lucra in plin zbor al albinelor. Dac& timpul este nefavorabil zborului si nu este cules, familiile se hranesc. Dupa o saptémina procedim la o a doua intarire a familiilor de baza folosind de asti dati numai puietul c&picit fra albinele de acope- rire si menjinind in continuare euibul acestora cit mai strins, Ca urmare a acestor doud opera{ii de intarire, cuibul familiilor de bazi se supra- aglomereaz’ cu puiet si mai ales cu albine tinere fari lucru. Puietul tinar necesar de hr&nit produs de o singuraé matc4 nu este suficient pen- tru a ocupa intreaga masa de albine tinere doici cu hranirea acestuia si ca urmare in aceste familii sint create conditii pentru inceperea pregaliri- lor de roire. In scurt timp de la cea de a doua intdrire, pe marginea fagurilor cu puiet apar o multime de inceputuri de botei ca prim semn al declan- sarli pregitirilor de roire. Operatia de forfare a roirii nu reuseste numai 13AM Schema aplicdrit roirii artificiale prin forfarea unei familit sit se pregiteased de roire naturalé in dovd situafii si anume : — daca lucrém cu familii slabe (sub 6 faguri cu puiet) si dacd lucr&m cu matci tinere. Matcile familiilor de bavi tre- buie sf aib& mai mult de 1 an sau cel pufin sé nu fie nascute in ultima parte a sezonului precedent. Yn scurt timp in inceputurile de botci apar oud si apoi larve. in momentul in care in botci apar primele larve orfanizim familia de bazi prin formarea unui prim roi artificial cu matca acesteia, Roiul se asaza intr-un stup’ pregatit pe loc nou fn stupind, fiind format din fagurele cu puiet si albine si matca luate din familia de baza, ling’ care se agazi doi faguri cu puiet Juati cite unul din cele doud familii ajuta- toare ale grupei. Se adaugi doi faguri arlificiali si se hréinese cu sirop de zabl in lips& de cules. Orfanizarea familie de bazi se face in scopul de a prevenj roirea ej naturala. Familia de bazd orfand este lsat in liniste pentru a asi- gura cresterea larvelor din botei in cele mai bune conditii. La capacizes primelor botei familia de baz& se poate trata dup& mai multe procedec in functie de numirul de rojuri pe care dorim sé Je realizim fn camul unui numar mie de roiuri divizim familia in dowd jum tati si dupa 2—8 zile, dar tnainte de eclozionarea miteilor, inch o dati, obtinind patru rojuri care se vor ageza in ladite individuale de o parte gi de alta a locului ocupat de familia de bazd. In continuare, diviziunile fezultate se ingrijese cu atentie si se transforma treptat in familii Putem diviza familia de bazi in 6 sau 8 diviziuni pe care le as zim gub forma de evantai im apropierea pozitiei_urdinigului familiei Ge baz’, Repartizarea la diviziunile rezultate a albinei zburdtoare se face 14prin apropierea sau departarea acestora de pozifia pe care a avut-o urdinisul familiei de baz. Operatia reuseste daci se utilizeazA cutiile de transportat roiuri ce se difuzeazi prin refeava Asociatiei Cresc&torilor de Albine. Tinerele mitei eclozioneazi in roiuri, se matureazd, se impere- cheaz& si incep ouatul. In caz de nevoie se hranese si se ajuté cu faguri cu puiet luati din familiile ajutatoare. Procentul de inmultire realizat este de 100—200% sau chiar gi mai mult. S-ar pirea ci este o contrazicere intre recomandarea de a se uti- liza eu precéidere métci imperecheate pentru dotarea roiurilor si ultima recomandare, dar numai Ja o prima vedere. Caci dac& in primele dou’ metode a cdror schem& de aplicare incepe dupa salcim, deci la 20 mai cind putem obtine matci imperecheate, in cadrul ultimel scheme ins& matcile necesare din familiile dorite le objinem prin aplicarea foarte timpuriu a metodei, fn aga fel inclt putem avea mitei tinere imperecheate chiar la inceputul lunii mai, cu cel putin dowd s&ptimini inaintea celor ce urmeazi si le primim de la pepinieré. In acest caz roiurile noastre vor fi la 20—25 mai cel putin tot asa de puternice ca rojurile formate Ja data respectiva cu matci imperecheate. Trebuie insa si avem griji ca familiile de baz si fie intr-adevéir dintre cele mai productive din stupina respectiva, Metoda oferd apicultorului incep&tor in special posibilitatea de a obfine rojuri cu mitei de cea mai bund calitate crescute din familii productive si in conditii de roire foarte timpuriu in sezon, mitci care in anul urm&tor vor situa familiile respective in mod sigur in fruntea clasamentulyi dupa productia de miere. O parte din botcile care priso- sesc se pot utiliza de apicultor si in alte scopuri in stupin’. Metoda de fortare a unei familii sA se pregdteasc’ de roit poate fi utilizaté si de apicultorii cu experient& pentru dotarea roiurilor cu botei de calitate si foarte timpuriu in sezon. Utilizarea botcilor comport insA o tehnologie special si anume : roiurile se formeaz& de putere mai mic&, un fagure cu puiet si unul de acoperire, urmind ca restul de material biologic necesar si se adauge dup imperecherea miicii si inceperea ouatului ei pentru a nu bdloca mult material biologic in cuibul unui roi unde sta nefolosit la cresterea puietului 14—15 ile. Botea se trece in cuibul rofului la 4—5 zile de la formarea acestuia. Dup& inceperea ouatului miteii in roi se procedeazi la intirirea acesiuia cu faguri cu puiet cApacit si albine tinere pentru a fi in m&sura sA se dezvolte de sine stitAtor cit mai repede. Mai sint si alte metode de inmulfire a familiilor de albine care pot ti utilizate in stupinele micilor apicultori, dar ne vom limita la acestea tre, Pentru micul apicultor si in special pentru cel incepator, metoda fortarii unej familii bune s& intre in frigurile roitului este de cele mai multe ori unica posibilitate a acestuia de a-i asigura roiurile sale cu matci de calitate. Cresterea matcilor este o lucrare foarte pretentioasa si este mai bine a lisa o familie bun& s& Je creasci in momentul in care in cuibul ei sint intilnite condifiile prielnice. Este cunoscut faptul c& ni © familie de albine nu intra in roire dac& nu are condifii pentru aceasta. 15METODE DE INMULTIRE PENTRU STUPINE MARI In cadrul stupinelor mari cu sarcini de inmulfire anualA mare dorité de apicultor sau trasaté prin plan, lucrurile stau oarecum altiel. Planul de inmulfire trebuie intoemit din timp in aga fel incit sa fie suficient timp pentru asigurarea materialelor necesare : matei, am- valaje, zahar, medicamente ote. si pentru aplicarea unor tehnologii de pregitire a familiilor destinate roirii. Metoda roiurilor la pachet. Roiul la pachet este cel care se apro- pie cel mai mult de structura biologica a unui roi natural primar. Are ca si acesta o anumité cantitate de albine de toate virstele, 0 match imperecheata si provizii pentru citeva zile, totul ambalat intr-un amba- aj special de unde ii vine si numele de ,,roi la pachet", Utilizarea roiurilor la pachet se bucur& de o largé rspindire in Canada, statele nordice ale S.U.A, si U.R.SS. practicindu-se in variante deosebite ; in America sub forma de albine la pachet, iar in URS.S. si sub forma de roiuri cu faguri cu puiet la pachet. Roiurile la pachet se utilizeazA pentru infiinfarea de stupine noi gi pentru intarirea unor familii iernate pe loc sau refacerea familiilor sacri ficate toamna ca urmare a aplicirii acestei tehnologii de exploatare in scopul maririi productiei de miere marfa, In condifiile {&rii noastre pe baza experienjei acumulate pind in prezent, rojurile la pachet pot fi utilizate cu succes la infiinjarea de Lédita pachet Hrdnitorul pachetului > 16stupine noi (ele putind rezista cu usurin{& la transporturile lungi) si la intdrirea familiilor pentru valorificarea oulesurilor tirzii. Rezultate bune cu roiurile pachet sint condifionate de cantitatea si de calitatea albinelor pe care le confin, precum gi de data livrarii La noi in faré roiurile pachet pot fi formate incepind cu 15—20 mai si se folosesc cu succes daca se instaleazA pe teren cel mai tirziu la 25 iunie Perioada de utilizare este deci foarte scurta (de 35 zile) dup& zona si ani. Tn cazul in care roiurile pachet sint formate timpuriu se poate accepta © greutate mai mici (1 kg) in timp ce cu cit ne apropiem de sfirsitul perioadei optime pretindem greuta{i mai mari (14/) kg). Formarea si utilizarea rojurilor pachet comport mai mulle faze si anume : a) — pregatirea si ingrijirea familiilor destinate roirii ; b) — cresterea sau asigurarea mateilor ; c) — pregatirea ambalajelor ; d) — pregiitirea hranei ; e) — organizarea echipei de lucru ; f) — formarea roiurilor ; g) — transportul roiurilor ; h) — instalarea roiurilor pe teren ; i) — ingrijirea dupa instalare. a) Familiile destinate formarii roiurilor pachet trebuie s& fie de la inceputul sezonului puternice gi san&toase. In tot timpul primaverii le vom asigura cu cantitaji indestulétoare de hrana prin hraniri de com- pletare sau stimulente sau chiar prin stuparit pastoral, in special pentru polen. Le vom largi la timp cuibul cu faguri cldifi Inchisi la culoare, jar pe timpul culesului de saleim, in paralel cu buna valorificare a acestuia vom lua misuri de prevenire a blocétii cresterii de puiet prin largirea cuibului cu fagurii claditi sau artificiali, Vom restringe cit mai mult cresterea de trintori' pentru ci nu este de dorit ca roiul s& cuprinda prea multi, Familiile destinate si produci roiuri_ pachet trebuie s& ajungi la maximum de putere in jurul datei de 20—25 mai, cind putem avea gata miteile. b) Formarea roiurilor pachet find legaté de date fixe este normal ca stupina producitoare si-3i asigure necesarul de mitei, cite una de fiecare pachet. Matcile vor fi contraciate cu filiala judejeand a Asociatiei Crescatorilor de Albine, cu dat& ferm4 de livrare corelata si conditionata de livrarea roiurilor la anumite date. In cazul in care stupina furnizoare poate si-si creased singura matcile, va Iua mésurile necesare ca lucra- rile de crestere a matcilor si inceap& eu cel putin 30 de zile mainte de data formérii roiurilor si sA le obfind ca mitei imperecheaie gi in numa- rul necesar, Nu se admite sub nici un motiy formarea roiurilor pachet cu matci neimperecheate, pe de o parte pentru cA primirea acestora in roi este mai dificilé,-iar pe de alté parte, ouatul acestora in cuibul roiului insialat Incepe cu 10—12 zile mai tirziu, In cazul folosirii matci- 1lor neimperecheate existé si riscul unei depopulari a roiurilor $i uneori chiar orfanizarea, ca urmare a pierderilor in timpul zborurilor de impe- rechere. c) Pregatirea ambalajelor. In mod normal ambalajele ar trebui sd apartiné organizajici care mijloceste contractul respectiv de roiuri pachet si care si-gi amortizeze valoarea lor printe-o cota aplicati la ficcare transport efectuat pe seama beneficiarului respectiv. Pachetul in sine este o cutie paralelipipedica cu perefii superior, inferior si frontali din scindurA subtire, iar perefii laterali din plasa de sirma. In peretele superior exist’ o deschidere rotunda in care se intro- duce pilnia pentru scuturatul albinelor si ulterior hrémitorul care se spri- jina in interior pe un suport. Hrfnitorul este in realitate o cutie de conserve de format normal (1_kg) infundata la ambele capete. La unul din capete, cétre margine, se aflé un orificiu de 8—10 mm diametru prin care se toarna siropul. La acelasi capat cAtre centru sint practicate 5—6 orificii mici de 0,5—1 mm @ prin care albinele primese hrana. Hrdnitorul urmeazé a se ageza in ldcagul sau dupa umplerea pachetului cu albine. Deasupra se fixeazi un capae de lemn sau de plastic, Peniru ficcare 3—4 pachete se prevad cite 4 sipei lungi de 11,2 m pentru fixarea pachetelor Ja o oarecare distanja unul de altul in mijlocul de transport. d) Hrana necesara roiului pachet este un sirop de zahér mai dens in proportie de o parte apa la doud p&rti zahar care se prepara la cald cu 0 zi inainte de formarea roiurilor. Siropul preparat se toarna cu ajutorul unei pilnii in cutiile hranitor prin orificiul mare al acestora. Dupa umplerea cutiilor orificiul respectiv se acopera cu cApfcelul de tabla si se lipeste cu cositor. In lipsa cipace- lului se poate folosi un alt material pentru dop care trebuie 34 fie bine fixat spre a nu se desface in timpul twansportului, Hrénitoarele pline sint asezate cu orificiul in sus pind in momentul folosir e) in ziuva stabilité pentru formarea roiurilor ne asiguram ultimile materiale si ne organizém echipa de lueru. Pentru turnarea albinelor in pachet este nevoie de o piinie din carton Iucios sau din material plastic Gura de jos a pilniei webuie si intre usor in gaura din capacul pachetului iar gura superioaré suficient de largi pentru a putea seutura in ea ramele cu albine. Mai este nevoie de un cintar tip terezie pe care punem pachetul. in cazul unui numar mare de roiuri echipa va lucra cu seri de 15—20 pachete, Dup& terminarea unei serii se incepe cu alla, Peniru o serie de 15—20 pachete este necesaré o echipa de trei lucréitori, astfel : primul luerétor fixeazA in interiorul fiecérui pachet o matcé im cugca de intro- ducere sau chiar in cuca de transport asa cum a primit-o de la pepi- niera furnizoare. f) Un alt membru al echipei pune pachetul cu matca pe cintar avind pilnia instalat& face tara si adaugd greutatea contractaté a roiu- 18jui, In acest timp apicultorul, seful echipei deschide o familie de albine destinata roiurilor si dup ce pune de o parte fagurele cu puiet pe care s-a gasit matca, scutura pe rind albinele de pe fagurii cu puiet in pilnia de pe ciniar pina ce acesta se echilibrearé, De regula pentru 1,5 kg albine se scuturd 5—6 faguri bine acoperifi de albine, Dupd echilibrarea cintarului, muncitorul de la cintar ridic& imediat pilnia gi in locul ei introduce hr&nitorul cu orificiile miei in jos, fixeazi capacul peste hré- nitor si duce pachetul la umbra, Ceilalti dau inapoi familiei fagurele cu matca, li organizeaza cuibul si inchid stupul. Operatia se reia cu o alta familie si un alt pachet, In cazul familiilor foarte puternice, o familie poate da albine pentru mai mult de un pachet, dup& cum in cazul fami- llilor slabe se poate forma un roi eu albine de Ja maj multe familii, dar aceasta ca exceptie. Dupa terminarea primei serii, pachetele se duc intr-o camera rac voagd si luerul se ia de la capt cu alta serie. In cazul unui numar foarte mare de roiuri este recomandat si nu se formeze intr-o zi decit atitea roiuri pentru care avem asigurala capacitatea de transport. g) Transportul rojurilor din stupina de formare la beneficiar se face cu camionul, de regula noaptea. [n cazul in care este neoesar se transporte ziua, se opereazi cu autocamion [rigorifie, reglat la 8°C. La sosire, roiurile se deseared si se duc intr-o inckpere ricoroasii si intunecata pentru a se linisti h) Instalarea roiurilor in stupi se face obligatoriu pe seara si numai dupa ce aoestea au stat in cugti cel putin 24 de ore sau cel mai bine chiar 48, Stupii pentru primirea roiurilor se pregatesc din timp pe teren si in ajunul popularii se completeaza cu cite 5 faguri artificiali fiecare. Se adue in seara respectiva pachetele care se repartizeaza cite unul linga fiecare stup Se desface capacul pachetului, se scoate cu atentie hranitorul care se pune deoparte, se seoate cusca cu matea, se desface capacul de la compartimentul cu serbet si se asazé cusca pe fundul stupului sub fagurii artificiali cu fafa in sus sau deasupra, de-a curmezisul ramelor cu fata in jos. Se scuturd apoi o parte din albine din pachet peste rame si introduce pachetul cu gura in sus in golul ramas linga rama. Se pune deasupra un hranitor cu sirop, in special daci nu este cules si se inchide stupul. Hranitoarele pachetelor se siring de pe teren, siropul din ele se colecteaza intr-o gileati pentru folosirea ulterioard, i) In urmatoarele doud zile de la instalare se face un control al roiurilor, se verified eliberarea mitcilor si Ineeperea ouatului, Se va avea o mare griji pentru ca roiurile si nu intre in foamete, Se lirgeste periodie cuibul cu faguri artificiali in asa fel inett la trei s&ptémini de la instalare 8 aib& cel putin 4—3 faguri cu puiel, pentru a valorifica intreg potentialul albinelor de care a dispus, La 3 saptamini de la insta- lare, ca si roiurile naturale, roiurile provenite din pachete tree printr-o crizA datorati pierderilor continue de albine ca urmare a uzurii si lipsei de eclozionari din cuibul propriu, Dupa trecerea acestei perioade critice rojul intra in situatia unei familii in cursul primaverii cind pierderile 19zilmice sint compensate si la un moment dat chiar depasite de eclozio- nari. Apicultorul trebuie si urmareasca indeaproape activitatea rojurilor si ori de cite ori aceasta stationeazi trebuie vazute cauzele si luate mai- suri de indreptare. Cel mai adesea este vorba de lipsi de hrana. Cite 700 g sirop date de doud ori pe siptimin& reprezinié o buna stimulare in condifiile existenjei unui aport bun de polen. Pind la 20 iulie roiurile instalate intre 20—31 mai trebuie s& aib& cel pufin gase faguri cu puiet si 10 faguri cladifi. Roiurile instalate intre 15—20 iunie, pind la sfirsi- tul lui august trebuie si aiba cel putin 4 faguri cu puiet si 6 faguri claditi. Infiinjarea stupinelor pe bazé de roiuri pachet prezinti mai multe avantaje din care cel mai important este cA obtinem din primul an fami- lii puternice cu mitci tinere pe un cuib sdnatos. De regula, in anul instalarii si in cel urmator in aceste familii nu apar boli ale puietului. In afaré de aceasta, investitia respectiva. se esaloneazi pe doi ani in primul an cheltuindu-se numai cu procurarea stupilor gi a roiurilor, iar in anul urmator cu magazinele sau corpurile suplimentare. In stupina din care s-a format o prima serie de roiuri pachet dupa saleim, se mai poate forma o a doua serie in jurul datei de 10—15 iunie, In aceasta situafie de roire intensiva prima serie de roiuri poate fi de 1 kg greutate, iar cea de a doua de 1,5 kg. Lucrindu-se eu matei de calitate buna, cu hraniri stimulente, se pot asigura in stupinele de specialitate mai mult de dowd rojuri pachet, f4rd a compromite recolta de miere de la saleim, dar cu afectarea celei de la al doilea cules. In cazul in care se formeazé numai o serie de voiuri imediat dupa salcim, sint valorificate in cele mai bune condijiuni ambele culesuri deoarece ridicarea unei parji din albine previne intrarea familiilor in frigurile roitului. La utilizarea roiurilor pachel trebuie avuta in vedere in primul rind organizarea precisé a lucrarilor pentru a avea la timp pacheiele, hrana acestora si malcile necesare. Intirzierea in asigurarea matcilor poate duce Ja pierderea posibilitafii de a forma prima serie de roiuri foarte timpurii si prin aceasta foarte valoroasa. Roiurile pachet pot fi folosite cu succes gi la refacerea unor stu- pine desfiinjate din diferite cauze, pentru care apicultoru] dispune de fagurii clddifi si proviziile necesare. In aceasta situatie, dezvoltarea roiu- rilor este mai rapid dar nu scuteste pe apicultor de aparifia bolilor chiar din primul an, Roii pachet pot fi folosifi cu succes la intérirea unor familii pentru valorificarea culesurilor tiraii in care caz se folosesie numai albind fara mated, Roiurile pachet reprezinta o metod de inmultire insuficient folosita in stupinele noastre care poate contribui la realizarea planului de mé- rire a efectivului de familii de albine din fara, atit de necesare sporirii productiei de miere si de seminte prin polenizare Roiul pe patru rame, Roiul packet se foloseste mai pufin la noi in tara, in schimb de o mai larg& utilizare se bucuré metoda roiurilor pe rame din care cei pe patru rame se comereializ in mod curent.Ca si in cazul roiurilor Ja pachet, roiurile pe rame sint cu atit mai valoroase cu cit sint mai timpurii. Una este ca roiul si lucreze la bene- ficiar de la 20—25 mai si alta este situatia livrarilor de la 1—10 iulie. Si in cazul acestor roiuri, vom prefera pe cei foarte timpurii chiar mai mici, celor tirzii Si in formarea roiurilor pe patru rame distingem mai multe: faze de lucru, si anume : — cresterea matcilor sau contractarea lor ; — asigurarea ambalajelor ; — formarea rojurilor ; — transportul roiurilor ; — instalarea roiurilor. Garantia reusitei roiurilor pe patru rame este ca si in cazul roju- rilor pachet, asigurarea matcilor imperecheate chiar de la formare. Roju- rile pe pairu rame se formeazd cit mai repede dupa salcim, in asa fel incit s& poaté valorifica culesul de vara in scopul dezvoltarii lor in fami- li chiar in primul sezon de activitate. Mateile necesare se asiguré tot prin contact cu filiala judejeand a Asociatiei Crescdtorilor de Albine sau prin crestere proprie. Ambalajul pentru roiuri pe patru rame este Midita tip de transpor- tat roiuri fabricati de Combinatul apicol si care are o capacitate maxima pentru 6 faguri. In lipsa acesteia se poate folosi un corp de stup avind amenajata ventilatia necesari. In ziua planificaté pentru formarea roiurilor (dupa primirea mat- cilor), se duc lAdifele in stupinA si se trece la formarea efectiva a roiu- rilor. Se cauté mata familiei si se pune de o parte impreuna cu fagurele pe cane sa gasit. Se aleg doi faguri cu puiet cipacit, bine acoperifi de albine care se irec in ladifé si, de o parte gi de alta a acestora se pune cite un fagure cu provizii de miere si pisturd cu albinele de pe ei. Se mai scutura apoi albinele’de pe un fagure pentru a compensa cantitatea de culegitoare aflat& in zbor, se introduce o mated imperecheati prin intermediul unei custi, se inchide roiul si se duce intr-o incApere raco- roasi. Cu consimtamintul beneficiarului roiul poate fi receptionat in aceasta situatie si seara transportat la locul repartizat. In cazul in care ae ay Ay 4 Sw <= SS Formarea roiului pe 4 rame 21contractul prevede livrarea roiului cu matea liber& atunci apicultorul dac& are posibilitatea instaleazi roiul provizoriu pe o vatra la cel putin 2 km de stupina de formare, ceea ce previne depopularea acesteia. Dacd nu are aceasti posibilitate lédita cu roiul poate fi asezata chiar in stupina de formare, existind ins riscul unei oarecare depopulari. La 48 de ore de la formare, se controleaz eliberarea méteii si inceputul ouatului aces- teia. Dupa incd 3—4 zile, roiul se mai imbrac& in albine prin eclozionarea puietului primit la formare gi este gata de livrare. In cazul in care crestem singuri matcile, aplicam o alt tehnologie, pentru a nu bloca o mare cantitate de material biologie pentru ingrijirea unei matoi in perioada de maturizare si imperechere a ei sau pentru 2 forma nuclee speciale de imperechere. Incepem cresterea de mitci si in ziua a sasea de la iransvazarea lervelor, form&m roiurile in numarul necesar sub forma unor nuclee cu un fagure de puiet cApdcit, cu un fagure cu provizii yi albinele care-i acoper§. In ziua a 10-a de la transva~ zarea larvelor distribuim roiurilor cite o boted. In zilele urmatoare se supravegheazi eclozionarea si imperecherea mitcilor, inlocuind pe cele disparute. Dupa inceperea ouatului mateilor in roiuri acestea se aduc in situatia de a indeplini condifiile de livrare ad&ugindu-se fieciruia ceea ce ii lipseste : un fagure cu puiet c4pScit, un fagure cu provizii sau numai albine. In cazul in care se folosesc mai multe albine la inta- rirea roiurilor, mitcile acestora se introduc temporar in custi. In momen- tul tn care seria de rojuri indeplineste conditia de livrare se anunti beneficiarul pentru a le ridica. In mod aseminitor se poate forma o a doua sau chiar 0 a treia serie de roiuri. Transportul roiurilor pe patru rame se face cel mai bine in Jadi- tele de transport tip. Pentru a nu se misca, ramele in aceasta léditA se fixeazA cu cuie sau mai bine prin introducerea a dowli rame goale de © parte si de alta, Transportul se face noaptea ca si la ‘familiile de albine. Instalarea roiurilor pe leren se face seara, fiecare asezindu-se pe Jocul siu in léditf, deschizindu-se urdinisul si inchizindu-se ventilatia, pentru a da posibilitatea albinelor s&-si organizeze cuibul si sé-si reia activitatea normal. A dova zi roiurile se introduc in stypii destinati lor care se adue si se asaz& lingé lAdife, Odata cu instalarea in stupi se introduce si cite un fagure artificial in mijlocul cuibului fieciruia, Se adaugi hrinitorul si se hranese cu doze de 700—800 g sirop de dou& ori pe s&ptimind. Roful pe patru rame are un ritm continuy in dezvoltare fat de roiul pachet, intrucit in viata lui nu intervine acea perioadi de criza datorata réririi albinelor si in decurs de patru stiptimini trebuie sé aib& cel putin 6—8 faguri cu puiet si 10 faguri clAdifi. Roii formati imediat dupa saleim cu mitei imperecheate, ajung s& realizeze pe seama culesului de vara cladirea intregului cuib si cel pujin o parte din rezervele de jernare. Pentru a preveni aparitia bolilor, in afara unui control ama- nunfit la preluare, folosirea fagurilor arlificiali constituie o garantie pentru aceasta. 22Punerea Ja iernat a roiurilor se face respectind regulile de progi- tire la iernare a familiilor, aplicate obignuit in stupina. Formarea stupinelor noi pe baz& de rojuri pe patru rame este reco- mandabilA acolo unde roiurilor pachet nu li se pot asigura ingrijirile ceva mai pretentioase de care au nevoie. Si roiurile pe patru rame se Pot folosi ca familii ajutatoare in unele stupini in care datoriti modu- lui intensiv de utilizare a albinelor, familiile de baz slibese mult ina- inte de intrare in iarna. In fara noastré comerful cu rojuri pe patru rame se practic& pe o scara foarte larga, fiind stimulat si mijlocit de c&tre Asociatia Cresci- torilor de Albine care prin filialele sale achizitioneazi de la producdtori rojurile si le vinde la beneficiarii contractanti. Jn U.R.S.S. se practicé pe oscard larga expedierea prin post a roiu- rilor pe patru rame pe distanfe foarte mari, fari pierderi, cu trenul sau avionul, Ca si in cazul roiurilor la pachet stupinele producatoare se pot specialize in aceasti productie si realiza cite 4—5 roiuri pe seama unei familii de baza. Metoda stolonarii succesive. Se aseamani intr-o mare misur& cu metoda descrisi mai sus cu singura deosebize ci pentru formarea roiuri- lor se foloseste numai material biologic care prisoseste in familiile de basi, care se ridicé din acestea ca m&surd de prevenire a roirii naturale. Deci, in intervalul dintre saleim si tei sau: floarea soarelui se ridicé siptiminal din cuibu] familiilor predispuse Ja roit cite un fagure cu puiet cdpacit si albinele care il acoperf avind grijé si nu udm si matea. Cu fagurii ridicaji din mai multe familii form&m atitea roiuri pentru cite ajung. Roiurile le form’m mai mici dac& folosim botci sau mai puternice daci folosim mtci imperecheate. Cind avem gata mai multe roiuri anuntém filiala beneficiaré pentru a le ridica. Formarea roiurilor prin stolonare succesiva 23Formarea de roiuri pe 3—5—6—8 faguri. In functie de preferin- fele beneficiarilor, filialele Asociatiei Cresedtorilor de Albine pot contracta cu apicultorii producitori si roiuri de o alta putere decit cele pe patru rame (cel mai adesea coniractate). In aceast& situatie stupina furnizoare trebuie s4-si asigure materialele de adapostire a roiurilor pind la livra- re, pentru cA cea mai economica cale este de a forma roiurile mai mici si mai timpurii pentru a se dezvolta prin cle insasi pind indeplinese con- ditia de livrare, Formind la 20 mai dou roiuri pe patru rame dintr-o familie, le putem livra la 15 iunie pe 8 rame, lucru imposibil de realizat direct la 15 iunie, Orice familie de albine cit de mica, dotata cu o mate’ buna creste in putere din primavara cdtre sfirsitul lunii iunie si noi trebuie s& folosim intensiv aceasta insusire in interesul economic al stupinei. In (toate cazurile in care am_vorbit de roiuri, am insistat si se foloseascé cu precddere faguri artificiali $i respectiv rame noi. Aceasta recomandare am facut-o atit din punet de vedere sanitar-veterinar, cit si_din cel privind aspectul comercial. Este mult mai atractiv pentru client un roi pe 4 rame cu faguri albi sau cel piifin deschisi la culoare faja de unul pe faguri negri. Formarea de rojuri si livrarea lor citre Asociatia Crescatorilor de Albine nu trebuie si constituie 0 form& de lichidare a unor stupini in dec&dere, Mai intii se indreapt stupina res- pectiva, se aduc familiile la un nivel de existent normald si apoi se contracteaza roiuri pentru vinzare, Consideram de asemenea c& este anormal la aproape 30 de ani de la standardizarea stupilor in fara noastri si mai punem in circuitul comercial rame nestandardizate fard distantatoare automate (Hofmann) si acest lucru ar trebui mentionat in mod special in contractele de livra- re a roiurilor. Trebuie si ne gindim c& roiul livrat ajumge de regulA in miinile unui incepator si ar fi foarte neplicut ca prima operatie pe care ar trebui si o faci, s& fie eliminarea ramelor hecorespunztoare chiar in primul an de le instalarea roiurilor, Numai in aceste ‘condifii este realizabil un comer} pe scar’ larga cu roiuri pe rame. Am insistat asupra acestui lucru pentru ci mai sint ine apicultori care folosesc rame fara distantatoare. 24