Articulatiile corpului uman Studiul articulatiilor = artrologie Articulatii Fixe Numite si fibroase sau sinartroze (nu este o boala, desi suna ca una) Cele doua capete osoase sunt legate intre ele printr-un tesut fibros care poate fi o membrana sau un ligament @ Permit misc&ri reduse sau nu permit miscarea ‘SiRAESMEZE (desmos = ligament) suprafetele articulare sunt unite printr-un ligament fibros ‘SURUFIG = articulatiile oaselor craniului intre cele doua oase se afla un strat subtire de tesut fibros La exterior se continua cu periostul, la interior cu dura mater Suturi plane = cele doua oase sunt taiate drept \ \ Suturi dintate = capetele oaselor care fierastrau Suturi scuamoase = capetele oaselor sunt taiate Oblic. : : Nae GORF6ZA = Articulatia dintre dinte si alveola lui rticuleaza arata ca dintii de Articulatii semimobile (cartilaginoase) Cele doua oase sunt unite printr-un qcartilagiu hialin (fibro cartilagiu) Sincondroze O varianta tranzitorie (se vor osifica sau se transforma in articulatii fixe, vezi coxal, cartilagiul de crestere) Simfize Se gasesc acolo unde oasele sunt legate intre ele printr-un fibro carilagiu Exemplu Simfiza pubiana Discurile intervertebraleMajoritatea articulatiilor din corp Se produc miscari multiple si variate Au forme variate. Plane = se gasesc in articulatii care executa miscari reduse Curbe = executa miscari cu amplitudine mai mare Cap humeral, femural, condili Cartilagiu hialin acopera suprafetele articulare ale oaselor Culoare alb albastruie Grosimea este variabila (1-12 mm) in functie de presiunea care se exercita asupra articulatiei Nu prezinta vase de sange sau terminatii nervoase Are rolul unui amortizor. Este compresibil si elastic Se hraneste din vasele tesutului osos. Grosimea maxima este la nivelul suprafetei de contact cu osul ‘opus Bogate in apa, prin deshidratare cartilagille pierd elasticitatea. 1. Cadrul articular = labrum= cartilagiu de marire Rol de a mari cavitatea articulara (Umar, sold) 2. Fibro cartilagii intraarticulare. Asezate intre cele doua suprafete articulare pentru a le asigura concordanta, sa fie asemnatoare. Uneori ocupa toata articulatia = disc, alteori lipseste partea centrala sau pot avea forma semiluna (meniscuri) Adera de osul cel mai mobil = la genunchi adresa de tibie. Discuri Meniscurieee Formata dintr-o portiune sau strat extern fibroasa sio portiune interna , seroasa (membrana sinoviala) (CEBSUIEABTGRER - forma unui manson care prinde cele doua extremitati osoase. Se prinde la marginea cartilagiului articular, Este intarita de ligamente. Grosimea capsuleieste mai redusa cu cat mobilitatea este mai mare. (MembranalSinoVvialal(Capsula seroasa) este stratul Profund. Foita neteda lucioasa transparenta, care adera de fata interna a capsulei fibroase. Inveleste si elementele intraarticulare. Secreta un lichid galbui vascos, ca un albus. Are rol de lubrifiant, se numeste lichid sinovial. Prezinta o serie de prelungiri care se numesc funduri de sac sau burse, comunica cu cavitatea articulara printr-un orificiu foarte mic au rolul de a asigura mentinerea in contact a celor doua extremitati osoase. Sunt rezistente $i inextensibile. Rolul lor este de a impiedica efectuarea unor miscari prea ample, ele fiind suficient de flexibile cat sa nu impiedice migcarile fiziologice. Au terminatii nervoase, de aceea dor. ‘Au vase de sange Se impart in ligamente Capsulare = benzi fibroase care intaresc Capsula la exterior Tendinoase = ligamentul rotulian Musculare = provin din atrofierea unor muschi Interosoase= Fibroase = Intra articulare Extra articulareIn interiorul articulatiei, presiunea este mai mica decat presiunea atmosferica Tipul miscarilor (depinde de forma suprafetelor articulare) 3 tipuri de misc&ri elementare Alunecare Deplasarea suprafetelor articulare puse in contact, insotita de frecare in articulatiile plane, ca 0 sanie pe zépada Rostogolire (invartire) Implica deplasarea circulara a suprafetelor astfel incat la fiecare faza a migcarii vin alte suprafete in contact. Rotatie Miscare circulara a osului mobil in jurul axului sau (capul radiusului) Cele 3 miscari se combina intre ele Clasificarea articulatiilor in functie de Numar de oase Simple = doua oase Compuse = 3 sau 4 oase Numar axe articulare Uniaxiale = miscare intr-un singur plan (Doar extensie, doar Rotatie) Biaxiale jigcare in 2 planuri Articulatii in sea Triaxiale = miscari in toate cele 3 axe. (Soldul) Suprafetele articulare Articulatii plane = numai miscari de alunecare Articulatii trohoide = suprafete formate dintr-un cilindru continut intr-un inel fibrosArticulatii condiliene = unul din oase are doua suprafete articulare rotunjite, care se articuleaza cu doua cavitatii de la nivelul celuilalt os. Articulatii in sea = cele doua extremitati sunt concave intr-un sens si convexe in celalalt, fac miscari de flexie extensie, abductie, adductie (police) Articulatii elipsoidale = suprafetele articulare au forma unor depresiuni ( articulatie metacarpo falangiene) Articulatii sferoidale = cotilice (cavitatea cotiloida a coxalului). Una din extremitati are forma sferoidala, de partea cealalta avem o excavatie sub forma de cupa (SE NUMESC ENARTROZE)