Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Breviar Teoretic Mate

    Uploaded by

    danuba
    11 views43 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    11 views43 pages

    Breviar Teoretic Mate

    Uploaded by

    danuba

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 43
    BREVIAR TEORETIC ARITMETICA $I ALGEBRA MULTIMI POR mm em Apartenenta Incluziune, submultime A A DB C27 | C2 +) led DCA: Dsubmultime a lui 4 Bonu este submultime a lui 4 3 4c —inelus »& “— apartine; = Multimea vidi submultim = Orice multime este inclusd in ea insisi Egalitatea a doua multimi Considerim multimile C si D. C= {6,5} D S$e€C6eCS3DCC SeD,6ED>CcD D=C Multimile D gi C sunt egale; fiecare este submultime a celeilalte. Multimi finite Exemple: 1,2 lor din scoala voastra, sunt mul tin AUB= {x|x Ed sauxe B} AUB= {x|xEA Six €B} Diferenta Diferenta simetrica A\B={x|xed six eB} B\A={x|xeBsixe A} AAB=(4\B)U(B\A) Produsul cartezian (5, 6) (6,6) (7,6) (5,5) (6,5) (7,5) (1,6) (2, 6) (5,6) (6,6) 1,5) (2,5) (5,5) (6,5 nue (5,2) (6,2) (7,2) (5,1) (6,1) (7,1 B (1,7) (2,7) (5,7) (6,7)\} 7 6 5 1 2 5 6 JA 1xB= {(x,y)|xed sive B} BxA={(y,x) |yEBsixed} kf (a, b) = (Gd) > a= csibmd. ee ed N= (0, 1,2,3,...} Nv= {1,2,3,4, multimea numerelor naturale multimea numerelor naturale nenule Z={...,-2,-1,0, 1,2, ...} Z=Z\{0} multimea numerelor intregi multimea numerelor intregi nenule o-{¢ acZ,b | Q-Q\{0} multimea numerelor rationale multimea numerelor rationale nenule I= {v2.v3,-V5, ....} «Toate fractiile infinite neperiodice sunt multimea numerelor irationale numere rationale. R=QuI {0} multimes numerelor reale multimea numerelor reale nenule ari NcZcQcR “4B von R PCr ay in baza 10 se utilizeazi cifrele 0, 1, 2, ..., 9. De exemplu, putem scrie: 48 10 +8 sau 48 =4-10'+8- 10° 526=5-100+2-10+6 sau 526=5- 10°+2-10'+6-10° 73¥42=7-1000+3-100 +4-10+2 sau 7342 10 +3- 10+4-10'+2- 10° in general, in baza 10: = Un numar de doud cifre se serie: ab = a 10+ b, a#0, a, bE {0, 1,2, ...,9}. «Un numir de trei cifre se scrie: abe = a- 100+ - 10+ c,a#0, a,b, cE{0, 1,2, 5 Un numir de patru cifre se scrie: abed = a - 1 000+ b- 100+c- 104d, a4 0,4,B,c,d € £0, 1,2, 9}. " Un numir de m +1 eifre se scrie: Ga, aa,-a,-10"+a, 10+. +a,- 10 +a, +d, €{0, 1,2, ...9}.@_#0,me N’ devarate si propo: 4,044 undea_,a_ a, O propozitie matematica este un enunt despre care are sens sA spunem ci este adevarat sau fals, intr-un anumit context. Daca o propozitie este adevarata, i se atribuie valoarea de adevar A; daca este falsa. i se, atribuie valoarea de adevar F. Exemple: =propozitia p: 3 +5= spropozitia q: ..3 +5> 9 este Falsa (F). * este adevarata (A); ™ Pentru numere naturale: ™ Pentru numere intregi: Dacia €N, be N*, Daci a €Z, b € Z’, atunci exist atunci existi q €N,r € Nastfel q€Z,r€Zastfel incat a= bq +r, incat a= bq +r, cw0 exist c ¢ N’ astfel ineat a|b > exist c € Z" astfel incat b=a-c. b=a-c. ¥ ase numeste divizor al numarului ase numeste divizor al numarului natural B; intreg b: v bse numeste multiply al numarului bse numeste multiplu al numarului natural i Exemplu: 2) 14: 7 | 14. 14; 7 | C14). Divizori improprii, divizori proprii in 2 Divizorii -a,—1, 1 @ ai unui numiar intreg a se numesc divizori improprii. Orice alt divizor al lui a € Z se numeste divizor propriu. 3,6, 9, 18} multimea divizorilor naturali ai lui 18; (£1, £2, £3, £6, +9, £18} multimea divizorilor intregi ai lui 18. Numerele 42, +3, £6, £9 sunt divizori proprii in Z ai numarului 18. Divizor comun, multiplu comun, ¢.m.m.d.c., ¢.m.m.m.c. Fie a,b, deN",meN v dsenumeste divizor comun daca d | a sid | b. v mse numeste multiplu comun daca «| m si b | m. ¥ Cel mai mare dintre divizorii comuni ai numerelor a si b se numeste C.M.M.d., si se noteaza (a, b), v Cel mai mic dintre multiplii comuni ai numerelor a si b se numeste €.M.M.MLC. si se noteaza [a, b]. Retineti! (a, b) - [a,b] = a~ b. DN = {1,2,3,6,12}, DX={1,2,3,6,9,18} emm.de,(12, 18)~6; M4 = {0, 12, 24, 36, ...} {0, 18, } cm.m.m.c[12, 18] =36; Verificare: (12, 18) [12, 18]= 12+ 18, Numere pare, numere impare ~2, 0, 2, 4, ...} multimea numerelor pare. |. 3, ..} multimea numerelorimpare. Numere prime, numere compuse ef p>2,peEN, pnumar prim <= D2= {-p,—1, 1p}. Ty MN, 13, 17, 19 oe care au divizori proprii se numese numere COMpuSse. Exemple: 4, 6,8, 9, 15, 18,20, 21 Numere prime intre ele itie: Dou’ numere a, b €N’ pentru care (a, 5) = 1 se numesc prime intre ele. Defini Exemple: (2,3) = 1; (3, 5)=1:(5,9)=1 Descompunerea unui numar in produs de puteri de numere prime Exemple: 18) 2 18 =2 12|2 12=2'-3 93 62 33 33 1 1 Observim ci: Cmmdee. (12, 18) =2-3=6; cmm.me. [12, 18]=2-3=36. Proprietati ale relatiei de divizibilitate in) 1 ala, vaeN. 2. 1a, VaeN. 3. a0, VaeN’. * ale |= a=b, a, BEN’ = a db 6. al\x 7. alx=alay.aen 8 a sels, (abe fouls O pereche ordonata de numere intregi de forma & a #0) se numeste fractie. s Is -342 29 2581 Exemples 4° 10° 39° -3° 100 oO fractieS (b#0)se numeste: v subunitara, daca a b Dou’ frat si 3 se numese échivalente, si scriem: Acestea se obtin amplificdnd sau simplifieand o fractie data 3 6 . . = sunt echivalente. 2° 4 Exempla z Amplificarea: 3 -£ 24 Fractiile care au numitorul o putere a lui 10 (adic 10, 100, 1 000, 10 000 etc.) se num« fractii zecimale finite Definitie: Fxempre: 38,3 49 31527 10° 100° 1000° 10000 Scrierea fractiilor sub forma zecimala partca fractionar 138 _ 135, 2-007, 22-0579, 348 10 100 * ooo ~~" 10000 parte intragi Transformarea fractiilor zecimale finite in fractii ordinare 25. or4=34. opog=—8-: 12 1234567 10 100 1000 100.000 = Nu toate fractiile ordinare se pot transforma in fractii zecimale finite! Exemplu: lt 19,00000. 150 150 asuaes 0.1266. Fractia zecimala 0.12666... se scrie 0,12(6) si se numeste fractie zecimala periodica cu perioada 6. Fractii periodice simple Fracfii periodice mixte Exemple: \ 2. bi 567); pate eee neperiodica periodic’ 1,2(3 Transformarea unei fractii periodice simple in fractie ordi 0a) -2; oasy-S, 0,038) -28, 9 99 999 sau 2,6) -75=2 = 24 ; a) sou 15,(21) —LS2LAS _ 1508 J 99 34872) 3452 sau 34872) -AS SH - MER 999 999) 999) = Proba se face prin impartirea numaratorului la numitor. Transformarea unei fractii periodice in fractie ordinara 026-5223, 0,126) = 42612 114. ye 900 900 315-3 _312 346-34 _312 as * 990 = 0303) = Aap) MRA 5.1137) = SL BZCSU _ 50626 | 9900-9900 12,3(456) 123450128 _ 123338 - “9990 9:99 # Proba se face prin impartirea numaritorului la numitor. Numere naturale Numere rationale Se numeste numir rational muljimea fractiilor echivalente cu o fractie data. 3 2 Io 2 3 3 fF a,beZ,b20 reprezint numarul rational nl 1 «> este inversul numarului rational 4 (a, b 20); “ 6 25 2 2291 numir rational sub forma fractionara: =, —, =, . ecu a 5° 100° 3° 990 ! mez} decizce = numir rational sub forma zecimala, 0.06); 2.314), fractii finite fractii infinite periodice Numere irationale Toate numerele infinite neperiodice sunt numere irationale. Numerele—Vd, Vd, unde d nu este piitrat perfect, sunt numere irationale. Numere reale ® Reunind multimea numerelor rationale cu multimea numerelor irationale obtinem multimea numerelor reale. x= fy] + ix}, Bb] €Z,0< {x} <1 Exempl [x] {4} <& partea fractionari anumirului x B27] £3.27) =-4 a Dacia, be R, sia Va b. b ; a un numa mai mic il precede" pe cel mai mare. = Dacia, €R, atunci are loc una si numai una dintre relatiile: a b. ee ee Fiea, bE Rsia a [a, b)= {xe R|a0,a€Q, Reguli de calcul cu radicali Va-b=JaJb, a,beQ, avb=Vo%b, a,beQ, awa-yvb =9Vab, a, be Q wWatya=(xty)Va, aeQ. Rationalizarea numitorilor ¥) a+b Fie a €Q, a> 0. Numarul a se numeste patrat perfect daca exist x 0.Numarul Va se numeste radacina patrata a numarului a(Ja este Fie a, bER. p,q EZ’. aaa ar:at~ar a0 (ary = ar (a> by’ = a? b? (a: by’ =a? :b'b#0 (i) 3. Ja nu exista daca a <0, ae lala eQ, la_va FATE abeQ,.b20 Verb =|db, acQbeQ + a@,beQ,, yb#0 vb (ola) =x Exemple: Bras x al ai) 2-¥3 24N3 3 mi) gs 5(3+42 s(3+v2 BD noon ae 2 z/- Ge este media aritmetica pa+gb este media aritmetica ponderatt pt+q a= 3-5 ,b=3 +05 3-V5434V5 _ m, 2 m,=4(3-¥5)(3+V5) -v9-5 Raportul numerelor rationale a si b (b # 0) este numarul A Raportul a doua marimi este raportul masurilor lor exprimate cu aceeasi unitate de masuri. Numarul r a se numeste Waloarea raportului ee Egalitatea a doud rapoarte al (b, d #0) se numeste proportie. : ac I Intr-0 proporie =< produsul extremilor este egal cu produsul mezilor: ad ~ be Aflarea unui termen necunoscut Sir de rapoarte egale _atete Y b+d4ft..4) Proportionalitate directa, proportionalitate inversé fa, b,c} —Siestneoponionale yy, 2) fa, b, c) memorials 1 y, 2) P Numarul p din proportia 7 ~ fy SS numeste procent Notim p%. Avem p% dina =—2- a. Exemplu: 15° n 700 = 105. 100 » Aflarea unui numir cdnd cunoastem p% din el: ae moored + 15% dinx = 105 => x = 700. soy S748, Bvemplus 15% din x= 105 = x= 700. » Aflarea raportului procentual: SL a5 p= 21 Eremptu: 3 aL. = p= 37,5 100 b 8” 100 Le dred hah acelibatespesbbah ube debeaiuanabad , ~ Ruumsirul cazurilor favorabile evenimentului P numarul cazurilor posibile Exemple: 1. inte-o urna sunt 17 bile albe si » Probabilitatea ca bila extrasi bile negre. Se extrage o bilé ie albs este u numarul bilelor albe 30 numérul total al bilelor 2. Se arunca doud zaruri. Numarul cazurilor posibile este 36 (toate perechile (x, y), unde x, y sunt numere naturale de la 1 la 6), » Probabilitatea si apari dubla 3: ¥ (exist | eaz favorabil: (3,3)). > Probabilitatea si apari 2, respectiv 5: 2 L (2:5) 55:29. 6 18 CALCUL ALGEBRIC art byt ex=(a+b+ey-x a-(etytz)~axtayt Aa (a+ b)- (ety +2) Formule de calcul prescurtat x tay + az +bx+by+bz (a+bt+cf =a +b + ¢ + 2ab+ 2be (a+ b\a-b)=@-P ee ne] Metoda factorului comun: ab +ac=a(b+c) ab—ac+ad= a(b—c+d) 2ca Utilizarea formulelor de calcul prescurtat: @+2ab +B = (a+ by @—2ab +b =(a— by a’ +B? + 2+ 2ab + 2ac + 2be= (a+ b+ ch @— b= (a+ bXa—b) Gruparea termenilor si metode combinate: > ax +ay+bxt by=a(x+ y) + Bee +p) = (+ ya tb) box + y) = (w+ ya b) ayxty+a) *—(b-c¥ =(a—b* chat b—e) ox +9) = 4v t4y+ 1 — Loy’ Qe + 1 —4yy(2x +1 +4). Pe ue ey >» amplificarea | > simplificarea ° i ) er ae i 2 bc#0 \ b be » adunarea sau scdderea Je = ate ! ae sb#0 \ = sbd#0 h \ Fa pa elt > puterea cu exponent natural | > impartirea ) clad b40.neN ‘ay (3) » puterea cu exponent intreg negativ oe (4) == a,b40,neN FUNCTII Sistem de axe ortogonale; reprezentarea punctelor in plan ordonata * punctului M : ® Oricirei perechi ordonate (x, y) i se poate asocia un punct M din plan. g b x 4__f abscisa punctilui M DUC erat Fiind date dou multimi nevide, A si B, si o lege de corespondenta care face ca fiecdrui element x din A si-i corespunda un unic element y din 8, spunem ci am definit 0 funetie pe A cu valori in B siseriem f: A B. a legea de corespondenta fm (yeBly =f). xe A} imaginea functiei codomeniul (multimea in care functia ia valori) domeniul de dlefinitie in graficul functiei f vom intelege multimea {,f@) |x ed} CARB. Deci (a, b) EG, f(a) = 6 sia CA, DEB, Graficul G,al unei functii fare tot atitea clemente cite are si domeniul A. Exemplu: Fie functia numeric’ f: {0, 1, 2,3} > R, data prin f(x) = 2v + 1 G,= ((0, 1), (3), (2, 5), G, 7)} iar reprezentarea sa geometrica este multimea punctelor: A, B, C, D. Functii de tipul f: R-> Rf) = ax +b, unde a, beR Cum domeniul de definitie este R, atunci G, este o multime infinita si se reprezinta intr-un sistem de axe ortogonale printr-o dreapta. ¥ G9 Ox =ax+b. © Unpunet Mex, 9) €G,<) = Retineti! Pentru o trasare rapida a graficului este suficient si-ideterminim dou’ puncte. ECUATII $I INECUATII ax+b D,x€Devax=—berx=-=. = Daca epas-{-4. « Daca~2 eps. @ @ a ‘Am notat D domeniul de definitie al ecuatiei si $ multimea soluiilor. Exemplu: B Tx V3 09 -1x= V3 oxo 8 1 inQavemS= 2, sarin avons -| ‘Rezolvarea inR a ecuatiilor de forma ax*+ix+c=0, undea,b,ceR, a0 Pentru arezolva in R ecuatia ax’ + be + c= 0, a #0, a, b,c ER, calculim discriminantul Vom avea urmatoarele situatii: L A<0>5S=@. xb-VA ~b+V8 2a 2a * Nota: Accasta tema nu este cuprinsd in programa pentru evaluare nationala. Rezolvarea in R x R a sistemelor de doua ecuatii liniare cu douad necunoscute m a-oms-| Metoda substitutiei (exemplu) ytrss = =S5-x 2v-15+3r=0 ={(3.2)}. # se rezolv o ccuatie in raport cu o necunoscut’; ® inlocuind in cealalta ecuatie, se obtine o ecuatie cu 0 sil obtinindu-se o componenti a solutiei; revenind la substitutia ficuta, se obtine cealaltd componenta a solutici. Metoda reducerii (exemplu) xt4ysIL [30 (3x412y= o 2x-3) 4 urd necunoscuti, care se rezolva, = x=3 (2, =u? ire Etapele metodei substitutiei: ® se inmulteste convenabil fiecare termen (dintr-o ecuatic sau din ambele) cu acelasi numar; ® adundnd sau scazdnd membru cu membru noile ecuatii, se elimina una dintre necunoscute; ® se determina cealalté necunoscut’, apoi se inlocuieste in una dintre ecuatiile initial era) in R a inecuatiilor de forma ax +5 <6(<>,>),¢€R',bER = Dacka>0; axt+b-— a Analog, pentru formele <, >, >. Exemple: 5 5 L. wt+3<0e2%<3ex< : 2.-2x+3 200 -2x> 3 eo 2xe3ex6> 3.-2v -3 > 0-2 > 3. W< Berd 3. GEOMETRIE MASURARE $I MASURI 1 m= 1000 mm idam= 10m Im= 100cm thm = 100m Im= 10dm km = 1000m « Retineti! Daca transformam o unitate mai mare intr-o unitate mai mic’, inmultim cu 10, 100, 1000, .. 1mm = 0,001 m Im=0,1 dam Im=0,01 hm 1m =0,001 km idm » Retineti! Daca transformam o unitate mai mica intr-o unitate mai mare, impartim la 10, 10000 me 1.000 000 me « Retineti! Daca transformam o unitate mai mare intr-o unitate mai mic, inmultim cu 100, 10.000, 1 000000, . im 1m «= Retinefi! Daca transformam o unitate mai mica intr-o unitate mai mare, impartim la 100, 10.000, 1 000000, 1 ha= 10000 m* 1 ar = 100 me PUT CRE may 000 000000 mm’ 1 dam’ 1000 m’ 1.000000 cm’ 1 hm’ 1.000000 m* 1.000 dm' 1 km = 1000 000000 m* ® Daca transformim o unitate mai mare intr-o unitate mai mica, inmultim cu 1 000, 1000000, 1 000000000, 1 mm’ = 0,000000001 m* 1 m= 0,001 dam’ tem’ =0,000001 mm 0,000001 — hm* 1 dm’ =0,001 m 0,000000001 km? = Daca transformim o unitate mai mica intr-o unitate mai mare, impartim la 1.000, 1 000000, 1000000000, Coe Peed 1 000 mf 1 dat 10 Im= 100cf lhe 100¢ Im= 10d 1ki =1000¢ « Retineti! Daca transformam o unitate mai mare intr-o unitate mai 1 000, ... inmultim cu 10, 100, 1 mf= 0,001 ¢ 1(=0.1 dat 1et= 0,01 ¢ 1¢=0.01 ht 1dt=01 ¢ 1 ¢=0,001 kt = Retineti! Daca transformam o unitate mai mica intro unitate mai mare, impartim la 10, 100. 1 000, ... PE Be ry 1g=0,1 dag 1g=0.01 hg 1 g= 0.001 kg chintalul tona 1 Unite rnc ents penn ti = SE Alte unitati: minutul: 1 min=60s 1h =60 min =3 600s Lzi=24h 1 saptamana = 7 zile 1 lund are 28, 29, 30 sau 31 zile 365 zile sau 366 zile (an bisect) 10 ani 100 ani 1 000 ani vuvvvevyy FIGURI $I CORPURI GEOMETRICE Punctul, dreapta, lanl, semiplanul, semidreapta, " Notiunile primare nu se defin A Punctul nu are , jintindere™ ci se descriu prin exemple. A, Bed Ced d=AB e nemarginita si ,.nu are grosime*. Aca Bea dcAB ABZ ce comparabil cu suprafata unei ape linistite (presupusd nemarginita) = Dreapta este o multime de puncte, numite coliniare. = Planul este o multime de puncte, numite coplanare. « Planul contine drepte. Semidreapta este mirginiti la un capat, 4 BG CEB numit origine. D Dg[AB Semidreapta deschisa (AB sau semidreapta inchis’ [AB. Segmentul de dreapta sic D C_B Ce [AB] mirginit la ambele capete. D¢[AB) Segmentul deschis (AB) sau segmentul inchis [4B] (O dreapti inclusa intr-un plan il imparte 5 ‘ Ce (dA in doua semiplane. Beldd Delda in desen am hagurat semiplanul deschis (dA Dou semidrepte avand acecasi origine formeaz un unghi. UNGHIURI FORMATE DE DOUA DREPTE TAIATE DE 0 SECANTA Doui drepte a, b tliate de o secant s formeazi urmitoarele perechi de unghiuri: » alterne interne: (3,8). (4,6) > ateme exteme: (1,7), (3.8) Axioma lui Euclid Printr-un punct exterior unei drepte se poate duce o paralel si numai una la dreapta data. =$=a\b 4,5 supl.= aljb 7 supl.= a||b Pe ees Le A, Dou’ puncte distincte determina o dreapta. | A, Trei puncte necoliniare determina un plan. —_4_4_ Punctele 1, 8 determin’ dreapta 8. E, F, Gnecoliniare determini planul (EFC). > Exist puncte exterioare unei drepte. > Enistii puncte exterioare unui plan. d ¢ Ced. Hea A, Daca doud puncte ale unei drepte apartin | A, Daca dou plane au un punct comun unui plan, atunci dreapta este inclusd in plan. atunei au o dreapta comuna. b\f*, / ‘VV » K.LeSnysboy-KL > LJepoich A, Spatiul este o multime de puncte. Planele si dreptele sunt submultimi ale spatiului 1. Trei puncte necoliniare determina un plan. | I. Doua drepte paralele determina un plan. 4 \ b planul (b,c) ie planul (480) B c HO dreapta gi un punct care nu fi apargine determina un plan. ? g planul (D, a) re eu W. Doua drepte concurente determina un plan planul (¢, 4) dl Drepts seplanare Drepte necoplanare paralele concurente anb-@ anbe® anb=-@ a,bCa; boca anb={h ana= {A} Tie er okie on ed Dreapta este inclusi in plan!) Dreapta este paralela cu planul), Dreapta este inclusa in plan { | fel | ET | dca dia o rca Plane paralele | {_/ al p anpad perpendiculare in spatiu Drepte a ee a Lb => m(ab) -90° |—— d, gnecoplanare ee ead Se numeste dreapta perpendiculara pe — ale un plan o dreapta care este perpendicular [lA gear ite Definitie: pe orice dreapta din plan. Criteriul de perpendicularitate d \ = Daca o dreapta este perpendiculara aa | thas pe doua drepte concurente dintr-un ae 1@8) anbzo| plan, atunci ea este perpendicular pe plan. Teoreme de perpendicularitate si paralelism Doua plane perpendiculare pe aceeasi Doua drepte perpendiculare pe acelasi plan dreapti sunt paralele. |, sunt paralele. ald| \ ala \ loa pig prale | jie yale | ! | al 5 \ 4 ue Rad dreapta care intersecteaza un plan, dar nu este perpendiculara pe plan, se numeste oblica fata de plan. dna= UP} 85 dene oie fata de planul mm (doa) 90° Se numeste distanta de la un punct la un plan lungimea segmentului care uneste punctul dat cu piciorul perpendicularei duse din punet pe plan. AP Lae d(A, a) = AP eT ecu Se numeste distanta dintre doua plane paralele lungimea unui segment cuprins intre cele doua plane si perpendicular pe ele ABLa (ct, B) = AB ‘pip > (a, fs) Se numeste proiectia unui punct pe un plan picioru! perpendicularei duse din acel punct pe plan. A= pr,A, AAT este proiectanta punctului A pe ot Definitie: Se numeste proiectia unei figuri geometrice pe un plan multimea proiectiilor punctelor acelei figuri pe plan. Definitie: ABYC = pr,ABC Peels Ce Teorema: = Proiectia unei drepte pe un plan este o dreapt sau un punct. ‘Se numeste unghiul unei drepte cu un plan unghiul pe care aceasta dreapti il face cu proiectia ci pe plan. <(d, a) = <(d,d’), unde d’ = pr Definitie: Lungimea proiectiei unui segment pe un plan Lungimea proiectiei unui segment pe un plan este egala cu lungimea segmentuluti inmultiti cu cosinusul unghiului format de dreapta suport a segmentului cu planul. Aplicatie: A'B’ =5 cm, AB = 10 cm. 4B si A'B = AB cos u Avem cos w= = = = 3 = 60°. 4B 10 2 ener srr etry dia alb )=clb abca a Distanta de la un punct la o dreapta G MPLa ) alb = MA L b= d(M, by= MA aN anb= {A} » abca | Bee ee rhe ered Prima teorema reciproca a teoremei celor trei perpendiculare dia clb abca anb= {A} A doua teorema reciproca a teoremei celor trei perpendiculare dla ai | clb abou Jab ro Se numeste unghi diedru figura geometric’ formata de dou’ semiplane delimitate de aceeasi dreapta. Se numeste unghi plan asociat unui unghi diedru unghiul determinat de dou semidrepte continute respectiv in semiplanele ce formeazi diedrul, ambele avind originea pe muchia diedrului d os si find perpendiculare pe aceasta. aL d, bLd => <(a.b) este eo HN unghiul plan al diedrului de muchie d. ue id Doui plane se numesc perpendiculare daci formeazi un unghi diedru drept & a8 Teorema: = Daca un plan contine o dreapti perpendiculara pe alt plan, atunci ndiculare. dca| dip) cele dou’ plane sunt perp =aLB 4 Q 4 Spunem ca dou’ punete 4 si 4’ sunt simetrice fata de a! un punct 0, daca 0 este mijlocul segmentului [44’]. ee Spunem ca un punct O este centrul de simetrie al unci WA figuri geometrice plane daca orice punct al figurii are simetric . fata de Q tot un punct al figurii. Oeste once ia Spunem ca dou puncte distincte sunt simetrice fata de o dreapta s, daca dreapta s este mediatoarea segmentului A, sunt simetrice fat determinat de cele dowd puncte, de dreapta s Spunem cA o figura geometric’ plani admite o axa de simetrie s daca orice punct al figurii are simetric fata de dreapta s tot un punct al figurii. F0akc axa de simetric a figurii F Triunghiul oarecare, perimetrul si aria 4 « Pyratbre < perimetrul triunghiului = Ay ned << aria triunghiului F 6 sau A, = AB2AC: sin A Ba cD 2 = m(a) + m(B) + m(C) = 180° = BC B Cc Teorema reciproca a teoremei asupra liniei mijlocii 4 [4M] = [MB] | = [AN] = [NC] si MN= y Vv MN\BC | B ce Aplicatic 4 Fie M, N mijloacele laturii [4B], respectiv [4C] ale unui triunghi. Atunci mijloacele inaltimii, bisectoarei si medianei din varful 4 M Vv apartin dreptei MN. [48] = [4°B'}; LA = MBC=Aa'B'C Teorema = Thales: DE| BC DB N » Teorema reciproca a teoremei lui Thales / 4b rae D E DB - Bl Cc D “KE LX. » Teorema fundamentala a asemanarii AB_AC_ BC DE DE ~ —=— DE:|| BC = MADE ~ MBC “= DE = dreptunghic oarecare Teiunghiul dreptunghic ‘ae may AC sau m( 90! m(4)= 90° ABLAC [4B] = LIC) © m(B)~ m(C)- 45 Teorema inaltimii m(4)=90" | } = AD = BD- DC ADLBc | Teorema catetei (3) = 90" | = ABP = BC. BD, AC= BC. CD Disc | Teorema lui Pitagora im(4) = 90° = Be? = AB? ACT Teorema reciproca a teoremei lui Pitagora BC? = AB? + AC? = m(a) 90° Rapoarte constante in triunghiul dreptunghic b sin B==, cos B=< a a b ‘ Bas, cig BS cigg-— ‘eg eB sin B= cos C Tabele trigonometrice te [els ele |: a a 30° 4s° | 60° SI Eno liog =__ Suma masurilor unghiurilor unui patrulater convex este 360° Paralelogramul Patrulaterul convex care are laturile opuse paralele se numeste paralelogram. et AB\| CD; BC\| DA => ABCD paralelogram. = : 7 4 B Teoremé referitoare la laturi = in orice paralelogram laturile opuse sunt congruente. ABCD paralelogram © [4B] = [CD] si [BC] = [D4]. Df c Teoremé referitoare la unghiuri = in orice paralelogram oricare dou unghiuri opuse sunt congruente 4 B si oricare dou unghiuri consecutive sunt suplementare. ABCD paralelogram > <4= ABCD dreptunghi. Teoremé referitoare la unghiuri A 5 in orice dreptunghi toate unghiurile sunt congruente, deci drepte. = ABCD dreptunghi o (A= ABCD romb. Teoremé referitoare la laturi in orice romb toate laturile sunt congruente = ABCD romb © [48] = [BC] = [CD Teorema 1 referitoare la diagonale sunt perpendiculare. = ABCD romb = AC 1 BD. DA} in orice romb diagor in orice romb diagonalele sunt bisectoare = ABCD romb = [BD] bisectoarea unghiului D. PATRATUL Un paralelogram care are un unghi drept si doua laturi consecutive congruente se numeste patrat, ABCD dreptunghi si romb <=> ABCD patrat. Proprietatile patratului =< > Toren tre logon <> = x] Toate unghiurile sunt drepte Toate laturile sunt congruente, Diagonalele sunt Patrulaterul convex care are dou laturi opuse paralele si celelalte LN doud neparalele se numeste trapes. ne c AB\| CD $i AD }f BC => ABCD trapez, Trapezul dreptunghic Trapezul care are una dintre laturile neparalele perpendiculara pe bazai se numeste trapez dreptunghic. et ABCD trapez, m(4)=90° => ABCD linia Teorema asupra liniei mijlocii in trapez AB = [4M] = (MD); [BN] = [VC] @ MN 4B; v= ff Ne . D c Teorema reciproca asupra liniei mijlocii in trapez 4 AB+CD ; = [4M] = [MD]; MN 4B [BN] = [NC], MN-———— uf ~ Cc TRAPEZUL ISOSCEL Trapezul care are laturile neparalele Teorema referitoare la unghiuri B sv uscDinperiaecnler te <8 r =OTLt OT = dO, t)=r = d(O,s) R= 25 dm; L__=2nV5 dm. Aflati raza unui cere avand un are de cere cu lungimea 15m em si masura unghiului la centru corespunzator n° = 60°. Solutie: 15m ee eutcs echilateral Patratul Hexagonul regulat —— eee e st z 5 Cu baza triunghi \ \ Cu baza hexagon regulat echilateral i \ Jot 4 = | é & z s | & pI i 1 3 a | i 3 ' ) ¢ ) © y muchia \ bazi bazei Paralelipipedul dreptunghic indltime latime lungime Fetele unui paralelipiped dreptunghic sunt dreptunghiuri, dow’ eaite dou congruente in functie de natura bazei, folosim denumirile: piramida triunghiulara, patrulaters, pentagonal’, hexagonal’. {= Fetele unui cub au forma de patrat si sunt congruente, i i Punctele necoplanare 4, B, C, D |) determina poliedrul cu cel mai mic |) numiar de fere numit tetraedru. i ) Reunitinea fetelor tetraedrului se numeste suprafata tetraedrului. japotema piramidei O piramida care are baza poligon si muchiile laterale congruente se numeste piramida regulata. beste piramidei A ™ Definitie: Fetele laterale ale unei piramide regulate sunt triunghiuri isoscele (congruente). ~Japotema bazei Piramida regulata, tetraedrul regulat Distanta de la un varf la o latura a bazei se numeste apotema piramidei. Distanta de la centrul bazei la o latura a bazei se numeste apotema bazei. Un tetraedru cu toate muchiile congruente se numeste tetraedru regulat. aT a A. paralele cu baza in poliedre planul de sectiuine # Planul de se a ¢ un poligon (cu interioare) congruent cu planul de sectiune Planul de sectiune este un poligon semenea cu baza si paralel cu Obtinem o piramida mi este viirful piramid poligonul (cu toate punctele interioare) si un trunchi de piramida , al crei v jiale iar baza ala, dar de indiltimi mai mi prisma in Se numeste trunchi de piramida corpul geometric obfinut prin sectionarea unei piramide printr-un plan paralel cu baza, situat intre bazi si planul de sectiune. latura a \ mic bazei micil muchie| Distanta dintre bazele trunchiului se numeste inaltimea trunchiului. J generatoare ~ suprafaai lateral JC baz B B Raza fiecAreia dintre baze se numeste raza cilindrului. Suprafata care margineste cilindrul se numeste suprafata laterala a cilindrului. ® Desfisurarea suprafetei laterale a unui cilindru este dreptunghi. Copiati Trimite generatoare p baz Raza bazei se numeste Faza conului, Desfiigurarea suprafetei laterale a unui con este un sector de disc. Sectiuni lele cu baza in corpuri rotunde l \ | LA planul de \ sectiune ) planul de | by sectiune } = Planul de sectiune este un disc congruent is Planul de sectiune este un disc asemenea cu bazele si paralel cu acestea | cw baza si paralel cu aceasta = Obtinem doi cilindri avand aceeasi raz cue Obtinem un con mic, al cdrui vir este cirul initial, dar de inaltimi mai mici. |) —_varful conului initial, iar baza discul de \ \ sectiune si un trunchi de con. raza bazei mici inaltimea lateral: Vtrunchiului ‘Se numeste trunchi de con corpul geometric obtinut prin sectionarea unui con circular drept printr- un plan paralel cu baza si indepartarea conului mic = é AY Distanta dintre bazele trunchiului de con se numeste } generatoarca raza bazei inaltimea trunchiului. mari baza mare = Desftisurarea suprafe(ei laterale a unui trunchi de con este un sector de coroand circulara, Sfera; descriere. Bila Sferd de centru O si raza R (O.R) YO. R)={P | P punct din spatiu ai. OP= = Prin rotatia unui cere in jurul unui diametru al siu obtinem o sfera avand Fara egal cu raza cercului de rotatie si centrul in centrul cercului de rotatie. Bila de centru O si raza R B(O.R) AO. R)= {P| P punct din spatiu ai. OP

    You might also like