Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cap XI Elemente de Matematici Financiare (Pag.118-129)

    Uploaded by

    Mario
    4 views12 pages

    Original Title

    Cap XI Elemente de Matematici Financiare (pag.118-129)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views12 pages

    Cap XI Elemente de Matematici Financiare (Pag.118-129)

    Uploaded by

    Mario

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    Capitolul XI ELEMENTE DE MATEMATICI FINANCIARE 1. Dobinda simpla 1.1. Conceptul de dobindé simpla Nofiunea de baza cu care se opereazi i caleulele financiare este nofiunea de dobind’. Considerim ci dobinda dat& de 1 u.m. pe timp de 1 an este i; aceasta este dobinda unita eae tedesuntlands Dobinda dati de 100 u.m. pe timp de 1 an se nmeste procent gi se noteazk P. Desigur cé dobinda unitard este a suta parte din procent, adica 100° Dobinda calculati asupra aceleiasi prumutulyi se numeste dobindé simpli. Vom ola cu S suma depusd sau imprumutata, eu ¢ timpul (exprimat in ani), cu D dobinda simpli dati de suma S pe perioada t. Deoarece pentru 1 u.th. dobinda pe timp de I an este iatunci S u.m. pe timp Spo F re de 1 an yor da dobinda Si ar iar S u.m. pe perioada { vor da o dobinda 00 sume de bani pe toaté durata im- de t ori mai mare, adic : D= sit =5# (1) 100 In consecin{a, cu cit suma imprumutata, durata imprumutului si pro- centul sint mai mari, cu atit dobinda simpli este mai mare; dobinda simpla este direct proportional en suma impramut Dac& imparfim anul in k parfi egale si t, este un numar de astfel de parfi pentru care se calculeaz’ dobinda, atunci formula (1) devine : i, eu procentul si cu timpul. Sil, D @) k 100k Astfel, cind k = 2 objinem valoarea dobinzii pentru , semestre cind 4 pentru t, trimestre, cind k = 12 pentru fy huni, cind k = 360 pentra Iggp Zile adic : : Spls Spl Sry Spl D == 2B, py = Sele. py _ SPs. py _ Silom, 0 400 1200 36.000 Observiam ci formula dobinzii simple contine 4 elemente; cunoscind trei dintre ele, se poate determina al patrulea. 118 1.2. Valoarea finala si valoarea actuala a unei sume Vom nota cu S, suma depus& in momentul initial; D = S,it va fi do- binda adus& de aceasté sum pe durata f cu dobinda unitara i. Suma S; = S,+ D = S, (1 +ib, (3) numeste suma sau paloarea final, adicd suma disponibili peste { ani se plaseazi in momentul inifial suma S,. Din relatia (8) dacd cunoastem valoarea finala S., putem determina suma sau valoarea actualé Sy (suma depusi in momentul initial care dupa durata ¢ devine S,). Aven dai (4) 1.3. Scadenjé comuna si scadenja medie Fie 5, So, -.., Sx mai multe sume plasate pe duratele f,, fy ... fs cu acelasi procent p. Ne propunem sa inlocuim aceste sume si durate printr-o suma unici S gio durath unie& 4, astfel incit suma dobinzilor aduse de S,, S., ... Sx si fie egali cu dobinda adusi de S pe durata f cu acelasi procent p. Avem : Sil Sept, Spl 100, ak: 100-100 sau Sit + Sata + +++ Safa = St. 6) Ecuafia (5) confine donk necunoscute S si t. Dac& se cunoaste S, putem determina durata ¢: n Sass Ke 7 (6) Aceasti durati se mumeste seaden ae fe CL Daci S = S,+ S,+...+ Sn = Se obfinem : n D Sits x1 D Se a1 Aceasti durati poart& numele de ‘seaden{a_medie. 1.4, Procent mediu de depunere Fie sumele Sj, Sy... Sx plasate pe duratele f, & ...5 fs cu procen- tele py, Py +. Pa. Ne propunem si determiniim procentul mediu p pentru eare aceste sume plasate pe aceleasi durate si dea aceeasi dobinda totala. Avem: Siri» SoPaly Supst, _ Sip, Sapte SaPly 100 100 * °° + to0 400° 400 ee pg 119 de unde rezulty (8) Aplicafie. Si se caleuleze procentul mediu de depunere pentra sumele + 5000 um. eu 4% pe timp de 45 zile ; 10000 um. eu 5% pe timp de 60 zile : 50.000 u.m. cu 2% pe timp de 100 zile, +960 + 50 000-2-100. 10:000-60 + 50 000-100 5 00 Solufte. Avem: p — = 2,389, 2. Dobinda compusé 2.1. Conceptul de dobind& compusa In operafia de dobinda coinpusd se considera o anumita unitate de timp: ca unitate etalon. Caleulul dobinzii compuse se face finind seama de nnitatea considerata. In operajiile financiare pe termen lung, unitatea de timp Vent folosit’ este anul (uneori semestrul sau trimestrul), Definitie. Spunem edo suma de bani vate plusuld cu dodindd compusé cind {a sfirsitul primet perioade, dobinda simpli a dceslet perioade este addugata la Suma pentru a produce la rindul ei dobindd tn perioada urmétoare, s.a.mad. In caleulele dobinzii compuse se foloseste de obicei dobinda tmitara 7 Sinn aceea adusi de.100 u.int. ca la dobinia simpli mai frec- 2.2. Formula de fructificare in regim de dobind&é compus&é Presupunem c& timpul ¢ de plasament este un numar intreg de perioade Notim : Sp = valoarea actuali sau -suma~plasata initial : P — procentul ; dobinda unitara (corespunzitoare unei perioade) ; numirul de perioade ; Si = Valoarea finalé sau suma disponibili dup’ 1 perioade ; Putem intoemi urmitorul tabel - Suma plasati la inceputul anului Aa | Dobinda produsi in Suma obfinui timpul anului sfirsitul anu + Soi = SA + n+ S; Sol + i) | Sai = Sot +P Sl +i). Sod + = S445, S(t + | Sat = S(t + 97% oft + iy Si= Sl + i). 23 Dac notam_1 + i =u, acesta este_factor ificare. in tabelele Tinanciare se gisesté caleulat ut pentru diferite procente (unitatea de timp e considerata anul). In aceste conditii, (9) devine : \ Si = Syut. (10; Dobinda compus& va fi: D = Si — Sy = S,(u' — 1). (11) Aplicalie. Ge devine suma de 10000 u.m. plasaté pe timp de 10 ani cu procentul anual de 3,5%/, 2 Solufie, Sg =10 000 x 1,035! — 10.000 x 1,41059876 = 14-105,98 u.m. Subliniem c& formula S; = S,(1 + i) se aplicd oricare ar fi unitatea de timp folosita, cu condifia ca procentul folosit si corespunda perioadei de fructificare. 23. Formula de fructificare in regim de dobind& compusé cind timpul nu este un numér intreg de perioade. Procente proportionale. Procente echivalente Daci perioada ¢ nu este un numir intreg, sint posibile doud soluti a) Se foloseste formula general (9) pentru partea intreaga si se aplicd dobinda simpli pentru partea fractionara. Aceast solutie se numeste golufie ration 5) Formula (9) stabilité pentru 1 intreg, se aplicd si in cazul cind f este fractionar. Aceasta este solufia comerciald Solutta comerciaté a) Solufia safionala. Dupa n ani, valoarea final’ obf = Sil + i)*. : Dobinda simpli produsi de suma Sy in timpul fractiunii a a anului inuta prin plasarea sumei initiale S, va fi (cu dobinda unitara i) va fi: eal h Sri — k Sil +p. Rezu A= STI + Sp oU-E, » a k sau S,(1 salt ee iz (12) Procente proporfionale ; procente echivalente. Dou& procente corespunzaitoare la perioade de timp diferite sint pro- portionale daci raportul lor este egal cu raportul perioadelor respective de fructificare. Exemplu, Procent anual 6% ; procent semestrial 3% ; procent trimestrial 1,5% 3 procent mensual 0,5°/,. Observatie. Dack in regi de dobinda simpli, dou’ proceute proportio- nale conduc la o sumi de aceeasi valoare final, nu aceeasi este situajia in 121 cazul dobinzii compuse, cind valoarea finalA creste dacd se calculeazi pe acecasi perioad’ dar fracfionata. Astfel, cu dobinda unitari anuala i,, valoz rea dobindita de 1 u.m. la sfirsitul anului va fi 1 ++ ig. Cu dobinda unitara semestriala i, = , Valoarea dobindita de 1 u.m. la sfirsitul anului cu dobinda compus& va fi: +i =(1+4)=1+84 Siti. 4 Deci, folosind procentele proportionale, vedem ci dobinda caleulats semestrial este mai mare Cae decit dobinda calculaté cu procentul anual. Doua procente corespunzatoare la perioade de fructificare diferite sint echivalente, cind pentru o aceeasi durat% de plasament, ele conduc la 0 aceeasi valoare finala. Astfel, 1 u.m. plasatA eu dobinda unitari anuala i devin ‘situl pri- mului an 1 + 7 iar plasat’ eu dobinda unitara semestriala i, devine Ja sfirsitul anului (1 + i,)2 Dobinzile unitare (respectiv procentele corespunzatoare) lente dac& valorile dobindite la sfirsitul anului sint egale, adic 1+i-(+i int echiva- Dobinda unitara trimestrialé i, este echivalenté: cu dobinda anual& x daci 1 +i = (1 +i, Dobinda unitari mensualé (enul se fractioncazé in luni) éj9 este echiva> lenta cu i daci: 1+i= (1 +i,)% In general, pentru dobinda unitara iz corespunz&toare fracinnii a anului, echivalen{a este data de relatia (+ i)e Rezulta ca: =(+ jue = (1+ i (13) Ti, = (+m 1+%—-G4a9V" b. Solufia comercial Pentru a extinde formula generali a dobinzii compuse in cazul cind ¢ este fractionar, vom folosi procentele echivalente. . h Fie Tere in 1 ani, sume initial plasati S, devine Se = Shi OF. Pe o fractiune k a anului, 1 u.m. devine 1 + is, iar pe h fracfiuni el devine (i +i)". Rezult& ci: Se= Snine = Sal + ix)? = SL + 1 + i) = S01 + DA + DR = Sl +) = S14 it 122 Die Observatic. Valoarea (1 + iyh!* Se giseste in tabelele financiare. Aplicafit. Si se caleuleze folosind solufia rational si solutia comerciala valoarea final a sumei de 10000 vm. plasati timp de 8 ani si cinei luni cu procentul anual 5%. Solufia rationaldi = 15 082,35 um, sig = 10 000-1,05% (1 + 0,0. 0,000 -1,477455 x 1,020833 — Solufie comercial sng = L0.UWU x 1,05% x 1,055” — 10,000 x 1,477455 x 1,020537 = = 15 077, 7 ua. 2.4. Procent nominal ; procent real sau efectiv Ain vizut ei atunci eind ealeulul dobinzii se face pe fractiuni de an, dobinda adusa pind la sfirsitul anului caleulata cu procentul anual difera de aceea caleulaté pe fractinni de an. Pentru mai mult& claritate si consi- derim exemplul urmator : Presupuuem ¢& am plasat suma de 100 u.m. cu procentul de 6%; si efec- tuim caleulul dobinzii de doui ori pe an. 3 In primele 6 luni, suma de 100 u.m. va aduce 0 dobinda de 3 um. jar la ‘itul acestei prime perinade vam avea (100 | 3) um. deci 103 Ut Tn a doua perioada, situatia este urmitoarea : 100 um. vor aduce dobind& 3 itm. 3 um. vor aduce dobinda 0,09 u.n, Deci 103 u.m. vor aduce dobinda de 3,09 u.m. Asadar, pe timp de un an suma de 100 u.m. va aduce dobinda de 6,09 u.m. Primul procent de 6% poarta denum de procent nominal, iar cel de al doilea poarté numele de_proceni real sau efectiv nolam prin 100 ix procentul efectiv si prin 100 j,, procentul nominal sfi (k veprezinti numérul de perioade in care a fost imp&rfit anul): decid este dobinda unitay (i anuala efectiva, iar j, este dobinda unitara anuali nominala. Avem deci: a er tee (14) “tr (15) Inlocnind in formula 1 + i = (1 + i2)* obtinem: epee : 14ia(i+4y! De unde deducem fait a6) sant Je =H +0" — 11 Gu aceste formule putem trece de la dobinda unitard efecti nominala si invers. Intre cele dowd dobinzi exista relatia: j

    You might also like