*Povestea lui Harap Alb” de lon Creangé, operd publicata in revista “Convorbir Litorare” tn anul 1877 apartine prin trésaturile sale definitori, speciailiterare basm cult. Creanga, porneste de la schema consacrata a basmului popular pe care o redimensionea: functie de viziunea lui despre lume, caracterizata prin umanizarea fantasticului, dimensiunea simbolica a naratiunii ca bildungsroman, coralitatea stilului si umor. in primul rand, ta fel ca in basmul popular, textul lui Creanga se focalizeaza pe tema lupteldintre bine gi rau. Astfl, protagonistul, Sf. Duminied, calul, Regina furniclor, Cralasa albinelor i cel § ndzdravani reprezintintruchipari ale binelui, lar Spanul si Imparatul Ros ale réului. Dimensiunea simbolica a naratiuni, ca trasatura specifica a basmului cult, orienteaza lectura textului spre identificarea temet de inifiere. in acest sens, drumul parcurs de protagonist de la curtea tatalui spre Imparatul Verde nu trebuie perceput a un drum fizie spre exterior gi ca un traseu intiatic spre maturizare. Astel, “Povestea lui Harap Alb” ig relova caracterul de bildungsroman, inal 2-la rand, dincolo de aceasta impartire a personajelor in ipostaze ale binelul gi ale rdulul, nota de originalitate a basmulul ‘consté in faptul c& ele sunt construite pe principiul ambiguizarii, Harap Alb nu seamana cu Fat-frumos din basmul popular. E lipsit de puter! supranaturale, avand un caracter profund uman cu caltai gi defecte. lar Spanul e un rau necesar, faré de care Intlerea protagonistului nu a fi fost posibila. Cele 2 teme ale basmului sunt lupta dintre bine si rau si tem: basmului e urmat de formularea succinta a intrigi: serisoarea Imparatulu mai vrednic dintre feciori pentru ai mostenitronul. Desfagurarea actiunil incepe cu probele ratate de cétre fii mai mari ai craiului, dar cel mic e ajutat de o batrana cergetoare care se dovedeste a fio hirofanie, o camuflare a sacrului in profan. Cu ajutorul calului ndzdravan, mezinul trece de proba tatalu, care- ofora la desparjre o blana de urs gi il sfatuleste sa nu se impristeneasca cu omul span gi cel Ro: O alta secventa semnificativé pentru tematica basmului e cea in care Spanul il pacaleste pe feciorul cel mic al craiulul ‘88 intro in fantana, Spanul ii care in schimbul viel, identitatea. Pentru mozin coborarea in fantana echivaleaza cu o moarte simbalica, iegirea din fantana simbolizeaza renasterea gi spanul il boteaza cu numele de Harap Alb. Cuvantul “harap” inseamna sclav negru, iar aldturarea cuvantului alb evidentiaza faptul cd acest persona va avea 2 identitafi opuse pana in finalul basmului, c&nd va fi omorat de ‘span gi inviat de fata imparatului Ros cu obiectele magico. Tn aceeasi ordine de idsi,lectura basmului prin prisma initieri, permite configurarea unui contlct interior inte cele 2 ipostaze ‘ale protagonistulul: cea de neinitiat gi cea do intiat. De fapt, pe parcursul probelor la care e supus de catre Span, eroul trabule sa-4l Invinga proprile slabiciuni si frci pentru a dobandi in cele din urma statutul de mostenitor la tronul imparatului Verde, Perspectiva narativa e una oblectiva cu o viziune dindarat aparfinandul unui narator omniprezent, omniscient gl extradlegetic, ce nareaza la persoana a 3-2 ‘in concluzie, “Povestea lui Harap Alb” de lon Creanga rimane o creatie reprezentativa atat pentru viziunea despre lume a autorului, edt gi pontru specia literara basm cult ii, care da nota de originalitate basmului cult. Incipitul forde catre fratele su, Craiul, ciruia ii cere Savi trimita po celReprezentative pentru viziunea despre lume a lui lon Creanga rman particularitatle de constructie a personajulul Harap Alb, protagonistul basmului cult “Povestea lui Harap Alb”, publicat in revista "Convorbitliterare" in anul 1877, Statutul social al protagonistului e surprins Tnea din incipitul basmului, cdnd cititorul afl c& @ mezinul craiulul. Pe parcurs, pare in ipostaza de sluga a Spanulu, iar in final dobandeste statutul de mostenitor la tronul imparatului Verde. Dpdv psihologic, firul narativ al basmului urmareste conturarea personalitaiifului de crai, in urma probelor la care e supus de tro Span. La inceput e naiv, nu se pricepe la oameni find incapabil sa distinga intre aparenta gi esenta. Nu intuieste esenta divina a Sf Duminici, ce apare sub infatisarea de “Baba garbova” de batrénete, la fel cum nu-si de seama ca Spanul e aceleagi sub 3 infafiga Dovedeste maturitate in ntelegerea iri umane, c&nd vede in cel § nazdravani adevarate ajutoare, cei il vor fide trebuinta la Curtea Tmparatului Rog. Egoismul reprezinté o altéslabiciune a protagonistului, el decide sai dea banuful Sf. Duminici dear dupa ce aceas prefigureaza traiectoria in Miluieste-ma cu un ban feciorule de Crai, vedea-te-as imparat.” Se dovedeste milos cand salveaza runta de furniel gio creeaza un nou adapost albineler. Dpdv al moraitati, el nu poate fi acuzat de imoraltate atunci cand incaica sfatul parintesc si se imprieteneste cu Spanul, pentru ‘ca e ined Imatur, Dobandirea maturtatlreflecta insi moralitatea personajulul, cénd se intoarce cu plelea cerbulul batuta in nestemate, tontatioi dea se imbog ntului depus in fata Spanului turd a personajul principal e caracterul sau profund uman. El nu are puteri supranaturale si nici insusiri exceptionale. Define in stare latenta gi dobandeste prin trecerea probelor o serie de calitati exceptionale. El e obligat sa troaca probele la care a fost supus de catre span, insa nu poate sa le treaca singur, de aceea e ajutat de Sf. Duminica gi de cei 5 nazdravani, Spre ex, prima proba pe care trebule sa o treacd ¢ aducerea “salatlor” din Gradina Ursului. In aceasta situatie, Sf. Duminicd\ilindruma si- ofera'o licoare cu ‘Somnoroasa fiarta cu lapte dulce gi miere. Ultima proba e cea mai dificilé si consta in aducerea fetei imparatului Ros la Curtea Imparatului Verde. La Casa Imparatului Rog, Harap Alb o supus altor probe. Proba foculuiin casa de arama, pe care o trece cu ajutorul lui Gerila, proba pamantului si apel pe care 6 trece cu ajutorul lui Setila gi Flamanzila, Alegerea macului de nisip la care e ajutat de furnici, straja nocturna $i prinderea fetel transformata in pasére, peste care va trece alutat de Ochilé sl Pasér-li{ilunglla. Crélasa albinelor, va ajuta la ghicirea fetei. Pe parcursul acestor probe, fiul de crai are ocazia de a se cunoaste pe sine, descoperindu-gi insusiri excepfionale: milostenia gi bunatatea fata de fiintele neajutorate, curajul, cinstea, loialtatea, capacitatea de agi face prieteni side a iub Tn acooasi ordine do idei,lactura basmului prin prisma iniieri, permite configurarea unul conflict interior intro cole 2 ipostaze = protagonistulul: cea de neinitat gi cea de initia. De fapt, pe parcursul probelor Ia care e supus de cétre Span, eroul trebule sé-s! inving& proprille sabiciuni gi frici pentru a dobandi in cole din urma statutul de mogtenitor la tronul imparatului Verde. Perspectiva narativa ¢ una obiectiva cu o viziune dindarat apartinandu-i unui narator omniprezent, omniscient gi extradiegetic, ce nareaza la persoana a 3-2. In concluzie, pariculartaile de construct a personajului Harap Alb rman reprezontative pentru viziunea despre lume ‘unui autor care a avut intentia de a recontfigura structura consacrata a basmului popular dintr-o perspactiva realista gi simbolica.Reprezentativa pentru viziunea despre lume a autorului e creatia literard “Moara cu noroc", o nuveld psihologica de facturé realista publicata in volumul ‘Novele din popor” in anul 1881 hn primul rand, dimensiunea realista a nuvelei se evidentiaza la nivelulintentiei scritorului de a realiza o literatura simetrica. Universul fictional creat de Slavici, aduce in fafa cititorului imaginea societatii traditionale romanesti din Ardeal de la sf. sec. al XiXdea, care e afectata de noua mentalitate mercantila. Autorul construlegte prin Ghita un personal in sufletul cérula se reflecta ciocnirea dintre cele 2 porniri pe cét de puternice, pe atat de contradictori, pe de o parte, dorinta de a ramane un om cinstt alaturi de familia sa, lar pe de alta parte, dorinta imbogatirl alaturi de Lica. Framantarile interioare ale protagonistulul, surprinse in nuvela i confera acestela caracterul do proza psihologica, In al doitea rand, realismul prozei tui Slavici se evidentiaza gi la nivelul constructici personajelor care intruchipeazi adevarate tipologii umane ‘vremil. Batrana soacra reprezinta omul simplu, care da glas infelepclunii populare: "Omul sa fie multumit cu saracia sa, caci daca e vorba, nu bogatia si linistea colibei tale te face linistt". Ana e femeia supusa din cadrul familiel patriarhale. Licd se incadreaza in tipologia infractorulul. Ghifé e la inceput tipul cizmarulul sarac, care e nemultumit de ccondifia sa sociala pe care vreau s& o imbunatafeasca, ceea ce il face unic e patima sa nefireasca pentru bani, comportamentul sau incadréndu-4 in tipologia parvenitului in aceeagi ordine de idel, opera isi relova aderenta la curentul realist gi prin tema familie! care © dublata de tema psihologica a dezumanizarii, nuvela urmarind prébugirea morala a protagonistului sub puterea mistuitoare a banului In acest sens, incipitul operei dezvaluie ipostaza unui Ghita stapan pe sine, constient de postura sa de “ I decide si ia in arenda ‘carciuma de la Moara cu noroc, tocmai pentru a igi duce familia pe calea bunastarii, StapSnirea de sine si siguranta in asumay proprilor decizi se releva in episodul narativ cénd ii da replica batranei soacre: "Sa stam pe prispa la soare..), eu uitdndu-ma la Ana, ‘Ana la mine, améndol la copilas si dumneata ta la tustrei”. Mutarea la c&rciuma si aparitia lui Lica Samadaul marcheaza inceputul dectinutui ontologic al protagonistului. Increderea va fi inlocuité treptat de teama, fapt ce reiese din comportamentul cdrciumarului care si ia masuri de precautie, rd pistoale de la Arad, 2 cAini de la Funduleni si angajeaza o slug noua pe Mart “un ungur tun brad”. Tr plus, sub influenta Samadaului, Ghita isi pericliteaza relatia cu familia. La inceput isi dovedeste iubirea fata de sotie si cosiva. influenfa lui Licd Tl va transforma, astfl incat, tandretea va fi inlocuita treptat d ‘nu mai zimbea ca mai inainte, $i radea cu un hohot, de iti era teama de dansul. Se juca din ce in ce mai rar cu Ana, iar cAnd o facea fi lasa urme vinete pe corp". Finalul nuvele 1! surprinde pe Gi pe ultima treapta a degradarii sale morale. Orbit de furie si dornic s8 se razbune pe Licd isi arunca sofia drept momeala in bratele sale. Bezgustata de lasitatea sofulu, pe cared considera “doar o muiere imbracatd in strale barbatesti", Ana ise darulgste lui Lica ‘Nu in ultimul rand, viziunea despre lume a autorului se remarca gi la nivalul elementolor de structura gi de compozi ‘ale textului. Nuvela dezvolta initial un conflict exterior intre mentalitatea traditionala céruia ji da glas batréna si mentalitatea capitalista in ‘eare puterea suprema e banul, Acest conflict exterior e doar pretextul pentru amplul conflict interior pe care il dezvolté textul. Aga cum ‘se prefigureaza inca din titi, firul narativ al nuvelei urmareste macinarea pana la disparitie a constiinfei protagonistului, a carui suflet e ‘scindat intre cole 2 chemart launtrice, cea a moraliti si cea a banulul Perspectiva narativa e una obiectiva cu o viziune dindarat care apartine unui narator omniscient, omniprezent gi extradiegetic, ce - Obiectivitatea naratoriala ata in incipitul ga finalul nuvelei prin intervent autorulul care da glas infelepciunil populare, idee conform cérela omul trebule s4 se supuna unui destin prestabilit,Incercarea de ad depasi avand consecinte tra th concluzie, nuvela “Moara cu noroc” de loan Slavici riméne reprezentativa atat pentru viziunea despre lume a ‘utorulul, cat gi pentru realismul romanesc din a doua jumatate a secolulul al XIX-lea,‘Moara cu noroc” de |. Slavici, operd publicata in volumul “Novele din popor” in anul 1881, e © nuvela psihologica de factura realistd in care personaje principal e Ghi Statutul social al protagonistulul este surprins Inca din incipitul nuvelei, cititorul descoperindu-+t in ipostaza cizmarului sarac, nemulfumit de propria conditio sociala, ba mai mult, apare in ipostaza de “paterfamilias” in cadrul unel famili patriarhal ‘Congtientizand faptul ca pe umeril #8i apasa responsabilitile familiel, decide #4 la in arenda cArciuma de la Moara cu noroc, pentru a asigura bundstarea familiei, Mutat la moara, devine carciumar, schimbarea de statut social implicdnd metamorfoze la nivelul psihologic ‘si moral al personajul Dpdv psihologic, Ghifa, e a inceput un caracter puternic, increzator In forfele propril, nu ian seama sfaturile batranel soacre $1 ‘se muta la Moara cu noroc . Sub influenta Samadaului, barbatul igi pierde treptat increderea in sine gi devine slab in fafa tentatiei de a se Imbogat! aga cum relese din secvenfa: "El Ce s4-mi fac? Aga m-a lasat Dumni decat vointa mea? Nici cocosatul nu e insusi vinovat daca are cocoage Dpdv moral, nuvela lui Slavicl urmareste macinarea pana la disparitie a congtlinfel lul Ghifd. La inceput e un personaj moral, ‘cagtiga bani cinstit ge considerata onest in fafa colectivitai, intovaragirea cu Lica il va aduce ins la propria prabusire morala. Jura ‘stramb la proces $i ajunge la jaf si crima, se indeparteaza de familie si ajunge chiar s& regrete ca are nevasta si copil si cd nu-si poate ‘asuma In totalitate riscul imbogatirl aléturi de Lica impune propriile reguti volese ea in afara de mit ‘Se observa aici, modul difert in care cele 2 personaje se raporteaza la relatille interumane dacd pentru Ghité relatile dintre ‘oament se bazeazi pe Incredore si respect; pentru Licd rolatia cu partonerul de afaceri inseamna subordonare. Ghita e cuprins de Junghiuri la amenintarile Samadaului $i pe parcurs traieste o puternica macinare sufleteascé deoarece nu gaseste in el insugi resorturile necesare pentru a se sustrage influentei malefice a Sémadaulul, Licd Ti spune la un moment dat ironic:” Tu, Ghia, esti un om cinstit, dar ‘am facut din tine om vinovat”. Caracterul slab al protagonistului se reflecta si tn finalul nuvelei cand Ghifa orbit de furie si dornic s& se rzbune tsi arunca sofia dropt momeala in brafele SAmAdaului. Dezgustata de lagitatea sotulul pe care Tl considera “doar o mulere Imbracata in strale barbatosti”, ‘Ana i se daruiegte lui Licd. Constientizand ca el insusi este vinovat de gestul sotiei decide sa o ucida, la randul sau e impuscat de Raut Ja ordinul tui Lica, ‘Nu in ultimul rand, viziunea despre lume a autorului se remarca gi la nivelul elementelor de structura si de compozitie ale textului, Nuvela dezvolta initial un conflict exterior intre mentalitatea traditionala c&ruia {i da glas batrana gi mentalitatea capitalist in care puterea suprema o banul. Acest conflict exterior o doar pretextul pentru amplul conflict interior pe care Tl dezvolta textul. Aga cum ‘se prefigureaza inca din ttlu, firul narativ al nuvelei urmaregte macinarea pana la disparitie a constiinfel protagonistulul, a cérui suflet © ‘scindat Intre cele 2 chemari lduntrice, ce a moralitatii gi cea banului Porspectiva narativa o una obiectiva cu o viziune dindarat care apartine unui narator omniscient, omniprezent si oxtradiegetic, ce nareazé la persoana a 3-a. Obiectivitatea naratoriald ¢ ins incdlcata gi la finalul nuvelei pri bitranei ca voce a autorului care da glas Infelepciunii populare, idee conform careia omul trebule sso supund unui destin prestabilit, Incercarea do a-| if, protagonistul nuvelel “Moara cu noroc” devine reprezentatlv pentru viziunea despre lume a lui Slavici care a decurs la principalele estotice ale realismului, pentru a surprinde metamorfozele din societate rulara transilvaneana din a doua a jumatate a secolului al XIXea,