Cuprins Cuvant la cuvintele ce vor urma. lubirea care ne urneste......... 13 Bucuria marturisirii...... « Despre curatirea de patimi..........00+ 183 247Partisie in misura in care museyti si te rupi de paris asia cu lumea gi cu tne insug. Biserica, ei zic ci Bisctica sa orcad In capul lor, nu in capul creding osilor! Sarac cu duhul este cel ce se o3,4 de Propriul lui duh, ca si se umple de boga- fia Duhului lui Hristos. Or, a te Sirici de inima ta inseamni a te goli de inter le tale personale si particulare si a te umple de Duhul lui Dumnezen. Nu ai cum a supraviequiesti altfel. Nu ai cum si 1 iegti alefel. Mulpumesc. NOTA: Am adiwgar notele de sabsl cu o sustinere bibliografica a conferingelor, 245, “ > a> /Sa facem o duminic’ a ap&rarii icoanelor, rugandu-ne pentru cei ce le dusmanesc, ca Dumnezeu si le dea si vada in icoang ce vedem $i noi. Mi-e teama ca, daca noi nu mai vedem in icoana, vor incepe si ei si nu mai vadi, Noi ingine spunem adesea: ,,A, icoana asta ¢ facatoare de minuni!” Pai toate icoanele sunt facatoare de minuni! Pentru cd orice rugiciune implinita este o minune impli- nita. Or, toata idolatrizarea aceasta a lui Dumnezeu a dus la aparigia unor tipi care il idolatrizeaza pe satana®. Ce inseamna dragoste in Hristos? Prin ce Se concretizeaza intr-o relafie? Pai v-am zis: s4 nu confundati Psalti- rea cu tocdniga de ceap. Adica si facegi lucrurile cat se poate de frumos i de nor- mal, fard ifose, fard si forzagi nota si, nu in ultimul rand, asteptind, Sa stigi cd cea mai mare calitate a iubirii este ribdarea, Pavel — ,assistent manager al lui Hris- © M-am bucurat si vid c& unul dintre Paringii neo-martti ai Ortodoxiei Ruse, Parintele Daniel es ucis la 19 noiembrie 2009, in biserica Sa, un extremist musulman, este de aceeagi pi : pire- ms A se vedea lucrarea Jui si a profesorului Turi aximov, Martiriul unui Apologet al Ortaglys n+ Confrinele din Serbing Bar Sens eodone Ed. Sophi ‘ 2010 nae hia, Bucuresti, x hr drala 0 iei, de cate i imba, oiei, de oe femeia nu s¢ schimbé, 7 Bie ey crotuar 0 a «ee eeu nt se schimba as: fel cum nici barbar fariseli reusesc lake gi de radical. Poare Tt dar, la de usor sa ascunda, > x reugesc iveala. sa caenaineely i tot iese buba la iv ama, gonind pasimile? 4 inimi curagite ao ora la tas de inima. Eat ma duce cu an Nu posi curasi ceva « ont Socletatea noastra este mareara “ Send iii sigi de inima, care nu ean oe ai c& au dat-o, au van au ‘ 243 un mome! Cum sa curagim 37“= Eu nu sunt adeptul accep tari niciunyy act. Eu cred cd trebuie si le privim rea fe cu temperanga, si Inaltpreasfingitul Laurentiu a avut 9 interventie televizata, in care 4 spus: ,Hai C4 la pasaport mai ai alternativa, dar dacy aceste biocipuri vor fj implantate in Orga foarte dur”, daca ticem, tragem toate nism, va trebui si reactionim Or, reactia foarte durk se face nu daca vorbim. Dack acum gloantele si cintim tofi din trompeti, n-o S4 ne mai asculte nimeni niciodati, Im- Portant este sa ne Constituim orchestra de careavem nevoie, ca tot ce facem, deacum incolo, sd fie foarte bine armonizat, Sieu cred c& noi am tras foarte multe in aer. Stiti, ca la revolurie: aia trageau in aer si martirii trageau aer in Piept. Ei n-au lu vrut, ei au i Tin piept. Asa si gloante false, Una dintre marile falsicigi ale di 240 € fe- tic s-au rezolvat. Preale- at a discutie pe minist \ s - jal 3 chem’ nistrul cutare. Sa nu va Pe au iesit in strada doua ii i ionat. inchipu' “ cineva a fost impresio! i isca nimic?! mii de amen ne anal migcd nimi Nu observ alt 89, desi nici macar ei Bi pee Ef in care traiesc ei acum 1 Tn en explic’ tot ce fac ara- i ene ee © aveau i mode ajuns la teama pe care ra _ 4 i. one ner Reseed 72008 nua r ACY A. achimbat? Din ’89 pana in 009, . s Riles a a fost crescut nimeni sa moara Pie - mt dene da. Asta, intr-un fel, tul dezvelit pe strada. Sina Au, CA nu o sa Mai avem erol, : un a ti sa mai avem eroi, Ca sa-$i fel, e bine. De ce sat “alii carier’ pe spatele lor? cum, faca algii car’ ; Pad in esenta, daca o luagi asa, soba uitati pe sectoare, vefi vedea cam in acelagi punct. ise pane dla 4 biocipurile fac Pp: Eu cred ca eo i aceasta structura de eer ; a i tinuare, i. Cred, in continua locul a wnahulul este la chilie, s4 vega tacit 1 : mingilor. $i, ie an limi poate si evol ueze acgle a Dar noi am uitat sa “. m: tne, n : ie eae pentru algii. Nu am ficu ase pl o duminica a somerilor, nu ff a at pentru dusmanii icoanelor. ne-am 241 ,.Duns palo nev pain Bir i nicodst 9 nu inva pe acela care-i un pic mai sus. Ci-n ultima wines api vizut Ga toatd lumea rezolva problema Sfantului Sinod. Tofi ierarhii trebuie spalapi pe creier. Pai intrebarea mea de baraj: Cine i-a hiroronit pe garga- ragiii Astia?! Nu cot ierarhii istia pe carei injuri acum? Ei isi injura izvorul propriei hiroroniri. Cicd-i natural, dar $i otrava-i narurali. Rezolvati-va ineai propria pro- blema. Or, propria problemi nu se poate rezolva decit impreund cu duhovnical. Slava lui Dumnezeu! Niciodata singuri! Avem voie sa-I cerem semne lui Dum- nezeu? Fereasci Dumnezeu! Daca nu am avea chestia cu ,sens unic” si am merge pe sens invers, ne-am nenoroci! Daca nu am avea »cedeaz’ trecerea”, la cate sensuri giratorii au facut astia incre Sibiu si Brasov, praf ne- am face! Daci nu puneau ei begigasele ace- lea la fiecare localitate si ne opreasci din »marea” viteza de 30 de km/h, rau era... Vedefi, sunt semne si semne. Dac va asteptayi sa va stings Dumnezeu lumina ca si ingelegesi ca suntesi orbi, n-o s-o facat Existé o pilda celebri, 0 parafrazez, sperind c4 nu o §i diluez, pe care IPS An- 7229lase Dumnezeu si ajung mare si tare Intre prosti, mi-a Ingaduit si fiu prost tntre ce} ingelepti ai [mparagiet lui Dumnezeu, Ce din urma, dar cel mai bucuros. $i stigi de ce? Pentru ci, incre timp, Hristos mi-a cAstigat, cu cordialitate, inima. In rest, nici nu mai conteazd. Sigur ci ma tem, Ma tem de viaga mea. De viaga paringilor mei, de viaga copiilor mei; de viaya priete- nilor mei gi de viaga dusmanilor mei ma tem. Asta face diferenga. Dugmanii mei, au devenit si ei motiv de teama inaintea altarului ceresc, ca nu cumva, din smin- teala de mine, si se ducd de la Dumnezeu. Pentru ce este canonul dupd spovedanie? Canonul dat dupa spovedanie se di ca si avem canon gi inainte de spovedania ce vine. Canonul este unul dintre medica- mentele acordate nou, pentru a ne putea inadraveni. Din nefericire, avem niste Speci- alist in canoane, unul mai mare decat altul, care+si prind ,,destele” prin Molitfelnic, pe acolo, tor la opritul de la impartisanie, sure de metanii, fri griji deloc. Pentru faptul porgi pantaloni tn biserica, a ajuns si fie actlasi canon ca pentru avort. Ci aga de tare am luat-o razna, ci ne bate Dumneey © O diagramare a acestei si tuatil a reali; romonahul Benedict Stancu In lucrarea Nuanyes 36 jnului. La a z ee de pi rele pe care le ai. le paca a ee eee de nit care au dat: Sa - i amant ca sa-gi curefe... El Cea La desene pang er 4 inventam ce Se de Oe dae Bisericii nu sunt arat ce s ironiei, Sfantul Ioan Postitorul, care este socotit cel mai dur la canoane, ee if mai atent. Existé un echilibru \ a ai nomic gi acrivie, dar numai in p! aaa hovnicului si nu fii. va spun ce raise slava lui Dumnezeu, Gre s ed c& sunteti femei si ce! care suncefl i, efi preosi! Care suncefi preogi, an u cd suntegi preogi! Dumneze! * Said ‘tip. cogi si dagi slava lui oye dahon Ed. Sophi é musanpe 1 viaja dubovniceascd, Ed. Sophia, ena 2007, 166 pg. 237 iamai avem curaj sa le spunem ctedinciogi. lor nostri cA Botezul este moarte 51 inviere impreuni cu Hristos. Este nastere in Hris. tos. Preotul este medicul care vegheas nasterea copilului in Imparatia lui Dum- nezeu. Uitam s4 spunem ca mitra de pe capul athiereului este principiul nascator af Bisericii. Ca, fara mithras-ul vocagiei sale, iconizat prin mitra, el nu mai poate nagte preofi. $i ca, daci nu se nasc preogi, daci nu se mai hiroronesc preogi, cade Biserica. Nu, doar spun batranii ci lumea va inceta cand nu va mai fi niciun preot sa slujeas- i Liturghia. Cand s-a oprit Liturghia, s-a oprit lumea. Da Doamne si nu fie! In momentul acesta, vreau si va ganditi exact asa la ce inseamna postirea: o nastere din nou in care toate elementele constructi- ¢i noastre, din pantecele cel mare al Biseri- Gi, numai odati cu moartea noastra se pun, de fapt, in reactie totala cu imparaia lui Dumnezeu. Trecind dinspre pantecele vie- Sil acesteia in viaya cea adevarati si vesnici, tot ceea ce am deprins aici — postirea, rugi- dunea, neclevetirea, cordialitarea cu Hris- tos si cu ceilalyi — se vor desivarsi in Impa- ra i Dumnezeu. In afar, sunt glume Cine nu reuseste si coaguleze dinamic, intr-o comunitate crestina, cordialitatea cu Dumnezeu, cu sine sicu ceilalyi, acela < a» {n rest, . + Dumnezeu- i, eni ai Ih D cu tot felul de pros! em! " vr . eimpliniri, in fejal de careeli i de NE arsit. Cu 0 ¢ f si, acum nu am alc infrangere mai valo- 7 a 1 5 3s in viasa mea lecat c4, in loc sa ma roasa FH Liceul de Stiinge ale Nacurii =~ ”~wean Piratie pur | on \ i dagi seama, popa in vegas &. a Piratie gurd la Burd, spre uimi Medicilor de la SM : »Parinte, d; de unde stii2” Popa trebuie si. eases i @ Pentru studengii ° , chiar trebuie si stie. Cand mergi la cimitirul muni cipal, care-i ici de asta, mai ba- (4 in caldura, Ea 232 — colea, vine cate-o tanti trana decat moartea, sis gre tensluine 21 cu 1B gh std sh ge conc’, ce to Ai folosind’t Coliva nu Merge, qh seanctlt, vinul s-a tnedlzit, Nu cred al co plicere sk mergl la parastase, lar varsta cescutegte de judecata celorlalyi, sindtogii, Omul acesta, de care v-am spus, chiar a murit, Oamenti se asteptau si predic despre moartea lui. Si am zis: olubiti cre- dinclosi, nu mal am ce si va spun, Veagi agtepta, acum, si folosesc moartea lui ca si va indrept pe voi?! Pai, dack voi nu ati priceput singuri, eu nu am ce si vi spun”, Siam plecat. Amin! Sune lucruri pe care nu trebuie si le tot Aptim. Despatimirea, despre care am tot vorbit noi in aceasta seari, aminteste si de icoana maternitagii, Multi lume intreabi si acum, pe buna dreprate: ,Ce si tot postim atita? Hai sa fim seriosi”. Sa stigi cd, toaci viaga sa, cregtinul seamand un pic cu un bebelus in burtica maicii sale. In burtici, ii crese maini, picioare, ochi, nas. Nu prea are el nevoie de ele acolo, ci mama It di cowul. . trece la bebe. Adicd ce Ce papa mam? 2 Numai ci, scos la sens mal a en wale care le-a doban- tumina viet desc a valoas. dicin paneece - antece teribil, care Noi sim inur-un Pi « jneram in Biserica, ie- iserica. Noi int este Bise ind prin mitras-ul cristelnigei afari. Nu $ in 233 >.a wr thes Stato Boatea mea duhovnig cg Verig S...". Mai bine m bat mA in plus Pentru m tun: > ic . C4 atunci cing refisi dagen plan ignesti mai mult deci, Plngea mai tare, as ta mai j Zs catre ea: POFi s-0 scapi in maneca, dar ofe, lului macar Senzatia c3-] iubesri!” Asta se intampli si in viata noastry par- ticulara. Nu-j musai s4 primim to ne dau cei din casa, dar Tai copi. it ceeg ce te prefaci cj pri- ar fio nebunie si ij satisfac zis cineva: »Parinte, nu inchinagi un pa- har?” ,Ba cum sa nu?! fn numele Tatilui sial Fiului si al Sfantului Duh, Amin [bi- necuvantand cu mana].” L-am inchinat, Care-i_ problema? Tronizagi, dar faceti-o cu inima curati. Ey nu am vazut om s4 se Supere cand il certi cu inimi curata. Doar daca-i batut in cap si chiar nu ai ce s3-j mai faci. Dar, daca-i un om normal, rade cu tine un pic, isi di seama c4 Lai luac Peste picior, igi mulsumeste si pleaci, 230 PE toti, Mi-a nostru, de langa Sibiu, un pa- ‘cat, la un moment dat, 7 Pe “vit omen ce invil ce rciitea: Si parintele e-a sp s re ai i buni, sa n A ceput: »Mai, oameni buni, sine ' i, ca nu v dele i d cu copane de pui, an i dau aa tareal” Agtia: Ja sa te v a i asa noas- «daca nu binecuvantezi u mi: ren “ untem localnici si stim noit” Pana 1a 2S trei ani de zile, togi respects r . i la masa, e aaeel parincelui. Dar acum, ae te vedem, mai, copile, ce Posi : vot j i parintele j mai tinerel, asa. $i pari — tals dar nu a dat binecuvantare tal nostru, bisenrsdnah a gia dat sa se retraga. Cand sa pl mi son 3” Si a ai . Pai, ce faci, parinte?! Si a zis: ,Nu po! yt aly . Un preot de-al bine a -nu po i anta cu mana ce-nu ane an Amin”. Nu teologie ee a Sfingi Paringi au zis aga ori adel 7 Siispie »Nu pot binecuvanra cu mana nu pot manca cu pail opi d ul, cu rezervorut ¢ ah Comet buni, venivin ire Pat ? dracu! in oi dup = de Sibiu, 2 a i a parohie, in a ane aor é oment care, din ani Team fost un ri te coremurtorE = conoet ald “oarenii sci constata mad — oo eres gi find cald, cop’ eae ": = ki. ich S-: pa pe langa biserica - 231 —_ . ooStreza, intr-un interviu dat pentru Evenimentd ve intetesany Biserica este intotdeauna ie a q sirmani. Ceilalyi numai ig day settee gargara. De fapt, siracij Sunt cej él a Biserica. $i Biseri serie Ca Sta pe Saricia No; a Cand incepe si stea Pe bogitia UNuia sq a altuia~ Dinu Paturicd e ‘ caom astazi — incep si ispitele, Incep sj draci Sa se agite, cd astia vin cu fig Saracului, de lor de pe un te. aia strigi din Perete, gj de sirac ramane, iar pe -L imbogitim noi cu zie - Cel-mai bine este 5% faceti milostenie. Din ce cAstigagi si din ce ny Castigati, dati-i siracului de lings voi, Sa stiti cd siracii sunt, uneori, Nostri. Milostenia trebuie sa incea, ei. Atunci posi si fii util societigi cresti 0 societate Sinitoasa, crescandu-i Pe ai tai in echilibru, in bun simg $i in da- care se simte c4-i darul tatalui si darul i azi, cargile din studengie Pe manipularea finantel Titoriu Oarecare, saracul tot atat Copii pa cu i si'sa Patru ori. Am trimis c4rgile la centrele Pentru tineret, dar nu Pe acelea cumparate din banii tatej si ai 28 a ca ei sunt acolo. Dan e rndich darul, daca wei 7 eed banii de pe lume. a ate oo tn care dai tu, cu mana . " Juilalt, relagia este una persona a trebuie sa ne depersonal ineze jg. Banit si nici pe cei carora tii danuin. pici Pe 2% nw? Completam niste iat Taneh scapat de constiinya. i ‘ ota Or, nu-i aga de simplu: rezol in man: im? De ce postim: Ca sa nu prostim. Ca, in momentul in si eni nu postim, uitim ca sun care cumini gi i in Dumnezeu. liniscigi, ingi si agezayi a wr abs scul te ajuti sa te vezi cum ¢ ae a 4 fac, atata fac. De aici ma ia pee A oon, de aici lesinul. Deci, eels foe Ca in povestea a AS ae a noastrS, foarte eee Oe aipnitee ae 4 de la Sibiu fea ah, Veneam eT eer . Be en a BE sone Zic f it cu misce : i i ne-a servit Cl cd mn wes ne fe Hoe mananci”. «are bom- e si ce mai are e ae Ae Eu: »Nu pot @ " asi, pap-o, c& te faci ad daca are sa vi Zice el: OP ma doare dintele”. » 229 —doare Pe tine. Co, Dumnezey| Pili tai nu.g ul tu, E] Ne-a Meu e ung eae Mej 5 faci in rest, Dar curg curitires 1: i na Inimii, vej ei i i Tar tat pol in vederea tui Dy nee athe 1, intotdeauna d Panrack ee i 2 ferinta we acolo, sufetinga I aos Dacd rama; fen am sPus: Ada a sotiei ae age wi ae ~— » 4 copiilor, iar dach dee stea lui Dumnezey” i Peek Uo mai tor } ; a invartiti, c& Sa finem zilele si atari Nol, in Sibiu, s-a tnedmpl rc €pem. Putem trece Peste €a. Frost sa tam. ro Ps agtep de la alii sa | Cupa ce murim. Eram Prieten de-al meu zice: faca poma- in Tealia si un nUite la catolici, 226 ii agtia, ce baiesi cu bun sim, nu ca POF gti Nu iau eu pomelnice cu banu- ul yaduvei”. $i da-i si da-i! M-a imbol- qavit. Eu tocmai cumparam niste revis- ede la ghiseu gi imi faceam un abona- ment Pe niste reviste mai vechi, sa le iau in tasca. Sis cand ajungem, era o tanti in ca tare, care a zis: »Vreau 0 missa per- perua” Adica o Liturghie de-a lor, daci admitem cA ar putea avea Liturghie, cu aratea deformiri. Da, sigur. Cat punefi jos?” Suma era echivalentul a cinci sute de mii de marci. Dar o facea foarte curat: j-a dat aceluia cardul, a tastat. Nu era ca la noi, la prostii de ortodocsi, cu un leu la pomelnic. $i-am stat i m-am gandit cam ce ar putea face la noi o bisericd cu banii aceia. $i ma gandeam: femeia aceasta con- struieste aproape jumitate de biserica. Cu Hristos ins nu se negociaza aya! Sunt foarte mulfi, uitafi-va, mai ales lideri sindicali, care au bagat bani in mi- nastiri, in speranya ca li se vor ierta lor matrapazlacurile ficute acolo. Nu merge! $i, apoi, si scigi, cand vesi vedea manas- tirl din/care pleact vieguitorii si in care nuisetmplineste rugiciunea este pentru c&banii serigh din perete. Nu pogi sa pri- meth cordeauna de la oricine si in orice fel. Inaltpreasfingitul nostra Laurengiu 227oT Cine vindea Ceai vindea §i pe Bud’ °C! mai maj de Ayurv eda, widha la Pliculere, MUlte, il stiu mai ce, ‘Ames de Tayo" pic branza, ci Scdpat de ms Un cam de sant buna, si iliga Gy Mie den Tupem locul, whi on oman, -fa-len: . mac, a ne didea sm leti $i cereale eh | Tau de fe nas Sonn inainte a rimas si dy re". Cine ni ae i inte iv Ceaiurile, nici cee; Du lay sau in Nowa noi in Dimi’ 3, 4 i * Acum, gata, ci pe able Qu nu mai e acelal Si i, daca comentezj te mai a 2 . Pe acela, ipuci s3-] Bie! Atunci, toati Pe celalalt... barfolo- astept sa se facd mai wi fac ceva pentra el, Din paca- sa int. Veen ’ caer bin este un om care sa se indeletniceasca ge, He a credinja. Mai, oamen! Jerniceste CH ot ., acest bucru. Eu i buni, nimeni nu se inde- edinga! Credinga-i un dar care-| ai sau nu-l ai. Dupa ce il ai, il cresti saul nu-l cresti. Dupa ce-l cresti, il mai cresti sau nu-l mai cresti. Dupa ce lai crescut, trebuie sa-l cregti toc timpul, dupa ipiul acesta al tatalui din Evanghelia um doud duminici: cred, Doam- . Ori neiubirii prince! de act ne, ajuta necredingei mele” mele. Acesta-i motorul credingei. Acum o saptimana, am inmor- mintat-o pe o foarte bund prietena de-a Bisericii, care a lasat in urma cei copii. O doamni la 39 de ani, nici araca. O fire foarte optimist, bavdioas4 tare, 0 feme- ie exact modelul omului care vrea sa facd numai bine, care s4 tigi ca, desi trecuse de prima fazd a cancerului, din cauza unor medicamente date sao susgina, s4 supra- vieguiascd, 2 murit de ciroza la ficar. -am us, de fiecare dara cand .ne-am inrilnit si de'fiecare data cand am imparragit-o: g-ma bine. Nu te pot fine aici. Ar § absurd. Nu am venit si igi dau lecpii de am sa supravieguiesti. Nu mi doare ce te 2». 225» Ne-am modul i Nenorocit, Pp... Price. lconicin, care predicim, he, bi Sh modul tn ae icoanele pe net ss tam, Te} slujim, la modul j tee Modul ine sctiem, ¢ stag in ‘ unei mul rand asexuat ! Populatii th pri firk dorinta de « fark visuri de ite” “oringa de a avea bebelusi le iubire, Pulatie amorfi, belusi, asa le nici Or, Biserica nu-j » 0 po- ha © culoare. Pentru cel 1 amorfy ie si Lisim Bi eniscun ae I Biserica in pichane _ Crue og eet dintre ni, dar pen. fara misiun de Chiat si fim 0 ee e, desi ratie Dumn esi nu cred ci nate fea the lax asta. Noi tot sia ecard S-a nascut : Seneration. Neadevir! a ne fineirat dee de dupa noi ‘Ss ae puncte de 1 trebuie si le lisim rim tutiv-d ay Teper si cdteva chestiuni Seva de ovnicesti, ca si poati i consti- parte, cu fruntea sus ee Ma alte cuvinte, pe tineri invagagi-i na- ge vada pe Dumnezeu, In niciun ope sistem de ciocanitoare Woody sau cer de ,drogoteca”: la cartea asta ; cieste Mai ia si asta. Mai fii gi aia”. Sa fm geriosi- Copiii au modul lor in care Dumnezeu le vorbeste. Cat de importanta este Revelapia pentru mantuire? Daca scriem Revelagie cu Rmare, sigur cjeste una dintre sursele mantuirii noas- tre. Daca scriem revelagie cu r mic, v-am este ca energia dumnezeias- ca, necreata, este confundaté cu fotonii sicu energiile. ,Parinte, averi 0 aurdaa!” Cum ‘zich a ee” ,,Bunaia. Rotundi.” Daca zici ca-i rotunda gresesti, cA eu am capul patrat. Nu are cum si fie rorundi.” Hai sa fim seriogi! Vitapi-va la baiesii agtia cu fitotehnicele, cd acum, mai nou, am devenit un popor de mancitori de iarba side bautorl de ceaiuri. Din punctul meu de vedere, in cele din urmi, aici este gre seala: ‘cu ceaiul ni se vinde si Ayurveda. Ct uleiul de Aloe. Ca poporul roman nu mal poate fird ulet de Aloe Vera! Cicd: Yai, cum ya scoarem noi din cancer!” S4 fim seriosit Sta Dumnezeu intr-o ungere cu Aloe Vera?l La Sibiu, cel pusin, asa era > 223 pe si 2is, problemaean tinerilor? sn 7 »Tinerit si ' »Batraina”, Subiece tr, doy, mare, mare si z, are si, dupa mate mulfumesc, i fit si cu Sesto let extirpat. Si, slava Deine we Ae ‘4 Domnului, Mitros mn un serviciu bisericesc fae car oa a 2 nae ingeleg menirea, vocati daa Paci mulyummeste, Ey na Pi oe la predic duniats af and ve ee tubigi credinciosi, yi ae tabi hie agi venit la Bisericy, Vi Penet ee ratele Crucii lui Hi os”, ieee a am niciun sens sin, se oe cleans ae mondial de Belen a m Asta ar fi o Bisericg fi credence le ry modul in care tratam noi, uneori liturgic, dul fi | ‘urgi > 220 ” | viegli noastre se aseama- decdt bicicleta care, de mergem la deal acesta a r invers A, jar noi mpul- r gh va zic este Sd-i lasagi pe ot i Ce vreau eH ace. V4 dau un exemplu. Anul aneri in ee $i emul trecut, au fost, cu cotul, spose 40 de conferinge- Numirul mare de tineri din sald. m-a facut si fac yn mic calcul. Incepand din anul 2000, jatr-o sucd de conferinge, am vazut cam 73% din populagia tanara a Romaniei. Ce nu am vazut eu este generapia intre 40 si 60 de ani. Aicea-i mai ugurel, cd pot adu- mente: n-au fost scoligi, au lucrat in fabrici, i-au stresat comunistii. Fara in- doiala c& e aga. De aici si dragul meu dea scrie cargile. Tata, fiind un om aproape de generagia aceast, e principalul meu »far- get” la cary. Si nu mai feresc si o spun. Eu pentru tata scriu cargile. El nu sa bucu- rat, saracul, decat de pugina educagie re- ligioasa si» apoi, suflerul sau a fost strand de la biserica »Sfantul Nicolae” din $cheii Brasovului si batutul coacel tn clopotnisa de acolo. Pe el, asta I-a sinuc tn viasa. mneavoastra: Chiar jneri in Bise- vel st rem tinerl — i-¢ ceama mie? Ca nu rick? Srigh de ce m i aver oameni in Biserica sa poatd gestiona ce 221minte, cei care va mai indeletnicig, cule, tura din Pateric, ca, la un moment . la Sfantul Antonie vine unul t, Cake arise despre cat de fulminant e el ca duhovnig siise agtepta sd dea de o fata preluuunpsss aga, care mandnci numai limi, Si, cand acolo, acesta radea cu ucenicii, Aruney un culion fn sus si astia radeau si se tiv. leasca. Nu prea'e norma ‘Bisericii, iubisi credinciosi! In Biserica, metanii, timaic, capul de pamant. Ei bine, acesta vine fi fi zice Sfantului: ,Eu te credeam om se. rios, nu chiar asa...” La care Sfintul ti tice: ,Fiule, ia, ia tu sageata aceea sit. cordeaza.” ,,Mai trag?” ,,Mai trage!” Mai intind?” ,,Mai intinde! $i acum da-i dru mul!” ,Nu pooot!” Cand un arc e intins la maximum, nici nu pleaca sigeata, ci, mai mult, te raneste cand e:si-i dai dru: mul. Asa ca usurel. Luati fiecare pe mi: suré. Unde-i de taiat ceapi si de pus in cratiya, aia si facesi. Cand ti de rugat, ede rugaciune. Mai vine cate una la spovedit: »Parinte, nu stiu ce are barbatul meu. Eu sunt femeie evlavioasi, citesc trei-patru Psaltiri pe zi. Nu gtiu ce are, parca |-a luat dracul”. Zic eu: ,Mai femeie, acesta ce mananca?” Pai, cum adici ce mananca?” »Cand vine el de la serviciu, ce mandanca?” Ca el e lucrator dintre aceia cu vaselina, . ~_ incredibil- Sa = ma bat eu cu ma schimbat ment eam la cate e meres Ortodoxia $! Tocmai asta este un. De ani de zile, ‘dat sh guisi mi-am rea. Multa vreme> meres onferinsa care-gi SPU —aaTntrebs . " aspun Suny Cand, 20S incey «x ia sj con Care dans labeasea és a fps Bp, 5u ingriig 4 mai my). i vt i TOE ete bing loge . 7 8eneral, 58 faceny 3 tina Ninitigs la SUfi Ci om, i een ezeu. Un Viz in ra Poate sty Sin tare male dick, Ia g StU Dum > Ae 0 rugs Prictenie + al incep 4 uray cartofi, cei din casa se e deopartes che clar ch ceva s-a déramat si ceva din sistemul meu de pro- ve este la pamant. Si sa gtipi dew cred ana la urma, de acolo trebuie s8 0 : 7 sa scl caimi face o placere deosebita aspil pe jos. {mi aduc aminte de armaca, and vyereranii mei ma puneau si spal cu 0 comanda special: manga la greu”. Am spilats cred, hectare de cauciuc... Acelea mine m-au ajutat sa invay rugaciunea gsi nu ma mai dau rotund, Sa nu cred @, daca mi-au pus o tabla pe umar, eu sunt ficdtorul armatei romane. Cam asa¢ giaici. Nu noi ne concentram pe lucrurile pe care le avern de facut, ci Hristos din noi este Cel care ne sprijina s4 ne con- centram. Si ar fi stupid s4 fim »clonagi” cofi. Nu putem sa fim idealigti si utopici. Biserica-i facutd din oameni pacatogi si, slava Domnului, $1 din pocaiti. Pocaiti, in sensul bun al cuvantului, nu poctifi gata mancuiti. Ca au aparut unii care sunt constituigi drept grUP de cantare ,cvan- ghelica”, dar canta ca B.U.G. Mafia, ba- jefii care au facut muzica de genul acest Sunt pa-ci-tos. Sunt in-tors”- Adica au [uat-o raznat Deci, nici in conditiile aces- tea, nu e foarte Breu sip pastrezi concen- rrarea. Era grew la Paringii Pustiel. Tinent€ Buvernul te indeamni si igi aplica legi, Oripilante de suflet, Biserica jr; legea iubirii le biruie si pe Ce istoria lumij si toata lumea din jur ne invasa si ne zdrobim, si ne Cilcim in pj- Gioare, si ne ucidem, Biserica ne indeam- na, de fiecare dati, si ne iubim. Si sj stigi Giubitul nue la sfarsicul despatimirii, Tor Procesul despatimirii Noastre este funda- mentat pe prezenga pickturii de iubire. $j slavi Domnului 4 a te despatimi nu in- seamna a nu mai patimi! Cia incerca si-] dai lui Dumnezeu sansa de a-ti fi camarad © Pildi preluacs din niel Ange, Pastorul nin 2002, 193 pg, pp. 11-1 lUcrarea parintelul Da- Wt, Ed. Presa Bund, Lagf, 214 lie <4 pacun simi pricep Poate mai m -utati $i Pe 3 ma ajutapl $ ite. Mulyumes 215AU € lange lisus Stilou, ‘ah AUG fis in, st 5 este Dy telecomands de log acesta este . ne - a tise, *tistos nu ieee Uig Cui li a St Nu are nig; "Nd de Dloaig: tn Seng teolog; Nicio leps aie gi. od Cologic la care as; Cetus’ oy! je lg: reagi a enit mart acum; Pood iy ce in ce m. ‘Oarte Teli is ea th! a tori Bu Putin cresting ‘ tem in star 2 $i toti budisei et chin na Intrupacg eleBem in co gy nt tt Sfan ae Mantuitorului fic ee intro "gore de N, i Hristog I Predica, celor din le spun, 7 atema ck Nstantinopo|, $i de. minunay . le averi. ci ‘apla lesa vari hranic suflera t lucrurile sluj oe dinaintea lui D, » asa hranie, ‘ ‘Weasca”. Asta ny Sis umnezeu ca si-] cem noi gi, in general, neincercind si govedim nimanui nimic. Hristos asta tn- cearca $a ne spuna prin despatimire: Nu incerca sa dovedesti nimanui nimic. Eu te jubesc ag2 cum esti. incearcd numai si igi pui in valoare, de fiecare data, darurile pe care Eu gi le-am daruit. Existé o pilda teribila legatd de sar- pitoarea Craciunului, in care un andr, foarte dezorganizat si dezorientat de via- ja, incepuse s4 joace jocuri de noroc la ronomaturile acelea, Jackpot-uri, in loc sA simta sarbatoarea. Deranjant! Colegii nu au mai primit in gasca'cu ei. Parin- tii au exterminat sufleteste, alergandu-! dintr-o parte in alta, si el, de fiecare dat’, tragea Jackpot-ul gi, de fiecare data, apa- rea un drac, care-i umplea buzunarele de bani. Din ce in ce mai mulyi bani. $i, desi aproape ca nu mai era nimic in rezervorul Jackpot-ului, dracul, care aparea pe ecran, i tot pasa bani in buzunar. La un mo- ment dat, disperat si speriat, randrul fuge gi seriga: »Doamne, chiar E prea mult gi sime ci Tu “Yepartat de la mine! Simt cd dezna- vers qude din ecoul padurii: ,Te rong Te roagi! Te roaga!” Fug: Chiar i rezist!” »lngenunche. Ingenun- Ingenunche.” »Doam- intr-o padure nu mai rezist! numa che. {ngenunche. — 213Te. Obse: Tati Pattile, cd sunt inna Si fi foarte Inco : Na deschisa! Ni tent ey este sl modul in care ne pregitim 'Nue ‘ 10 rile. Suncem trei oameni in casd gi sbirot 4 ti 3 sl in 180 de sarmale. li mogul cu baba gi ¢ re ewe . fe 40 de cozonac. $i mosu’ se si chinuie, atru ile, incepind de luni, cd nu intr nicleum vinul in sticlé. Nu suntem oi Asti? Hai si ne venim in fire! Unde mai pul ca, dack nu avem haine noi de Pastis NU coboari Duhul Sfint! V4 spun eu, dack am avea tilpile giurite de umblac {a saraci gi la bolnavi, acele giuri ar fi mule mai de prey decat toate ciocatele noastre din piele de crocodil zburator. Eu nu spun acum ci tofi suntem la fel. Sau c& togi suntesi la fel. Noi Sstia, care chiar suntem asa aiurigi, ar trebui si ne temperim. Eu de aceea insist, de exem- plu, ca preotul si-si poarte reverenda in permanenga, pentru ci-i mai pune o fara de cheie. E un mort viu. Un mort din care au mai ramas numai mainile, picioarele si faga, si-L marturiseascd pe Hristos. In rest, trebuie si-gi mai ind afectele echilibrate™. Taina cea mare a despatimirii incepe prin acceptarea lui lisus Hristos ca Domn ve 7 Frumoasi apare aceasté icoand in lucrarea Parintelui Enzo Bianchi, Casre preofi, Ed. Galaxia Gutenberg, Tg. Lapus- 2009, 63 pg. O viziune ortodox’ poate fi urmiritd tn scrierea Arhim. Se- rafim Alexiev, Preotul, mijlocitor insre pdmdnt a ‘ar, Sophia, Bucuresti, 2009, 77 pg. 7 211 2tarii Ip; Dat i Dumnezey a > Pentru b atung acestea nici Omul nirad « td eri lodata sibs, Seti de la tens} NU Vor § ; atur 4. citre Dy ensiunea pr igi d ealega Mnezeire, Sein, Mare ‘ wit ig Peste in afnahge aly deni le Peste! Slava D Omanului ci B Manca Se cere z isaac cu barometrul i ori cat carne de pes, < le de Si, pentru : Patima care ich; Patima aceea, wha a Sa cau- te soluria. Va € solugia. Va dau un exemplu: D aut unde misogin asa, batute ice care spune ci femeil ochii ca gir p> dar nu spune ci | ue sunt coh ca ofl de Poi cnd ec te $i care credea, ca mulfi asti nee tazi, se admi ite desti ca : tinderea, 4 in Hristos nu 208 hy o femeie- Ca el este neatent naga cate ae ge perrece in viaga lui, pencru A jg oF ui parimaga este indreptata catre are rile aceste2- La Hristos — ma iertagi i cuvant prost — nu merge pe scurtaturi! i dacd nu o iei in serios, mai 3. Mai bine ne era noua sa joamne, facem abstracfie c4 jarta-ne! Suntem prosti”. Eu sunt mic, Tu fa-ma mare, cu sunt slab, TU fj-ma tare” € rugiciunea noas- rr pe roata viafa- Sa nu va inchipuigi c&-i yreunul act de mare, incat sa nu trebuias- asd spund rugiciunea aceasta. $i acunci, observati C4 lucrurile se desfac altfel. yrea, totusi, Sa nu va pierdegi opti- ul. Acest lisus Hristos nu-i dusma- nul nostru, nu-i bau-bau-ul de serviciu. »Foc! Pucioasa! Trisnete! Tunete!” Avefi cia rabdat Hristos Crucea Gol- avd sa ne fie mai grew, sau mal rsa ne mantuim?! Daca voi bau-bau’ de serviciu, facea niste postere de alea cu coarne sine termina pe togi. Ne electrocuta. Cum spuneam prima min- ciun’s jos! Cadeam! $i prima minciuna, dupa ce am mancat zdravan, copii fiind, e chzicem c4 tot mai vrem papa. Deja sun- 4 urecefi rem patimagi. De ac peste aceasta perioada, ada tulbu- a 209 Te cunoastem, mism: senzayia gotei ca no’ a sa fie»Ce fa yo nd Wily CTU al ty penn Hrlstos") 4) nana "D, hela may "Alta Trp yy Sonar gj neulri Cla . »Ny Hl Sty % aceasta, entuziasy ni +I a » Tual In nat lin gs Ink Ic 0, Care a Stos, lesie din coasta ur, a Pi, Merg acolo sl pu n cele, Dumnen, Pa la svllurdg $1 oam, Sangele lui CU st ma le, dele sae ce anata Hristos de ti * Nol ulttm foarte fccae L tug eS ci, asi, avem T, alnele uj Duma re fg nicia lui D umnezey ez Ne sti la tnd, u. Vi lem; Noi pierdem vre! are: Ty/j mea pe Talismanul, E cu tor fel care, dacg “pistolia dng, - hl tl de pros, dui n Poremonen, 7 fan de sed dack 0 puj ste de ir | are el pe dure; 9 Pe acolo, cease 4 aceasta cd si fmplinirea cj ti de-cont, cut Wntro jdolatrizare A lul re nu are niclo leghcurd cu An ‘ pe cel Viul Pelmul pas In curd pw atiml cate @ nuel, mal Jdolacriza we ener ‘A nul, transforma Inet a yy micles Jeftin, cl a Ingelege cf este person Care-gi transmice energille Sale in ermanengi, puse Cot dmpul Ciel ne spune Evanghelia ye care am t-o duminich: »Flul omu- a venit si I 8e slujeasc’, ci pencru qa Bl st slujeascd”. Chemagi-L! Acesta este rimul pas spre despatimire. Chemagl-L Hristos gi ceregi-l svi fie partener in curigirea de patimi. $i, acunci, toatd tai- na despacimirll noastre I se da lui Dum- nezeu. Nu este meritul nostru. N-o si-[ cerem niciodaté: ,Da-ne nous si scam de-a stanga §l de-a dreapta pe nigte sciu- nele aga frumusele, mal {ndleuge, CU SPa- te... A, mulyumesc, Doamne! Mai pune o pernusa. Pot si dau drumul si la tele- vizor?”. »O> dragu’ de tine, i meci, ceva?” Luctutlle acestea nu gin de le fac parte din , =m Aluae la gescul de deeonectare Py care: | face cul venie de depar gf, Antonie, smincind pe uce 207 ~ oeecuvan, + ta Cruce, § Aducereg 5 ing, h deauna de Maica Domn i a Ing, lecare data, si se temperene «r via Povestea asta si Posturile de televiziune unde a "Oat te minervutele $i toate bahmy Pat tay toate necrescutele, care toate.s ilumin curentate, clectrocutate; Parapsiho| > metaparapsiholoage, Parapsihiatre a ‘aparapsihiatre. Toate naroadele Pimap. tului au iluminari acum: cate un ly cate un neon, fiecare cu ce are. De ce ys zic asta? Sfinta Maria Egipteanca ti vesteste lui Zosima ci tn Fepetate randys ~nu o daté~a vazut lumina cea Necreati, Aceea despre care ne Spun Paringii Biseri. cii C4 0 vezj dupa »Doamne lisuse Hris- toase, Fiul Jui Dumnezeu, miluieste-mj Pe mine, pacatosul”. fntr-o carte reribil, Cunoscuta, numitd foarte frumos O noap- te in Sfantul Munte Atho. 4) POvesteste. pi- tintele athonit Teolipt Dionisiatul cum este cu rugaciunea aceasta: cresti, cresdl, Cresti, cresei gi ajungi, dupa ani de zile, si vezi, o clipi ~ 9 microsecundg —, lumi- na Cea necreati $i apoi, iarasi, te intorci la »Doamne lisuse Hristoase, Fiu! lui Dum- 204 ay OO ™ , ’, ‘ acatosul ne, P 4 pe mil i par- a Pp 4 al 7 doua, dupa ce P ezeu, tee eT singe fui Dumnezeu- ser ry oe ek iziune despre auc eae atac: nicio v ae eo aon nu poate fi mai = x neze i De cig Fe rut oe Je Sau. Ca 52 9 aE sangele © ed ‘xinune a im te ane ele lui eae ar i an dupa toa “4 . anil Zosima s¢ ne 2 sid . creas- ruri s-o impart incepuse 54 It i-a Jordanul, ca un se Jui Dumnezes # 4 foarte mult. Om ca : Lalale ' it pe ce ; ili i a ven Pi Dum luat cagiva ors] Cumineciti me i: mal. a punte Pee apei pentru nee ai fioroase aracari i! Dupa alte cele: mat se poads Impareas ‘A se poatd ca Malca s4 calcat pe apa taseas- scrise, c4 8 impar mani i de parinrele, cand ea 56 apropie © Ps Inge: ee pleacd fruncea, aproa acesta igi P 205nu reuseyre nici. prima oari, nj oara, nici a treia oara. Ea nied ca A ty narului, sa arunce peria. Ba mG arunc. $i se duce la icoana Mang a nului, de unde primeste binecibin Do. seer sa primeasca harul ne na Crac fal inchindi ae ae gurd condigie: si-si schimbe vi; ee primim snot harul si nerim tiie ane schimbam viaga, $i ne-o hi at seemereee ties iagd. Un Past al virtugilor. = Ei, femeia aceasta implineste cx marie suc ale Sfinglos Pace cn gina de a cag =: om a) iubesc cu puterea cu ae eae ong si cu caream tnjunt ae 4 peore ay care am desfranat si ita hyn fo e mizeriile lumii”. Fendt aces il face, Acde' de load , primind binecuvancarel Mia __™ Aspecte de ami a i Jinunt . incr Ae Fifa pe gee poci- care mai inainy nedicta Ward, Vie cercetate fn gine desfinate “etile Sfintelop bis 1997, p. 38-75, ce ar _ Lepr hier 4 ~ icoana litugica TO eps »SE. Maria fe isis, Si- Pega |a viaga ante heen Pereanes ia, Thaisia gi Matis nope Magdalen % ta Avvej ‘Avriantt 2 aT uh “ pu! . ev i one sna alee rere 5 gm co i nw vi de? 4 ie am ei pustic’ “pus a8, ge cand mere put ge, ovnioe a asin , ato ae ate piste ee? iste § c, i a si cuter sit $i» ae 5 alate tion aS ot in ara S' - » dep Athos ag a yntele si 7 le enii $i? Jocul . sa serios pustias a ete i ca estes mela a mo! ce in a arelvir ea: 5 mari sis mai cu 4, un de despatimire extra gant: car de perfid poate fi tui. Can foamea» in roate m! de came $ bun, toa! buca' ia alexan raia setea> iresmele rece vin din lume © cotro| ar fi scos-© in pusde! masura ce €4 adaj ramanea infipta ca Un cui ima! jij Doma a intrarea inDumnezeu pamancul.din pripastie pe, pu ca lui Sei fie bine, iar el nu avey ~ credere 4 poate si-i dea drumul” ni. nii lui Dumnezeu. Asta se intampli cing nu te uifi imprejur la tot ce constry Dumnezeu, la tot ce ofera Elsrci te ig numai la ce-fi da fie Dumnezeu- ,Eu sun, important! Di-mi mie, Doamne, loc de munci! Da-mi mie un apartament, un Fat-Frumos pe un Cal:alb sao’ Tleana Cosinzeana!” La modul. acesta’.gandim sitransformam rugiciunea in-rugiminte, Observagi ce usor trecem din rugiciune in rugiminte? ~Miluieste-ne pe noi;:Doam- ne! Da, Doamne, mulumim ca'ne-ai tri- mis... 0 reverenda nou, 0 prajicurica!” Lucrurile acestea nu au nimic de-a face, in esengi, cu marea taina pe care Dumne- zeu ne-o pune la indemana — mAntuirea. De atita superficialitate, nu: mai-vedem taina ascunsa in toata dragostea pei care Dumnezeu ne-o ofera. : Al doilea exemplu pentru curagirea pa- timilor — si acesta ¢ foarte important, mai ot adele inasueriasa tacit rele, Vlaria Egipreanca, Femeia ti spune eee “ din Alexandria, cei Beno pln la 12 an fo fk dela 12 la 22 de ani, fereascd Dumnezeul, 3 ch av A acue sebul . pe deo” ) ae ni F " jibere™ de 1 Zice cate 1 5h cei e€ e oc oli it ‘ ss ee ' bee 3 aan ope esfrana ig sp Pe, cred on Sa a AD na? ” ée s go ca pu? an cn hs ou orl Egi - "i sese de eis in "A ; gp Oe ener jn ont Ea 9 0 a 300 fit ca er Noit ja 0 as A en fe i. placere ond ni jaul an ah gvuts 0 0 de? dus-© al pu foarte bi ne nu po s ae a ag el cel mai are aoe : : a0 bie 2 andsiala Jerusaline ° urca a pelerint plea ei? Macernaie Yi “2 fos am at plac, ee oa ai ineci de BM, deseinabic ne ae corabi pana oe “* se : one a vin di roate “ a yee < de » Ei se plares® ine se ne direct vad 7 aa < a , incat S a i SE Sd at prosticue7® inclust pe cei rn me ae la Ierusalim sis T ines in’ sachine a Sfanta Cruce> cal» earam ydobitocie” totus in tan, . on il Viaga, ne , “Mpinarea Lu, ‘chi lubeste, Ne lubeste indiferg P tg turi marere sau Nemirere fi 4 de Ce thy Cum se vede luctul Aces i Peste toate piscutile duminy ti; 4 tect toria aceasta a y ra Mare? Se vede fo in 1 rua Dames eee Spl. 'tistpteor vafat ce important este UN tab Cate se i Peste si un fiu care se Smereste Duminig de duminica, AM avut cite’ ceyg pro spre dezbatere sufleteased, Propus maa 4 putea si ne tmpartdsim cu Elisi itt 4 putea sit he deschidem ochii,.D ca aceasta, ne-a obligat st ne ultdin spre cea 4 Floriilor la modul urmitor: Nuspos Spul: ,Rastigneste-LI”, 364 de alleysto x »Osanal Osanal”, Hristosul nostfu nu este un dumnezeu care Apare la stirlDumie. zeul nostru nu-i un dumnezeu care; 2dde ore, fine prima paging, Dumnezeulnostty este un Dumnezeu Care este prima pagi ndnu numaiunan, nu doar viaga noasthi, cl o vesnicle! El rimane Persoana’ Care, In permanengi, Se transmite celorlalsl, ca Personalitate major, 24 de ore din 24 de Ore, 0 vesnicle dintr-o vegnictel Nol lucrul acesta nu team tnvadqat: sit stm eterntratea 198 a --atea faptelor pe care cern a noi. Nu in’ oi nici atunci cand plu, suntem busculagi tncdmplé in viaga exeu nu ne iubef- ems i si cand eb 0! ra se a {nerebat un And wesc fl vedem pe * seul.” Cum “eal catre prima P' cel”. Pana tym colgu! Doamne miluiey juminat, and et pe dtm cAnt cand Iei col-N zilel, ud, ca Mitropolie: acd “ntuitorul Apos- hy <4 €i pot bea Paharul Ca Pot sa se boteze cy 196 tolilor? fj intreaba d. Pe care il bea E] sid porenul Lui. Sta o clipa. Apostolii, uluisi, antag »Doamne, dac& numai atita ne cet noi suntem gata!” Mantuitorul ingelege caei habar nu au despre ceea ce lise va cere — erau de o naivitate teribila. Apostolii sunt naivi pana in zilele noastre. Arat de naivi, incat ne iubesc pe togi, indi- ferent de pacatele noastre. De o naivitate qurata. Daca erau de o naivitate ca dracul, ti lua acela. Fiind naivi ca Dumnezeu, Dumnezeu, in naivitatea Lui, de frate al nostru mai mare, nu-i cearté, ci le spune: ,Bine, daca voi vreti, asa va fil”. Si aga a fost. Ioan si Andrei nu au murit chiar de diabet, stigi?} Nu au murit de la faptul ca aveau colesterolul miarit. Ci de la acelea cd aveau Crucea in suflet, pentru vesnicie. In condigiile acestea, care este mesajul pe care ni-l transmite, de fapt, Biserica, inainte de a veni Floriile? ,,Fragilor, ugu- rel! A te impartagi de Trupul si Sangele lui Hristos nu eo medalie!” Nu primesti im- partagania ca pe o medalie a indelungului tau efort de a fi cuminte vreo douazeci de zile pe an. Trei zile. Hai, doua! Bine, fie si numai de o seari. Daca de aseard ai pos- tit, tot te primim, cd, in lipsa de candidagi la Impartasanie, acum primim. Virelul mult, La fel si vigeii, sunt musi! In esenga, ne atrage atengia ci, atata vreme cat ne- f a 197scoaty sh Car tinicus oe Bhd izat de rane sunet, ne, Prastiere! Oric are tn Sy Mare are 5 Li 5 ‘iturghie a sa, Sink Evangh elia-n e's) U . atem noj erusalj tH 01 numai la lene Pumnul in pj « vi une ~adica pi tot tem’ ales: Sif Mm,’ Pentry darui. iasca, sj > $1 prii cu Si in ace: De tel omedg Pe tntalicea nd e aceea, curd Ox, dp al cela a urma ecarei ; ‘Carei persoane firea . yay un ‘de Patimi fnséarn: ik dzboi duhovnicesc Parte cu patima tne ufi nu am dobandi, ingii Bisericii. $i s4 qm in esentas €€4 mai frumoas’ imagi- ih re arm pastrat-® despre plangerea ne Pr aah este tot din Pateric, in care syne AV foarte suparat: jAstazi nu a iubit Dumnezeu!” ,cum, parinte?!” psc nu am avut nicio ispiti.” Deci pe jsura biruingei ispitelor se desavargesc in astfel, ucidem patimile. doua lucruri, pe are i ave nici vie vu) dinere Pari m noi i vircutile $i, Trebuie amincite |e von lega de textul Evangheliei de Du- minica si de viaga Mariei Egipteanca. Ve- deti> Apostolii au avut onoarea de a sta Ja masa cu Hristos. Au mancat bine, s-au plimbat prin soare, au yizut minuni si au ficut minuni si la sfargit de tot, zic: stop! lisuse, da-ne un premiu!” Zice: ,Cum adica2” »Pune-ne Pe unul de-a stanga si pe unul de-a dreapta!” Adica baga-ne pe noi in ,Comitetul central” al Apostolilor, cA noi suntem mai‘cu Moy decat ceilalsi. Asta nu-i‘doar boala lor, cai boala foar- doresc s4 te veche. Cam tofi ucenicii igi i de-a dreapta Avvei. tot erijandu-se ei ru c& El, spre caun oriental. Bi fi de noi, gandea exact . 195 owal Omulyj Ul, care ; ney tn ritmul exter; terior al © tor Bises form, stich * vedeti srcl, De nity yragirea $4 de patimi gtie foar- *? Crug: desk Sep joe 5 sunt Zone ale timpului liturgic pine A”. 6a fae deranjate cu of-urile « u merita “~ Sagtel : i Tavera Messi del, me a ns de rugiciune, Tului, oy ie Py i j, arat de mici in faya ma- (Si asta este Sars cu denij _ fe omenesth a t 108 at al Cosmosului, care fl agteapta none utreniie othe oe 8 si moara si S4 invie laolalea cu ile s Hr thy P Ganditi-va Hristos pe Crucea Gol- amestecd cy . vecsess Li timp. Biserica ean ~easag ms ne ,Maranatha!” qe ue ick te, toars ele sicd contine Pre CoM i! ob iat babusele” si ,babusii” nostri si i, agtia tineri si mai pusin tineri, tofi jolalta, cem cozonaci, vopsim ou, guncem preocupafi de gustul mielului. m mielu’, nu ¢ Past! Pai, Dum- Nimeni nu spune sa nu ima sip. Da’ si nu-i faci, mai frate, exact cand € ima a Denia celor. douasprezece Evangbelii la i 57 de biserical Nimeni nu spune si nu vopsesti ouale in intimpinarea mesei de Pasti! Dar fio ori inainte, ori dupa Denia aceasta coplegitoare, profund pedagogica! Lasa-fi vinerea dimineafa, cA tor ¢ aliturgica. Mai zic agtia A popii sunt prosti. Nu-s prostil la, uitagi-va, cA au lisat vinerea in pace, pana searat De joi seara, pana vineri, nu sinaxej liturgi co; i . ice, de e OMuniti Nu ave impezi vremurile j 5 sabi tim ul Mh nereu sa ma jerte, dacd la acata reducem tuitorului, Ei, a n intémpinarea } a roata pregatirea noastra de Pasti, mai bine cre. fed ac Brabi a era si nu ne nastem! Toata cendinga asta mul interior din uw in aleul, th * de marsupiu, in care tor bagim in bur- vedit — vai d noi. Alergim aa i tick — doar ne-am facut din burta noas- sr ea de mins, se remind je aun dic de serviciu -, fine ub ic muned. oo Or sufocim 5 Postul, ee Mostra di one e Ca, tovarisi! La Preogii, de deciderea noastra din ritmul Bisericii. tA aucidere” de duhoy. faci cozonaci! are nicio legicurg s-a obisnuii ra cu Hrist " isnuic si crai. 0s. Si omul asca nt-un itm intern 192 — _ | a> 193Tot Cee: si, daca =. ° a : > stlent” |, ce a 4 ‘ fn via Engel acesteia a ye” mh Fa Noasery, Pp 7 Min den © mult mai dee is ; it mai greu, d; celal i ciaza pe fi dunt™ iat Pe fecare du nee ney parte. Unul care, 4g rf ns s& nu-si inchi Te, din fire, iy vue me nchipuie ca, da yee } mt » 8 postit. N-o fi ¢] ad amma = to; dece ne 'a televizor, nici pa a ziua la en pana la urma, Dadi, sa evizor, sigur ca ¢] ety € Si posteasc’. O § unul ate ui. ad var Dea prea mule — ana eee i si acela bi . Pentru fi ra o oe recare, in multe feluri,)D, nes aise aceste posibiliigi ae cor a de patima proptie, i odin és focanes in general. Noi x = » In biserica, si ini val ve biseric » $4 vorbim ti a a one nat astazi vom verbid ; rea de patimi”. Adick +f si dezvolearea forbalului te ada oat i ae in Australia si din Ta “4 oa fornia. Nu-i asa de small : N sim, ne a se trateazi niciodara la “a i greu, intr-o predica, d =a fi asta este una dincre probicaial le erne — este SA le spui oame- ailet mod oe A general, despre lucrurile pe care , : : mule si le trdiascd tn particular. Va dau . {ntr-o carte care a aparut de emplu. ae F ingind CeruP’, un tandr ame- rican ajuns Ja Lavra Valaam — tn punctul cel mai nordic al Rusiei, mai aproape de ranifa CU Finlanda deca de Petersburg, in ‘Arhipelagul Lagoda -, la prima lui Li- curghie la care participa, vede cd unul se inchina, unul aprindea lumaniri, preogii cideau, slujeau. El se intindea sd vada ce mai fac ceilalgi: ,,Ja uite, ce interesand! fi atinge sau nu-iatinge cu potirul? Ia uite!”. Deci, pentru el, in egoismul culturii in care fusese crescut, era mule mai impor- pentru sine, lucruri care pen uw aveau niciun fel de valoare. Pentru el erau foarte valoroase, pent a el intra in contact cu 0 alta culcurd. Pana cand, la un moment dar, si-a dat seama cat ede penibil. Ca ridicatul lui pe varfuri, efect al unui egoism al cunoasterii, nu are sciun fel de relevanga pentru viaga lui co- munitar’, catre care voia si tind’. $i ci de fapt existé ceea ce ne tnvapd coate manu- alele de ‘reologie corecte: un ritm interior aa gijohn Oliver Atingnd Coral ~ cum 078 des- capers Orsedexia PE jrisula Valaam, Ed. Theosis, Oradea, 2008; 181 PB: 191 tant si afle, cru ceilalgi nzis —, cu voie sau far Voie, tnty, ra am siu al postului intr-un fel de Pras intr-un fel de fashion sign Hho tribune, pentru a se vedea pe sceni: 1 ce bine postim noi! Ce buni Suntemt cy talent avem la Postit!”. Sigur 3 lucrusig sunt bune daci nu j-g luat cu tory] d manul postirii, Oamenii se descurcs, N esenga, postirea este exact incepury) cel mai de jos al incercarii cury; tre. Pentru ci, in momentul in $Epti $4 Si postesti, incepi, uci aminte care igi este li ca, de unde incepe si in zeu in viata ta si cat de mult esti dispus sg cedezi in favoarea lui Hr istos, Uitagi-va la sistemul nostru de invasamant gi nu nu- mai. 4nd cu un sistem media foarte bine pus la punct. Aflam stiri si informagii despre toate. Totul se Prezinta la televi- zor, chiar si informagia pe care o primim de la scoala. Nu se Spune, insa, nimic sau aproape nimic despre propriile Noastre |i- » de Utcare Siti noas. Care rey- de fape, si iy imita omeneas- tervina Dumne- yam raZna, de aver | De doi?” ,Mai pusin. meee De usin. » fr } i Paci juni? »Mai pufin. postea de zeci de ani. »! * 3 7 4 nu de hay Hristos: Dect inca mimi harul ca 4 poata post: Wrpaaeexlebre desp Patericul (1a apoftegme J, Ed. Polirom, pi Cole alfabevicd. Text in ai). 41-52. 003, pp. 41-52 aM cane fenomen' se spune . qu ne invafa $1.04 a meni O gjunea suflereasca de la este P la care nu mai re- care imic pentru efortul Pe dau a re de la noi. Ca sa va ce nce I Daterie, la un. moment m ju orn dintre pa ‘Antonie —ti sp din cand m de for bun ca mi ,sfancului Antonie, ngii induhovnicis = une ingerului care“ in cand: ,Eu ma eal : i nu cred c4-iunul ult Oe Nu-i ispita numai caramine in noi, 7 a un moment dat. si Oa eal era, un oan ec ‘0! sracul, se a Sfancul Antonie pe inger: 2” Da” ,De mult?” *Nu ei ani?” ,Nu, mai pusin.” » De unan? os 2” ,Mai pusin- gase luni? vad care in Pai, 2ii, mai frate, acestail” De erei zile conic cel Mar ie re SE. i Paringilor pust- istian Bi- . Cristian ria, realizati de rea olen ii de pres in intelege lui despatimiri. 189 >._ EEImpotriva oastra*| Ny, b Aimanzin, 94 he chloral ttl fee Prelungi s 94 he wie tel I May fa: »Mal, ce-am mince ei In transpir margaring deja)”, Poet nu cArti ca nigte Carcotas,, Pontin iz invapa, si din tacere, ci a f cu " mal mult decat a fi cy c tn sine, a locui, 4 umb| lea virtugilor, asa cu, unul dintre cele m Dumnezeu ni le pui Din nefericire, a, k Mtr y Pentey ™ Propune Posty}, mn at mari darur tea pune la Inde noi nu mai vedem tul ca pe un dar al lui Dumnezeij, Vedem postul-dieti, vedem Postul televizat, ye. dem postul cu tot felul de ,s0ia'/ 5-9 ia! fn general, am transforma It tot xercitiul postului tntr-un fel de regera culinary, Tot combin: aim la nesfarcit tocdnirele) |e gumele, prijiturelele, suculegul, oameni care, calci, de fapr, » Ca Niste traind numai trupeste, in- principiul fundamental pe * Desigur c& la acest aspect pot fi remarcate O serie Intreaga de texte, Retinem Pentru cititorul toman obligasia de a Parcurge texcul Parintelui Alexander Schmemann (Postul Mare) gi micar 0 Parte din cele Zece cuvntari la Postul Mare ale Sfantului Nectarie de tea Ortodoxa, Bucuresti, 2010, 167 pg-), cele mai ncalde” exegeze ale parcursului Prepascal, 186 ae ™ Eghina (Ed. Sophia, Car | a pus la ne n " orulul ne obliga, nt r ci postul nu ¢ doa a in el, 0 aan i t « Sj ca, oricat de mu ti st “rristos este Cel ce po es noi, pentru ca postu! : , . vc Nu postim doar as oo at mal pugin, nu pos : - si ci postim ca s4 ne “a sa mancam. Mai ca Hristos im pentru s a6 een Tachi cu totul, s4 igiul acesta i. Si, atunci, tof are ; mci fae ofera si aceasta post? ostului ne ia noe . ati sas uriga de a zic doar patimi, cum beste despre cu «aj fara sa ating’ ne ie si ic pe care omul trebuic | siegi si pedagoes fiecare data la Sa ideoes a ist Dumnezeu, ° ui 755. viaga lui’. ; reg cola- lucreze ie cuvinte, cel a pane’ Cu # postiri noaste fi ral. Oricdt borator al poste Mancuitorul. ram rii_ noastre | : Paisie Aghioricul, tn on ie : ; ee 1 Cartea Orrodoxt, i ts Ba, Faunce acestei structull dor Peale locale iC nerve ynne stl nol, 05 : me 187* Ese vorba despre Duminica numita $i a Cuvioasei Maria Sind Marcu 10.32-45 184 pa a 5S-adin Post, Ca cei mai ni Eu eed tin metroul acela? a sone , in . = cumpli acolo unde D meee eb pit at © umnezeu anal ae A nicdieri ta cAini ultima vreme nt cu covrigi in ‘coada. Si covrigi cu » am remarcat ci nu mai i Am gaurd. Aver numai man nilor din Vik Pe lings un sap “a mei. Er: lla Rustica, 0 wubaar figa- trebat: Mi Preotul de acolo si e why limita y’@, Capi ai in parohie aici am t.” Acolo, unde era de ae nNe- unca, |-au 180 va. mana ‘Dar yj tn lumea aceditani * Adica proiecte din astea a * a 3 nu facd ala, sa nu lucreze Hoa Dar acolo unde nu era de munca, . yntrebat nimeni nimic. Cac4 vreme a» jiralian a cagtigat sure de mii de euro on a figanilor nostri de acolo — si va fic: de exemplu, primeau 261 de mi- uro pe an, adica de doua ori PIB, stigi, pentru proiecte fa- ij — era bine. $i noi zicem de dul nostru — scena la doamna Udrea, 70.000 de euro. E joacd de copit. Un gard facut din niste lati si cu niste sarma ghim- pati deasupra 4 costat 10 milioane de Ca si inconjoare tabara respectiva. fundamentale de educare a rromilor. Intrand in stadiul 3 i s-au mai acordat bani de integrare, nu pentru astfel de proiecte. Trebuiau sa facd da cA au avut rezultate gi, in acest dova context de incompetenfa gi de rautate, au j haituiascd pe oameni. Sa nu va inchipuigi c-i ceva la voia intampla- rii in situagiile de genul acesta®'. $i ca Sa vedeti — culmea sarcasmului democratic _, Israelul |-a obligat pe prim-minis — St Recent, am exprimat punctul acesta de ve- dere intr-un scurt interviu acordat jurnaliscului francez Jonas Mercier, consemnat in rev. La Croix, vrardi, 24 aout 2010, pg 3 Sub tidlul Des presres critiquent une hierarchisation des citoyens europeens”. alientt 5: Jioane dee # jomanian cute cu iga euro. inceput sa- —eram prea obosit sf bag de seama, On, cum, ew nu vorbesc foarte bine engle, ‘am nfimas la fel stingal pe dreapra, 00.30, eram cul chnirul meu pricten, care mea tnsoglt rot timpul acolo $1, cAnd ig afar, wn negra era cu prietenil din aru, Wow! You are the man of God!" (Cy omul lul Dumnezeu). »Ma, ce vorbep Dece zicl asta?” »Te-am vizut, dimineay In 7, chnd al Incrat $1 mii ult cll ¢ trecue de miezul nopyll sl abia acum legl. Tu treby. ie st fil omul lul Dumnezeul” M-a ulmi, $i m-am gindic: tn timp ce unil ma acu, acasi, de turism ecumenie, amirttul ace. la din Soho, de acolo, de pe strada, tmi spune ci sunt omul lui Dumnezeu. $lam Inyeles atuncl cd tn niclun caz Dumnezeu nu mea trimis pentru teologle ,suprasub- tire” pe plane, cl pentru oamenil de'pe bordurt®, Acolo-I locul meu. Probabil, tn timp, mi gl Intore printre el. Nu acolo, Acasi. Ca avem gi noi negrii nostri. De aceea, vi spun cd emigraria nu tn- seamnii lasitate, E vorba de o altfel de vo- © De altfel, Indumnexeirea maidanulul (Ed. Agnos, ed. a I-a, 2008), Provoairile smisit (Ed, Agnos, 2007), Glnduri i miride (Ed. Agnos, 2009), ca 31 altele dintre cargile pe care Dumnezeu mia ingldule sf le serlu, sunt parte | aceust convingere personal, ns eranek dn o =.Piilor . Margi, Mei c Pot g A § Ben- i impresiona cx nu Pe pil, wae am 7 . 4 ny a, lor! Ca $i multe, ie — Ane din Octidenencs mr on decizut din valoarea lo rangi ot ne-au lasat acolo, in bise a ui _ —— un altar Pentru fal aoe a dus’, inca din anii 60, on 1» aCO- 176 _-_ + construita intr-un rotund Biserica! umos, cu. scaune. Romanii stau ¢, ca nau pucut sa le scoata si ra, Cu o strana excelenti, Vreo canté la strana uluitor, La un in timpul Maslului, mi-am dar seama c noi slujeam Maslul, dar nu atingeam oamenii. $i am luat-o pe rind, , de jur imprejurul garcului cu banci. 1am facut acolo prima oprire. Dincolo, z doua optire. $i le-am spus in predica: Eu am venit sa vad Londra si am vazut ce era mai important din Londra. Biserica aceasta ortodoxa din Londra este in mij- Jocul Londrei. Langa Amiralitate, langa Palacul Justigiei. E centrul Londrei. Inima Londrei. $i eu sunt primul preot ortodox roman care a ficut ocolul inimii Londrei, gi inima Londrei_vorbeste romaneste”. ta a fost selul meu. I-am vazut pe to mani. Acasa. Nu am eu treaba. Nu am pasiuni de astea, turistice. {mi plac sicuri- le arheologice. Recunose cd sunt pacatos. {mi place si ma duc si vid o cetare de secolul III, de secolul II, stiu istoriile lor aga, pe bucagele — picatele tineregiit Ei, la un moment dat, am primit si cel mai mare compliment pe care |-am pri- mit vreodat4 de cand ts preot La 7 fara un sfert dimineasa, cand am ajuns acolo, , ~~ fate fr gcaun v sea afal 40 de baieri moment dats Aces TTConan u il bagi 4 eam: iliul Se nanten star, vaetean. cect i asa cum o io tid a ele mg eulifor uae oar dezacordats stricd a cola ain imfonii, se Poate i ee ! oment dat, in ciuda alte ae u ei sim- ae ts violonist:de marcat ite peti concertului. Sigue ed, ee, P eae Sredocyl le-am dite ‘ed ese ° untem prieteni in conti i re $! murat. Nu mai g id » Mereu, la’ biseri col 174 am: a ica, care lea adapar setea, dorul de Ona, = xe, -am jis & sunt primii convertigi pe baza de api mineral. Credepi ct solupia emigrérii este o lasita- te Pand cand si acceptém bataia de joc a yofilor nostri? sa va spun: nu stiu! E limita fiecdruia dintre fraziile voastre. Va atrag atengia ca, jn imp ce, aici, seful va injura romaneste, acolo veti fi injuragi in limba locala. Nici miacar mangaierea asta de a ingelege ce va injura acela nu 0 s-O mai averi. Pe vremea cand eu eram la liceu, ni se spunea cd, in Occident, aia-s rai, ca ii pun pe absolvengii nostri de medicina sa spele vase, ca fi pun pe ingineri si mature, G femei care au cate dous-trei licenye spala bolnavi, si noi ziceam ca este propaganda comunista. Nue. Din nefericire, nu ¢. Sunt foarte multi dintre ai nostri, creiere bune, ple- cagi acolo sa faca bani, nu sa se implineas- cain ceea ce au mai bun. ‘Am vazut absol- vengi de medicina carand piecre in con- j portughez mic gi negru, care-si permitea orice. In Iealia, de exemplu, sunt nigte abuzuri impotriva fiingei umane lucratoare cum nu am vazut nicaieri. In Marea Britanie, mi s-a ficue parul maciuca. Am mers laacum un an s. foarte i acestea maj = doi, au tneepur ae a siliul Juderean. fine sunau d ur = Eu ind cong ect scpricile deschise, si puna apa la dis- Bs cqedinciosilor™ ~ Consiliul Jude- a didea bani pentru asta — npentru Pr nel sf aiba un loc de refugiu”. $i li preoti ,Parinte, pai ne transforma = noi in cort umanitar”?! »Piai, tic, da’ voi chiat suntegi Cort umanitar! Biserica este erate Toarului, aceea din povestea cu Lot, ceratea de scapare. Totusi, spafiul gcela din biserica ¢ mai racoros. Lasagi-i saintre, macar de cildura sa intre, daca nu de altceva.” $i, incr-un sat, erau nis- re oameni nou-venifi: doi baptisti si doi penticostali. $i veneau de la munca. Erau rupti. Noi puseseram o pancarta mare: Pentru cei inserati de la camp, in biserica ericoare si apa mineral rece”. O scrise- seri copiii din comitetul de urgenpi. Va dari seama ca tofi intrau inauntru, dar nu am vizut pe unul sd zicé: ,Parinte, luagi niste bani si mai luagi si pentru maine apa minerala. Popa si chelruiasca. El are bani, c& are xeroxul montat in altar sii 43, Da cu botonu’ si scoate banu’ gi cu banu’ cumpara apa minerala si ¢ dreprul nostru si bem apa mineral”. Ute ca, in jocul acesta, au intrat gi baptistii si adven- tistli astia. S-a intamplat sé nimereasca chiar seara, cand eram numai eu, singur, cu epitrahilul dupa gas, si citeam rugaciu- 173 i>.explicate j in telui Ene B manualul deLj Pe cate Ib dstese raniste'®. Proby CurRiCd ap. fe ne U stilisti, ci fn i era mia tin, © care le cunose atj te zac ge fricd si le Osc atit de bins de sant c& olen de fiecare pi nig e 4 , todox atom se fac apologe: h Ent, in vremea di ic publick de m, a Stiluluig. cari ale un m urma, din ce Woes ale tine Or MAanastirj pein ce mai dy fnRomiaie ee ti re omania, Lvech este doar cal » Problema stilului ye. lendarul. Si vreau = i ny etesceet FR eee AB . Ase vedea si sia distinsei sale a lucrarea Pirintelui E, Pionar de cuno ort, Prof. Ecaterina 1¢ Branis 2010, pp.75. stinge religioase, Ed, AS Branigte, Di. conginutul ne ant »Calendarup reiana, Sibi, Pentru intelectuali se récomands Dealt naeg Vimureasci o serie de Pentru aceia ing ee © O cane termeni si di volesc sii excelenti a un, si de conginururi, 2009, 190 » Ed. Cu , . Curtea rele finda aoe Veche, Bucuresti, nici ae re se hazar | autorii $i nici cititorii ear tn directii le stapanesc. 170 om bire de Grecia, deosebire de re deose! Rusia, spre ania» sp . Nici nu arat. Este 0 problema junea apostolic, legata de ata de validitatea Tainelor ; de com amentul pastoral al preo- coblema. Din punctul meu tru lucruri nu Je rezolva, au ° problema mult mai mare decat calendarul. Stigi 4 in calendar mai bagi foarfeca, mai lipesti dincolo. $i cred ect sa nu ne aducem aminte cainclusiv corpusul cilugirilor romani de la Athos slujeste dupa calendarul vechi, dar nu ca stilist. Prodromul este, intot- deauna, cuplat pe cen yechi. $i s4 stiti Duhul Sfant e prezent acolo, cu toata puterea iasca Dar eu sunt ta pe stil nou, curia sa postim Sfingilor Apostoli, cum lor nu pla niciodata. Cu toate ca-s m gorigti decdt noi. Cum sit reactionam noi la acpiunile de propovdduire ale diferitelor culte? u-va in credinga_ Pe care 0 cinsticd @ Scripturii, © ch este incor pentru a, uite, 26 de zile acum, in postul li se incam- ule mai ri- {ncarind avefi. O lectura ia». 171 aMea l-a ly, a m Corit cum ay nies Sui, \ PA Uru, OH tly Neas oe tla, bay, V ” WVea o vorbs Nezey ry oxia Me clind «wut bene la not sl se m Ya lage yn Ora h de Ortodoxie, ma _ Csi ea Poate lucta p Miter am Ug Un vedere, ¢ Punc > . tl anges te ' prin mod ™MeU de ennethe aa <0 din i ce lip Ve savuros! Ey Prostle, Ki, seste | ides t NgdmAbrii n tre on s noa + Imba lll ny todoxe tp. stre, Eu a mal zi D Incruntelj Cum pute mM sea vesnice a ladyt tpa de teroare, Mil prenenta f a pedtepse| in Ortodoxte) Ontodoxie e HAF In Ortodoxie, Py tn fad tr ameningd cu | jadul, loxlel este lul Dumnezeu, Cea aig cu Imparitla Prezenti pe, scamna a Net. Orcodoxia ny a ‘i aj frumoas ameningare. rl ca si putem ingelege, zicem ae eninga cu iadul, Nu. Hristos nu an n yenit sa aduc jadul pe pa- i Nua venit $4 va spund: ,V4 dau miavoll pe tofi, nesimsitilor, ci nu stigi, 4 bateti meranii’! Ce-a spus Hristos? Pocdigi-va, 4 S-2 apropiat [m- ardgia Cerurilor!” ‘Ameningarea cu jadul nu face parte din mesajul Mantuitorului”. Cum sa rdmanem doar cu bucuria lui Hristos? Sa stigi cd acest ,doar cu” ma face si cred ci n-apl tngeles nimic. Nu rimii ni- clodat doar cu bucuria”. Bucuria nu poate fi estimaté gradual, $i nu cd ramai. Est plin de bucuria lui Hristos. Sau intri in bucuria Lui. Va ajunge o singura expe- renga din bucuria Mantuitorului si nu va mai trebule nimic. Va dau fn scris. Pun jumatate de barbii jos. De ce este nelngelegere Intre biserica de stil vech! gi biserica de stil now? Care este diferenga? La Terusalim, cum se slujepse? 17 Personal, cred cA cel mai bun manual de propovidulre sub acest aspect rimAne cartea Pa- rintelul Arsenle Boca, Cuvinte vii, Ed. Charisma ‘Advertising, Deva, 2006, 354 pg.d ! wine, Personal, Cred ok ny t mitem unghiuri Moatte tn ret colfuri in care’ se refupians ttl ite i Bla28 Comes W Carcotasii de serviciy, iu Aver O tanti de varsta 4 : Na ce face si tor timpul ser, sirea cu Sfintele Daruri an aga 0 vitezd, incat, dack ny sashes de frina, risti un accident! Tex Zat pe viapa. Acum, m-im ca sunt bitran deja. Stay Tectie 0 ia. Dacd se di mai in fei. i i : ei da mai in fara, mi day ‘Ol metri mai in spate. Nu trebisie admi ; . ise gesturile robotizate ale falsei evlavii, Am fost, acum citeva saptimani, ba nunti la care se pozau Participanii} intr-g veselie continu’, usor alcoolizati! \Ey 2. ceam ectenia, si astia intorceau mireasa, facd poze. M-am oprit. Mi-am dat jos felo- nul, mi-am pus epitrahilul deoparte: $i ag tia Ce faci, parinte”?! , Mai, oaméni buni c4nd terminayi cu balciul?! Eu nu sunt ball car. Nu sunt baiarul cu biletele de la intra: rea in restaurant. Cand agi gitar cu niebie nia, slujim slujba. Eu am timp pana méine dimineaga”. ,,P3i, noi avem masa.” oVreti it 8 Ca pede th tine : Mii, dav. : ai Semafoy. Smecherit fiey si vad ‘tn ce di 4 papagi? Liniste. Rabdagi. Nu mai pozati si facem cununia.” Cinci minute, am intrat in altar. Nici nu am iesit pani cand nu sau asezat in slujba, iar nu tn poza! ‘ m Ro- ssitork prec : / grturisito' : + mai pet preoh al Gheorghit a a ennev: oo A det eS iu 05 4 nu scu. yin Om enneth? a x Klaus i + Klaus K ul motiv <4 Kla Cine! pent simpl esc ai a im anu ennet® ° see ann ant foarte J cunoscufis can & ila! Pen- carar de cone” a de puer= | ck a osc Pea, marcurisirea Fags cunt . din carfi- cs Oj valoroasé decit care mar- wre fae ™ mulpi studengi a Fu am foarte 4 o caste de-a mi daca cump: : cussuri, a cultat vorbind lac in- ue ma aud. Nu vi 54 bund care de weologe Te sii 1700 de ant Cm © cele care rostea ora il aud pe pan i xa aciune. . srurile ca 0 rugacl iduse $1 peaalt mele orice care Su uneoti plac 5;™m Putin «; ade, la slujba, zbun dat, a eVoitoe lub Uy i WW ; Sha mindy : . Ce inseamng Sd fli 4g a : Fam sa fim tine 2 nar? Cand, Asta Co ft : 3 Intreba, cred ca ar Tenunta neva Uy cand in ¢4 seo ee : bo rope Abe Neste, si | “Diy yorogeala, eta Cum ne putem s aii tapani mania ¢ indicat sa ne infranam ities Cand, Infranarea mAniei e indica: pul. Credegi-ma. Sj ind a tot tim. dreptate. Maniapi-vd, dar ny 4 avg talcuire foarte adancd in toaie Pec’ dar foarte greu Practicabila, De pilds 2 © problema legata de inghesuiala pe ae de zeci de ani, aceleasi persoane'o Provoa: c4 la Taina Maslului in catedrala Mitro.’ politana. Se prosapesc cat mai aproape de’ linia intai, dar, de ani buni, nu’schimby nimic din comportamentul lor. Vorbese tare, comenteazi, criticd, invaga $i Cand habar nu au de nimic din ceea ce explicit, Cum nu te-ai irita? fn acelasi timp, oa- meni cu probleme de sanitate si de fami- lie reale sunt pusi la cols, nu mai incap, Aga si la Boboteaza, asa si la Prohodul Domnului, aga gi la Litie... cori » in abside, unde ; deoparre unclevazut pe mine band?‘ny Mneata nu bei, Dagi-i she" Un vin2!”, il fran, fl ; imprejur, {] tmprigui, iau si- 162 — cjodatd, acasa. $i nea Dumitru, oMa, pi- finte, nu lum nimic?”, $j zi¢, »Dack ey quam luat, nici dumneata nu jej!” »Gata, pine.” {ncr-adevar, am Primit ceva ba. nigori. L-am impargit cu el fraeste, Stisi cum ¢ frageste: acela care Munceste maj mult a ce i se cuvine, Fratele cel Mare are mai mult. Conform legii actuale, nu, dar conform legii de bun simy, da. Ne-am intors si, la 2.30 pm, am Ficur parastas la capela, la spital. La 3.30 PM, au venit oamenii la spovedit. El a dat sd meargi. Na, na, na! Aici stai, lang’ mine. Te pui acolo, in cols, si citesti Psaltirea cat ti spovedesc eu pe oameni” La 6.00 pm, a inceput vecetnia, Nea Dumitru, lang mine, cu cadelniga. Litie. Da-i, di-i, fugi cu litieru, La sfarsitul vecerniei, incd vreo zece la spovedit. ,Stai aici! Cand inchid eu, atunci inchizi si tu.” Seara, la 12 fird un sfert, am gatat ziua gi imi zice: ,Pe cu- vantul meu de mai spun eu vreodati ceva impotriva popilor”! Ai vazut?! Ei, acum e drept ca te poti duce gi la unul care mun- mai pufin, Sa i ec el isi ia preosia in serios, Eu le-am zis odata studengilor: »Ma, popa gi cand doa se pregiteste pentru slujba! Cand unul ie me 12 ore gi slujeste o or’, se simre imediat, 163 f » >Maldarese, adics in tea s cum, are de-abia j Ocal: losin Parinte?” | ps; “AP Pe ha ng ogi? Cu cine? Ly > tuala gj : imbine ine é Feowniceas i ac MMtelee. ‘ MO finalitar tie 5 rloada imediat titty tuminoass ie de induhovnics de intelectualizare ae ae ire. Deci, cand j fe nu crede in Dumneseu, oe aa » FISCl 84 te situez deo ae 7 fly me) da’ ~ at © 84 spuneri; Necredincj, te alta! In &eneral, 4-1, mai, clos nu-i convertie de barbar / pecreaincioasa la Hristos. Va dau in ie Tor un barbat il converteste. $i i se st Ja fel de cApos pe mana lui. Ca a jolt un bolovan nu este spart doar princr-un bolovan. $i o adiere de vane il ce arunca in prapastie si sa se sparga. fuam avut cAteva experiente la care toata jymea se astepta sa fiu foarte combatiy, dar m-am cam dezascugit in ultima vreme sinici nu mai am puterea si fiu apologe- ul lui peste prajit, mai cu seama ca am jmbacranit, gi batranesea aduce cu sine gi o oarecare temperanya. $i mi-am dat sea- ma ca, pana la o varsté, merge s4 te dai in spectacol, a te bagi cu dia, cu Ailalsi. Dar, de la o vreme, debate nu inseamna intot- deauna combate. Debate / a dezbate in- seamni gi a-l asculta pe celalalt. Incercagi sa vedesi ce nu merge in sufletul lui. Im- potriva carui Dumnezeu este el? Poate-i impotriva unui Dumnezeu pe care sil inchipuie. El nu poate fi decat impotriva unui Dumnezeu In care nu crede. Cum sa fii impotriva unui Dumnezeu in care nu crezi? Cum si fii impotriva unui Dumne- zeu laa cdrui practicd nu parcicipi? Este ca acela care comenta. Era unul, mare secu- rist pe vremuri, care locuia acolo, in apro- pierea spitalului numéarul 3 din Sibiu, si o aducea la bisericd pe nevasta sa. Si tmirat ‘eA Purtat gi ; cu 9 Lam luat ca, $ In calitate a k Paras care muris, mine la Parastass ANtirg, : ani, la inmonne, ocomotiva ‘ fete} don i tar ui, plit& pe cru c ce, i trebuie sa nie hae celotal, te tees nal cred cada. Ag da chiar in scris. Perse va spun de ce. Niciodata iubirea iam sie necredinga. Daca iubigi un i inseamna cai anulagi necredinga. wpe o virtute, credinga-i alta'vircute. pact aveti credinga, si el nu va iubeste, credinfa PO re greu sa an ¢ naste iubire. Dar este foar- ulezi din sufletul unui om rejudecarile. Nu putem sa anulam pre- sile oamenilor, Eu va spun un lu- am vazut la studengii nostri incantati de cite o fa- uu Fustiga, na, ca baiepii, acum ce si le faci... Te rogi de ei si le zici: »Mai, las-o, C4, wite, ti vezi buricul de la capatul strizii Mitropoliei”! Nu! El pe aia o vrea, peaiao pupa, pe aia 0 ia! Si co zici: »Ma, copile, ma, unom de credinya nu se com- porta dezgolit”. ,Pai cum, parinte?!” Mie cand ti vad, siacum, in pantaloni scurti la scoala, mi se face rau. Sigur ca-i cald. Dar te imbraci decent si pe caldura. Caugi si te protejezi, nu sa te expui. Faptul ca leazi caldura. $i; in foarte multe dintre cazuri, copii astia sufera o drama enorma. De exemplu, el ¢ oltean, Valcea.,,Ma, baiete, de unde-i rugi de asta c te expui nu anu de pe la fata asta? Ce face fata asta?” La Polito- ogie.” »Pai, fratele meu, ce faci, ma, cu Cerneluri? La asta'la Cermegesti, ma? La —_>. 159