Volum coordonat de! Viata pe Facebook Dau like, deci exist llustratii de Tudor Banus si Dan PerjovschiHORIA GHIBUTIU Eu si cu minele meu virtual »Daca te opreste un necunoscut pe strada s4-ti arate o poza cu copilul lui sau cu ce a mancat de dimineata, te opresti sA te uiti?” Asta e o intrebare formulata de Gabriel Liiceanu pe post de raspuns, in cadrul unui interviu pentru Pro TV. Mda, stiu si eu cd Facebook-ul e un fel de televi- ziune — cea mai mare inventie e butonul care-l deco- necteaza. Si totusi, reteaua asta de socializare mi-a schimbat viata. Iar pe alocuri a devenit un fel de Second Life in care imi desfasor existenta virtuala, Mi-am creat un avatar pe care l-am trimis in universul inchipuit pentru a primi lauri si compasiune, emotie $i solidari- tate, toate imaginare, ba si efemere, dar pe care le-am transferat inapoi fn viata reald de parca s-ar fi petre- cut aievea. Si asemenea mie au facut milioane de alti paménteni. ; La inceput, nu i-am dat atentie, deoarece nu fusesem un practicant fervent al dialogurilor pe internet. Sau fusesem, insa intr-un singur caz — conversam in 1998 cu colegele si colegii de serviciu in reteaua ICQ, un stramos al messenger-ului de azi — si ma lecuisem.re Enigma, fc sas son aecoancar Eoiema [ai see si asemenea, nu este o inventie deg care lucra la CERN (Conseil Européen pour la Recherche i peor Pind in 1985, tee imternetuy Nucléaite), Geneva, propune un limbaj de marcare: HTML ples astazi) eran deja bine pug (HyperText Markup Language), pentru prezentarea structu- n posta electronica, ca serviciy al j rata a textelor, imaginilor si a altor informafii, cu legaturi oo cand larga in mai multe comunitayi ging) sPP€ alte documente, creandu-seceea ce numim ast pagini tra lsit 8 sisteme distincte. Interconectanes ti] © internet. Apare astfel un nou serviciu al internetului, Unite, dest Sora electronica. demonstra World Wide Web (WWW). Nascocirea hypertextului (care aiferte sisteme pescardlarel incre oamecim inlocuieste textul) aduce o schimbare fundamentald a modu- comunic eee proiect secret desfigurar siti Ui de organtzare si ierarhizare a informatie! pe internet, aceleipe rioade, de ARPANET, jure transformand structura liniard clasica intr-una neliniar’, orga- Pg numit a era privit nic adaptatd modului de cisculatie specific retelei. Plonjarea Suece ce puteau partaja informatii in confe calculatorului, prin intermediul site-ului web, in lumea comu- lun set de reguli precise (protocolul de retea). P, nicdrii dintre oameni este pregatita. Primele site-uri web le dezvoltat atunci, TCP/IP, este folosit si astazi. apartineau instituiilor si ar parea astizi foarte nepriete- " Parerea unanimé, in anii 70 ai secolului trecut, noase. Ele aveau o adresa proprie, numité de Tim Berners-Lee sulfciente teva centre puternice de calcul, pentru; adres URL, si puteau fi accesate de pe orice calculator aflat in revoilemarlor producdtori, iar orice incercare de: refea, cu ajutorul unui program special numit browser. Desi now era considerat4 neserioasd. Aparitia calculat existau pe piaté browsere comerciale, incepand cu anul 1995, Be acini aveanevoie) Microsoft liveaz4, impreun4 cu sistemul de operare Windows, dranaictaicoria unui domeniu, care parea tratt gratuit, propriul browser, numit Internet Explorer. Acest Bestnchentelon' electvuttbe fapt, mult discutat din punctul de vedere al liberei concu- tae raneisortu, influenatd gi de comp renje, face ca refeaua internet si fle disponibild oricarui caasiaels osesor de calculator care foloseste acest sistem de operare. Internetul calculatoarelor incepe sé devina i internetul ‘oamenilor, Epoca site-urilor statice, vizitate de cel care .navi- gheaza” pe internet, avea si fie denumita Web 1.0. Apar aplicatii software dedicate cdutarii informagiilor stocate In refeaua internet, numite plastic motoare de ciutare. Ele ayen 84 devind cele mai profitabile afaceri de pe internet. Dezvoltarea infrastructurii de retea, in ne. software a sistemelor de calcul fac posibil 1 tivitapii tntre internauti. Incepe epoca Web 2.0 x inceput internetul a adunat masini (cal melee pense capes oe4 prima $i nici singura etosk ne cirela comPuterele ae a4 Pet P| baza unei interactiyy 2014, Facebook introduce functia video Look Back gi posibi- ae ar pated Pree 2a de la mijlocul anil litatea de editare a videoclipurilor. Din 5 august 2015 este R dlisponibildfacilitatea de live steaming. Din decembrie 2016, Facebook isi actualizeaza fluxul de stiri in functie de acti u analize statistice de tip ‘big data. Nu este pentru prima data cAnd succesul unor pro- duse online are in spate rezultate puternice din stiingele exacte. Reamintesc ca detasarea motorului de cdutare Google in greu sd mai fii natural. Jar dacd nu mai esti esc in pielea ta cu toate risucirile irationale, mpeniile si dubiile si naivitatile tale, nu-te cepta si ajungi intr-o continua revolta fat de utl-iar asta e distrugator, Dar Facebook e, ofi 5 4" pitea, o instrainare si de ceilalti. nu-i q| crede cd esti, 58 zicem, numai Coe like ca like-ultece a cel care-vorbeste rel: Ja ora has despre mierloiul triluind in flat iad a dupa numal cateva\mimitey aiimigrat deja tn/ala gtare sau in alt loc... ie as O camera doar a ta N-am fost niciodata un postac asiduu, consecvent, am facut $i pauze, uneori inchizandu-mi chiar pentru un timp contul. Daca mi-am redus iesirile pe Facebook si in ultima vreme, nu e fiindca aici n-am gasit oameni interesanti ori simpatici, c& sunt (cum sunt si multi antipatici, unora dintre ei potrivindu-li-se manusi vor- bele lui Sollers: prea inteligenti pentru a fi sensibili, dar nu suficient de sensibili pentru a fi cu adeyarat inteli- genti). Nici pentru ci n-ag gasi Iucruri interesante — sunt destule, pe multe dintre ele le-am distribuit de-a lungul anilor gi pe peretele meu. Motivul cel mai impor- tant al acestei cvasiretrageri faptul cd tin s&-mi dra- muiesc timpul, nestiind cat il mai am. Peste cinci decenii din viata am fost nevoita sa accept un program dictat bj de altiis scoala, serviciu (casi nu mai amintesc de fami- lie; si-ea dominatoare pana Ja un moment dat). Din cauz cA niciodata n-am fost capabila sa las in fata usit problemele cu care m-am confruntat peste zi in lume, mintea nu mi-a fost libera nici dupa terminarea pro- gramului cotidian: replicile, intamplirile au continuat s& ma urmareasca si acasd, cum ma urmarese dupa deconectare sicele citite sau vazute pe Facebook —com- plet destabilizator, nu? Scapand nu de mult de ,campul‘airguirea prin comumicare 6 obisnuite cu un touchscreen, Aiurea! Min Ded 4 am dat ca pared m-am nascut cutelefonul asta in can . WW orice altceva (de cand cu smart-ul; pentru mine lapsusul nu mai exist!) sag numér pasil (si s4-mi propun sa fac 10.000 pe zi), 64 praaniamavut un elefon ,cu butog) fac poze la te min ce, dat mai aes si raspund pomyy ina acum cativa ani MT imi tot ziceam: cangj si constiincios la toate mesajele. Pana cand am ajuns Nokia antic, indestru tun smart. Pe undeva imi ¢ repede lao saturatie, CAci cu c&t réspunzi mai repedella i merge, jn a o saptamana si, in plugy ™esaje, cu atat primesti mai multe, ¢ 0 lege nescrisé a venea, mi finea baterie id la e-mailuri sime internetului care functioneaza aici. Agadar, de flecare smi simeam obigaté S273°P fara calculatoruly 424 cand telefonul meu scoate cdte un clinchet,tresar decat atunci cand cei Se , necroeta aetna erm: ae scuza perfecta pentru a ay i "Team seris acum o or pe mess! Neal vizut?” @ intrebata adesea. ,Nu, pentru ca oe smart!”, deam i ridicam din umeri, Totusi, mi-am dat seam timpul c& unii cameni, mai ales cei pentru care ¥ inseamna o conectare perpetua, ma priveau ca p ciudatenie. Jar cand mi se mai intampla s4 ma rata prin ora, sa nu gasesco adresd, mai ales atunci cA in mare fntarziere, sunam pe cate cineva: Am 01 minte: intra si tu pe net si zi-mi unde e exact rei rantul XP sau Cum pot si ajung mai repede pe strad etc. Asadar, dragul meu Nokia nu sucombase tot cand Iam aru im atuncat intr-un sertar si mi-am lu iPhone, Inainte aveam o ‘usoara temere ca nu! “scurca cu el, cu degetele mele boante, prea iar vrea cineva ceva de la mine! Exista si o forma de masochism, flindca as putea si-mi inchid notificarile, insa, daca nu le aud”, poate pierd ceva esenfial, care nu suporté amanare, nti asa? ‘Am ajuns in situagia pe care o uram cel mai mult ina inte, s4 stau la o terasd, la o bere, cu un pricten real, care si-mi vorbeasea face-to-face, sa-mi povesteasci ceva despre viata lui, iar ew's&-1 aud doar cu 0 ureche, preo- cupata sa rispund la ultimul mesaj de pe telefon, in timp ce-i zie prietenului meu: ,Scuzé-ma numai un minut... 434, ce spuneai?”. ae ‘Treptat, iPhone-ul a inceput sA ma enetveze, uneori ‘imi vine sa-l arune de pereti, desi bietul telefon n-are nicio vina, as putea la o adica sa-| transform intr-ur telefon normal, de genul celui ,cu butoane”, la care doa j) Si rspund, dar atunci de ce am mai dat 500 de eur pe el? Presupun ca de vind este modul nefericit in'car— veer pe = Saas et si COMUNICAEG, | s1a;uires prin comuicare interns deloc cu ting ' i i stionez pe Pal cores Be in | at Se Pagini, in functie de gradul de imi Be neni care me ied, UN OU indragostire al .clientelor”. in general, pri s ae is |, primeam infor- celal O2NT cram OOH Sea Lange ne tag SMe matii succinte despre viata si preferintele paaeeat sea re, a ane a2 itd respectiv, ca sA-1 pot atinge la punctul sensibil ines in dou ts dae rocmai aces ce asteptari avea ,autoarea” sctisorii de la el, apoi ma picio date id ce 4 tru asta, i cre penl cumessiele Fant Progre cand cu inten fina ajunge. AM. nevg Fatt niste capodopere, dar uuneori functionau, mécar atrageau atentia, In perioada respectiva eram indragosti ihe ek Ostita doar de scris gi de litera~ ayia c& cipal DUT 5r uneori chiar am neq curd si constatam cu tristee cS, in via rela, niment sepdesc inainte Sk SPUPY putea s& par ojgg nu avea chef sa scrie-nimic. Multi dintre adolescent see spud del0% -) de varsta mea nu stiaw s& lege dou randuri unul de sinu altul si, atunci cénd le legau, erau usor agramate $1 Jitete- } penibile. ins& era valabil si pentru adulti. Pe la sfargitul anilor ‘90, nimeni nu mai primea scrisori. fn plic, la ee ness cdsuta postala. Acolo se adunau doar facturile. Nu maid amintesc pe niciunul dintre parinsii mei scriind vreo | scrisoare cuiva, in acea perioada. Pana si ,moda” de a trimite vederi din vacanta ~cu texte simplute, de tipul »Wremea e frumoasé, apa e caldi, mancarea © buna” — trecuse. Si iaté cd, 20 de ani mai tarziu, dupa inventarea comunic&rii ,instant”, de tip messenger, textualizarea vietii de zi cu zi a devenit aproape 0 obsesie. Nu mi-ag fi imaginat aga ceva pe vremea cind ciutam ,expresii frumoase” pentru scrisorile de dragoste ale colegelor mele. De fiecare dat cand merg cu metroul, observ c& toata lumea tasteaza cu inversunare (mai putin hipste- rii underground, care se incdp’yaneaza s4 citeasca carti adevarate, pe hartie, si din fericire sunt din ce in ce: multi). $i de fiecare data nu ma pot abfine s& nu trag xe CU ochiul la viele altora, expuse intr-un minimum de cuvinte si de prescurtiri, pe diferite ecrane, © jmii ani de liceu aveam B ey Ae ee infailibila men punici-mii — ,ce ai in fata, ce ai in spate, ce ai in ce dai la picioare si ce-fi pica la agternut a d de modul in care se aranjau c&rtile, ,clientul” era! qumit) si compuneam scurte epistole de amor p colegele care le aveau cu trairile, dar nu prea le ‘cu scrisul, Primeam la schimb teme de-a gata lat ajutor gratuit in timpul tezelor la fizica, precum sib liceului, merdenele in pauze gi altele. Voi poves despre scurta mea cariera de scrib. f - Sctisorile de dragoste nu prea erau la moda (ce Daieti le dispreyuiau), insd, cand fetele nu pute ‘xprime altfel sentimentele, deveneau absolut ® Lungimea lor putea si difere de la cea a untViet py Haspuirea prin comunicare | « fe jresaturé, mu SEN DIC! Tce esigus au © Here nu pot decat sii ma y Daullipseclonie wie sectiunea a doua a carti Gin diverse orizonturi deschid un spatiu de renee als {imbina rigoarea stiintificd si experienta directa a atm | de refele sociale cu trimiteripertinente Ia cele mai, cetiri despre impactul noilor tehnologii in rar Cromatica diferita a analizelor reunite tn vol= 302 efit lui este estompat, punerea in scend si in roy ee roduce sia recepta is Petitate,fctionalizarea este Ina crepe cease pe i devine se esemantizesz8 ca persona (nating pomp Man, seb 004 2 orca devi sascd, personaj, dar $i persoani, individ), Means Cotrisituri definesc natura retelelorsociglegigy enjre acesten comportamental uslizatoiog gi patru figuri caracterizeazd universul refelelor ga efectul lor, prin cumulare si expunere in dj | fyoko dati, mediul e mesajul ontologica: ambiguitatea, instantaneitatea, ubj Rerelele sociale sunt un mare; meritatea, Pe de o parte, figura ambiguicatij ri jpfinita mediului (ca mediu net ca mediu clar-obscur? prin excelenti. Fie cj ; jncretinuta si de strategiile performarea mesajului la emitere sau la receptare Identitatea numericd ar fi astfel la hibridizarea si permanenta ezitare intre cupluy mice privitoare la coduri si registre, precum colectiv-individual, public-intim, dar gi rele rational-afectiy, sobru-ludic, neutru-pratizan, re vizibil-invizibil etc, Hibridizarea registrelor gi di nomiilor trimit spre o natura fractalicd a interne general, sia social media, in particular. in acelagi ne vinde iluzia unei dezmirginiri relationale, riz Uolabilé si totusi finic’ si ingradita, pentri unor algoritmi? mai mult sau mai putin opaci j Pede alta parte, instantaneitatea e 0 sabie leasupra dei oe ee intyalanga altora, fara opr 0 care se hraneste din i babe 20 suport, mediv pentru alteeva? Ideologic, pro a relevant cind jocul doar intre masti, q stentiei rimane operativa: Facebook vinde ar ‘asponibiliatea la scroll : “Ubicuitatea gi efemeritatea actioneaz’ sim ini nicdi Pe Facebook esti pes Sentimental cif Fuge pmaneul de su ye graye impulsului tau dehai:-| 306 Posty conflict, cand dau like, deci exist” intra in Concuren;s a »viata e in alta parte”, aceasta disonanya cognitiva trimit a resorturi profund umane, legitimand in sine analiza fenome. nului din perspective multiple. Ce (nu) pierd/castigd cei care (nu) sunt PE retelele de socializare? Ce resurse de umanitate, de embpatie si de Crea. tivitate epuizeaza sau, dimpotrivd, declanseaz3 €ra digital : socializarii? Ce tip de inteligenta si de solidaritate vor dez. volta oamenii in viitor dacd masinile rationeazy Si relatig. neaza in locul lor, prin intermediul unor algoritmj complecgi? Cu nenuméarate problematizari de acest tip si splendide for. mulari ale autorilor din Prezenta carte, intrebarile rdman fertile si deschise, rachete de semnalizare trimise Catre o varsta a omenirii cand Facebook si retelele sociale ne Vor fi Supravietuit. Sau, dimpotriva, vor trebui dezgropate, literar si antropologic — simple vestigii in cotidianul unor Personaje de roman. Cristina Hermeziu