Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Literatura Universala Cls A XII A

    Uploaded by

    Denisa Sava
    38 views168 pages
    manual clasa a XII a profil uman

    Original Title

    Literatura Universala cls a XII a

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    manual clasa a XII a profil uman

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    38 views168 pages

    Literatura Universala Cls A XII A

    Uploaded by

    Denisa Sava
    manual clasa a XII a profil uman

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 168
    MINISTERUL EDUCATIEI, CERCETARII SI TINERETULUI Florin IONITA Maria IONITA Marilena LASCAR Gheorghe LAZARESCU Literatura universala Manual pentru clasa a XII-a Manualul a fost aprobat prin Ordinul ministrului Educatiei, Cercetaii gi Tineretulul, nr. 1342/ 47 din 19.06.2007, in urma evaluarii calitative si este realizat in conformitate cu programa analiticd aprobatd prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii nr. 5959 din 22.12.2006. Copyright 2008 ARE ap Et ‘Toate drepturile asupra acestei ucrari apartin edituri Reproducerea integral sau partial a contimutului lucrdri este posibilé numai cu acordul prealabil scris al editurii, Referenfi: Prof. univ. dr. Mircea MARTIN Prof. Monica COLUMBAN Tehnoredactare: ‘Andrea NICULAE Coperta: Alina ADASCALITEI Redactor: Gabriel-Florin MATE! Deserierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei Literaturi universal: manual pentru clasa a XII-a/ Florin Tonité, Maria Ionita, Marilena Lascar, Gheorghe Lazirescu, ~ Bucuresti Grupul Editorial Art, 2007 ISBN 978-973-124-103-6 1. Ionita, Florin TL. Toni, Maria HL Lascdr, Marilena IV. Lizirescu, Gheorghe 82.09(075.35) Pentru comenzi va pute! adresa: Departamentului Difuzare CP. 78, O.P. 32, Sector 1 - 014810, Bucuresti 021.224.17.65, 0721.213.576, 0744.300.870 Se acorda importante reduceri. Context istoric Romantismul a aparut in Germania si Anglia, tari in care tra- ditia clasicd era mai pufin puternicd, si s-a extins apoi in Franta si in restul Europei, precum si dincolo de ocean. A fost precedat de preromantism, curent literar care, la sfarsitul secolului al XVIII-lea, cultiva afectivitatea ca rispuns la rationalismul clasic si iluminist al timpului, Temele preromantice favorite erau natura (prezent in poeziile lui James Thomson), ruinele ca punet de plecare al medita- tii elegiace pe tema timpului (Frangois Volney), miturile nationale (in poemele lui James Macpherson), iubirea si visul (prezente cu precdere in scrierile lui Jean-Jacques Rousseau). Tot preromanticd este si miscarea literard germand numit& Sturm und Drang (Furtund si avant), dupa numele unei drame de M. von Klinger. Daca in cele mai multe dintre literaturile europene trecerea la romantism s-a produs ,,linistit”, ca urmare a erodarii interesului pentru temele specifice clasicismului, dar si a saturdrii gustului public de constrangerile pe care le impunea acest curent, in Franta, unde traditia clasicd era mult mai viguroasé, confruntarea a fost mai indelungata si mai indarjit, fiind marcata de dou’ momente imp tante: Prefafa lui Victor Hugo la drama Cromwell (1827) si ,.batd- lia” pentru Hernani (1830). Dincolo de acest an, romantismul va triumfa si in Franta. in literatura romana, romantismul a patruns prin filierd franceza, dati cu scritorii generate pasoptiste, chiar daca in amestec cu unele influente de facturi clasic’. ins articolul-program Introductie, din revista Dacia literard (1840), scris de Mihail Kogdlniceanu, aduce in prim-plan in mod explicit ideologia romanticd, recomandind scrii- torilor drept surse de inspiratie istoria national, folclorul si natura, cceea ce va imprima literaturi timpului caracterul nafional-patriotic specific acestui curent, Prin creatia lui Mihai Eminescu, roman- tismul romanesc se va prelungi si in a doua jumitate a secolului al X1X-lea, in timp ce in literatura european, odata cu simbolismul, isi ficuse deja aparitia si se maturiza 0 noua sensibilitate artistica. Trasaturi 1. in sens larg, tipologic, conceptul romantism desemneazi 0 / atitudine gi un stil de viagi caracterizate prin intdietatea acordata sen- timentului, imginati’ si visului in fafa ratiunii, omul romantic pundnd in prim-plan emofiile individuale si trdirile interioare intense. 2. In sens restrins, romantismul este un curent literar care se / prezinta ca o reactie impotriva rafionalismului ce domina in acel OMUL ROMANTIC ‘»Batalia” pentru Hernani, gravurd de Granville Sturm und Drang - miscare literara preromantice german ain ultimele decenii ale secolului al XVilitea, care afima primatal sen- sibiltatii (Devi ra sentimental este fotul), originalitatea si pasiunea creatoare, Cea mai cunoscuté mani festare 2 sa este romanul iui Goethe Suferinjele tanarului Werther (1774), care are in centru povestea lubirt imposible @ protagonistului, inchelata cu sinuciderea acestuia Cartea a produs multa valva in epo- 8, datonta unui val de sinucidert care a fost airibuitlecturi volumului entat gi muzica tiny nile nr. 4, 45, 49 de Haydn, din perioada 1770-1780 si Simfonia 183 in sol minor, uvertura fa ope- ra Don Giovanni (1787) sau opera Idomeneo (1779), cu lungi recitati- ve, scene furtunoase i 0 expresie pasionaté in acompaniamentul or- cchestrei, de W.A Mozart James Thomson (1700-1748), poet scotian. Volney (Constantin Francois Chasseboouf, conte de, 820), cerudit sii autor al unel cart infitulate Ruinele sau Medi- tafii despre decaderea imperiilor. James Macpherson 1798), post scolian care isi pr ta poemele ca find alle creatie’ unui legendar bai (17 utor al 1 Julie sau Nowa edrich Maximal Klinger (1752-1831), german, episto Domnigoara Riviére (1806) de Jean Dominique ingres Caroline Riviére, in varsta de 19 ani, este imbracata conform mo- dei feminine a inceputului de seco! al XiX-lea (aga-numitul sti Empire) rochie lunga ou tale ridicaté i de- colteu mediu care scoate in eviden- {linia eleganta a gatulu. Pieptand- ura sobra, cu parul ins gi despartit print-o care, a inlocuit coafurile ‘complicate, atal de apreciate de ele- gantele secolului al XVIl-tea, ‘Sublimul — derivat din flozofia lui Immanuel Kant (Critica ragiunil pure), poate fi reprezentat ca o reac- {ie emotional extrema tn fata unui fenomen natural coplesitor (de exem- plu, o furtuna). Totus, spre deosebire de frumusefe, pe care Kant o defines te ca proprietate ce poate fl analizata in mod rational, sublimul desfide ra- fiunea, creand in si reactie de spaima gi de admirafie. Pentru Kan ‘moment gindirea european. Desi ce! mai puternic s-a manifestat in literaturi si in muzica, romantismul este prezent practic in toate domeniile artei (in picturd, de exemplu). Se poate vorbi chiar si de 0 ‘modi romantic’. Romantismul se constituie agadar ca o reactie impo- triva excesului increderii in primatul ratiunii promovat de teoreticienii clasicismului, opundndu-se canoanelor in numele libertatii creatiei gi imaginatiei, Daca scritoriiclasici tindeau spre obiectivitate, ignordnd particularul in favoarea generalului prin conturarea unor tipuri umane universale precum avarul, mincinosul, ipocritul, fanfaronul etc., romanticii nu accept decdt individualitatea. Se naste astfel o noua ideologie literara care incurajeazi amestecul genurilor, speciilor si al stilurilor (prin punerea in valoare a resurselor limbajului popular oi arhaic, alituri de limba literara cultd), dar si afirmarea jului ca individualitate exceptional, cel mai adesea subliniata prin procedeul antitezei. Romanticii militeaz& pentru primatul spontanei: {8tii, sensibilitati, igi doresc si evadeze din realitate in lumea visului sunt fascinati de mister si de straniu, de spatiile exotice si de mituri, cultiv culoarea local, evocd evenimente ale istoriei nationale si considera folclorul 0 surs& importanti de inspirafie. Ironia roman- ticK devine un mijloc artistic folosit atat in satire, cat si in poemele filozofice. Romanticii acorda intaietate unor noi categorii estetice: urdtul, grotescul, fantasticul, macabrul 5 feericul. Natura devine 0 sursi important’ de inspiratie in toate artele (literatura, muzica, pictura; chiar si gridinile epocii sunt amenajate astfel incat si creeze iluzia ,silbaticiei"). Natura romanticd este dramatica, fiind dominaté de munti, piduri, mari — care adesea sunt reprezentate ca reflectii ale emotiilor gi starilor psihologice ale celui ce le contem- pla. Un concept central in romantism, legat direct de aceasti nou imagine a naturii ca ecou al imaginatiei si emotilor este sublimul. Speciile lirice favorite sunt meditatia filozoficd (pe tema conditiei geniului in lumea comund), elegia si romanja (cu predilectie pentru tema iubirii aflate in armonie cu natura ocrotitoare). Speciile epice predominante sunt legenda, balada, poemul eroic, nuvela (istorica, {fantasticd) si romanul (istoric, de aventuri) cu etoi exceptionali, care actioneazi in imprejuriri iesite din comun. De asemenea, autorii romantic scriu drame istorice si melodrame. yna- Figuri importante ale romantismului LITERATURA Germania + Novalis (1772-1801), poet, autor al unui ciclu de Jmnuri cétre noapte; +E,TA. Hoffmann (1776-1822), autor de proz& fantasticd gi compozitor: Spargatorul de nuci, Urciorul de aur, Parerile despre viafé ale motanului Murr, + Heinrich Heine (1797-1856), poet; cel mai cunoscut volum al su este Cartea cantecelor; + Johann Christian Friedrich Hélderlin (1770-1843), poet, autor al romanului Hyperion. Anglia + William Blake (1757-1827), poet (Céntece ale inocentei si ale experientei) si pictor; + William Wordsworth (1770-1850), volumul siu Balade lirice (cris in colaborare cu Samuel Taylor Coleridge) este considerat a ‘marca inceputul romantismului englez; + Samuel Taylor Coleridge (1772-1834), autor al Baladei batra- nului marinar, * George Gordon Byron (1788-1824), autor al unui ciclu de Poeme orientale, al poemului dramatic Manfred si al dramei Cain; + Percy Bysshe Shelley (1792-1822), autor al dramei lirice Prometeu descitusat, + Mary Wollstonecraft Shelley (1797-1851), autoarea roma- nului gotic Frankenstein; + Walter Scott (1771-1832), autor de romane istorice: Jvanhoe, Quentin Durward, Rob Roy, Mireasa din Lammermoor, Franta + Frangois-René Chauteaubriand (1768-1848), autorul nuvelelor: Atala si René; + Alphonse de Lamartine (1790-1869), poet, autor al unor Medi- tafi poetice, + Victor Hugo (1802-1885), poet: Ode, Balade, Legenda seco- lelor; prozator: Mizerabilii, Oamenii marif, dramaturg: Cromwell, Hernani, Ruy Blas; + Alfred de Musset (1810-1857), poet, autor al unui ciclu de versuri intitulat Nopfi Italia + Alessandro Manzoni (1785-1873), poet, prozator, dramaturg, cea mai cunoscutd scriere a sa fiind romanul istoric Logodnicii; * Giacomo Leopardi (1798-1837), poet si prozator: Mici opere morale, Statele Unite + Edgar Allan Poe (1809-1849), poet (cea mai cunoscuti creafie a sa este poemul Corbul) si prozator: Povestiri grotesti si extraordinare, romanul Aventurile lui Arthur Gordon Pym; + Emily Dickinson (1830-1886), poeta; + James Fenimore Cooper (1789-1851), autor de romane; acfiu- nea celor mai cunoscute dintre acestea, grupate in seria numita Aventurile lui Ochi-de-Soim, se petrece in Vestul Salbatic: Ultimul ‘mohican, Céutdtorul de urme, Vandtorul de cerbi; + Walt Whitman (1819-1892), poet: Fire de iarba. Rusia + Alexsandr Sergheevici Puskin (1799-1837), roman istoric: Fata capitanului; nuvela Dama de picid; drama istorica: Boris Godunov; poeme: Ruslan si Ludmila, Calaretul de arama; prezinta insa un interes relativ re- dus, tocmai pentru ca se dovedeste afi in cele din urma, un fenomen ce sooate la iveala limitele inelegeri tumane, Dar pentru filozofi si artist romantic, precum_ Schopenhauer, sublimul reprezint&.adesea punctul culminant al reactiei emotionale gi estetice, opusul conceptie rationale, echilbrate a frumusefi clasice. Aco- asi tranziie a esteticului spre zona irationalului si 2 emotiei se refiecta i Tn conceptia romantica asupra imaginatiel. Poetul englez Samuel Taylor Coleridge, de exemplu, con- siderd imaginatia poetic drept o re- flexie a creatiei divine, atistul deve- rind astfel un demiurg capabil sa creeze 0 noua realitate. $i in acest az, filozofia kantiana ig face simi influenta: explicand frumosul drept o calitate ce nu poate fi pusd in relatie CU notiunile de utiitate gi moralitate si considerand judecata esteticd a fi Posibilé doar in absenta judecatii de valoare utlitaré sau morala, Kant ‘eschide drumul spre ideea indepen-

    You might also like