You are on page 1of 13
Copyright©2019 Editura Hamangiu SRL Editurd de prestigiu recunoscut in domeniulstiintelor sociale CNATOCU Toate drepturile rezervate Editurii Hamangiu Nicio parte din aceastd lucrare nu poate fi copiata Fr acordul crs al Editrii Hamangiu Editura Hamangiu: Str Mitropolit Fllaret nr 39-39A, Sector 4, Bucuresti, O.P.5, C.P.91 Tel /Fax: 021.336.04.43; 031.805.80.21; Vaneiri: 021.336.01.25; 031.425.4224 E-mail: redactia@hamangiu.o Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei UNGUREANU, CARMEN TAMARA, Drept civil: partea general: persoanele / prof. univ dr. Carmen Tamar ‘Ungureanu, asst. univ. dr. lonufAlexandru Toader. -Ed. a4-a.- Bucurest: ditura Hamanglu, 2019 Contine bibliograie Index ISBN 978-606-27-1384-3, | Toader, lonut-Alexandru 34 La elaborarea lucraril de 1 octombrie 2019. fost avute in vedere etal Prof. univ. dr. Carmen Tamara Ungureanu Asist. univ. dr. lonut-Alexandru Toader Facultatea de Drept a Universitatii Alexandru loan Cuza” din lagi Drept civil Partea generala. Persoanele Editia a 4-a, revizuita si adaugita de asist. univ. dr. lonuf-Alexandru Toader x DREPT CIVIL PARTEA GENERALA. PERSOANELE ‘Sarta-Flouano, E., Dropt civil. Sarva-Rouano, E., Drept civil. Obligai Curs teoretic si practic, vol. |, Ed. Intelrom, Piatra Neamt, 1991 ‘Sarta-Romano, E.,. Dreptul de proprietate...— Sarra-Ronano, E., Dreptul de proprietate privata si publica in Romania, Ed. Graphix, lagi, 1994 ‘Sro1c4, V., Drepteivil.. Stora, V., Drept civil. Dreptunilereale principale, Ed. C.H. Beck, Bucuresti, 2009 ‘Tuounacne, D.C., Actiunea... ~Tuouracie, D.C., Actiunea in revendicare in textele Noului Cod civil, in Noile Coduri ale Roméniei, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011 Trt, N.H., Executarea silté... ~ Ti, N.H., Executarea silita. Partea generala, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2016 Unaureany, C.T., incetarea existentei...— Uncurcany, C.T., incetarea existentei persoanei fizice si efectele acesteia in Codul civil (Legea nr 287/208), in Dreptul nr. 6/2012 Vasizscu, P., Drept civil. Obigati... -Vasuescy, P., Drept civil. Obigatii— in reglementarea noului Cod civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2012 Vasiescu, P., Actul juridic.. - Vasuescu, P., Actuljuridlc, in Rect, | Duacovescu, §., Vastescu, P., Introducere in dreptul civil, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2013, Cuprins Capitolut |. Nofiunt introductive 1 ‘Sectiunea 1, Definitia dreptului civil 1 ‘Sectiunea a 2-a. Delimitarea dreptului civil 5 §1. Criteri de delimitare —s 1.1. Obiectul de reglementare 5 1.2, Metoda de reglementare __ 6 1.3, Caracterul normelor juridice (al regulilor de drept)__6 1.4. Natura sanctiunilor 8 1.5. Calitatea subiectelor 9 1.6. Principle propri ale ramuril 40 1.6.1. Principiul proprieta "1 1.6.2. Principiul egaltatit in fata lo 12 1.6.3. Principiul imbinarilintereselor personale cu interesele generale 13 1.6.4. Principiul garantari gi ocrotii drepturilor subiective civile 14 Sectiunea a 3-a. Izvoarele dreptului civil 15 §1. Notiune 15 §2 Clastticare_ Ss 2.1, lzvoare formale 2.4.1. Legea a7 24.2.Uzanele 2.1.3. Principille generale ale dreptului 22 2.2. izvoare neformale. 23, 2.2.1. Jurisprudenta 23 2.2.2. Doetrina 28 2.2.3, Morala sau regulile de conviewuire 28 Sectiunea a 4-a. Aplicarea normei juridice civile 28 §1. Aplicarea normei juridice civile in timp 29 1.1, Principiul neretroactivitai 33 1.2. Principiul aplicérilimediate a normei juridice Civile noi 36 §2. Aplicarea normei juridice civile in spatiu 38 §3. Aplicarea norme’ juridice civile asupra persoanelor 39 Sectiunea a 5-a. Interpretarea normelor juridice civile 40 §1. Necesitatea interpretatii 40 §2. Clastficare 42 2.1. In raport de persoana care face interpretarea gi de forta juridica a interpreta 42 xl DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA PERSOANELE 2.2. in raport de metodele folosit la interpretarea normetor juridice civile 4a 2.3. In raport de rezultatul la care se ajunge prin interpretare 50 Grile si intrebari de evaluare 54 Capitolut al tI-ea. Raportul juridic civil 61 Sectiunea 1. Definitia, caracterele si izvoarele raportului juridic civil, et §1. Definife 61 §2. Caractere 61 §3. Izvoare 62 Secfiunea a 2-a. Structura raportulu juriic civil 64 §1. Subiectele raportului uridic civil 65 1.1. Notiune. 65 4.2. Individualizarea subiectelor raportului juridic civil 65 1.3. Pluralitatea subiectelor raportuluijuridic civil _ 67 1.4. Schimbarea subiectelor raportului juridic civil 71 41.5. Capacitatea subiactelor raportului juridic civil 78 4.8.1. Notiune. 78 1.5.2. Persoana fizica 73 1.5.2.1. Capacitatea de folosinta si capacitatea de exercitiu 1.5.2.2. Capacitatea delictuala 1.5.2.3. Inceputul capacitati juridice. 1.5.2.4. Inetarea capacitati juridice 1.5.2.5, Nofiunea de incapacitate gi de incapabil 95 1.5.26. Felutile incapacitti 97 1.5.2.7. Capacitatea depiina de exercitiu 111 1.8.3. Persoana juridea 112 1.5.3.1. Capacitatea de folosinta 112 1.5.3.2. Capacitatea de exerci 115 §2. Continutul raportului juridic civil 116 2.1. Notiune 2.2. Clasiticarea drepturior subiective civile 2.2.1. Drepturi absolute gi drepturi relative 2.2.2. Drepturi patrimoniale gi drepturi personale nepatrimoniale a 119 2.2.3. Drepturi principale si drepturi accesorii 2.2.4. Drepturi simple gi drepturi afectate de modalitati 27 CUPRINS xin 2.3, Recunoasterea, exercitarea si apararea drepturior subiective civil 128 2.4. Clasificarea obligatillor civle 133 2.4.1. Obligatii care se nasc din acte juridice ‘sau din fapte juridice 134 2.4.2. Obligati civile in functie de obiectul lor 136 2.4.3. Obligatii perfecte si obligatiimperfecte 137 2.4.4. Obligalii obignuite, reale si opozabile terior 138 2.4.5. Obligatii simple si obligatii complexe 138 {§8. Obiectul raportului juridic eivit 139 3.1. Definitie 139 3.2. Clasificarea bunurilor 142 3.2.1. Dupa calitatea titularului din al cru patrimoniu fac parte 142 3.2.2. Dupa posibiltatea de a face obiectul unoracte juridice civile tn 3.2.3, Dupa natura bunurlor gi callficarea data lor de lege. —________144 3.2.4. Dupa modul in care sunt determinate 147 3.2.5. Dupa cum se pot sau nu se pot schimba Unele cu altele 148 3.2.6. Dupa cum intrebuinjarea bunurilor conduce Sau nu la consumarea subsianteilor 149 3.2.7. Dupa posibiltatea impairtrii bunurior, {rd a lise schimba destinatia 150 3.2.8. Dupa corelatia dintre bunuri 151 3.2.9. Dupa cum bunurile sunt producatoare defructe saunu 182 Grile gi intrebari de evaluare 154 Capitolut al Il-lea. Actul juridie civil 169 ‘Sectiunea 1. Nofiune 169 Sectiunea a 2-a, Clasiicarea actelorjuridice civilo 170 §1. Dupa numarul partilor 171 §2, Dupa scopul urmarit la inchelerealor_—___——172 §3. Dupa momentul in care isi produc efectele 175 §4. Dupa modul lor de formare_— 175 §5. Dupa efectele pe care le produc 7 §6. Dupa importanta actului jurdic in raport eu un bun Sau cuunpatrimoniy 77 xiv DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA. PERSOANELE §7. Dupa rolul recunoscut de lege vointei partilor in determinarea continutului actelor juridice {§8. Dupa corelatia dintre ele 179 — 180 §9. Dupa posibilitatea incadréri lor juridice in unul dintre rile de acte juridice reglementate expres de lege __180 '§10. Dup& modul de incheiere a actelor juridice civile____181 §11. Dupa modul de executare. Sectiunea a 3-a. Condiile actululjuriie civil §1. Definite i clasificare 2.1. Capacitat 2.2. Consirntaimantul 2.2.1. Definitie 2.2.2. Legiitura dintre consimtamaint si vointa juridica 2.2.3. Corelatia dintre vointa interna si vointa. declarat’ §2. Condit de formare si de validitate a actuluijuridic 185, 182 183 183 185 186 186 186 186 2.2.4. Conditile de valabilitate a consimtamantului 187 2.2.5. Viciile de consimtaimant 193 2.2.5.1. Eroarea 193 2.2.5.2. Dolul 201 2.2.5.3. Violenia 208 2.2.5.4. Leziunea 210 2.3. Obiectul actului juridic civil 216 2.3.1. Nofiune. 216 2.3.2. Condit de validitate generale 216 2.3.2.1. Obiectul trebuie sa existe 216 2.3.2.2. Obiectul trebuie sa fie determinat sau determinabil __217 2.3.2.3. Obiectul trebuie sa fie posibil 218 2.3.2.4. Obiectul trebuie sa fie in circuitul civil 219 2.3.2.5. Obiectul trebuie sa fi licit gi moral 220 2.3.3. Condit de validitate speciale, 220 2.3.3.1. Obiectul s& constituie un fapt personal al celui care se obliga 220 2.3.3.2. Cel care se obliga trebule sf fie ttularul dreptului 221 2.4. Cauza actului juridic civil 203 2.4.1. Notiune 223 2.4.2. Elementele cauzei 223 2.4.3, Conditi de validitate_ 224 2.4.3.1. Cauza trebuie sa existe 225 CUPRINS xv 2.4.3.2. Cauza trebuie s& fie licité si morala, 225 2.5. Forma actului juridic civil 287 2.5.1. Principiul autonomiei de voinfé 227 2.5.2. Notiunea de forma a actululjuridic evil sifelurile ot __ 228 2.5.2.1. Forma ceruta pentru validitatea actului juridic civil : 228 2.5.2.2. Forma cerula pentru probarea actului jurili 231 2.5.2.3. Forma cerula pentru opozabiltate fafa detei 232 §3. Conditile de eficacitate a actulu juridic civil Modalitajile actuluijuridic civil 23 3.4. Termenul 234 3.1.1. Notiune, 234 3.1.2.Clasificare 8 3.1.3. Efectele termenuilu 237 32.Condiia ag 3.2.1. Notiune, im 239 3.2.2. Clasificare 239 Reguli cu privire la realizarea sau nerealizarea conditiei 242 3.2.4. Efectele conditiei 243 3.2.6. Diferente intre termen si conditie 245 9.3.Sarcina_ 245 2a 3.3.3. Efectele neexecutiiii sarcini 247 3.3.4. Diferenta dintre sarcina si condifie______247 Sectiunea a 4-a, Interpretarea actului juridic civil 247 §1.Notiune 247 §2. Reguli de interpretare 248 Sectiunea a 5-a. Efectele actului juridic civil 250 §1. Notiune a 250 §2. Principille efectelor actului juridic 250 2.1. Principiulforfei obligatorit 250 2.2. Principiulirevocabilitayii 253 2.3. Principiulrelativitatii efectelor actuluijuridic civil 254 2.8.1. Succesori 256 2.3.2. Creditorii chirografai_——— 8B 2.3.3. Exceptii de la principiul relativitati 259 xvi DREPT CIVIL, PARTEA GENERALA. PERSOANELE Sectiunea a 6-a. Reprezentarea in actele juridice civile 263 §1. Nofiune 263 §2. Clasificare 283 2.1, Reprozentarea legal, reprezentarea Conventional si reprezentarea judiciar& 263 1.1. Reprezentarea legala, 264 Reprezentarea judiciara_—__—— 265 Reprezentarea conventionala 266 2.2. Reprezentarea general si reprezentarea special 266 §3. Forma imputemiciri reprezentatii 267 §4. Conditile reprezentarii 267 4.1. imputemicirea de a reprezenta 267 4.2. Intentia de a reprezenta 269 4.3. Vointa valabila a reprezentantului 270 §5. Etectele reprezentaii 271 §6. incetarea reprezentar 271 Secfiunea a 7-a. Nulitatea actululjuriic civil 273 §1. Definite i func 273 4.1. Definitie 273 4.2. Functille multi 273 §2. Clasificarea nulitatlor 274 2.1. Nulitatea absoluté si nulitatea relative 275 2.1.1. Regimul juridic al nulitati’ absolute 276 2.1.2. Regimul juridic al nulitai relative. 277 2.1.3. Confirmarea 278 2.2. Nulitatea totalé si nulitatea parfiala 280 2.3. Nulitatea expresa si nulitatea virtual 281 2.4. Nulitatea de fond si nulitatea de forma. 281 2.5. Nulitatea de drept si nulitatea judiciara 282 2.6. Nulitatea amiabilé 51 nulitatea judiciara 282 §3. Cauzele de nultate 283 §4. Efectele nuit 284 4.1. Principille efectelor nuit 285 4.1.1, Princjpiul retroactivitati efectolor nulitati____ 285 4.1.2. Principiul repunerii parlor in situatia anterioara (restitutio in integrum) 286 4.1.2.1. Excepti a 287 4.1.2.2. Restituirea presiatilor 288 4.1.3, Prinejpiul anulérii actului subsecvent ca Uurmare a anularii actului initial (resoluto iure dantis, resolvitur ius accipientis) 289 CUPRINS xvit 4.2. Principii care inlatura nulitatea__— 202 4.2.1. Principiul conversiunii actului juridic. 292 4.2.4.2. Aplicali 293 4.2.2. Principiul valicitai aparentei in drept 294 4.2.3. Principiul raspunderiicivile delictuale 295 §5. Delimitarea nultatt de alte cauze de ineficacitate a actuluijurdic. 295 5.1. Rezolutiunea 296 5.2. Rezilierea 296 5.3.Revocarea 5.4. Reductiunea 297 5.5. Caducitatea 297 5.6. Inopozabiitatea 297 5.7. Clauzele considerate nescrise 298 Grile si intrebari de evaluare, 301 Capitolul al 1V-lea. Dovada drepturilor civile (probele) ___325 Precizare 325 Sectiunea 1. Nofiunea, obiectul, sarcina $i importanta probei. Reguli de admisibiitate = 326 §1. Notiune 326 §2. Obiectul probei 87. §8. Sarcina probei 328 §4. Importanta probei 329 §5. Reguli de admisibiltate 330 Sectiunea a 2.a. Mijloacele de proba, 330 §1. Inscrisurile__ 331 4.1, Notiune siclasificare 881 1.2. Inscrisul autentic____ 883 1.3. inscrisul sub semnatura privaté__—————336 1.3.1. Notiune 336 1.3.2, Formalitatea multiplului exemplar 337 1.3.3. Formalitatea ,bun gi aprobat” 339 1.3.4, Forfa probanta_—— 340 1.3.5. Data 34 1.3.6. inscrisuri asimilate de lege inscrisului sub semnaturaprivata___ 1.3.7. inscrisul pe supor informatic gi inscrisul in forma electronica _342 xn DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA, PERSOANELE 1.4. inscrisurile nepreconstituite__346 Mentiunile facute de creditor pe titul decreanta_ 8 Registrele gi hartile domestice 347 Registrele profesionistior_ 848, Serisorile 348, 1.4.5. Alte categorii de inscrisuri 349 §2. Marturia (proba cu martori) 349 2.1. Nofiune, Trasaturi_ 8 2.2. Categorii de persoane ce nu pot depune marturie 351 2.3. Admisibilitatea probei cu martori 352 2.3.1. Interdictia de a se dovedi cu martori existenta actelor juridice al caror obiect are © valoare mai mare de 250 de lei 962 2.3.2. Interdictia de a se dovedi cu martori potriva gi peste cuprinsul unui inscris, precum si impotriva sau peste cea ce s-ar pretinde a s-ar fi spus inainte, in timpul sau in urma Intocmiri lui, chiar daca legea nu cere forma scrisd pentru dovedirea actului juridic respectiv 353 2.3.3. Excepti 353 2.3.4. Puterea doveditoare. 354 §3. Prezumtile 355 3.1. Notiune. 355 3.2. Clasificare. 356 3.2.1. Prezumtile legale. 356 3.2.2. Prezumiile judiciare 358 §4.Marturisirea__ a8 4.1. Notiunea gi caracterul juridic al martursit 358 4.2. Felurile marturisiri 360 4.8. Interogatoriul 81 §5. Expertiza, =e 362 §6. Miloacele materiale de proba 363 §7. Cercetarea la fata locului 364 Grile stintrebari de evaluare_ 885 Capitolul al V-lea. Prescriptia extinctiva 371 Sectiunea 1. Consideratii generale 371 §1. Notiune 371 §2. Sediul materiet 372 cuPRINS XIX §8. Caracterul normelor 373 $4, Natura juridica_ 877 5. Functile prescriptiel extinctive 378 §6. Efectul prescriptiei extinctive 7 378 §7. Principille efectului prescriptiei extinctive 379 Sectiunea a 2-a. Domeniul prescriptiei extinctive 381 §1. Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturior patrimoniale 381 1.1, Drepturile de creanta 381 1.2. Drepturile reale accesori 982 1.3, Drepturile reale principale 382 §2, Domeniul prescriptiei extinctive in cadrul drepturior nepatrimoniale__ 385 '§8. Probleme speciale referitoare la domeniul prescriptiei extinctive. 386 3.1. Valorificarea dreptului subiectiv exceptiei 386 3.2. Actiunea in constatare (387 3.3, Actiunile mixte 387 3.4, Dualitatea de actiuni 388 3.5. Actiuni privind un drept secundar 388 3.6. Actiuni in repararea unui prejudiciu moral 389 3.7. Actiuni in restituirea prestatilor executate in baza unui act juridic anulat (desfiintat) 389 ‘Sectiunea a 3-a. Termenele de prescriptie extinctiva 390 §1. Notiune 390 §2. Clasiticare. 390 2.1. Termenul general 390 2.2. Tetmene speciale 89 Sectiunea a 4-a. Cursul prescriptiol extinctive. 392 §1. Inceputul prescriptici extinctive 392 1.1, Regula gener 392 1.2. Reguli speciale _—_ 393 §2, Suspendarea prescriptiei extinctive 400 2.1. Notiune 400 2.2. Cauzele de suspendare 400 2.3. Efectele suspendarii prescriptiei extinctive. 404 §3. Intreruperea prescriptiei extinctive 406 3.1. Notiune, 406 3.2. Cauzele de intrerupere 406 3.3. Efectele intreruperi prescriptiei extinctive 410 xx DREVT CIVIL. PARTEA GENERALA. PERSOANELE '§4. Repunerea in termenul de prescriptic extinctiva an 4 Nofiune att 4.2. Cauzele de repunere in termen 412 4.3. Efectul repuneri in termen 413 §5. implinirea presoriptiei extinctive 413 Sectiunea a 5-a. Delimitarea prescriptiei extinctive 414 §1. Uzucapiunea (prescriptia achizitva) 414 §2. Termenul extinctiv, ca modalitate a actului juridic civil 414 §3. Decaderea 415 Grile si intrebiri de evaluare 417 Capitolul al Vi-lea. Persoanele 431 ‘Subcapitolul |. Persoana fizica 431 Sectiunea 1. Individualizarea persoanei fizice. 431 ‘Subsectiunea 1, Notiune 431 ‘Subsectiunea a 2-a. Mijloace de individualizare 432 §1. Numele 432 1.1. Nofiune 432 1.2. Dobaindirea (stabilirea) numelui gia prenumelui 434 1.2.1. Numele $i prenumele copilului din ‘csatorio. 434 1.2.2. Numele gi prenumele copilului din afara csatoriei 436 1.2.3. Numele gi prenumele copilului nascut din parinfi necunoscuti 437 1.3. Modificarea numelui de familie. 437 1.3.1. Schimbari in fliatia persoane’ fizice 437 1.3.2. Schimbari determinate de institutia adoptiei 439 1.3.3. Schimbari determinate de institutia csatoriei 440 1.4, Schimbarea numelui de familie gi a prenumelul pe cale administrativa 442 1.5. Retranscrierea numelul de familie gi a prenumelui 446 1.6. Alte mijloace de individualizare, asemanatoare numelui ___4a7 1.6.1. Pseudonimul 447 1.6.2. Porecla 447 1.6.3. Codul numeric personal_ 448 1.6.4. Identificarea pe baza amprentelor genetice 449 CUPRINS xxt $2. Domicilul 449 2.1, Noiune 449 2.2. Caractere juridice 450 2.3. Felurile domiciliului 451 2.3.1. Domiciiul de drept comun 451 2.3.2. Domiciiu! legal 451 2.3.3. Domiciliul ales sau conventional 453 2.3.4, Domiciliul profesional. 455 2.3.5. Regedinta 455 2.4, Importanta domiciiului 456 §9. Starea civilé 456 8.4. Nofiune 456 3.2, Continutul stair civile Ss 3.2.1. Calititi privind filiatia persoane’ fizice 458 3.2.1.1. Notiunea de filiatio 458 3.2.1.2. Folurile fiitiei 459 3.2.2. Calitatiprivind starea conjugala a persoaneifizice 465 32.3, Sexul__ 87 3.2.4, Cetitenia 467 3.2.5. Varsta, 468 3.3. Sursele stari civile 468 3.3.1. Faptele de stare civila 468 3.3.2. Actele juridice de stare civila 474 3.3.3. Hotraile judecatoresti _477 3.4. Actele de stare civilé (ca Inserisur) 478 93.4.1. Notiune, 478 3.4.2. Anularea, modificarea gi completarea actelor de stare civilé gi a mentiunilor de pe acestea 478 3.4.3, Rectificarea actelor de stare civil 480 3.4.4, Reconstituirea si intocmirea ulterio | aactelor de stare civil 80 3.5. inregistraile de stare civila 481 3.6. Proba stati civile 483, Sectiunea a 2-a. Ocrotirea perscanei fizice prin mijloace de drept civil 485 §1.Protectia incapabillor 8S 1.1. Protectia minorului 485 1.1.1, Autoritatea parinteasca 486 1.1.1.1. Notiune 486 xxi DEPT CIVIL, PARTEA GENERALA. PERSOANELE .2. Confinut 486 3. Locuinta copilul 487 Exercitarea autorititii parintosti 487 . Solutionarea neintelegerilor dintre 489 489 .1.7. Incetarea autoritatii parintesti__ 491 1.1.2. Masuri de protectie speciala a minorului 491 1.1.3, Tutela 493 + Nofiune 493 Caractere juridice 494 Principii 495, Cazuri de instituire 496 Tutorele 496 Consiliu! de familie 501 Exercitarea tutelei 503 Raspunderea tutorelui "510 incetarea tutelei Bit 1.1.4. Curatela speciala a minorulul 513 1.2, Protectia persoanelor fizice cu tulburari psihice 514 1.2.1. Protectia persoanelor cu tulburari psihice, potrivit Legii nr. 487/202 14 1.2.1.1. Notiunea de persoan cu tulburari psihice 514 1.2.1.2, Intemarea intr-o unitate de psihiatie 514. 1.2.1.3. Tratamentul medical obligatoriu, 518 1.2.2, Protectia interzigilor judecdtoresti 519 1.2.2.1. Nofiunea de interdictie judecétoreascé 519 1.2.2.2. Persoanele care pot fi puse sub interdiotiejudecdtoreascd 520 1.22.3. Conditile puneri sub interdictie—_ 521 1.2.2.4. Procedura puneri sub interdictie 522 1.2.2.5. Efectolo punerii sub interdictie. 524 1.2.2.6. Actele juridice ale interzisul 526 1.2.2.7. Incetarea interdi 527 §2. Protectia unor categorii de persoane capable Curatela 7 528 2.1. Notiune 528 2.2. Felurlecuratelei_— SB 2.3. Cazuri de curatela 7 528 2.4, Instanta competent 529 cUPRINS 2.5, Persoanele care pot fi curator 2.6. Persoanele care pot solicita instituirea curatelei 2.7. Numirea curatorului 2.8, Capacitatea de exercitiu a celui reprezentat de curator. 2.9. incetarea curatelei Subcapitolul al I-lea. Persoana juridica Sectiunea 1. Notiunea si elementele constitutive ale persoanei juridice §1. Nofiune §2. Elementele constitutive ale persoanei juridice 2.1. Organizarea propre, de sine statatoare 2.2. Patrimonil propriu 2.3. Scopul propriu Sectiunea a 2-a. Clasificarea persoanelor juridice §1. Porsoane juridice de drept public si persoane jutidice de drept privat 1.1. Persoanele juridice de drept public 1.2. Persoanele juridice de drept privat §2. Persoane juridice cu scop lucrativ i fara scop Wucrativ §3. Persoane juridice romane si persoane juridice strane $4. Persoane juridice ‘organului competent gi persoane juridice infintate prin actul de infiintare al celor care o constituie, autorizat__ §5. Persoane juridice pe durata nedeterminatai si persoane juridice pe durata determinatas ‘86. Persoane juridice cu sediul in Romania i persoane jutidice cu sediul in strainatate Sectiunea a 3-a, Identificarea persoanei juridice §1. Atributele generale de identificare 4.1. Denumirea 1.2. Sediul__ 1.3. Nationalitatea 1.4, Contul bancar §2. Atributele speciale de identiicare 2.1. Codul unic de inregistrare 2.2. Capitalul social 2.3. Firma XXIII 529 529 530 530 530 530 530 530 531 532 532 534 535 535 fiinfate prin actul de infintare al 538 538 538 539 599 539 ‘540 at Sat 542 542 542 543 xxiv DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA, PERSOANELE 2.4, Marca Sectiunea a 4-2. Regimul persoanei juridice §1. infiintarea persoanei juridice. 1.1. Moduri de infiintare 1.2, Nulitatea persoanei 1.2.1. Cauzele de nulitate 4.2.2. Regimul juridic al nuit 1.2.8. Etectele nulitai 1.8. Functionarea persoanei jurid 1.8.1, Reguli de functionare 1.8.2, Nulitatea actelor emise de organele persoanei juridice 1.8.8, Raspunderea pentru actele gi faptele persoanei juridice §2. Reorganizarea persoanei juridice 2.1. Nojiune. 2.2. Moduri de reorganizare 2.2.1. Fuziunea 2.2.2. Divizarea _ 2.2.3. Transformarea 2.8. Opozitia §3. Incetarea persoanei juridice 3.1. Nofiune si moduri de incetare 3.2, Dizolvarea persoanel juridice 8.3. Desfiintarea persoanei juridice Grile $i intrebari de evaluare Raspunsuri la grile Bibliogratie Index. 543 544 54d B44 547 547 547 548 549 550 551 582 554 554 564 585 558 558 558 559 559 560 562 563 587 597 Capitolul I. Notiuni introductive Sectiunea 1. Definitia dreptului civil Omul este ofiinta social In satistacerea intereselor sale individuale, el Intreprinde actiuni,intrand in raporturi cu alti oameni si cu societatea din care face parte, Conduita sa nu tine ins exclusiv de vointa proprie, ci este dirjata de anumite reguli(norme). in primul rand, intervin regulile moralel si cele moral-religioase, a caror nerespectare atrage doar o sanctiune de ordin moral, la nivelul constiintei fiecarui individ. Regulile de drept (sau, altfel spus, normele juridice) ingradesc actiunile/inactiunile omului, in sensul c& acestuia fi este permis sau interzis s& actioneze intr-un fol sau altul in satistacerea intereselor sale, in functie de respactarea intereselor celorlalti Omul, societatea si legea se aflé intr-o stransa legaturd prin care se creeaza astfel o interdependent necesara evolutiei. Astfel, omul alaturi de alt indivizi, creeaza o societate ce are la baza norme juridice necesare dezvoltari intereselor personale, cat gi generale. Stabiltatea gi dezvoltarea unei societaiti se bazeazai pe respectarea normelor juridice, cat si pe adaptarea acestora conform cerintelor relatillor sociale. Norma Juridica este edictata de catre legiuitor, care, la randul sau, este format dintr-un colectiv de oameni si are ca principal destinatar omul privit ca individ in cadrul unet societal Dreptul reprezinta totalitatea normelor care reglementeaza actiunile ‘omululin societate gi a caror respectare este asigurata prin forta coercitiva a statului” (adicai statul, prin organele sale competente, ji sanclisneaz& pe cei care nu le respects). Acosta este aga-numitul drept poziiv, adica ‘existent la un moment dat intr-o anumit societate gi concretizat in legi scrise sau obiceiuri, care este, in toate cazurile, obligatoriu. El se aplic& tuturor si mai poarté denumirea de drept obiectiv Conchidem astfel ca daca dreptul pozitiv reprezinta totalitatea regie- ‘mentéirilorjuridice aflate in vigoare intr-un stat la un moment dat, per "A se vedea O. Unsunesnu, Drept civil. Introducere, ed. a 6-a, Ed, Rosetti Bucuresti, 2002, p. 19; C. Muxreawu, O. Uscuneawu, Dropt civil. Partea ganeralé, Ed. Universitat ,Lucian Blaga’ din Sibiu, 2011, p. 8 A se vedea O. Uncuncany, op. cit, p. 14 2 DREPT CIVIL, PARTEA GENERALA, PERSOANELE a contrario, totalitatea normelor juridice iesite din vigoare (pasive) din cadrul aceluiagi stat reprezinta dreptul negativ. La baza dreptului pozitv sta un complex de regulifundamentale, notiuni Universale de drept, ,produsul experientei colective a tuturor natiunilor civilizate"™, care se numeste drept natural. Dreptul pozitiv se imparte in drept national si drept intemational, care, la randul lor, se impart in public si privat. Obiectul de studiu al dreptulul privat il formeaza raporturile dintre oameni in legatura cu interesele lor individuale. Raporturie dintre oameni si societate, precum gi raporturile dintre state sunt reglementate de dreptul public. ramuraia dreptului privat, $1 anume baza acestuia, este dreptul civil. Prin ramura de drept se intelege acel grup de norme juridice institut juridice care sunt legate intre ele prin obiectul lor comun, care regle- menteaza o anumité categorie de relat sociale. Fiecare ramura de drept are un set de principii comune care sta la baza acesteia, prin unitatea de metoda folosita in reglementarea relatiior sociale respective, potrvit intereselor din societatea respectiva. Fiecare ramurd a sistemului de drept roman se caracterizeaza prin omogenitatea obiectului de reglementare sia metodei de reglementare. Dreptul civil poate fi defint ca fiind acea ramura a dreptului privat care reglementeaza raporturile patrimoniale si personale nepatrimoniale dintre persoanele fizice si juridice, aflate intr-o pozitie de egalitate juridic Din definitia dreptului civil rezulta care este obiectul sau, care sunt subiectele si care este metoda lui de reglementare. Prin obiectal unei ramuti de drept se intelege acel complex de raporturi sociale care sunt regiementate de regulile de drept ce apartin ramuri respective. Obiectul ramuri dreptului civil constituie acele raporturi sociale de naturé patrimoniala si personal nepatrimoniald care se stabilesc intre persoanele fizice $i intre persoanele juridice (art. 2 C. civ.) Raporturile patrimoniale sunt acele raporturi sociale reglementate de norma juridica civilé care au un continut economic, evaluabil in bani (de exemplu, raporturile care se nasc dintr-un contract de vanzare, inchiriere, imprumut) Raporturile personale nepatrimoniale sunt acelea care nu au un con- tinut economic si nu pot fi evaluate in bani (de exemplu, raporturile care VAL lenis, Conceptele de drept pozitv si de drept negativ, 13 tebruarie 2017, disponibil on-ine la adresa www juriice.ro Asse vedea MB. Canracuzno, Elementele dreptului cv, Ed. All Educa- tional, Bucuresti, 1996, p. 12. '"'Legea nr. 287/2009 privind Codul evil (republicata in M. Of. nr. 505 din 15 julie 2011, cu moditicdrile gi completarileulterioare) NoTWw 1 INTRODUCTIVE 3 priveso viata privata a unei persoane: dreptul la nume, la domciliu, la reputatie). Confinutul acestor raportur il reprezinta individualitalea per- soanefizice. Persoana fizica reprezinta omul, privit individual, ca titular de drepturi si obligati civile (art. 25 alin. (2) C. civ, ersoana juridica reprezinta orice forma de organizare care, odata ce ‘ndeplineste conditile cerute de lege, este titulara de drepturi gi obligalii Civile [art. 25 alin, (8) C. civ.) Raporturile civile se stabilesc intre subiectele de drept civil, adica intre persoanele fizice, intre persoanele juridice sau intre persoanele {izice gi persoanele juridice. Prin metoda de regiementare a unei ramuri de drept se Intelege pozitia partilor participante la raportul jurdic, care poate fi de egalitate sau de subordonare, in dreptul civil, pozitia pairtilor este de egalitate juridica, cea ce inseamna cf una dintre parti nu se subordoneaza celeilata (de exemplu, in raporturile care se nasc dintr-un contract de vanzare, partile se afl int-0 pozitie de egalitate uridicd ~ nu neaparat gi economia -, in sensul c& au posibilitatea de a avea drepturi si obligatii si de a le exercita in ‘mod liber; astfel, proprietarul bunului nu il poate obliga pe cumparator sa achizitioneze bunul, daca bunul nu corespunde exigentelor acestuia si refuza sa il cumpere; potentialul cumparator nu il poate obliga pe proprietar sa vanda bunul). Nojiunea de ,egalitate juridica” nu trebuie confundata sau asimilata cu cea de ,echitate”, Putem afirma ca respectarea principiului egalitati este suficienta pentru asigurarea echitati, dar nu in toate cazurile, deoarece din punct de vedere logic, echitatea si egalitatea sunt notiuni care se afl in raport de interdependenta, intrucat pot exista situatii de inegalitate care sunt juste (echitabile), dar pot fi intalnite gi cazuri in care echitatea nu este satistacuta, dar exigentole egalitaji sunt indeplinite. in ultimii ani, din cauza utilizarii contractelor de adeziune™, mai ales in raportutilejuridice in care una dintre parti are calitatea de consumator, pozitia parlor tinde s& se schimbe. Astfel, de exemplu, intr-un contract de vanzare prin care se achizitioneaza un televizor de la magazinul X, vvanzatorul impune toate clauzele contractuale, iar cumparatorul nu poate decat sa le accepte. Vanzatorul nu il poate obliga pe cumparator s& VE, Ciowoanu, Transplant juridic in Noul Cod de procedura civil, in Analele Universitat Constantin Brancusi" din Targu Jiu Nr. 4/2014, Seria Stinfe Juridice, Ase vedea art. 1.175 C. ci. 4 DREPT CIVIL PARTEA GENERALA. PERSOANELE ‘cumpere, dar daca acesta ia decizia sa cumpere, atunci este obligat s& ‘accepte contractul pe care il impune vanzatoru. Dreptul civil nu reglementeaza toate raporturie patrimoniale si personale nepatrimoniale din societate. O parte a acestora este reglementata de alte ramuti de drept, precum: dreptul familiei, dreptul comercial, dreptul international privat, dreptul muncii. Pentru a stabili care anume raporturi formeazé obiectul dreptului civil, se face delimitarea dreptului civil fata de colelalte ramuri prin indicarea obiectului lor de regiementare. Astfel, ceea ce intra in sfera acestor ramuuri nu intré in sfera dreptului civil. Trebuie facuté precizarea ca abrogarea Codului familie", abrogarea Codului comercial sia Legii nr. 105/1992, care reglementa raporturile de drept international privat, urmata de reglementarea raporturlor corespunzatoare In noul Cod civil, nu a condus la disparitia ramurilor dreptulul familei, a dreptului comercial si a dreptulul international privat. Abrogarea codurilor nua fost determinata de disparita relatilor sociale specifice acestor ramuri de dropt sinici nu au fost inléturate normele juridice care le reglementeaza, cl doar is-a schimbat locatia: au fost reunite in Codul civil. Deci, continua 8 existe ramura dreptului famiiei, ramura dreptului comercial si cea a dreptului intemational privat® Dreptul civil joaca\ rolul unui aga-numit drept comun®, in sensul c, ori de cate ori un raport juridic ce apartine unei alte ramuri de drept nu Legea nr. 4/1983 privind Codul familie (republicata in B. OF. nr. 13 din 18 aprile 1956). 3 Codicele de comer din 1887 (M. Of. nr. 31 din 10 mai 1887). "9 Legea nr. 105/192 cu privre la reglementarea raporturlor de dreptinter- rational privat (M. Of. nr. 245 din 1 octombrie 1992). '6 in acelagi sens, a se vedea Sr.D. CénPenafu, Dreptul comercial ~ intre ccontinuitate $i contestare, in Dreptul nr. 10/2012, p. 11-22; 8. Ancnen,, Dreptul ‘comercial intr dualism gi monism, in M. Uuescu (coord), Noul Cod evi Comentai ed. a 3-a, Ed. Universul Juridic, Bucuresti, 2011, p. 56. '5 Pentru alte opinii, a se vedea §. Beuakioeanu, Consideratil in legatura ‘cu efectele caracterulul.monist” al Codului civil roman actual asupra inti, In ‘continuare, a unui ,drept comercial” in Foménia, in Dreptul nr. 9/2011, p. 11-25; §§. BeuicnAoeanu, Suntem in prezenta unei contradict inire concept ,monist ‘noului Cod Civil, pe de 0 parte, $i prevederie art. 2557 alin. (2) din acelagi cod, ‘coraborate cu existenta discipline jurdice a dreptului comerfuluiinterational, pe de alté parte?, in Dreptul nr. 11/2013, p. 27-37 "8 Penttu a arta caracterul de drept comun al dreptului civil pentru dreptul financiar, a se vedea IM. Costes, Drept financiar. Note de curs, conform noului Cod fiscal $i noului Cod de procedurd fiscal, Ed. Hamangiu, Bucuresti, 2019, p. 343; pentru a ardta caracterul de drept comun al creptului civil pentru dreptul munci, ‘se vedea S, Pavante, Considerati refertoare fa despaigubiroa salariatulu in cazulin | NOTIUNI INTRODUCTIVE 5 poate fi reglementat, intrucat acea ramura nu contine prevederi relative (adica reguli de drept aplicabile situate’ juridice respective), se aplic& regulile dreptului civil. Acest lucru este posibil, deoarece, pe de 9 parte, dreptul civil reprezinté baza dreptului privat”, iar, pe de alta parte o serie de ramuri de drept s-au desprins din dreptul civil (de exemplu, dreptul familiei, creptul comercial). Potrivit art. 2 alin. (2) C. civ., Codul dvl este alcatuit dint-un ansamblu de reguli care constituie dreptul comun pentru toate domenile la care se refera litera sau spiritul dispozitilor sale” Totodata, in mod similar, art.2516 alin. (1) C. civ. prevede faptul cd dispo- zitile prezentuluitilu — Titlul | intitulat ,Prescriptia extinctiva’, din cadrul Caria Vi-a, denumita Despre prescriptia extinctiva, decadere sicalculul termenelor’ — constituie areptul comun in materia prescriptiei exinctive. Sectiunea a 2-a, Delimitarea dreptului civil Pentru a delimita dreptul civil de alte ramuri de drept, astfel incit s8 se oat cu usurint& califica o situate juridical, 8 se poata stabili care norme Tisunt aplicabile, din care ramuura de drept, se utiizeaza mai multe criteri. §1. Criterii de delimitare 1.1, Obiectul de reglementare Un prim criteriu de delimitare este, asa cum am aratat, obiectul de reglementare. Obiectul ramurii dreptulu civil il constituie acele raporturi sociale de natura patrimoniala si personala nepatrimoniala care se siabilesc Intre persoane fizice sau juridice, ca sublecte de drept civil ‘care contractu su individual de munca a fost suspendat de citre angajator art. 52 alin, (2) C. munci, in Dreptui nr. 32016, p. 113 si urm. "A se vedea $i §. Beuianazeawu, Suntem in prezenta unei contradi intre conceptia ,monista” a noului Cod Civil, pe de o parte, $i prevederile art. 2557 alin. (2) din acelasi cod, coroborate cu existenta discipline’ juraice a dreptulii ‘comertului international, pe de alta parte?, in Dreptul nr. 11/2013. p. 28. 1A se vedea $i G. Boro, C.A. Anretescu, Curs de drept civil Partea general — ‘conform nouluiCad eWvil ed. a 2-a, Ed. Hamargiu, Bucuresti, 2012, p. 3-4: E. LuraN, S. Sermannczni, Diviziunea dreptului dupa abiectul lui. Locul dreptulu civil in sistemul nostra jurid, in E. Luan, S, Szrranvicen, E. Veness, R.A. PAITILMON, Drept civil. Partea generala — conform noului Cod civil, Ed. C.H, Beck, Bucuresti, 2012, p. 6-8. 6 DREPT CIVIL. PARTEA GENERALA, PERSOANELE 1.2. Metoda de reglementare Metoda de reglementare consta in pozitia partilor, care poate fi de ‘egalitate sau de subordonare. in dreptul civil, metoda este de egalitate juridica a péitilorin raporturle dintre ele. Spre deosebire de dreptul ci care apartine domeniului dreptului privat, specific dreptului public este faptul c& parle se aflé in raporturi de subordonare. 1.3. Caracterul normelor juridice (al regulilor de drept) Normele juridice sunt reguli generale gi abstracte, noscute de puterea publica, ce reglementeaza conduita subiectelor de drept sia cdror respectare este asigurats, la nevoie, prin forta coercitiva a statului" 7 Norma juridicd are trei elemente: ipoteza, dispozitia gi sanctiunea. in ipoteza sunt stabilte situatile in care se aplica norma, in dispozitie este prescris conduita pe care paiile raportului juridic pot sau trebuie sa o aba, iar in sanctiune sunt stabilite consecintele nerespectari dispozitie”! (© norma juridica nu se identific’, de regula, cu un anumit articol sau alineat dintr-o anumita lege; aceasta poate fi cuprinsa in mai multe texte de lege, care reunite intrunesc elementele normei juridice" Nornele de drept civil eglementeaza conduita subiectelor in raporturile juridice civile, Ele se pot clasifica dupa mai multe criterii, gi anume: Jn functie de caracterul conduitei prescrise, normele juridice pot fi imperative gi dispozitive. ‘Normele imperative sunt acele reguil de drept pe care subiectele de drept civil sunt obligate sa le respecte; in aceasta situatie, ele nu pot stabili alte reguli pentru raporturle dintre ele. Normele imperative, la randul lor, se impart in: = onerative: care prevad in mod expres obligatia constand in savar- sirea unei ac{iuni, care impun o anumité conduita; de exemplu, conform art. 1101 C. civ., ,Sub sanctiunea nultatii absolute, optiunea succesoral este indivizibila si nu poate fi afectata de nicio modalitate’; potrivit art. 1829 alin. (2) C. civ.: ,Chiriagii sunt obligati sa contribuie la chettuielile pentru A se vedea gi |. Cerencn, |. Craovay, Introducere in teoria generalé a

You might also like