Wa0041.

You might also like

You are on page 1of 118
Cuprins Prot PARTEA GENERALA Despre culegeres, phstraren 9l prepararee corects a plantelor medicinale: cu + Siseetree preperare; Prepararea comuA (OpArve au raze Extract rece) Tincture (Esorfa Bex promspat:Terché de plata -Comprsele cu abu din plate % Propararea alfior 9a sensor Bale de plarte (Baie completa - Baie de yozut) Compresele cu Yerburi suedeze ? Ti PLANTELE MEDICINALE DIN FARMACIA DOMNULU! a 10 Musefetu! 3 Cagul-popii, nalba 10 aeierd 35 " 13, 36 CUCU. 15, 39 a1 44 46 47 48 52 54 lrur suedeze (co eta Mes ter under Mans vc) EVEN, é Vinul pentru ini... oe 85. Un amestec de ceaiuri pentru masa de familie. ‘SFATURI PENTRU DIFERITE BOL! ‘Acneea - Apoplexia (dupa un atac de apoplexie cu fenomene de paralizie) .. ‘Apoplexia (metode profilactice) - Artroza, artrita, coxartroza - Atrofia musculara « Avorturile - Boala ‘organelor auzului datorat’ racelii - Bolle cardiace si circulatorii - Calculul biliar - Cataracta si glavcomul - Colica apendiculara - Constipatia - Cresterea frumoasa a parului - Desosarea (retractarea gingie)) si dinti mobil - Diabetul zaharat - Durerile dupa amputare (durer larpiciorul- fartoma) - Edemele + Emfizemul pulmonar - Erizipelul - Fimoza - Fistulele - Formarea gusel - Guturaiul de fin - Hemangiomul - Hemofilia - Histeroptoza - Inapetenta la copii - Incontinenta urinard + Inflamatile purulente ale patului unghillor - Lacrimarea - Leziunile coloanei vertebrale - Menoragille - Mirosul guri gi limba saburala - Nefrita si pionetrita - Nevralgille faciale - Nisipul la finichi 9i la vezica gi calculul renal - Panaritiul - Parkinsonismul - Psoriazisul - Rezultatele scolare ‘labe - Scleroza in placi - Somnul nelinistit - Sughitul - Topirea substantei osoase - Transpiratia ‘nocturnd - Tremurul membrelor - Viermi - Zona zoster ‘SFATURI PENTRU BOLI DE NATURA. cane nee es Cancer ganglioniiorlimtatici - Cancerulintestinelor. . Cancerut laringelul - Cancerul imbil - Cancerul oaselor » Gancerul organelor pelviene Cancerul parsesil = Dancend. pall - Concer plirineau - Cancer rictius < Cancers swith = Cancerul stomacului » Cancerul testiculelor - Cancerul tiroidei - Ciroza hepatica si cancerul ficatului - Leucemia - Tumorile ae Fe pARTEA GENERALA rea corecta area si Pre) aral Despre culegeres Pisior medic male CULEGEREA dicinale. Daca ea este indepiinita, a plantelor mul potrivt, la locul potrivit gi in tere: cuore plantelor 1 tim te Premisa culeget 8510 Cegeril mopar . te onform experiantei, ierburile proaspat culese; ar noes lecuitoare av. Cor cazurile de imbolnaviri grave. vosrtn ra a Pent o eulege singuri, incepind cu primavara timpurie, * Putt sbruarie, pina prin noiembrie. Unele pot fi gasite J iernii sub patura de zapada, daca li sa retinut locul (de exemplu: Pentru ia i iv de mare de ierburi. in acest scop, tre- lama se face 0 provize Pe | mai mare de substante active. buie s& le culegem in perioada continutt La FLORI aceasta este la inceputul perioadei de inflorire. La FRUNZE - inainte si dupa perioada de inflorire. RADACINILE sint scoase din pamint la inceputul primaverii sau toamna. FRUCTELE se culeg in perioada coacerii. A se respecta urmétoarele indicati: SA nu se adune decit plante sandtoase, cu- rate, f@r& insecte! S& se culeaga plantele in zilele insorite, in stare uscata, atunci cind roua s-2 dus. < Nu sint jocuri bune de cules urmatoarele: cimpurile ingrasate chimic, cimpiile si malurile de ape murdare, infestate, terasamentele de cale ferata si locurile apropiate de str2zi cu circulatie intensd, de autostr&zi si instalatii industriale. (Cruté natura! (Nu rupe plantele cu radacina cu tot, nu face pagube!) Unele specii i ee ale naturii - sint ocrotite de lege. Exista destule plante medicinale cu acelasi Sa nu se aflé sub ocrotire legalé (de exemplu: urechea-ursului - ‘Nu Se strivi florile si frunzele in timpul culesului si ili i si < ir lui si a nu se utiliza pungi si sacoge ene adunat! Plantele incep sa transpire si se innegresc mai tr, in tim- USCAREA risite, cAlduroase af scoarte sau porfiuni fo: (Poduri) cit se poate d cin ah ariiciad, Temperare nar woe eae tes adesoa Incious ieee Sint spalate temeinic, viscul $i pufulita ar fi bine ope teesea 95 grad ini 4 5 Pufulta ar fi bine s& fie tSiate inainio eee = la iarna. Cele mal indicate in ise. A se evita recipientele foarte bine uscate pot fi pastrate pentru ina (a se folosi borcane Numai plantele f mn acest scop sint borcanele sau cutile de carton ce pot finch de tabla! Plantele ar trebui ferite de lumi | Plantele igi pierd cu timpul forta rovizic iva doar pent tamanevare’Flecare an ne binecuvinteaz’ cu 0 noua generatie de plants Moduri de prepa PREPARAREA CEAIULUI Oparire sau infuzie: Se taie plantele proaspete gi se pun intr-un vas de sticl& sau aff recipient nemetalic. Se fierbe apa, se trage de pe foc i se toarna peste pla, tele pregatite. Plantele proaspete nu se las s stea in vas - pentru ca ceaiul sa .traga’ veoh parte scurt timp (ajunge 1/2 minut)! Ceaiul trebuie sa fie foarte deschis la cu" joare: galben deschis sau verde deschis. Plantele uscate se lasd s@ stea ceva mat mult timp (repaos: 1-2 minute). Un ceai astfel preparat este mult mai sanatos $i mal placut ochilor. Radacinile se introduc in cantitatea de apa rece indicaté, se pun s dea citeva clocote si se las& s& stea 3 minute. Ratia de ceai pentru o zi se introduce intr-un termos si se bea din cind in cind cite + inghittura pe parcursul intregii zile, corespunzaitor indicatiei. In general se pune 1 lingurita (cu vir) de plante la 1/4 litru de ap (=1 ceasca), altfel conform indicatiei de la fiecare planta in parte. Extract rece: Unele plante medicinale (de exemplu cagul-popii, viscul sau ‘obli- geana) n-au voie sa fie oparite, intrucit si-ar pierde forta curativa prin actiunea calduri. Un ceai din aceste plante se obtine prin extract rece (numit si macerat). Cantitatea in- dicata la fiecare planta in parte se lasa in apa rece la macerat 8-12 ore (in general peste noapte), apoi maceratul se incalzeste doar ugor (pind la temperatura buna de baut), iar ratia’ pentru o zi se pastreaza intr-un termos care a fost clatit in prealabil cu api fierbinte. Amestecul de extract rece cu infuzie este considerat cel mai bun mod de utiizare a plantelor medicinale: Plantele se las peste noapte la rece, in jumatate din cantitatea de apa indicat, iar dimineata se strecoara. Plantele ramase se oparesc acum cu cealalté jumatate a cantitatii de apa (fierbinte) si se strecoara din nou. Se amestec& extractul rece (maceratul) si infuzia. Prin aceasta preparare a ceaiului se om eens active care sint solubile fie numai in apa rece, fie numai in cea TINCTURA (ESENTA) Tincturile sint tot extracte obtinute de data aceasta din rachiu de secara 2d sau de aoe de 38-40%. O sticld sau alt recipient ce poate fi astupat se umple cu respec- ni le plante pina la git, fara a se indesa, iar deasupra se toarna rachiu de fructe sau Ss secard. Sticla este lasata sa stea, bine inchisa, la loc calduros (cca. 20 grade) 14 a Pee eat eee iat agité des, apoi se strecoara, iar ceea ce ramine aoe rea pola tecate cu ceai, Mende Se iau sub forma de picaturi; oASPAT UCUL PR! ae nine ee Sra tae ge piante Se omy timp, SucUTiIe ar tre asp ae 0 Psi nS re aslupae. Pr ne E ‘re mane Pg presse in sticte # LP patate le HOR renciuL DE PLANTE ‘ i SUCitOr de fund de Jemn cu ajutorul unui it Je se zdrobese pe un fund aon un sa age oh J ormeazt on es) eae Be centine cald, AceastA com se yeaga cu pees cas po pave Pane noare COMPRESELE cu ABURI DIN PLANTE fierbe © siti in care se introduc plante _anienoh ite tt iS cete Sate ee nau vscato 58 roof se aplca pe 1ocu suena. TO ee Pel nel eaieompr buri de coada-calului. Com- 5 oneal e ey sint coms le cu at ese foe ces tree ir Pos aE presele cu PREPARAREA ALIFIILOR $I A ULEIURILOR se de 2 ori cte 2 mini pine de plante. Se incing 500 grame de untura ‘de pore, ca si ritele la pra. Plantele se amesteca in aceasta grasime i in continuare, se trage tigaia de ‘cum s-ar pune $I fierbinte, se lasé sa sfirie scurt in tigaie, se amestecd pe foc, se acoperd si se lasd la rece peste noapte. A doua zi se incalzeste totul usor, $e fitreaz’ printr-o bucata de tifon, iar crema astfel obtinuta se introduce cit este cald& Inbotanele prog insite, Prepararea uleiurilor are |: Florile sau plantele se baga fara a se indesa tno sts pid la Gt 9 toa’ deasupra uel de masine presale a rece, in age fel acopere plantele cu un degete. i raps ide git gros de 2 degete. Se lasa 14 zile la soare BAILE DE PLANTE Bale completa: Plantele respective sint puse peste noapte la macerat in apa 1 galeata (6-8 ltr) pina cu plante proaspete sau de etna ape ce il Gon ngermates respectva esto , iar extrac ghee a inute, Inima trebuie sa stea in afara am ae baie, ci sa va b&gati in pat tn halat sau prosop de baie ca ae diear & i Pentru 1 baie de pene se ms a i complet. Apa trebuie sh aungl pind deasupra nichilor. Tebuie respectateincicahile TM ecare plaria ih pare! ' oe care Caza a bai complete sau a celei de gezut poate ffolostéinc& de 2 or. COMPRESELE CU IERBURI SUEDEZE (COMPRESELE CU BITTER SUEDEZ) ee 2's fost uns inainte In mod obligatoriu cu untura de porc sau pomada de fiimica, pentru ca alcoolu s& nu traga grasimea din piele. Se poate pune deasupra o Ducat pera mai mare de plastic, pentru a menaja lenjeria, iar abia apoi se leaga O cirpé Sald8, eventual o fag8. Compresa este ldsat s8 actioneze 2-4 ore in functie de boalls vor lega direct cirpele peste bucata de vat’ sau celofibra. SA nu se uite in nici un caz piel cu grasime inainte de aplicarea compreseil Dacd apar mincarimi, ungeti locul cu pomada de filmic’. ‘Cu aceste comprese nu este obligatoriu s& stati la pat; daca sint bine fixate, se poate sedea sau chiar umbla cu ele prin casa. in farmacia Domnului : PLANTELE MEDICINALE din BRUSTURELE” (Petasites officinalis) ‘uri gi piraie, in ganturi Brie ete pa at et il, ear Girrel, captalan, clococean, guia-de-baltd, lipan, podval. ume antinica, Este sensibl mal mare deck podbalui galben, din a cérul far parte. Frunzele sale devin one palaria, sint ugor dintate $i acoperite cu un puf gyri caartin inferioara., Florile, in nuante de la alb murdar ping Bree pal, au forma wee cogulete $i sint dispuse des pe ioard a tulpini Pein eet ARS eh ee cutate fh timpul epidemillor de cium, se culeg inc& inainte. de perioada de inflorire. Ceaiul sudorific se administreaza in caz de febré, insuficienté respiratorie, artrita (guta) si epilepsie. Se beau zilnic, incetul cu incetul, 1-2 cesti. Frut- zele mari si proaspete se aplica sub forma de comprese, ‘nu doar la entorse, luxatii gi picioare ranite de prea mult umblat, ci si in orice fel dé ‘rsurd, in leziuni uleeroase canceroase $i in plagi usturatoare. MODURI DE FOLOSIRE Prepararea cealului: 1 lingurté ras de rédcini de brusture se pune peste Rowpe ia macerat Tt Miu de aparee pel dimineata si se recoard Comprese: Frunzele proaspete sint spalate, zdrobite licate sub forma de Compresai Aceasté operatic se repetd zinic de mal eines? CASUL-POPII, NALBA (Malva vulgaris ~ M, neglecta) Ssbin Oe Cu funze mic (M, vulgaris) ~ pumit si Ban , cas, col falbé-saloatics, nalbé-rotunda, turtele = este pe tings carton nee pacha poniaeet § oreo de pants 2s numai in imediata apropiere @ unei regiuni Pppute Dac eee Sea CeParte de arco apezara ope recs este sigur u odats curte, seu, C88uL-popii cu frunze mari (Malia Qanctfolia ~M.sivestrs) este general cunoscut sub numels de at verte! i2omului. Ea are fe I zimtate rotund foppet oz pl Fructu rotunjor ereug cg cu Met lung, zimfate Salas ic t2 Ca 0 roaté de cam Popir. Nu existi probabil ¢ Putin! copii crescuti la fara comer rae mae rotife de cag" sau nu si Wy jucat cu ele. Flori frunzele gi tipi uleg_din iunie pind septembrie. Intruct la uscat se pierd din stantele mucilaginoase, planta cht se poate de proaspata. Dar gi planta uscata mai are suficiente puteri tamaduitoare. Nalba se dovedeste benefica mai ales sub forma de ceai in inflamatiile mucoaselor din in- teriorul organismului, in gastrite, in inflamatille oer I t amestecate cu oz. inti se las orzui 8A fiarba, iar cind s-a racit, se adauga frunzele de nalba. Nalba este indicata si in caz de secrotie Imonaré abundenti, brongité, tuse si ), amigdalita gi guré uscati. Ca sd nu se dis- rigupeala puternic’ (deci tn tari truga substantele mucilaginoase, planta se las peste noapte in apa rece, pentru ase forma asa-numitul extract rece. Ratia pentru 0 z| este de 2-3 cesti clduje, baute in inghifitun mici. Chiar gi in cazul unui emfizem pulmonar rebel, considerat adesea in- curabil, care provoacé grele insuficiente respiratorii, nalba are un efect lecuitor. Se beau minimum 3 cesti pe zi, dup cum am mentionat mai sus, iar frunzele $i florile, zdrobite, strecurate i bine in calzite, se pun peste noapte sub forma de comprese in zona bronhilior si pe piept. Excelente se dovedesc baile de ochi si compresele la ochi facute cu ceai de nalb& caidut, pentru cazurile rare cind apare o secare a secretiei lacrimale, care creeazA boinavului o oarecare incispozitie si senzatia de neajutorare. . ‘Spalaturile cu nalba calduté sint benefice in alergille tenului, care provoacd mincarimi si usturimi faciale, Nalba este folosita, extern, pentru rani, abcese, picioare ‘sau miini umflate provenite de pe urma unor fracturi sau a unor flebite. in aceste Cazuri se prescriu bai de picioare sau de mini (a se vedea ,Moduri de folosire’). “Aceste bai au dat in practica mea rezultatele cele mai bune. Ele sint foarte indicate Gupa o fracturd la picior, cind acesta este tot mereu suprasolicitat si se umfia. vecinatatea noastra locuia o femeie care-si rupsese cu nigte ani in urma glezna. ‘Avea permanent probleme cu piciorul si intr-o zi a trebuit s&’se intemeze iardsi in | Am intinit-o dupa ce a fost externata, schiopatind tare, iar piciorul era umnflat este genunchi. Desi mergea cu baston, inainta intr-un ‘rtm de melc. Am luat reund nalbe proaspete. A doua zi si-a inceput baile, Nu exagerez cind pavestesc 2 cup o saptzimina n-a mai avut nevoie de baston si piciorul arata din nou normal, La fel a fost si cu o alta femeie care-si fracturase incheietura miinii drepte s| aceasta o jena tot mereu. Ce gospodina si mama igi poate menaja mina dreapta? In fecare Roapte, mina ji zvicnea gi mult timp i s-a umflat zilnic. intilhind-o, am sf&tuit-o s& facd ‘Ai de nalba. $i acest caz s-a ameliorat grabnic, 127 plclor umflat eu ulcer varicos nu trebuie negijat, nici chiar la batrinete. Si aici ajuta baile de nalb& combinata cu frunze proaspete de patlagind, Acestea din urma se Spalé bine $i se aplica umede pe rana deschisa. Rana se inchide peste n i nu Se mai deschide, chiar daca era veche de 10-15 ani sau si mai mult. Daca vs Se rig Gu 9 astiel de rand deschis’, urmaji-mi sfatul in legatura cu frunzele proaspets Ge patlagina. Vetifi surpringi cit de repede se va Inchide leziunea Si ne, veti mai gindi, Giind aceste rinduri: Aici doamna Treben exagereazA rau de tot" Daca afin voate acestea, este in urma experientel adunate in ultimul timp, "1 corespunde totusi sta micuta planta ura la o masa a oe, dog’ pare miraculoasa nat " poate avea acea: tin, sing) 12 0 istorioa! ‘umtor 8 eh ae eras OT pir, S0Gea Nonna wa apart ia masa Mea maaan ca 2? Sa ica ys sok are ee eae rare SN in leorrerdut 9i voces. Medici tot naa $3 % Sntreba Fie vorba despre un cancer lan. Papundh irebbe © Fe" incorea cu plane me Doar exist minunata Pesto onth cereal Cu Peers Je mal mute of pe 2 i Testurle ratieor ain care s-a preparat Se oatonrs cx aid de ofz — 20 eplck pecte at oe a 6-a infimplat intr-o jol. La Plantelor din care 5: a ae a for en ‘irese, Saptsmina urmatoare, miercur, nit gi am facut schimb de a c i peat v-a soos in calea rea gi m-a (mis roapte mas& ne-am impriete cut exact aga cum afi spus. fa doamnai mi-a telefonat: «UN in respecte cescavoesira. Sof meu este mai bine. Ar. ta masa cv cate medic la Viena. Lam comunicat intentia me ‘de a-| scoate pe tatal ei Gin sptal, ca s& incerc sé tratez cu plante sredicinale, <-Daca asta te linisteste, 0 spi. 8 St mca opus, Apoi am vorbit cu doctarul nostry care 6 At si el cd n-are in principiu nimic- ‘impotriva plantelor ‘medicinale. Deci mi-am luat sotul acasa; el facea gargara, iar eu fi puneam compresele calde la ‘git. De citeva zile si-a recdpatat faooe gaa Dupé 0 saptamina a vent un al daiiea telefon: ,Soful, meu ine st sper pontl ra cud ores sh! Ind cursurile. Ag vrea doar s& va mai , ‘comunic nedicul primar care-| const Ita barbatul |, cind i- it tout mini pine de flimicl proaspete pentru flecare baie de sezut. O femeie dip art mia scris c& sotul ei Suferise de o cluperca Ia picior. Ce nu incercaseral SusoTinie si pudra nu daduserd nici un rezultat. Atunci au incercat cu alifie de Banca. Dupa opt zile, jocurile deschise s-au vindecat si aga au ramas. Nu: minunat? Tra’ ale ar trebui preparata si 0 tincturd de filmic (a se cauta reteta la Modul Fe nese"). Aceasta tinctura, diluata cu apa fiarta, este foarte potrivita ja compresele fe pentru rani, contuzii, hematoame, rupturi musculare, ba chiar pentru ul- purulente sau de natura canceroasa, pentru rani deschise din cauza escare- for, pentru umflaturi, abcese si pustule. ‘Nu numai preotul Kneipp s-a zbatut pentru a impune fiimica drept un mijjoc fi- de vindecare a uleeratillor canceroase, ci si medici cunoscuti ca dr. “Gt. Bohn, dr. Halenser si alt. Dr. Bohn citeazé aceast& planta ca flind cel mai important mijoc Curativ in bolile canceroase, atunci cind nu se mai poate interveni pe cae chirurgicala si recomand& s& se bea ceai de fiimica o perioada mai lunga de timp, Sucul proaspat stors al filimicii poate fi folosit cu mare succes chiar in cancerul piel, Hemangiomul uns vreme mai indelungata de cfteva ori pe zi cu suc proaspat fe flimica poate fi facut s& dispard, la fel si semnele din nastere (sub forma de pata colorata) sau keratoza senila (petele de batrinete). Si petele aspre de natura can- ceroasa de pe piele pot fi astfel indepartate. Recent, medicul si cercetatorul ameri- cen, dr. Drwey, 2 atras atentia asupra puterii curative unice a fiimicii la cancer; a putut consemna reusite timaduitoare foarte bune. Ceaiul de filmic se administreaza intern si in boli gastro-intestinale, in crampe si ulcere stomacale, in inflamatii ale colonului, hidropizie si hematurie. El feprezinté, de asemenea, un mare ajutor in it bacteriene. Ce efect minunat are folosirea ceaiului proaspat de flimic&.rpiese dintr-o declaratie pe care mi-a facut-o un medic: ,O fetit& de doi ani si jumatate Se cam imbolnavise dupa repetarea vaccinuiui antipoliomielitic; avea diaree cronica, slabise, se constatasera o scddere| evidenta a vederii si tot felul de greutati de nutritie. La un'consult clinic se determinase| in cele din urma c ar avea paratifos, motiv pentru care fata era tinut& sub observatie medical. Dup& 0 folosire de o saptamina a ceaivlui preparat din flori proaspete de filmic si administrarea unui numar mic de medicamente homeopatice, copilul s-a pees ‘in mare masur&. Rezultatul analizei facute imediat si repetate de 3 ori a ma-| es fecale, ‘in vederea depistarii agentilor patogeni ai tifosului, a fost pentru prima Deoarece fiimica da rezultate bune in icterul infectios, este un leac ex: i poke de ficat, Fiorile, frunzele si tulpina sint oparite cu apa clocotita, iar prsert Sed erick. La bolile enumerate mai sus se pot bea 3-4 cesti pe zi, aproximativ 1 lingurd ae eat ere ‘Se objine un mijloc vermifug daca se prepara un ceai din 1/4 li Apa 91 lingur’ pin de fori de flimica, Sucul tulpinilor proaspete indeparteazd ue - ye neal $i scabia (riia); daca infuzia se fierbe si locurile atinse sint imbaiate fr ae neler a eazeme al inlamatilo Bangiioniior, Ceaiul, consumat zilnic ir iS lelari si care i Cu ceal caldut ise intéregte vederea. Spalaturile cu infusie de tea ete amestecate in parti egale, ajut mori ioarele cu ul- i i tumori canceroase, la pic! le, ajuta in ulcerattil gi an praphntle za, ih abcesele coapsel si in ranile ute, poxtaacaer cia cer varicos, in osteoporoza, paracent wh nu vor s& se vindece. Se ia 1 lingura cu vit din a \¢ Sakae Pentru a reliefa performantele unice ale ceaiului de fiimicé, oe ee an concludente: tent medical care suferea “ ionape 8 olonulul fi ase or la un medic specials. A fost satus, dupa bropura ic. Pe parcursul a patru zile a baut, incetul cu incetul, ‘ous cont oa eat de fanich Neo nu i-a venit 88 ae ae: et oie ae lisparut . — ix jestit CA suferes i. eset conde eiugoilc na ss eintt ric'o amelorare, Aba Cind a recurs la coaiul de lut ceai de musefel, nu s-a sit t : firma Gtost rata ral in erp cat ‘mai scurt. - O alté cAlugarita din Bavaria se t 15 ani cu 0 ciupercé la picior si avea deseori si flebite. A reusit 64 Sauna: cofe-ot carnal, ev Cal ier do Tis, la 0 vindecare a picioareior. ~ Etonle de fica, 2 ingurfe rase la 1 ceaged cu apa, sint un laxatlv usor-— Crustele din nas se pot vindeca usor cu alifie de filimica. Observatie: Daca cineva nu suport untura de pore poate folosi la prepararea alifei gi grasime vegetala de calitate. Pentru @ objine o pomadi mai alifioasa, se toarna in ea cit este calda putin ulei. MODURI DE FOLOSIRE Infuzie: 1 lingurité (cu virf) de plante la 1/4 litru de apa. Bal de sezut: De 2 ori cfte 2 miini pline de plante proaspete sau 100 grame de plante ee la 1 baie de gezut (a se vedea ,Bai de sezut’, la .Partea general"). Spalaturi: 1 lingura (cu vir) de plante la 1/2 litru de apa. Tinctur&: Se pune 1 pumn pilin de flor’ intr-un litru de rachiu natural, se las 14 zile la soare sau la c&ldura de cca. 20 grade. Alifie de filimica: De 2 ori 2 mini pline de filimica (frunze, tulpini gi flori) sint {iate mérunt. 500 grame de osinzé de pore hrénit natural sau de unturd ge pore buna se infierbinta astfel de parca s-ar pune gniele la prdjit. In aceasta untur fierbinte se introduc filmiclle tate, se Isoa ea cr bine, 9 amestecs $ $0 lau de pe foc: Se acopera si se lasa sa stea timp de \ i, preparatul se incdlzeste usor si se fit i jucaté Suc CDi sau ton in vase curate, prooatis dhante, ee enton Proaspat: Se spala frunzele, tulpinile $i florile gi Prin storc&torul electric de eee AY $8 tes, Motors unc, LEURDA (Alum ursinum) Fiecare primavara aduce sperante tn soare i c&ldura, pi de avint ne bucurém de prima versie a ety side erates Brlor ar rena iala..ca de un autentic dar de la Creator. In tata acca ay plendori vers, mui care daca ofrecer oa 8 Pi ipenct donnerag cepuraie a croans- * Mai ales lourda, numité i ai-ciorasc, ai-de-padure, al saisenet aiuti, aliu, ali vara oraic Sau lores, face pare cntre acest vestter i pret ca runzele, do tn Bulb kinguieh care sete eeeonOase, asemansioare color ale lacramivare ojos a uiet care este inconjurat de membrane aloe, ‘ransparente. Tulpina neteda. ®. . de un verde deschis, impreuna cu potirul alb ajung pina la o inaltime de 30 centimetri. Leurda creste nu- ‘mai pe cimpil bogate in humus gi umede, sub tufiguri, ‘in paduri de foioase gi alpine. | se simte puternicul miros de usturoi chiar Inainte de a zri planta. El i-a 9i ‘adus in popor numele de ai" ~ salbatic, de padure ~, insemnind usturoi; acest miros exclude fara nici O indoialé orice confuzie cu frunzele l&cramioarei sau cu otravitoarea brinduga de toamna. La inceputul primaverii, multe zavoaie sint ‘acoperite cu frunzele proaspete, verzi ale leurdel. Ele rasar din pamint in aprilie si mai, uneori chiar, mai devreme. Florile devin ins& vizibile abia pe la mijiocul lui mai sau Th iunie. Puternice forte vindecatoare zac in ea si se spune cA si ursii 0 cauta cind ies din hibernare, pentru a-si curata stomacul, intestinele si singele. Leurda contine in esenté proprietatile usturoiului nostru, numai c& are o putere curativé mult mai mare. Este, de aceea, deosebit de indicata in curele depurative de primavara i ajuté Ja vinde- carea bolilor cronice de piele. intrucit frunzele isi pierd forfele lecuitoare in stare uscata n cura de curate =! depurate de primavara ele se folosesc proaspete. Se pun, taiate marunt, pe piinea cu unt; tocate fin, in loc de alt condiment (nefierte) in supa zilnicd, pe cartofi, in perigoare, alte minc&ruri al c&ror gust ose imbunatatit altminteri cu patrunjel. Frun- zele pot fi preparate si ca piure sau salata. Intructt folosite in cantitéti mari au un gust intepator, ar trebui amestecate fn piure cu frunze de urzici. Frunzele tinere se aduna in aprilie si mai, deci inainte de inflorire, iar bulbii la sfirsitul verii si toamna. Bulbii de leurd pot fi folositi la fel ca usturoiul. Este indicat ca Gu stomac sensibil s& toarne lapte cald peste frunzele si bulbil. taiati mérunt, sé lase totul s4 stea 2-3 ore, apoi s4 bea acest lichid, inghititura cu inghititura. Pentru a avea pe tot parcursul anului leurda in casa si a beneficia de puterea ei témAduitoare, se prepara o tinctura de leurda (a se vedea ,Moduri de folosire’). Din aceastA tinctura se iau zilnic 10-12 pic&turi in pufind apa. Aceste picdturi ajuta la o memorie excelent, previn arterioscleroza s alunga mute ate afectiunis\incispoziti Leurda are un efect foarte favorabil asupra aparatului digestiv. Se recomanda att ‘a diaree acuta si cronic&, chiar daca aceasta este insotita de balonari si colici, cit si la constipatie, daca aceasta se bazeaz4 pe spasme interne sau pe lenevirea in- testinelor. Viermil intestinall, chiar si limbricii, mor la citva timp dupa folosirea leurdei. O data cu imbunatatirea activitéti intestinale dispar si acele indispozitii care apar ade- sea la cameni virstnici sau la gurmanzi din cauza intestinelor lenese, inactive sau prea pine. Insomnia, tulburarile cardiace provocate de stomac, indispozitille provenite din pemiosslerosi, sau hipertensiune arteriala - ca_vertijul (ameteala), senzatia de apésare (la cap), de neliniste si depresiunile - vor ceda, Suprapresiunea scade fpiat. Vinul de leurda (a se vedea \Moduri de folosire") este un preparat minunat Pentru toti batrinii cu vegnice secretii pulmonare abundente si greutati in respiratie ome. de acestea. Chiar in cazurile de tuse rebel Indelungata se scapa de flegma si ee respiratorie provocataé de ea. Acest leac este indicat in tubercul poenae, si hidropizie, de care sufera deseori cei batrini. Frunzele folosite in stare Suraté rinichii gi vezica, favorizind urinarea, Ranile care se vindeca greu, i i 31 bolnavilor car. at de leurda, se vor chide rapid, Car starea lor car. unse cu suc proas} ae i loare, care se a i'se amelioreaza. i ciat la justa sa valoare, Care se dove. diovascular te un mijioc depuratv inc’ NeSPTECEE A Ae" wiecicul naturist $i preotul epiderma cro! Ea curt intregul organism, ales pentru 2 ; deste bun, mal a Farin mod special aceasta planta: 9 Oper soanele moray fulogii gi reumaticll ar trebui sa *snatos, alunga si distruge substantele Ol nu este atit de eficace tenul fainos, scro! i de pe Pamint ; venereze leurda asemenea Lainey PE ski Tinert ar infor ca niste roze si pentru curairea stomacn' 4 fad la soare!" Kunzle arata mai fncolo ca stié famili i Sat deschide ca Un CoP ot timpul anuiui bolnaviciosi, mergeau din doctor ip cloctor, CBror membri erau Inainte 10k WF si pe tot corpul, pall, de parca ar fi 2acut deja SO ek tat Glinle Bo sub’ pamint si care s-au Insénatosit §i yroapa si rasi afar’ os 1 Bap 8 aire maiindelungatd a acest dar minunat al Durmnezeit. ~ MODURI DE FOLOSIRE ; Sub forma de condiment: Frunzele proaspete de leurda se maruntesc ca ‘p&trunjelul sau ceapa si se presara pe piine, in supe, sosuri, salate $i mincéiruri cu carne. ; 3 : Tinctura de leurda: Frunzele sau bulbii taiafi marunt se introduc intr-o sticla pind la git fara a se indesa, se toarna deasupra rachiu de secara sau rice alt rachiu de 38-40% facut in casa si se lasa 14 zile in soare sau in apropierea masinii de gatit. Se iau de 4 ori pe zi clte 10-15 picaturi in apa. Vin de leurda: Se iat pumn de frunze taiate marunt, se las s& dea citeva locote in 1/4 litru de vin alb, se indulceste dupa gust cu miere sau sirop ise bea din acest vin peste zi, Incet, inghititura cu inghititura. MACRISUL-IEPURELUI (Oxaiis: acetosella) Este denumit in limbajul Popular si macrig-de- padure, macrisul-caprei, macrig-pasaresc’ mecriser ti fois, macrisu-oueul,pa-cuctii,tfolu-acr, acrisu-iepurelui acopera solul pretuti i dure noastre de foloase gi conifere Gu un eae lunze de un verde deschis, presarat cu flori albe, del. as, Engen Seat trem de pldcutd ochior. Cing Gi, mi se intimpla uneori sd ma aplee dupa o frunza si s& 0 manine. Flori vt sole cps ot Florile le adun in ahem iain

You might also like