BAZA CRANIULUL (basis eranii)
Baza craniul este alcituita din urmitonrele oase: frontal, etmoid,
fenoid, occipital i cele dow temporal; ea este nerogulataatit pe fata
{tema cit st pe fafa externa si perforati de numeroate orfiil, eanale
{au fisuri prin caro o serie de clemente vaseulare 91 nervoase patrund
Sau fs din erani; acewsta baz prezint fafa interna, endobaza (Daslt
‘rani interna) gi o fof extern’, exobsza (Dass eran externa),
Fafa intern a bezei — endobaza (basis eranii interna)
Jn mod natural este impicttt tn trel fore: crantant
‘ian mijlocte si cranlang posterioar (fig. 42),
nterioard, cra-
Fosa craniani anterioard (fossa cranii anterior)
La formerea e} particip:
= ont frontal
itl gtmold pein lama eibroas (lamina eribosa) care este as-
Zz Sato cele dous lame oritale ale oll frontal g haga eo
avefin crita gal (rsa ali cae doud arpa We spoked eos
a (las ere eh
one sul sfenoid prin jugul sfencidal (jugum sphenoidale) si cole
‘oud api mich sfenoidale tae minor).
Fafa Intern a ul frontal (facies interna), coneaa, prezinta pe
Sanjul sinusvlul soit. superior (oulzus sines asoraais
‘upto acest gant lane sc ingistears a extrontttea foros ge
ontinud cu creas fronals (crlta frontal) pe canes Tees rae
br; roast frontald so biture sl daiimtewy or mipha eree acee
alll, gaura carb (Joramen eaecim); de focre parte eat aa
Sagiial superior, fafa intern presntt foveolo granule, deters
ranalafilearahnoldiene Pachtont
Partea orbitals a osuul frontal (pars orbitals) este formats din dows
lame orbtale despite Inte cle prin Inceuractmoldalk (resem
dala; In delimltarea tose craniene anterloae Pa
tema a celor dout lame orbisle pe car so ol
tale qi eminenfole mamilre eorcpumsatonce
ginllor s1 ganfurllor fete)
6 Asaoms espa tat a ore crbitas esa
Por Gronks
ala thajor st
sphbnoidels
‘squema,
cepa imccbidea
sale oes
(fissure fe ‘sutura lambdoidea
‘ouleus sinus fransversut
foramen expfale magnum
Fig, €2, Endobsza — sapect general
inferioare a lobului frontal; fiecdrei lame orbitale i se descriu trei mar-
sini:
marginea anterioari care corespunde marginii supraorbitale;
< marginea mediala, cu directie antero-posterioara, corespunde z0-
nei labirintice a osului frontal, ea se articuleazi cu lama nazali a lan
birintului etmoidal;
— marginea laterala prezinté dou segmente: unul anterior ce co-
procesului zigomatic al frontaluluj si altul posterior, mai lara,
ero-medial care se articuleazi cu aripa mare a sfenoidului;
1 etmoidali (incisura ethmoidalis) se afl inapoia spinel
doud lame orbitale; are forma literei ,,U* deschisa
incastreazi lama cribriforma a etmoidului;
mediale ale lamei orbitale, sunt 3—4 5
semicelulele similare ale labirintului et s terior st posterior, pri
i : ; prin care
Pasculoneryon ¢etmoldale Ganalele sunt parcurse ‘le
Posterior sf extg oro8a
i) are a
hg doug C8 inclu gay aE epLunehelaca cu axay
fend ura etmoidala a osului fron
i nazales ©Xoeranjeng ane Se pert a jogtel on
i ce face parte din pla.
Selll este dispusi tn planul me-
“acestel apofize, lama cribroasi
Partea orbital a frontalului: sc
si sunt dispuse
i la bulbul olfac-
le fine, din
mucoasa-nazala,
Prezinta un caracter
ivi ajun,
ge ramuri arterial
ard,care_ajung la
, sunt doua care
a, este prec de ‘un sant i
le ft — santul etmoidal
'e Merge de-g lungul mar; ‘init 1
se continua cu canah oi ior care sea
dial al orbit in goose
ta i), are spectu i le
medio-sagitale; este mai groasi deca mn dicta
inserjie Mines sa_posterioara,
insertie coasel creierului (falz cereby
Sy marines anterioars, groasa
peo alli) si deli-
n caecum, in care se angajeaai 6 prone yp, tot
caecum este permeabila, alunc!
le Sabatier si Blandin;
s acigtile laterale sunt netede $1 procminente, datorita rezenfei unut
sinus aerian mle, pe care il contine apotias ast gall
Jugul sfenoidal (jugum sphenoidate) este o la
(Gig. 43), de forma patrulatert, ce depageste cw putin fata anterioara a
Tree ML Sfenoldal; ea formeazs partea ‘anterioara a platonuhey eae
flor sfenoidale; marginea sa anterioara se articuleam ‘Ge Weg
forma, @ etmoidulul; marginile laterale se continus Tint lmies ey
,gkdacina anterioard a aripilor mici ale sfenoidulul; limita posteneea
este reprezentati printr-o creasta transversalii care desparte jugul ste-
nolgel de santul chiasmatie; pe aceasta suprafati neteda — jugul sfe-
noidal — se. sprijind extremitatile posterioare. ale girilor drepfi-st alo
tracturilor alfactive:
Sane miet (ala minor) sunt doui lame osoase triunghiulare care
se indreapta lateral de la partea superioari si anterioard a corpului ste
i fe contribuie la aledtuirea fosel cra
noidal; fata superioard este noted’ sic ee
niene anterioare, pe cand faja inferioara formeaza treimea poster
83
ot or als
clas fonts
ola miter onsis
ginal fi
alo major oss,
foramen lca
Fig, #2, Badobaza — fon erasiandanferioars,
4 plafonulu orbitei si limita superioard a fisurif orbitale superioare (fis
‘ura orbitals superior); marginea anterioard, se arteuleszi cu lama orbi-
falda frontalulu Ja nivel suturitsfenofrontale (sutura sphenojrontalis;
rmarginea posteriard liberi, proemind in sanful lateral al emisferoi ce-
rebrale; extremitatea mediali a marginii posterioare formeazi apofiza
clinoiddanterioara (processus clinodeus anterior: aripa mid a sfenoi-
‘dul este unité eu corpul sfenoidului prin dowd ridcini: una anteriori,
subtire gi Jat, alta posterioari, groasi si trimghivlori;aceste dow ri
Gets Impretnd cfata Tater corp elmer Gra opEe
(cinalis optcus), prin care trec nervul optic sf artera oanea
Fosa craniand mijloci (fossa eranii medio)
1a formarea acestel fose paticipis
— sul sfenoid prin fala superioard si fejele laterale ale corpulu,
‘idicina posterioard a aripit mit stenoidale sl aripile mari;
— oul temporal prin fata anterioard a prt pietroase sf fafa cere-
bral seuamel temporale
Fafa superioaré a corpulasfenotdulul (fies superior: po aceasta
{as ineensantre-posteror ditingsm Urmltnrele elements rose:
4} jug sfonldal (im ephenaldal), contibule Ia formarea fsel
cranine nteloars
1) anf einai (ales prechiaonatsy; acest gn), spe trans-
vers, Stein ater nfl cml otc, Snares del
Fatale overt mbar ephenolats al aortn france) care
Aisparte de Metab ar posterior deo proeminen ovata, r=
tl uber wl beret vt 0 Iterpane Ine gn ©) saua turceasci (sella turcica) este o depresiune adancd, limitata
anterior de tuberculul seli si de dowd proeminenje, numite apofizele cli-
noide mijlocii (processus clinoideus medius), cdte una de fiecare parte a
iberculului, care se detaseazi de pe marginea medial a santului ca-
rotic; la circa 2 mm inapoia tuberculului geii_ se observ uneori o creast
fina ‘sau un sant, determinate de sinostoza celor doud piese ale osului
presfenoidul si basisienoidul; limita posterioara este reprezentata de o
iam osoasi numiti lama_patrulaterd (dorsum selac); unghiurile superi-
‘care ale acestei lame se termini cu cite un tubercul — apofizele clino-
ide posterioare (processus clinoideus posterior); saua turceasca prezints
In paFtea- central a sa, 0 depresiune numita(fosa hipoftzarnp(fossa hipo-
physialis) care gizduieste glanda hipofizi; foarte rar In centrul acestei
fose se afl un orificiu ce reprezinta vestigiul_canalului_craniofaringian;
Fefele laterale ale corpulut sfenoidal: 1a limita dintre aceste fete si
fata superioara a aripilor mari (fig. 44), de fiecare parte a corpului sfe-
noidal, se afl fan{ul_carotic (sulcus caroticus); dispus aproape sagital,
@1 descrie 0 curba asemanatoare literei ,f* italice; este pufin adane la
‘xtremitatea anterioara a sa dar, este mult mai adane ciitre extremitatea
posterioard; aceastd adancime esta determinata de o proeminent a ex-
fremititit posterioare a marginii laterale, numita lingula sfenoidala (lin-
guia sphenoidalis) si unei apofize mici situati pe Tap laterall @ corpu-
{ui sfenoidal, sub lama patrulateré, numit’ (apofiza_pietroasd, Aceasta
apofizd se articuleazici al stancil temporale”(@BEE Batis petroste);
108>(sinus cavernosus) in care se telescopeazd
Santul contine(sinusul_cavi :
jegirea sa din canalul carotic; in peretele latéral
a. carotid interna, dup ‘ i pare
a ngsulur caveinos si ln baza acestula se afl nervii: oculomotor, troh~
lear, ab si oftalmic. * ig -
‘Rudieina posterioaré a aripii mict sfenoidale impreund cu radacina
j fata lateral a sfenoidului, delimiteaz’ cana-
joard a acestel aripi §
Brice ct prin care trec: nervul optic si artera oftal-
Iu optic (canatis opticus),
mica.
conalis ophicus
Sylra, phen
ala minor ossis
sphenoidalis,
apertura
chnal. cohleae
Fig. 44, Endobaza — fosa cranianit mijlocie. “Fata cerebral (facies cerebralis) a aripii mari sfenoidal ane
excavata si marcativ de impresiuni determinate de gitlh Sep
aceastit fatii se disting urmitoarele elemente:
a)'gaura rotund’ mare) (foramen rotundum) situaté 1a partea sa an-
tero-medialii; prin ea trece/nervul maxilar) din isda ‘mijlocie to
fosa pterigopalatina; =
b)|gatira ovala)(foramen ovale), care se afla posterolateral de gaure
rotunda mare; prin aceasti gaurd trec: nervul mandibular, artera menin=
gee _accesorie iar dup& unii autori, destil de rar trece si nervul pietros
mic; acesta lese frecvent din craniu prin gaura (rapt anterioaral(foramen
lacerum) perforénd membrana obtu Gruber sau printr-un canalicul
fin, numit\foramen innominatus Arnoldi, situat lateral de gaura rotunda
mica; Bee |
©) orificiul_emisar-sfenoidal_(Vesal), 'inconstant, poate exista unila~
teral sau bilateral; se deschide pe exobazi, lateral de fosa scafoida si
lasii si treacd 0 ven’_emisardde-la-sinusul-cavernos;
4) (gaura rotund’) miei (foramen spinosum)\ situata lateral de gaura
ovalii; prin ea trec: artera meninges medie si nervul spinos (ram recu-
rent Luschkaa) din nervul mandibular;
ey la partea anterioara a fosei, intre aripa mica, marginea mediala
a fetei orbitale a aripii_ mari si fata lateral a corpului sfenotdulu! se
delimiteaza |fisura orbitala _superioara \(fissura orbitalis superior); in
partea laterala a fisurii, intfe aripa mare gi aripa mica a sfenoidului se
interpune uneori marginea lateral a partii orbitale frontale; la mijlo-
cul limitei inferioare a fisurii orbitale superioare, pe marginea mediala
fa fefel orbitale, se gaseste un tubercul mic pe care se prinde inelul ten~
dinos comun (anulus tendineus communis); pe acest incl au originea
muschii drepti ai globului ocular; fisura orbital superioara realizeaz
© comunicare larga intre fosa craniani mijlocie si fosa orbitala; prin ea
tree c&tre orbit: nervii_ oculomotor, trohlear, abducens, cele trei ramuri ,
ale nervului oftalmic, citeva nervoase” din plextl pericarotic in-
‘fern si ramul orbital al arterel meningee medii; din orbita vin in fosa
craniani mijlocie, ramul_meningeal al arterei lacrimale si venele oftal-
mice;
\gaura ruptd anterioari. (foramen lacerum), situatd in partea pos-
terosmelait-2 fase cranfone if jlocii, este delimitata: anterior de seg-
mentul medial al marginii pietroase a aripii mari sfenoidale, posterior
de marginea anterioara a apexului parti pietroase iar medial de fata
lateral a sfenoidului; pe marginea sa ‘oar’, sub lingula sfenoidala,
se afliiforificiul posterior al canalului pterigoidian| (canalis pterygoideus),
canal ce ajunge in fosa pterigopalatina; prin acest canal trece nervul
Pterigoidian sau vidian si artera canalului pterigoidian;
#) marginile fetei cerebrale a aripii mari sunt: marginea_pietroasa,
marina scuamoasi, marginea parietali, marginea frontal si marginea
medial a fefei orbitale avaripii mari. —
Fafa-anterfoari a piirfii pietroase (facies anterior partis petrosae),
de forma triunghiulard, este in contact cu fata inferioard a lobului tem-
Poral; varful siu este orientat antero-medial iar baza sa posterolateral;
in sens medio-lateral pe aceasti fafa se disting:
86
ec OEE ' se
a) \mpresiunea_trigeminald_Yimpressio trigemini) determinati do
eer trigeminal (gl. trigeminale — Gasseri).ce este protejal de
depending a inveligurilor meningcale — cavum trigeminale Meck!
fundul impresiunit se afld in plafonul extremitatii mediale a canalulul
tic, care flind foarte sublire dispare pe eraniul perforat (veri fig. 44)
p)feminenta_arcuati_(eminentia arcuata); clasic s-a stabilit c& este
determinata de_canalul semicircular superior; mai nou, se considera drept
_9eminenfi.mamilar’, deoarece convexitatea canalulut semicircular supe-
rior, este mult mai medial decét eminenta arcuata;
¢)tegmen tympani (tegmen tympani); este o lama osoasd find care
formeazi treimea lateral a acestel fete; partea posterioari a sa ocupa
antrul mastoidian (antrum mastoidewm) iar partea anterior acoperd
avitatea timpanici (cavum tympani) si contribuie ‘la formarea peretelui
anterior al canalului musculotubar (canalis muscwlotubarius); marginea
infero-laterala a lui tegmen tympani apare pe exobazd in fisura timpano-
scuamoasa (Jissura tympanosquamosa) contribuind astfel la delimitarea
fisurii pietroscuamoase (fissura petrosquamosa) si fisurii pietrotimpanice
(fissura petrotympanica — Glaser);
d) |san{ul nervului pietros mare (sulcus n, petrosi majoris), incepe
la nivelul canalului n, pietros mare (hiatus canalis n. petrosi majoris)
gi ajunge antero-medial la foramen lacerum; este determinat de n. pie-
tros mare;
¢) ganful nervului pietros mic|(swleus n. petrosi minoris) incepe la
nivelul hiatusului canalului n. petrosi mic (hiatus canalis 1, petrosi mino-
Tis), se indreapta antero-medial, paralel cu primul sant pind la foramen
Tacerum, gaura ovala sau foramen innominatus Arnoldi; este determinat
de traiectul n. pietros mic.
Scuama temporal (pars squamosa), prin fata sa cerebrali, participa
la formarea fosei craniene mijlocii; prezinté sanjuri ale arterei meningee
medi i impresiuni ale girllor temporali (v. fig. 44).
‘Towa craniana mijlocie este Timitatd anterior de marginea posterioara
a aripilor mici sfenoidale si de limbul sfenoidal, iar posterior de marginea
Superioara a partilor pietroase temporale si marginea superioara a lamei
patrulatere; marginea superioara a partil pletroase (margo superior par-
tis petrosae) prezinté de-a lungul siu sanful_sinusului-pietros_superior
Guleus sinus [petrosi superioris); extremitatea mediala a acest i
prezinta o incizuré largd pentru trecerea n. trigemen — incizura tr
Piinala Gruber; astfel la acest nivel nervul se gasesfe intre incizur
inakT pletros superior, pe marginea superioara a pirtilor pictroase, pe_
Sbotizelé clinolde posterioare_sianterioare, se inseri_cor\ul_cerebelului
care se continua cu cortul_hipofizar.
Fosa craniana posterioara (fossa cranii posterior)
La formarea acestei fose purticlpti
se casele temporale prin fata posterioar’ a parfii pietroase si tata
cerebrali a procestlui mastoidian;
wosul occipital prin partea bazilar’, cele doud parti laterale si
scuama occipital (vezi fig. 42).
87 andi a plirfii pietroase (faci i
terion icles posterior parti i
triunghittara eu baza orientata pastero-ateret for vectal a
ss east fati-se disting urmatoarel
{portil-neustic infor atoarele elemente: 2
trimit eect cae. telmi ater, Sge7™US), Stat, a tees
sau ovalar se pitrunde in meatul acustic intern (medtus acusticus inter-
nus), care este un canal scurt de circa 10 mm; extremitatea lateral
canalului este inchis de o lama osoasA sagitali care il desparte de uré- t
fer INES ii; fala mediala a acestei lame este divizati in dood parti
le printr-o creasta osoasa find, usor concava inferior, numiti creas-
wansversaki (crista_transversa); daca tragem o linie perpendiculara
pe creasta transversé, impértim aceasti Tafx IN-patruatii: antero-supe-
rioard sau facials (area “n. facialis), postero-superioar®sau_vestibularé
superioaré (area vestibularis superior), postero-inferioara sau\_vestibu-
lara inferfoard (area vestibularis inferior) “siantero-inferioaré sau cri
cohleara-(ared cohleae); meatul acustic intern contine: n. facial, n. inter~
mediar (Wrisberg), n. vestibulocoblear si a, labirinticl;
—=fisura extern a_apeductului vestibular (apertura externa ad.
vest.), situata Tateral de porul acustic intern; prin ea se pitrunde in ape- j
ductul vestibulului (aquaeductus vestibuli); aceasta fisurd este mascata i
de o prelungire a buzei superioare; apeductul confine sacul si ductul: {
endolimfatic, impreund cu o arteriola gi o venulé; |
— fosa SubaTCUATH’ (fossa subarcuata) este situata intre porul acus— |
marginea superioardi; ea contine o prelungire a durei mater si o venuli;
Ja eopilul mic aceasti fosi este mai adéinei si ajunge sub canalul semi-
circular superior, : ces
Fafa intern a procesului mastojdian (sau cerebral’) (fig. 45) poate }
fi divizata in dowd portiuni: una anterioari mascati de baza partit pie-
tic intern sf apertura externa a apeductului vestibular, mai aproape de |
|
}
troase si alta posterioar’ care contribuie Ia formarea fose cerebeloase; — |
fn unghiul diedru dintre cele dou portiuni, santul sinusului_transvers:
aperlura externa
: canal cohleae
a
Poros
csi
femporati
pers
‘mosboidea
oasis temmpo-
role
squama ecciptals
Fig, fos eraniand posterioars,
i Endobaza —
ag (sulcus sinus transversi) se continu’ cu santul sinusului sigmoi fs
cus sinus sigmoidei); aproape de marginea posterioara a santului se alli
orificiul canaliculului mastoidian. «
Scuama occipital (squama occipitalis) particip’ prin fata sa internii
si elementele de la acest nivel:
a) \protuberan{a_occipitali intern’ (protuberantia occipitalis interna),
care este o procminentii situat pe linia mediand, aproximativ in dreptul
protuberantei occipitale externe; -
+b) \sanful_sinusului-sagital)(sulcus sinus sagittalis), este un san} larg
care Incepe la protuberanta occipitala interna si are un traiect ascendent.
Acesta este determinat de sinusul sagital superior si la nivelul protube-
rantei se continu cu sanful sinusului transvers, mai frecvent cu cel din
dreapta, Pe marginile santului se insera falx cerebri;
©)|san{ul_sinusuluitransvers| (sulcus sinus transversi). Cele doua
santuri, drept si stang, sunt inegale, cel din dreapta find foarte freevent
mai dezvoltat decat cel din stanga,’ La extremifatea lateral, pe fata in
‘terni ‘Unghiului mastoidian al osului parietal se continua cu santul
siourlul sigmoidian. Pe marginea acestui sant se insera tentorium cere-
belli; =
d)|\creasta occipital interna (crista occipitalis interna), mai proemi-
nent deceit cea externa, se termina inapoia gaurii occipitale, unde_ca-
pati aspectul unei proeminente triunghiulare, numit’ pminenta_vermi
ni) care corespunde vermisului_cerebelos. Pe creasta occipitalé interna
Se fixeazi falx cerebelli;
©) eminenta cruciforma (eminenta cruciformis) reprezinta dispoziti-
ul pe care il formeaai la nivelul protuberantei cele patru elemente de
‘mai sus, Aceleasi elemente constituie. limita osoas§ a celor patru fos:
dou cerebrale, situate deasupra santului sinusului transvers si dowd cere-
beloase, situate sub acest sant.
Pirfile laterale occipital, cate una de fiecare parte a gaurii occipi-
tale, participa prin fetele interne si elementele de la acest nivel:
a) \iuberculul jugulai (tuberculum jugulare), proeminentd ovali, cu
axul mare antero-medial, este situat cite unul deasupra fiecdrui canal
hipoglos. La extremitatea sa posterioara este incrucisat, in sens medio-
lateral de un sant lung, prin care trec nervii glosofaringian, vag si.
accesor pentru a ajunge la gaura jugulara; Fae
b) sanjul sinusului sigmoidiah (sulcus sinus sigmoidei) se afl pe
fata posterioara a procesului jugular si continua acelasi sant de pe fata
interna a procesului mastoidian, terminandu-se la gaura jugulard,
Partea bazilari occipitala particip’i prin fata sa internd, care prezinta
‘© inclinafie postero-inferioara de_1a dorsum sellae citre gaura occipital,
motiv pentru care a fost pratt ous es este concava in sens transvers
‘si usor concava in sens longitudinalPrin intermediul periostului si inve-
lisurilor meningeale este in raport cu fata anterioara a bulbului, a puntii,
‘cu extremitatea terminal a arterelor vertebrale si trunchiul comun
© a. bazilara — care rezult din anastomoza acestora. In apropierea mar-
ginii posterioare a acestei fete $i chiar pe marginea post sera:
lig. apical al pr ‘odontoid, lig. cruciat, membrana tectoria $i lig,
longitudinal posterior. Marginile laterale ale acestei fefe prezintl santul
89 “Sinusului_pietros_inforion)(\uleus sinus petrosi ‘inferioris) determinat de
sinusul pictros in ", care lasé o amprenté si pe marginea posterioara
4 parlii pictroase a temporalului; el se terming la gaura jugular
Fa{a externa a bazei craniului — exobaza
(basis cranéi externa)
Fafa externa a bazei craniului, mai accidentata decit fata interna,
pu prezinta o diviziune naturala in vederea unei sistematizari didactice
sl atunci a fost impartita in trei etaje prin douii linii conventionale, trans
verse care tree:
= una prin marginea posterioara a palatului osos;
— a doua, prin marginea anterioard a orificiulut occipital mare:
(fig. 46).
sutura palatina mediana
seutura palakina fransversa
fomina hocontals ossts
palatiry .
fs oni nfo
suture sphenofonel
ra ygothalign ~
canalis incisivus
la petrosa
Peaiant ees
Fig. 46, Exobs
(norma bazald) — aspeet general, Etajul anterior
4 gSetpunde atau esos (platm osseumy: este limitat_ anterior
‘Intra dare lvole (ae alsin lties a nl pos
Gest patina oaelor maser giana zontal a eseor Plain
4) Atel alveolar (rcs alveolar ete format dn procera vel
a esos. dbus mila care formesst 0 plcoaa dest posterior
Uiniteazs astfet palatal osos; zo -
Zi, broresl alveolar (processus alveotrs) este gros, arcu, mal lat
Posterior si exeavat pentru a forma alveole ia care sunt ineastrate ri
Ginile dintilor; alycolele -dentare (alveoli dentales), desparjite intre cle
Brin septul_interalveolar (septa interalveotaria) sunt in numit de opt 1
‘Yarlazi ea form si adineime dupa dintii cirora Te sunt destinater ex.
‘aten pentru canin este cea mal-adanci: cele pestra molar sunt cele mai
i Jargi 31 divizate in trel alveole prin eqptari interradiclare (sepia intr.
Tadicwlaria); cele pentru incisll, eanin si premolarul doi sunt simple;
‘gea a primului premoler este uneori despirtita In dou alveole secun-
care; virful flecirei alveole este perforat de un orificit mic sau canal
prin care patrund vasele si nervii dentari corespunziteri: peretis alveo-
Jari vestibular, care formesza juga alveolatis (jiga eloeolaria) sunt mal
‘subtiti decit eel interni;, ——
1b) Palatal os0s (palatum osseum), desparte cavitaten bucala de cele
dou fose nazale; ésto format de citre eels dows procese palatine ale
joasclor maxilare 31 lamele orizontale al caselor palatine; aceste. pate
Jame osoase se articuleazé pe linia mediand, la nivelul sultrii palatine
‘mediane (eutura ralatina mediana) iar procesele palatine se article
‘cu Tamele orizonisle 1s nivelul suturli palatine transverse (utura ala
| ina transversa).
— fata inferioara a palatului osos este concavi, neregulata si ra-
i; prezinta numeroase orifle pentru vasele nutriive si foveole pena
fu glandele palatine; in pitrimes anterioara esto orientata oblic entero.
fnferior, pe cind restul este orientat postero-superior; frecvent dean In
vec cee are eee
So a
Bee eer mi ceca ec aa, gt
|
| (sutura ‘incision, situa Tnapoia incsivlor: ea se desprinde In nivel
\ fosel incisive (ftea incision) sl ajunge la interval dinre incisvul late
| al ql canin, mal rar le Interval dintro’canin si prim premolar, la
Se ea ice aca cay eae ae a
ee es sete am ectas(onastan) teeta oa Oo:
Be el ccenpiotal i adall se clervh sues erdomelopatien orc
‘sutura tui d’Albrechs, situati inalntea eelei incisive; rezulta din satura
frocielor puting llrue le premniardl fnge la alveolsInck }
‘vat eter
wie etremtaten an anterior, sulurapnatinh medland ae tern
od la nivel te orn ice) In rofnsimen ela otf
hurt and ache une aoe
Bagge foram fed orf ene tne, nal
lar regret cht es Stee
Sant? eocspimoliore, de iecare porte crest! nce: cd x
eed aig ates ese nro ilmenite
a1 tensor al vie
a uncer un ga agers
fonala_glandulers —"desrst de Veiga determina de econ &
ree
<= 1a exireilaiea lata a lamel orotate a paletinalas apare
cific paltin mare foramen patinas maar de feat gPae
Seren ant lta mir (ss liat maj ese
ink descendent f'n, pain mare; ces san} se pelungsie Pal
"proape de fosa Inca (fost tntsea) ba
— marginea potterioars palatull ows exe subtest consi pos
terior pe ea pe fata palatial pind a ceasa palate ioe eee
slonea fendonlut m, tensor al salut plain’ extraniates edie a
acestl maya se crbeard posterior inpreund ca corde saree cree
Sconces Qos altar SSS ia es ee
‘Pind se loser spanevrosa Vall palin faa ewelee
You might also like
