ROMANIA SI_.CONCERTUL EUROPEAN: DE LA .CRIZA ORIENTALA” LA MARILE ALIANTE ALE SECOLULUL AL, XX-LEA 1. Independenja Roméniei - implicarea Rominiel in ,Criza Oriental” a) Aspecte generale ‘Obicctivul priortar al statului roman dupa realizarea Unirii Principatclor (1859) si aducerea prinfului strdin (1866) a fost obfinerea Independentei, fapt ce presupunca inliturarca suzcrantitii Imperiului Otoman. Liberalii, condusi de LC. Britianu si Mibail Kogilniceanu, considerau c& doar alianta cu Rusia ar fi oferit Romaniei posiblitatea unui rizboi impotriva Imperiuhut Otoman, in 1875, se redeschide ,Criza Orientala” ca urmare a miscirilor antiotomane din Bosnia si Herjegovina, urmate de cele din Bulgaria (1876) $i prin rizboiul declarat de Serbia si Muntenegra impotriva Imperiului Otoman (1876). Mai mult, Rusia se pregitea si declare rizbo Imperiului Otoman lund, astfel,nastere un context extern favorabil objineriiindependengei Romnici. 1b) Conventia ruso-romand (1877) ‘Guvernul romtin, prezidat de LC. Britianu, a demarat tratative directe cu Rusia pentru a reglementa problema treceiitrupelor fariste pe teritoriul romanesc spre Imperial Otoman. Tratativele s-au concretizat prin incheierea Conventiei ruso-romane din 4 aprile 1877: + Rusia se obliga si respecte integrtatea tertorialé a statului roman, precum si drepturile politice ale acestuia; + cheltuieile rezultate din trecerea trupelor ruse prin {ard erau suportate de citre Rusia = traseultrupelor ruse prin Roménia era fixat in detali - Rominia lua misuri de mobilizare militar, armata umind a fi pozitionata in sudul tari «) Proclamarea Independentei ‘La 12 aprilie 1877, Rusia declara rizboi Imperiului Otoman. fn consecing, artileria otomans bombardeaza localitatile romancgti de pe malul Dunirii Artileria romind riposteaz3 bombardind Vidinul, huind nastere, de fapt, © stare de rizboi intre Romania si Imperiul Otoman, In aceste conditi, a 9 mai 1877, Mikail Kogilniceanu proclama in Parlament Independenja Rominici 4) Participarea Rominici la rizboiul ruso-ture din 1877-1878 (Rizboiul de Independent) ‘Dupi traversarca Dundrii, inaintarea armate jriste spre Balcani este oprita in fata complexului de fortificaii de la Plevna, Asalturile rusilor asupra Plevnei s-au soldat cu mari pierderi, fapt pentru care, Marele Duce Nicolae, comandantul armatei ruse, trimite 0 telegram rincipelui Carol, solicitind sprijinul armatei romaine. Dupi o serie de asalturi esuate, se decide asediul (incercuirea) Plevnei. In cele din uurmi, dupa 3 luni de asediu, la 28 noiembrie 1877, comandantul trupelor otomane de Ia Plevna, Osman-paya, capituleaza. Uterior, armata ‘rusia inaintat spre Constantinopol, iar cea roman a continuat luptele la Rahova, Smardan si Vidin, otomani find infringi pe toate fronturile. «) Tratatul de pace la Berlin (1 iulie 1878) Dupa incheierea ostilitailor militare, Rusia si Imperial Otoman au semnat Tratatul de la San Stefano (febr. 1878), care ins mu a fost recunoscut de Marile Puteri intrucit extindea prea malt influenta Rusiei in Peninsula Balcanica, perturbind echilibrul european. La inijiativa cancelarului Germanici, Otto von Bismarck, a fost organizat Congresul de pace de la Berlin. Delegatia Rominici condusi de LC. Britianu si Mihail Kogilniceanu a fost .awzitd, dar nu yi ascultatl. La finalul congresului a fost sernat Tratatul de pace de la Berlin (1 iulie 1878): ~ era recunoscuta independent Romniei, Serbiei si Muntenegratui (at. 43); + independenga Romaniei era conditionat’ de: - modificarea articolului7 din Constitute; + acceptarea schimbului teritorial impus de Rusia: Romania ceda Rusii tei judeje din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad), primind, in schimb, Dobrogca, Delta Dundi si Insula Serpilor; ‘Tensiunile ruso-romane ce au urmat Congresului de pace de la Berlin au determinat, in anii urmitori, o apropiere a Rominiet in raport cu Austro-Ungaria si Germania. Astfel, in oct. 1883, Roménia adera la Puterile Centrale, prin semnarea unui tratat bilateral cu ‘Austro-Ungaria, la care s-au aliturat Germania si Italia. In esenf, Rominia si Austro-Ungaria urmau a-si acorda asistenfa in cazal unci agresiuni provenite din partea unui alt stat (cra vizati Rusia), tratatul avind, deci, un caracter defensiv. Pe termen scurt, aderarea Romiiniei la Puterile Centrale a avut un efect benefic, scofind statul romén din izolarea diplomaticd $i asigurdndu-i securtatea, Pe termen lung insi, aceasta alianga se afla in contradict cu interesul national, intrucat Transilvania gi Bucovina ficeau parte din structurile teritoriale ale Austro- Ungariei Jn 1912, a izbuenit Primal Rizboi Balcanic, conflict ce a opus Liga Baleanicd (Serbia, Muntenegru, Bulgaria si Grecia) Imperiului ‘Otoman, care, prin Tratatul de la Londra (1913) igi pierdea majoritatea posesiunilor din Europa. Curind, isa, au aparut nemulfumiriintre fnvingitori, cea mai virulent reacie aparinind Bulgariei, care atach fost alii, declanyindu-se,astfel, Al Doilea Rizboi Baleanic (1913). Statul romfin, alarmat de extinderea puteré Bulgari, era interesat de menfnerea ecilibrului de putere in sud-estul Europei, intervening impotriva acesteia, casi Imperiul Otoman.{n urma pacii incheiate la Bucuresti (1913), Roménia alipea Cadrilaterul (teritoril dela S de Dobrogea), tertora ce va fi pierdut de statu roman in septembrie 1940./4. Roménia si Primul Razboi Mondi a) Neutralitatea (1914-1916) up declaratia de rizboi adresati de Austro-Ungaria Serbiei, la 15/28 iulie 1914, si amplificarea conflictului prin implicarea celorlate Mari Puteri in conflict, Romania si-a exprimat pozitia fat de evenimente in cadrul Consiliului de Coroand de la Sinaia, intrunire la care au paticipatregele Carol yi principalii oameni politici (21 iulie 1914). Aici -a yi expectativa armati. In perioada urmitoare, primul ministru, lon I. C. Bratiana, va negocia cu cele doua alianfe politico-militare aflate in conflict: Antanta si Puterile ‘Centrale. Prin participarea la rizboi, Rominia urmitea realizarea unitafii naionale (Rominiei Mari) +b) Conventiile politice si militare semnate cu statele Antantei (Franta, Marea Britanie, Rusia si Italia- 4 august 1916) ~ Romania se obliga si declare rizboi sisi atace Austro-Ungaria; + Antania garanta integritatea teritoralé. a Rominici si recunostea dreptul statului romin de a alipi teriorile rominesti din Austro-Ungaria (Transilvania, Banatul, Bucovina): + statele Antantei urmau a furniza munitie si armament Roméniei: ©) Participarea la rizboi (1916-1918) ‘Dupi succesele inifiale din Transilvania, armatcle romne sunt nevoite si se retragi ca urmare a contraofeasivei armatelor Puterilor Central, care ocupi Oltenia, Muntenia, Dobrogea si capitala Bucuresti (aproximativ 23 din tcrtoril {rii). Regele Ferdinand, institute staulu, armata si parte a populajei sau refugiat in Mokdova, noua capital find stabil la Tayi. fn vara anulai 1917, armata romink a opti inaintarea armatelor germano-austro-ungare, care incercau si ocupe Moldova, in luptele de la Marat, Marasesti si Oituz. 4) Pacea separata de la Bucuresti (aprile 1918) Intre timp, revolujia bolgeviek din octombrie 1917 a condus la icyirea Rusici din rizboi, izokind Romsnia strategic i militar, statul romin fiind nevoit si incheie pace separata cu Puterile Centrale la Bucuresti (aprilic 1918). ©) Sfiryitul ritzboiului ‘Vara anului 1918 a adus victoria Antante pe frontul de vest, conjunctura in care, la 10 noiembrie 1918, regele Ferdinand I ordona armatei sa reintre in rzboi, sfiryitul acestuia gisind Romania in tabara invingatorilor. Prin partiiparea la Primal Razboi Mondial, Romania si-a ereat conditile favorabile realizarii Marit Uniri (unirea Basarabiei, Bucovinei si Transivaniei cu Romiinia), la acest deziderat contribuind gi destrimarea Imperiilor Austro-Ungat si Rus.