Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CamScanner 11-20-2022 12.18

    Uploaded by

    Carina Solomon
    17 views88 pages

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    17 views88 pages

    CamScanner 11-20-2022 12.18

    Uploaded by

    Carina Solomon

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 88
    W-23.734 VIOLETA LEU HANGANU avis DIMINUTIVELE iN LIMBA ROMANA ACTUALA VORBITA ASPECTE LEXICALE, PRAGMATICE $I SOCIOLINGVISTICE. AUOOVELT Ms © 0000s 98067 es editura universitatii din bucuresti” 2021 ‘Scanned with CamScanner 2. FORMAREA DIMINUTIVELOR 2.1, Flexiune vs. derivare ‘Asa cum am precizat in capitolul anterior, in lucrarea noastré prin diminutive injelegem cuvintele care sunt derivate cu sufixe diminutivale, elimindnd abordarile care includ in categoria diminutivelor si hipocoristicele care suferd diverse modificdri fonetice, cum ar fi afereza: Ghijd < Gheorghija, apocopa: Geo < George, sincopa: Mia < Maria, reduplicarea: Lulus < Cornelus** (exemplele le-am preluat din DSL 2005: 252). Derivarea cu sufixe, si implicit diminutivarea, se formeazi pe baza unor reguli, cuvintele nou create schimbindu-si forma, sensul si/sau functia in enunt. Un alt domeniu al limbii unde cuvintele sunt supuse unor reguli de modificare a formei este morfologia, desinenjele marcdnd flexiunea, modificarea cuvintelor la nivel formal in enunt. Chiar dacé morfologia si derivarea sunt asociate curent cu domenii diferite ale limbii (gramatic’, respectiv lexic), ele au elemente comune, putind si afirmim cd derivarea (deci si derivarea cu sufixe diminutivale) este un tip de relatie morfologica. in limba romani Avram (1989: 10) a observat ci derivarea, mai exact sufixarea prezinti asemindri cu flexiunea (declinarea si conjugarea) ,,prin caracterul ei sistematic, prin mecanismul atasérii sufixelor, prin specializarea multor sufixe pe parti de vorbire, prin valorile comune ale unor derivate sufixale siiale unor forme flexionare, prin existenfa unor sufixe flexionare si a unor sufixe cu statut aparent mixt (lexico-gramatical), prin alternantele fonetice comune derivarii si flexiunii, prin faptul ci uncle derivate pornesc de la forme flexionare ale cuvantului de baza si prin schimbul de sufixe lexicale in flexiunea aceluiasi cuvnt — sg. -icd, pl. -ele'. Autoarea identifica situafii in care un sufix poate fi atat lexical, cat gi flexionar, cum este cazul sufixelor -at si -ut, lexicale in adjective cu baz nonverbald: buzat, limbut si flexionare in participii: cdntat, baitut (Avram 1989: 7). Haspelmath (2002: 70-77) observa si discuti asemanarile si deosebirile dintre cele dou’ tipuri de relafii morfologice existente, pe de o parte morfologia flexionar’ (flexiunea) si pe de alti parte morfologia derivationali (derivarea). Fara a insista foarte mult asupra subiectului, vom sintetiza cdteva idei expuse de autor, pentru a injelege legitura dintre flexiune si derivare, diferenjele si aseminirile dintre cele dow’ procedee, pentru ca ulterior si discutim modul in care acestea rman valabile pentru diminutivare in limba romana, Daca flexiunea este un procedeu morfologic de schimbare a formei unui anumit cuvant, derivarea este un procedeu morfologic care consti in formarea unui nou cuvant pornind de la un cuvant dat. in cazul flexiunii sunt create noi forme flexionare ale aceluiasi cuvant, totalitatea acestor forme alcdtuind o paradigma. in cadrul flexiunii punctul de plecare * Pentru o astfel de abordare vezi, de exemplu, pentru limba francezi Le Grand Robert (2001: 1518), iar pentru limba romana Carabulea (1973: 655). ‘Scanned with CamSeanner N il constituie lexemul, acesta Nn clement abstract, 0 unitate de autor text words", unita{i co bil, opus vorbirii, Formele flexionare sunt num; cadrul comunicirii, in vorbire fgg sclectati formi flevionard din paradigm, in dictionare lexemul este cuvantul-intrare, dog, acesia primind o definitie, de unde gi denumirea de wdictionary word". in realizarea unyj dictionar se pomeste de la premisa ed vorbitorul va cunoaste gi va sti sa utilizeze Forme, Aevionare ale w i numelui, situafie in care vorbim dy flexiune nominala, numita declinare, ori poate aparjine clasci verbului, in acest caz avand Alexiune verbal’, numitd conjugare. in cazul derivarii sunt create noi cuvinte pornindu-se tot de la un lexem, formandu-se un cuvaint derivat sau un lexem complex. Spre deosebire de lexemul de la care s-a forma numit Iexcm simplu, lexemul complex denumeste adesca un nou concept, tocmai de aceea el constituie cuvant-intrare in dictionar. Totalitatea lexemelor complexe formate de la un lexem simplu formeazi o familie lexical, Asadar, flexiunea reprezinta relajia dintre formele lexicale ale unui lexem, iar derivarea reprezinti relajia dintre lexemele (complexe) ale unei familii de cuvinte, in continuare, vom cnumera cateva diferente dintre flexiune si derivare, aga cum sunt inventariate acestea de Haspelmath (2002: 71), acolo unde se impune incercdnd si facem anumite observajii referitoare la situafia din limba romana. Prin analizarea unor exemple relevante din diverse limbi, autorul precizeazi ci diferentele enumerate sunt relative, discutabile, considerdnd cd intre flexiune si derivare exist’ un continuum. a, Flexiunea este relevant pentru sintaxa, derivarea nu este relevant pentru sintaxa. indic& categorii gramaticale precum numirul: béiat — bdiefi, cazul: baiat - bdiatului, timpul: scrie — scria, persoana: scriu — scrii. Aceste categorii sunt relevante i formarea propozitiilor, in sensul cd informatia grammatical a regentului este repetati, integral sau parjial. De exemplu, in acordul subiectului cu predicatul: Baiatul scrie / Baiefii scriu se rept informatia de persoand si de numar. b. Flexiunea este obligatorie, derivarea este optionala O proporitie coreeté din punct de vedere gramatical nu se poate forma, de pildi, fi acordul subiectului cu predicatul, flexiunea flind agadar necesara, €. Formele flexionare nu pot fi inlocuite prin cuvinte simple. Pentru a explica aceasta diferenfa, Haspelmath (2002: 73) oferi exemple precum Br! is bigger (Si nu big) than Argentina sau Snoopy walks (si mu walk) home, de unde observ’ c& formele flexionare nu pot fi inlocuite prin cuvinte simple, prin lexeme, Autorul observ existé excepiii, de exemplu: The dogs (sau dog) walked home, nlocuite prin cuvinte simple, cuvintele derivate pot fi d, Forma flexionara exprima acclasi concept, forma derivati exprima Un concept nol. Forma fexionar reprezintt © variajie morfologic’ a unui cuvant dat, neliit’ inregistate diferente in pla majoritatea eazurilor, sens nou, diferit de 3 = Scanned with CamScanner e. Categoriile flexionare exprima adesea un injeles abstract, categoriile derivationale au un infeles coneret. Diverse categorii flexionare, cum ar fi categoria de caz, de gen, de timp §.a. se refer la nofiuni abstracte, insi Haspelmath precizezi ci si anumite categorii derivajionale au un infeles abstract, diferenja fiind agadar contestabila. Putem observa ca si in romana categoriile derivationale pot avea inteles abstract, existnd chiar sufixe abstracte, care creeazi la randul lor substantive abstracte, cum ar fi: bun-ditate, amdig-eald. f. Din punct de vedere semantic formele flexionare sunt sistem: ‘nu sunt sistematice. Aceasti diferenta se refera la faptul ci sensul formelor flexionare este adesea previzibil in raport cu lexemul, pe cind anumite forme derivate pot avea un sens imprevizibil prin raportare la cuvantul de baz. , formele derivate & Semantismul categoriilor flexionare nu este relevant pentru injelegerea noului cuvnt, semantismul categoriilor derivaionale este relevant pentru injelegerca _ noului cuvant. in cadrul flexiunii, acordul sau cazul, de exemplu, nu sunt relevante pentru sensul formei flexionare, aceste categorii find folosite pentru a exprima relajia cuvantului cu alte cuvinte din propozitie, pe cdnd in cadrul derivarii o anumiti valoare a sufixului este relevant pentru injelegerea sensului cuvantului derivat, h. Flexiunea poate fi aplicata fara restrictii, derivarea cunoaste diverse restricti Toate lexemele, pentru a putea functiona in diverse contexte sintactice, primesc marci ale acordului, toate substantivele primesc marci de numir sau de caz, ins’ nu toate substantivele primese un anumit tip de sufixe. i. Flexiunea apare la periferia cuvantului, derivarea apare langa radacina cuvantului. Aceasti diferenta se refera la faptul ca in vorbire un cuvant derivat cu sufixe primeste intai marcile derivationale si apoi marcile flexionare. J. Flexiunea modifica foarte pufin structura cuvantului-baza, derivarea modifici mai mult structura cuvntului. Aceast diferent se referd la alternantele fonetice care apar in interiorul cuvantului- baz, mai putine in cazul flexiunii si mai multe in cazul derivarii. k, Flexiunea se poate exprima simultan, derivarea nu poate fi exprimata simultan. in cadrul flexiunii un anumit sufix lexical poate exprima mai multe categorii flexionare, Haspelmath (2002: 76) oferind un exemplu din latina, unde sufixul -arwn din insularum poate exprima atit cazul genitiv, cat si numarul plural. Putem considera c& si in Tomind avem astfel de cazuri, de pildi terminajia Ini din forma bdiatului exprima determinarea, numérul singular si cazul_ genitiv-dativ, iar terminatia -lor exprima determinarea, pluralul si cazul genitiv-dativ. intr-un cuvant derivat un anumit sufix nu poate avea doud valori concomitent, chiar dac& pot exista si excepfii, in olandezii -ster exprimand atat agentul, cét si mojiunea (Haspelmath 2002: 76). 61 Scanned with CamScanner 1 gramaticale) nu pot fi reduplicate, sufixele 1. Sufixele Mexionare (morfologice s lexicale (derivative) pot fi reduplicate. © anumiti categorie flexionara este mare: plural ma apare de dow ori intr-o forma flexionar © operatic freeventi, dar acesta este intélnita in cazul unor sufixe diminutivale, de pilda in limba aft -fjie un copil mic, mic sau in cazul unor prefixe, engl. post-post. ‘modern (Haspelmath 2002: 77), rom, strdstrdnepot (FCLR 1978: 257). 4 o singurd data. De exemplu, marca de Nici reduplicarea afixclor lexicale nu este in general, sufixcle flexionare nu schimbi clasa morfologica a cuvintelor la care sunt atasate, pe cand sufixele lexicale schimba clasa morfologic’ a cuvintelor la care sunt atasate, 1n. O diferenfi care nu este amintiti de Haspelmath ar putea fi accea ca sufixele flexionare sunt diferite din punct de vedere formal fata de sufixele lexicale, foarte tar existind coincidenta la nivelul formei — vezi supra -at si -ut. De asemenca, -d este un sufix motional, folosit pentru formarea substantivelor feminine derivate de |a masculin: impresar — impresard, pokerist — pokerist@”, precum gi desinenta a femininului adjectivelor: albastru — albastrd, inchis — inchisa (vezi si GA 1954: 42), 2.2. Diminutivele intre flexiune si derivare Diferenjele de mai sus, propuse de-a lungul timpului pentru a deosebi cele dou’ tipuri de relalii morfologice, pot fi contestate, intrucdt exist exceptii care nu se conformeazi regulilor, demonstrndu-se astfel complementaritatea dintre flexiune gi derivare. in continuare ne vom concentra asupra problemelor ridicate de diminutivare, diminutivarea fiind un procedeu derivatiy, iar sufixele diminutivale fiind sufixe lexicale sau derivative, intrucat formeaza cuvinte noi. Vom incetca s& observiim care dintre diferentele si aseméndrile enumerate rman valabile in cazul diminutivarii in limba romana, reformulirile avand un caracter aplicati gi referindu-se strict la problema diminuti 2.2.1, Diferenfe dintre flexiune si diminutivare Raportindu-ne Ja rezultatele cercetirii lui Haspelmath, am incereat si identificim diferenjele dintre flexiune gi diminutivare, diminutivarea fiind interpretati ca un procedeu parte de derivare, Nu vom relua argumentele prezentate mai sus in sprijinul fiecarei afirmati, i doar in dreptul unora vor exemplifica cu date privind diminutivarea din romana, a, Flexiunea este relevant pentru sintaxd, diminutivarea nu- este relevant pentru sintaxd, Suntem de pirere ci diminutivarea este un procedeu relevant pentru lexic, semantici ri pragmaticd, — 5 wean ~ ‘exemple vezi Leu, Violeta, 2011, ,.Nume de profesiuni noi in limba romana, Limbd si literaturd, vol 62 ‘Scanned with CamScanner b, Flexiunea este obligatoric, diminutivarea este optional ¢. Flexiunea (sufixele flexionare) creeazi forme noi ale aceluiasi_cuvant, diminutivarea (sufixele diminutivale) formeazi cuvinte noi. , Flexiunea poate fi aplicati (iri restrictii, diminutivarea cunoaste diverse restrictii. Aici putem aminti situafia sufixului -andru din limba roméind, care nu poate fi atagat decit Ir substantive masculine care denumese animate, aviind de-a face cu o restrictic semanticd. Accasti situafie se poate explica prin faptul ci sufixul, patruns in romana prin francezul andro-, ate origine greacd (aver, -dros) si inscamnai, barbat* (Marcu 2000: 58). Nu ste exclus, agadar, si fie vorba de un clement de compunere, de un sufixoid. Flexiunea este mult mi productiva, de exemplu pluralul in ~f apare la toate substantivele masculine, la fel si forma de genitiv-dativ singular ~lui, pe cdnd un anumit sufix diminutival nu poate fi atasat la toate substantivele masculine, uneori find preferat un alt sufix diminutival® sau chiar diminutivarea poate si nu aibi loc™ (vezi si infra 2.3.5.). e. Flexiunea apare la periferia cuvantului, diminutivarea apare King ridicina cuvantului. £. Sufixele flexionare ce exprimi aceeasi categorie (numir, caz) nu pot fi repetate, sufixele diminutivale pot fi repetate (vezi infra 2.6.2.2., 2.6.3.2.). g Flexiunea urmeazi dup’ diminutivare, diminutivarea nu apare dupa flexiune, un cuvant primind intai un sufix lexical (diminutival) si apoi un sufix flexionar. Exceptii pot fi diminutivele care pornesc de la forma flexionara a cuvantului, cum ar fi basmatua < basmale, cafeluja < cafele, chifielua < chifiele, curelusci < curele, margelutd < mérgele, méseluja < mdsele, perdelyd < perdele, sirmélufa < sarmale, stelua < stele §.2., diminutivul formandu-se de la forma de plural (vezi si Contras 1967: 147). Exceptia dispare acd diminutivele ar fi interpretate drept creajii de la forma de singular prin adaugarea unui sufix dezvoltat, asa cum propune DEX*-ul pentru cafelufa < cafea + -elupd, chiftelua < chiftea + -elu{a, sérmaluja < sarma + -dlufa. h, Sufixele flexionare sunt specializate in functie de pirjile de vorbire, majoritatea sufixelor diminutivale nu sunt specializate in functic de parfile de vorbire (exceptii find, de exemplu, -ifa gi -andru, care se atageazi doar substantivelor), * Observaja este ceva mai veche i este valabilt si pentru sufixele diminutivale din alte Limbi, cur ar fi italiana, Ast, Giacomo Oddo subliniaz faptul c& in italian sufixele diminutivale nu se pot ataya la substantive in orice ‘conditi, oferind citeva exemple privind uzul: , sprifache (18) gi vin > vinache (19), marcdnd atat minimizarea, cit gi aprecierea vorbitoru 7 (16) ,Cand ai aflat, tu, Citule, de virusache? Pai cand ai fost desemnat nu ea & virwsache? Acum ai aflat tu? Pai ieri a venit virusache in Romania, hop, am venit si cu? Cine-si imagina c& virusul nu ajunge in Romania, cra un maiv* (romaniatv.net); (17) ..Bai vere, trebuie si recunoastem , se joacd virusache asta cu omenirea, ceva de speriat, Ne credeam buricul universului” (hotnews.ro); (18) acum mi dreg cu o bericicd pentru ca la prinz si mai beau un sprifache, iar mine find meci o lum din nou de la capt“ (romaniansport.com); ~alal m-a deranjat... cA se didea mare caband renovata, dar doar fatada... in rest, ‘Soare, 84 tot stai, papa bun, vinache fin‘ (desprecopii.com). ( Dupa ce trece "virusache", facem 0 petrecere mare cu macaroane, faina, ulei, bulion si hartie igienica! 70 Scanned with CamScanner Extrem de produ pare si fie st i momentul combiniirii cu baze care denumese nume de profesii, atestirile find numeroase in romana actual, Creatii precum actorache, directorache, inginerache, muncitorache, ofiterache, profesorache, regizorache, soferache sunt diminutive ce au rolul de a minimiza importanja meserici sau desconsiderarea vorbitorului pentru o anumita persoana ce practic’ in mod neprofesionist o meserie: (20) .actorache Vladimir Draghia, devenit celebru dupa scrialul «Burlache», va lansa primul situ volum de versuri (national.to): 21) wdntr-o sedinta la comisia de patrimoniu vine un directorache cu 0 noti de fundamentare de trei randuri (republica.ro); (22) Am asistat la un dialog despre istorie, dintre un decan (...) si un inginerache ce tinea morfis si aiba dreptate* (adnotari.ro); (23) ,,nu ¢ an in care si nu se demoleze o locuinti si si se construiascd alta, picamiire, drujbe, flexuri, bormasini si muncitorache cu gura mare" (forum softpedia.com); (24) Dac eram mare ofiferache prin MAPN nici nu mi duccam la mascarada aia“ (forumsoftpedia.com); (25) Un profesorache de educatie fizica si sport a fost prins in timp ce bitea apropuri si ficea glume nerusinate cu fetite de treispe ani (recorder.r0); (26) »Regizorache de fel cam lache, aflandu-se la primul sau film (sursa acelasi imdb, 0 da ru cu bata in balta* (cinemarx.to); 27) ,¢ nasol si ai 130-140 gi cu 50-100 de metri si se bage un soferache d-asta si depaseasca un tir (forum.softpedia.com). Sufixul -ache pare si-si depigeasci categoria de sufix diminutival gi si fie utilizat, destul de timid, si ca sufix de agent. Un derivat din ce in ce mai folosit este atérnache, un substantiv creat de la verbul a atarna. Termenul desemneaza atat o persoana fara serviciu care st pe banii parintilor sau ai prictenilor ,O noua profesie face mare valva pe piata muneii din Timisoara. Cei care o practic sunt numifi aférndtori, dar sunt cunoscuti si dupa derivatele atérnache sau atdrnescu" (renastetea.ro), fiind agadar 0 creatie cu o puternici valoare depreciativa (28), cat si o persoana care sti undeva mai mult decat este cazul, insi trezeste vorbitorilor sentimente contradictorii, fic pozitive, fie negative (29): (28) ,,Poji sa atérni, de exemplu, de o idee, de 0 speranti, de 0 iluzie, caz in care esti un aténator cu stil, nu un atdrnache de doi lei (renasterea.to); (29) ,.Noi fi spuneam Atdrnache, Pentru ci toatd ziua «atirnay prin bar, si ciupeascd un suc, un sandvis, ceva..." (efoartebine.ro) Sufixul poate fi recunoscut gi in locujiunea familiar-argotica pe yestache, discutati de Zafiu (2001: 230), care inseamna ,,neoficial, ilegal, pe ascuns** (123urban.ro), la fel ca Jocujiunea de la care s-a format, pe yest, Considerim ci locutiunea ce confine termenul derivat este folosita pentru a exprima o usoara ingiduire din partea vorbitorului in momentul ivulgarii aspectelor negative: 30) ,.Viafa dubli a goferului Victor Ponta: O Ferrarit™ (stiri.com.to). cu Dusterul, pe sestache cu 71 Scanned with CamScanner cL soua8uy ‘Sounday ‘Soannyf ‘Sojidoo ‘sojaing ‘Svjoo}140 ‘aanueysqns yeye yuns so- no oja1eALog: qemoe [MUDWOUL UY DyISO}O} o}vALIOP osvosOLUNNU myNduU) [NFuny v-op yeuuoy v ynxyng “(67E :maps) ,PAr|s dUIBt40 ap je9 sndeadns yy 1v-s ovo aysad “S- ut ‘ueuoosd xyNs inun vosinforseadns Ysnjoxo Ye nut gp BEPISUOD [NYSIAUT] “wreIYseUL UU IH[nxYNs vasOHdxo ajise puyzNfoxd EAws UL EfuarsIxo ‘qUANNUILp orfouny axe nu ys “LISIxa |NXNS BALLS UE LI EALDSGO (6ZE :8L61) MOS0y “EAL|s } up [99 NO yuPUOS UL eSIonLOUL yUNd B-s yALIYsELE WIP [NXYNs yO YSU! puyoy{dya ‘EAE]s aUIBLO Jundis vo euuYe (pez 21961 [1061]) nUEISNsuaq ‘sn29D- UIP nu 1S snasD- WIP pujuorosd soe ‘injxyns wayeyUnE] oullsns (pes-EEs “PL61 [Z681]) napse}] “(Sos :9¢61 zarouNog ‘90S ‘S681 9YQN 7-19.49] ep LINUIJsns oUITII0) sp- rueIydeu wip 18 sep “(SpE “9161 NSed “PLL 26681 MlUeDSNg ap RinULISNS ISoJ v OUISLIO yISLODR) so- NAL|S UIp puluadoad ‘(Ey :L99Z HUEY nog TE] 1007 NUISEA ‘ZOI 28261 NosoaMU) Bdyjnus a1Bojouma ze [nxyng Sopp- £($0-) So- apXyNS ‘TTPT “nl: sgt] nopsvp_) , toroid asad voseny Bj ereop YeuINU v9IO9 ad ‘191 od enised vA as tes ee a mp ‘s00da aun & E[eyUEPIOU! PINsBI o vo ‘ALIOYS! Ul LUNUPIO} rujuad voupUTEL kA [a 4WosBou jnien Wen v-18 7yo- ‘upUto’ equIT] UJ aseoIDUINU op [MYSEP ‘o]eannuTUIp a[>xXYNs aye0 UIP so‘gm (eur [9D sOAIpe v-s NU NapseH In] erfeMYe yo axed os ayu940 ajaydusoxa WI -QourueunsSosaurgoro) ,,;souruy a1eoy 1S stout ayoomsin un a (¢¢) ‘(wtoo'tdooaudsap) tue ere ad esterquay 1 18 vdnd w 18 ny 1 yaxseULIOdNs uJ uLeADNP aU puLD yep azeVO4 Op fnnuod (vo yop ose Inu) snd ap oxen ayovjnsun un yeazduino we wequies* (rE) (cg) 1b ounisuowup ap eulgo un nes (p¢) Snjd uIp sin un purunuap jnuowo} ‘counufoaye tuudxa v najuad qsojoy 0189 [WRALIOP psuL Inpsoid v-s y[eALNNUTUNp vareO]eA BI LUBIDpIsUO: ow) nes aap umnoosd annpalpe soun vaseseye uud ‘roy ojo[dwOxo uy Yoge pares sun un nuyuad a1Sapout ap [nysop o}funisuoUNp 18 ayovpnsun uN nujuDd (epnio we vorung ““avesqaue y| op theyjoAzep apseoy tiyssnur axopaa ur pULAc Woqi un Rqeiop feur y v o1vd 1watLO Ned ap ynuI} ayonjnsun joe vO PEA Ol" (EE) spyearnuneup a4v0]eA Nd YSO}O, “aruoyforp us wenstBosuIou uoWL9} ‘oyopjnsin ynyeatsop uy 1S auede ay>O}"~ [RSYOS “(orueondope) ung 18 122d 2p aUIND WEED “(jo18) o1us~A oyaHjn)ud o}SWU woIUNS” (ZE) :(ormynd-nyN9) ,,worku d4ye} ap ayaupu)ns un dopy™ (Le) sligns op juup amwoye Nd yeIE yputey WOULD} U9 (Q9Z 1 ayvod ayavpri- [aXyNg joy ays9 yvALIOG *,,Snja}yo" pnannuy Woz) ya uy iensiTosuy ‘ayanjnins [nyeALop UL ywoy) Scanned with CamScanner eZ “(orjnuvasoytga) ,.21018 JOA as JsourY [vd9] SoupLaLUs injsaov aLINOf “fnjD v] vasoInd yinUt os HOU “EI (Cp) {(1'smaugp) ,,enop v euyut ap sosayoatus ur svop 9489 yo snd v a1va oudsap ‘x1 NpLY ad 18 woEVE B-| sMY* (Zp) ‘(Cor soydes) ,,doaf ap uezes un no equuttd 10) as ‘Svjopépus wapaid 98 a1vd ‘soying stuzed UN wd “GOT UF ‘OUTEU YO oUTUE ULL ({p) (orumjodonjauraury) ,jaqas Sosayoou9se ud jnfeuosiad aysa tnoyqnd afesye 99 vo0D* (Op) {(w109"1dosaudsop) ,," un ayv9 BULMOS NOJUI a1v9 UL dJouBOIOqUIO} "BUIB] > arored op nuysoU [N90] 1 (6¢) ap es vauipmine 18 wnun} “ed Injruojginwd vayred uIp yjuexsjo) o 1S mjnsuas v axeUATE O EZeaYoREUE Aneau wisqUvWas NO Weg O Y INJNXYNS vomseVE JEL “oNsuOLILI UN voreNUIUNP Puysueus vasooe “(¢p) Soupuauus (Zp) soiayoaus (1p) Sviopanus (Op) So1ay201089 (6) Soapiayosog umnoard wyeuuioy wuLeIUy We ION “onosse-seyIUNEY jnfequaT] UI soje tur euLIO} nv-s 2189 ¥] 9p HUDULID} vO [AJ Ul ‘OHISO}OJ OANNUIUNIp YzeDOI9 Sv- [NXYNS “eauDLDSE 9q (wiooyooqa0ny) jeauIWUIp-Ize ‘spuajsis “ny tauJop vse WED" (g¢) :uyjeredutoo ayise as-npuposeur “gorsid o ouvde oxvo ut a1jesF010 © P| nueWaLOD uN ywutzosdos sof teu op [n[dwoxs “emMysooe |Nsuos No ZUpese axjsIpeNUCD UL PUL mMjeaLixp e uYjNoseUI ap wULIEJ ‘,eios“ ‘TUPI op oxfvjos o oySouNuap azvD “zaists asazajSua mnjmupano yEeye PULL |AXYRS ‘Ko.0)5I5 NyEALLO o1S9 dtILAOUT ZIIE O “(woo'ssoidpsom-nounysnieui) , iyseapdius ‘ood ‘2ja]un no eyes ‘anreUI g-] YSEoU epeoLiad 1 moan wv ‘YforEG HUE JIN NU ES IS" (LE) s(ornovmnio) ,[2 svIy9 vounds 9] ino pdnp ‘1Seap8o/q ap vopys wieo vapeg wacom winoe yurd vo nujuad prio g* (9¢) :yeULuOJUE [MPU WJ JO]LLOUAIOA waNyjoautzop 18 vo}EyLLLUNLY pueNsuOWP oAnnURUIP ap japise ‘oneuoy 18 syed oyeidepe soy ne vo}sooe oruU! “iaddiys ansadsar ‘33019 dJowsiol|TuL vj op SHUEY oJPANNUIUYP yUNs oWesoLDNUY “EZa[BuD UIP Arsnjout “tsaJoad op duInu JUN wey Os BOP INjNxYNs v yIEMUULJaU odvoude vayLnoNdeo WrEAIDsqQO “(67 :100Z WUD] -Mollyoiors) soapy (1 10Z Nast) So.ajHap ‘Souayoug :uza{Bud UIp nes sonooLay ‘$v.107162]21 ‘Sodonuou ‘Sourzv oui ‘Sonoanf Souo2joq ‘Sosojoudsd :xeaoUNAy Wp dd1BojooUt aatjueIsqns 3oun vseye ood as 4o- InxyNg (LL-9L 2110Z NONYD ap oyenstTosuy o[dwoxa) sovozSo ‘So1oansoad ‘Sosopmazoad 'Svapjou ‘Souojadsuy ‘Souoj2aNp Svapoung :vnompoid 9189 voUL 16 (Sz :SL61 PAINGEIED “991 35/61 WUPIO] ‘HE 29161 NOSLA IZ0A) SoLoMOd>u ‘Sososofoud ‘spupjoz8 “Soapuoyounf “So.0pop “Soposyp ‘So1oMD ‘SwuoJoD ‘DINO NLS oateioId ‘aaneppoadap ofuenu euitidxo v naquod 9oigo ap “ysajoud ap aLUNU vj ap AOJoArNUNUp vasvaLD uy qexayoud ysoj v $0- nxyNg “So/PSeup Jeansofpe ymeALLOP UF IH WII [L Sopp- xojdut0D Inxyng “Spupjo8 ‘syjo3 :osvo;ounu uljnd yeu ‘oarsolpe 1s “WS Souodns ‘sososofoud Scanned with CamScanner 24.1.3. Sufixele -el, -ea,-ied; -icel, -icea, -icicd, -inel, -ucel, -urel, -usel, -usea, -usica Sufixele -c/, -ea sunt de origine latina, din -ellus, -ella (Diez. 1874: 338, Meyer-Liibke 1895: 591, Puscariu 1899: 85, Pascu 1916: 150, Rosetti 1978: 164, Vasiliu 2001: 181, ve Serban 2010: 499), apirand si in alte limbi romanice, Densusianu ({1901] 1961: 111) considera ci ~icd provine din -iccus, sufix necunoscut in latina clasica, insi care este posil fi existat in latina populara, Sufixul -icel este format in romana, dar poate fi explicat si prin latinescul -(jcellus (Vasiliu 2001: 181). Daca sufixul -el este foarte producti, formind numeroase diminutive de la substantive: borcdnel, cumnéjel, ghiozdénel, iaurjel, ordsel, paharel, scdunel, soricel $.a, adjective: batr

    You might also like