Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • CamScanner 11-16-2022 10.35

    Uploaded by

    Carina Solomon
    21 views12 pages

    Original Title

    CamScanner 11-16-2022 10.35 (1)

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    21 views12 pages

    CamScanner 11-16-2022 10.35

    Uploaded by

    Carina Solomon

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 12
    wero ae Prof. dr. PETRU ZUGUN / 294788 LEXICOLOGIA LIMBIT ROMANE TMU ec @) ‘Scanned with CamScanner Formarea cuvintelor in limba romana in continuare, vor fi detaliate formarea cuvintelor roménesti si, la capitolul despre clasificarea unititilor lexicale dup’ factorul timp, imprumutul lexical din perioada modema (Neologismele), cele dows componente lexicale etimologice fundamentale si definitorii pentru evolufia limbii romane (celelalte grupe lexicale etimologice apar, in studii despre istoria ei). Formarea de cuvinte prin derivare La detivare trebuie si vorbim despre afixe si despre baza de derivare. Afixele sint unititile lexicale formative neindependente numite sufix, prefix, sufixoid si prefixoid care formeaz% derivate, prin incadrarea lor selectiva intr-un model derivativ, impreund cu baza de derivare. Clasificarile afixelor. Existi mai multe clasificari ale afixelor, dupa criterii Variate. Dupi pozitia lor fati de baza de derivare: uncle sint sufixe sau sufixoide si altele sint prefixe sau prefixoide; sufixele si sufi-xoidele sint enclitice, iar prefixele si prefixoidele sint proclitice. Dupa gradul de transparenta a semnificatiei: unele sint sufixe sau prefixe, iar altele sint sufixoide sau prefixoide (vezi mai sus). Dupa criterii fonetice: unele sint formate dintr-un sunet, iar altele din mai multe sunete; unele (majoritatea) sint alcdtuite numai dintr-o silaba, altele din dow’ sau (foarte rar) din trei silabe, iar altele sint asilabice, unele sint accentuate, iar altele sint neaccentuate (exemplificarea reiese din alte clasificati, infra). Dupi criterii morfologice: unele formeazii (cele mai multe prefixe si prefixoide) derivate apartinind aceleiasi parti de vorbire in care se incadreazi si cuvintele originare, cum sint sufixele diminutivale si augmentative -as si -oi din derivatele substantivale bdiefas, bdiefoi > substantivul bdiat; altele ins schimba incadrarea morfologica a cuvintului de baz, cum este prefixul in-, care formeazi verbe de la substantive i adjective: intdri < in- + -tare, imboboci < im- + -boboc s.a., sau sufixtl) -u- care formeaza verbe de la substantive: gldsui < glas, planui < plan. ‘Scanned with CamScanner Dupa selectarea/ neselectarea unei anume piri de vorbire sau a unei anume forme flexionare unele sufixe sint selectoare, fiindcd pretind, obisnuit, o anume forma flexionar’, iar altele sint neselectoare, neavind pretentia ca baza de derivare si fie 0 anumiti forma flexionari. Fac parte, intre afixele din prima categorie, sufixul -tor care formeazi, obisnuit, nume de agent de la verbe si sufixul de agent -ar care pretinde baz’ de derivare substantivali, cum aratd, pe de o parte, exemple precum alergator < alerga, cititor < citi, scriitor < serie etc, iar, pe de alta parte, blanar < bland, cizmar < cizmé, arhivar < arhiva, bibliotecar < biblioteca etc. (insa edlator s-a format de la substantivul cale, iar lcrimar de la verbul lécrima, cazuti foarte rare); in plus, sufixul -for formeazii, obisnuit, substantive si adjective de la forma de infinitiv a verbelor (strigdtor < (a) striga si exemplele de mai sus), pe cind sufixt ul - urd pretinde, obignuit, ca baz de derivare, forma de participiu: strigdturd < strigit, sirinsurdt < strins, fripturd rom. frasin; pomet < pometum, derivat de la poma > rom. poama , fructe" $85 -urd < -ura prin arsurd < arsura, derivat de la participiul arsus > rom. ars al verbului ardo -ére; erdipatura < crepatura, derivat de la parti iul crepatus > rom. crapat al verbului crepo, -are > rom. crdpa; -os < -osus, prin cdrnos < carnosus, derivat de la substantivul carnem > rom. carne, friguros < frigorosus, derivat de la Srigora > rom. friguri, muntos < montosus, derivat de la monte > rom. munte $.a.5 prefixe precum: in- < in-, prin inghefa < inglaciare, derivat de la glacia > rom. gheaja, inflori < *inflorire, derivat de la flore > rom. floare 5.a.; des- < dis-, prin 7 ‘Scanned with CamScanner desface < disfacere, derivat de la facere > rom. face, descuia < discuneare, derivat de Ta cuneu > rom, cui, de la care s-a format i incuneare > rom. incuia. b) Sint de origine slavi sufixe precum: ~ie < sl. -ia, prin derivate precum laicomie < sh. lakomija, format de la sl. lakomu > rom. lacom, veselie < sl. veselija, format de it ulterior prin imprumuturi din neogreaci, Ia sl. vesel > rom, vese! §.a. (sufix int din italiana gi din alte limbi); -enie < sl. -enie, prin spasenie < sl, spasenija, derivat de la sl. supasiti > rom. spagi, jelenie < sl. jaleanija, derivat de la jali > rom. jale $.a.; sufixul -u(i) <-uwit (inf, -ovati), pentru care vezi exemple mai sus; prefixe precum ne- < sl, ne» prin nevoie < sl. nevolja, derivat de la volja > rom. voie, netrebnic < sl. netrebinu, derivat de la trebinu > rom. trebnic §.a. 6) Sint de origine maghiard sufixe precum: -es < “es, prin chipes < magh. képes, derivat de la kép > rom. chip, vames < magh. vamos, derivat de la vam > rom. vam; -sag <-seg, prin derivate ca mestesug < magh. mesterség, derivat de la mester > rom. ester, viclesug < magh. vitlenség, derivat de la vitlen > rom. viclean. 4) Este de origine turc’ sufixul -giv <-ci, prin papugiu < te. papuci, imprumutat ‘impreunii cu papuc < te. papuc §.a. ¢) Sint sufixe de origini multiple (fr, it, lat, deci internationale) -ism, -ist (vezi mai sus); -al din local, partial, spiritual etc.; -bil (cu 0 component acustica romaneasc’, -i-) in demonstrabil, auzibil, platibil s.a.; -iz(a) din impermeabiliza, spiritualiza, americaniza, ordgeniza §.2.; prefixe precum in- din inactiv, inutil s.a, Sufixoidele si prefixoidele sint, de asemenea, imprumutate din limbi modeme, prin cuvinte analizabile in aceste unitafi si cuvintul de baz, imprumutat si acesta (si se vada exemple mai jos, la clasificarea semantic a afixelor); in limbile modeme, sufixoidele si prefixoidele provin, in majoritate, din greaca veche gi din latina savanta. Dupa productivitate, afixele sint productive, putin productive, neproductive (indiferent de originea lor, cu exceptia prefixoidelor si sufixoidelor, care nu apar in categoria celor neproductive). Sint productive afixele care, in studiul actual al limbii romane, formeazi, obisnuit, derivate de la neologisme, deci de la cuvinte imprumutate in ultimele doud secole. Continua si fie productive, intre afixele traditionale, cele mai multe sufixe diminutivale, de agent, colective (vezi exemple si clasificarea semantica de mai jos), insi, de exemplu, sufixul -ciune < lat. pop. -tione(m) (in inchindciune, plecdciune, ingropdciune), sufixul -mint < lat. pop. -mentu(m) (in legdmint, rugdmint §.a.) nu mai sint productive, pe cind sufixul -giu < tc. -ci este productiv: camionagiu < camion < fr. camion, lustragiu < lustru (< fr. lustre, it. lustro), duelgiu < duel (fe ty ‘Scanned with CamScanner duel, lat. duclium) sa, Foarte productiv este prefixul ne- < sl. ne-: neatent < atent (lat. lit. atentus), neconsolat < consolat (fr. consolé), necontestat < contestat (fr. contesté), nedefinit < definit (ft. défini), nedemn < demn (lat. lit, reimbarbata, reimpaduri, renaste etc. ignus) gi, de asemenea, prefixul re-, in Prefixoidele si sufixoidele caracterizeazii, in gradul cel mai inalt, limba romana modem, in raport cu limba veche (in care apar extrem de putine), gi o incadre: impreuna cu sufixele gi prefixele neologice, precum gi, desigur, cu neologismele gi cu frazeologismele internationale, in categoria limbilor modemizate, in pas cu evolutia stiintei, culturii si civilizatiei actuale. ‘Cea mai importanta clasificare a afixelor, din punctul de vedere al vorbitorului, este clasificarea lor semanticd, dupa categoriile de sens, deci dupa sinonimiile afixale (imperfecte, dar cu atit mai utile, ca orice sinonimie reali si necesara). Aici, din motive de spatiu, numai schitim aceasta clasificare, pentru detalii trimitind la bibliografia capitolului. La sufixe si sufixoide, putem identifica urmatoarele grupe semantice principale: 1. Sufixe diminutivale, Sint sufixele care formeazi diminutive, cuvinte care exprima, in comparatie cu termenul originar, ideea generala de ,(mai) mi cele mai multe diminutive sint substantive si adjective care arati cX un obiect (sau o insusire) este mai mic decit este obisnuit, pare astfel sau aga il (0) considera vorbitorul; de asemenea, adesea diminutivele sint si cuvinte mingtietoare, sensul cuvintelor de baz permitind, in acest caz, exprimarea afectiunii, a simpatiei, a compasiunii etc, Dominata de sentiment, poezia lirici, cea folcloricd si erotic’, indeosebi, utilizeaz freevent diminutivele, ins poezia cult, mai ales acea contemporani, le selecteazi extrem de riguros, de cind marele critic literar Titu Maiorescu a condamnat, la 1867, folosirea lor abuziva — nu cu valorile lor semantice proprii, ei, mai ales, pentru objinerea facila a imei bazate pe diminutive formate cu acelasi sufix (accentuat) de la cuvinte care, altfel, nu rimeazi, precum cinticel, scurticel, sufletel, in comparatie cu cintec, scurt, suflet, in poezia populara autentic’ diminutivele apar rar si cu valorile lor semantice si stilistice consacrate, intre exemple putind fi gi urmatorul cintec de leagin (preluat din Flori alese din poezia po-pulard. Antologia poeziei lirice, 1960, p. 59-60), in care, in. 35 versuri, apar numai opt diminutive, dintre care doud in adresarea citre copilul mic (citim numai 15 versuri): ,Doina din ce s-o faicut?/ Dintr-o guri de mic prune:/ L-o 19) ‘Scanned with CamScanner Fas Hisat_maica dormind L-o aflat doina zicind./ Culcd-te, puiuf micuz/ Scoali-te mirisorut (...) Dormi puicuyule, te-alin’,/ Maica-i dusi Ja farin’ (...) Nu ti teme tu de zmei/ I-a goni maica pe ei Nici de zmei, nici de moroi/ Maica nu-i las la noi/ Nu {i teme de moroaic,/ Cirtifoi si cirtifoaie,/ Ca le dai maica bataie.“* : Afectiunea, in primul rind, scurtimea cuvintelor de baz, in al doilea tind, explicg Preluarea din limba latina populara in limba romani — ca si in alte limbi romanice ~ a Unor diminutive, in locul termenilor nederivati desemnind organe si parti ale corpului, in situafii precum lat. auricula (< auris ,ureche"* + -icula) ,urechiusa‘* > rom. ureche, fr. oreille, it. orecchio, sp. oreja $.a.; lat. genuculu(m) (< genu- + -uculum) 2 s.genunchisor" > rom. genunchi, fr. genou, it. ginocchio, sp. hinojo 5.a.; lat. petiolos (< es pedis- + -iolus) ,piciorus* > rom. picior §.a. inclinajia deosebiti a vorbitorilor de limb& romani pentru diminutivare se manifesti pregnant prin: a) utilizarea a deosebit de multe sufixe diminutivale ferite);-b) derivare diminutivald multipl; ¢) dubla diminutivare; d) marea frecventa a formatiilor Cbignuit, cu preferint& pentru uncle sau pentru altele in arii lingvistice lexicale de acest tip, in contexte variate si cu valori multiple, 2) Astfel, din cele 14 sufixe diminutivale (peste 20, cu variantele lor fonetice) ‘demtficate pind acum, mai freevent utilzate sint: el in baiefel,cintecel cocosel 5.2.5 way in bapa eoplas; -4(@) in bana, slabut, prostup, micuy, dragut, méticusa; -us(@) ‘ id in feripa, badipa gi -uliga in 5 -uler in omules, nodules, chefutey, in lemmus, greierus, inelus, piepinus, edjelusé, Sranzuliga, vorbulit Jigarica, pisdricd, vifica; “ :a) in frafior, inimioa t ‘ior(ioard) in fr “infin emusor, micusor; -isoard in domnisoard, vitisoard si -igor in domnigor, ~ie(@) in bunic, tatic, pupic, drégulica si -icea in floricea; “we(A) In ndsue, griisuc, tatue, maim wulicé in mosulicd, mamulica, crdisor, dezisor; -ea in vergea, poezea $.a. Multimea sufixelor diminutivale se datoreste originii lor diverse (mostenite din atina si imprumutate din mai multe limbi), iar Combinafiile variate intre cuvinte de baza si sufixe prin productivitatea, variabila temporar, a fiecdrui sufix. Preferinta Tegionald pentru un sufix sau altul este dovedit in gradul cel mai inalt, de derivatele Formate cu sufixe diferite de Ia aceeasi baz de derivare, precum in mierlucd, mierlita, 77 lerlised $.a., formate de la mierla, dar utilizate fiecare in alta arie lingvistica. ) Derivarea diminutivalé multipla inseamna formarea de la acelasi cuvint a mai Pulte diminutive, la exemplul anterior adaugindu-se altele, precum micuf, micusor, euler, micsorel, mititiuc, mitufel $.a. de la mic; cutdricd, cutaritd $.a. de la 20 ‘Scanned with CamSeanner pronumele cwrare Aproape ficedinii prenume simply ii corespund un diminutiv sau mai multe Petrigor, Petri (a) de la Petra; Ionel, Ionica, lonut de a Ton; Mihaija de ta Mihai; Maricica, Mariura si Marita de la Maria; Elenyja, Elenuca, Elenica, Elenita de ta Tena §.a, ©) Dubla diminutivare apare obisnuit la nume de rudenie natural precum mamicutd < mémicd (< mama + -icd) + -updi taticuja < tatic (< tat + -ic) + -ud; bunicuté < bunicd (< bund + -icd) + -wfd s.a, Alte exemple: miorija < mioara (< mia + -ioara) + marisoruy < marigor (< mare + -isor) + -uf; draguel < dragut (< drag + -up) + -el; forestruica

    You might also like