Mijloace pentru măsurarea unghiurilor

Măsurarea unghiurilor se poate face prin trei metode:

- cu măsuri terminale (cale unghiulare, echere, şabloane,calibre)
- prin metoda goniometrică, unde unghiul este determinat direct în grade, minute şi secunde, utilizând raportoare, cap divizor,
microscop universal;
- prin metoda trigonometrică, măsura unghiurilor rezultă din calcul, folosind funcţiile trigonometrice.

■ Măsuri terminale pentru unghiuri

1. Calele unghiulare (Fig.3.29) sunt măsuri etalon pentru unghiuri; ele se prezintă sub formă de plăci prismatice şi se construiesc
din oţel tratat, cu coeficient de dilatare mic pentru temperaturi cuprinse între 10- 50°C.
Duritatea minimă a suprafeţelor de măsurare este de 62 HRC, iar muchiile au raza sub 0,5 mm, cu rugozi tate de 0,012 mm - pentru
suprafeţele de măsurare şi
0, 8 - pentru celelalte suprafeţe. Calele unghiulare sunt lipsite de magnetism, zgârieturi, bavuri.
Din punctul de vedere al numărului de unghiuri şi formei bazei prismei, calele unghiulare pot fi:

- cale prismă trapezoidală (Fig. 3.29.a), care au un singur unghi de lucru, cu măsura cuprinsă între 1-9°;
- cale prismă triunghiulară (Fig. 3.29.b), care au măsura unghiului de lucru cuprinsă între 10°-90°;
- cale prismă patrulateră (Fig. 3.29.c), care au patru unghiuri de lucru;
- cale prismă poligonală (Fig. 3.29.d), care au mai multe unghiuri de lucru.
Suprafeţele de lucru ale calelor (cele care delimitează unghiurile) sunt şlefuite, pentru a se putea alcătui blocuri de cale necesare
măsurării diverselor unghiuri. Pentru prinderea calelor în blocuri, acestea sunt prevăzute cu găuri pentru ştifturi conice sau cu găuri pentru
şuruburi.
Calele unghiulare se fabrică şi se livrează sub formă de seturi, la care diferenţa unghiului activ dintre diferite cale este de 10 0, 10, 1',
10''.
Pentru controlul unor unghiuri mai des întâlnite, se folosesc seturi care au în componenţa lor cale la care unghiurile de lucru sunt de:
15°, 30°, 45°, 55°, 65°.
Controlul cu ajutorul calelor unghiulare se face prin metoda fantei de lumină, la care erorile de măsurare sunt cuprinse între 15' şi 30°.
Pe de altă parte, din cauza faptului că aprecierea gradului de coincidenţă a calelor şi unghiurilor se
face vizual, în acest control intervin adesea erori subiective,
variabile în funcţie de experienţa operatorului.
2. Şabloanele (Fig.3.30) sunt utilizate pentru măsurarea
unghiului de ascuţire a sculelor aşchietoare. Precizia verificărilor
efectuate cu aceste mijloace este scăzută.
 3. Echerele sunt mijloace de măsurare cu valoare fixă, utilizate pentru verificări şi trasări de unghiuri.
Valoarea unghiurilor active este, de regulă, de 90°, dar se mai construiesc şi echere pentru unghiuri de 30 0, 450,600 şi 1200.
În figura 3.31. sunt prezentate principalele forme constructive ale echerelor cel mai des utilizate.

a - echer simplu; b - echer cu talp ă; c - echer profilat; d - echer pentru suprafe ţ e; e - echer lamă

Verificarea echerelor se poate face prin următoa-

a) Raportorul universal (Fig. 3.32) are domeniul de măsurare cuprins între 0 şi 360°, o precizie de citire de 5' (24 de diviziuni,
câte 12 de o parte şi de alta a reperului zero).

Fig. 3.32. Raportor universal

b) Raportorul optic tip Zeiss (Fig. 3.33, a) are un domeniu de măsurare cuprins între 0° şi 360°, cu o precizie de citire de 5".
Raportorul se compune din corpul 1, care este format din două părţi: una fixă, care face corp comun cu rigla 2 şi una mobilă, care se roteşte
în jurul unui ax, de care se fixează rigla mobilă 4, cu ajutorul şurubului 3. În interiorul părţii fixe a corpului 1, este montată o placă circulară de
sticlă, pe care este trasată o scară de la 0 la 360°, numerotată din 90° în 90°.
Discul mobil şi rigla 4 pot fi fixate în poziţie de măsurare cu ajutorul pârghiei 6. Pe partea posterioară a părţii mobile, în dreptul lupei, se
află un orificiu prevăzut cu un filtru verde din sticlă. Prin acest orificiu, se luminează prin transparenţă scara gradată şi lupa, cu ajutorul unei
surse luminoase. Citirea unghiului
dintre rigle se face vizând prin lupă (imaginea scării gradate se suprapune peste imaginea vernierului)-Fig 3.33, b.

2. Nivelele cu bule de aer se folosesc pentru determinarea abaterilor de la poziţiile orizontală sau verticală ale suprafeţelor
plane. Din punct de vedere constructiv, ele se prezintă în două variante:
 a) nivela cu cadran (Fig. 3.34), prevăzută cu un tub de
sticlă umplut cu eter etilic, în interiorul căruia rămâne o bulă de aer
care se deplasează de-a lungul unui cadran; valoarea diviziunii
poate varia de la 4" la l', iar distanţa dintre repere este de 2 mm;
b) nivela cu microscop, utilizată atunci când cele două
suprafeţe ale piesei sunt separate.
Determinarea măsurii unghiulare se face relativ la o suprafaţă
de referinţă, faţă de care se efectuează măsurarea.

Fig. 3.34. Nivelă cu bulă de aer

■ Aparate trigonometrice
Utilizarea aparatelor trigonometrice se bazează pe măsurarea
directă a unor dimensiuni, apoi pe calcularea măsurii unghiului
aplicând formule trigonometrice. Aparatele trigonometrice sunt:
- rigla de sinus;
rigla de tangentă.Măsurarea unghiurilor cu ajutorul
riglei de sinus (Fig.3.35) se bazează pe poziţionarea corectă a
piesei şi calcularea unghiului, în funcţie de înălţimile H şi h ale celor
două cale.
Cunoscând lungimea L a riglei de sinus, putem calcula:

sinα=( H−h)/ L
unde valoarea unghiului a se obţine din tabele trigonometrice.
De regulă, lungimea L are valoarea 100 mm sau multiplu de l00 mm.

c d

Fig. 3.35. Rigla de sinus

a) - principiul de măsurare al riglei de
sinus; 1 - rigla de sinus; 2 - piesa de controlat;
3 - ceas comparator; 4 - suport. b) -
măsurarea cu ajutorul riglei de sinus: c) - rigla
de sinus; d) - montaj de măsurare;
1. Rigla de tangentă se foloseşte conform unui principiu
de măsurare asemănător cu al riglei de sinus, cu deosebirea că, în
calcul, nu se foloseşte lungimea riglei, ci distanţa dintre calibre.
Schema de principiu pentru măsurarea unghiurilor folosind rigla
tangentă este prezentată în figura 3.36.

Relaţia de calcul este:

tgα=(H−h)/ L

unde L = l + l1