Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Moldovei

Departamentul “Inginerie Civilă și Geodezie”

Lucrări de laborator
La disciplina metrologia în construcții

A executat st. din gr. CIC 1901

Belanov Vasile

A verificat conf.
Sârbu Teodor

Chișinău 2022
 Cuprins

Lucrare de laborator Nr.1............................................................................... pag. 2;

Lucrare de laborator Nr.2............................................................................... pag. 11;
Lucrare de laborator Nr.3............................................................................... pag. 17;
Lucrare de laborator Nr.4............................................................................... pag. 21;

1
 Lucrare de laborator Nr.1
„Etalonarea tensometrilor electrice de rezistență”

Scopul lucrării: determinarea prețului unei diviziuni al cadranului aparatului

tensometric SIMT-3 (sistema de informare și măsurări tensometrice
СИИТ-3) la conlucrarea cu tensometrii electrici de rezistență,
obținerea deprinderilor practice de lucru cu aparatele electrice de
măsurări și a deprinderilor de prelucrare a informației experimentale,
studierea schemei constructive a instalației de tarificare.

Fig. 1 Schema instalației de calibrare;

Legenda:
1 – Grinda;
2 – Reazem fix;
3 – Reazem mobil;
4 – Dispozitiv de încărcare;
5 – Indicator cu tij;
6 – Traductor electric de rezistență;

Etalonarea tensometrilor electrice – se efectuează la instalaţia de calibrare (fig. 1). Elementul de

bază a instalaţiei constituie o grindă de încovoiere pură. Ea este montată pe două reazeme, este
solicitată la încovoiere cu ajutorul unei pârghii cu filet prin intermediul unei traverse, care transmite
efortul consolelor grinzii respective.

Pe grinda de încovoiere simplă sânt încleiaţi tensometrii electrici activi – Ra (în număr de 16
bucăţi), care sunt conectaţi la aparatul SIMT-3 după schema unei pătrimi a punţii exterioare electrice
de măsurare (v. schema de pe stand) ce conlucrează cu tensorezistori de compensare Rc.

Rc – este încleiat pe o plată metalică (v. standul) ce se află în aceleaşi condiţii termoclimatice cu
tensorezistori activi.
În lucrare preţul unei diviziuni a aparatelor este exprimată în (unităţi relative de deformaţii)-
U.R.D.(1 U . R . D=1 ∙10−6).

Aparatul SIMT-3 (СИИТ-3) conform etalonării uzinei producătoare la folosirea

tensorezistoarelor cu sensibilitatea ks=2.0 au preţul unei diviziuni la conectare după:
1
a) schema punte – 4 U.R.D.
4

2
 1
b) schema punte – 2 U.R.D.
2
c) schema punţii depline – 1 U.R.D.

3
 Săgeata de încovoiere Datele măsurărilor efectuate asupra tensometrelor electrice de rezistență conform SIMT-3
Nr. de T Nr −1 T Nr −3 T Nr −5 T Nr −7
(unități)
ord.
C ∆C C ∆C C ∆C C ∆C C ∆C
1 5 +633 24 +974 24 -109 24 +68 24
2 25 +657 24 +998 23 -133 24 +44 24
3 45 +681 22 +1021 23 -157 23 +20 24
4 65 +703 26 +1044 25 -180 26 -4 25
5 85 +729 24 +1069 24 -206 23 -29 24
6 105 +753 22 +1093 22 -229 22 -53 21
7 125 +775 25 +1115 24 -251 26 -74 25
8 145 +800 22 +1139 22 -277 21 -99 22
9 165 +822 27 +1161 26 -298 28 -121 26
10 185 +849 20 +1187 21 -326 19 -147 21
11 205 +869 27 +1208 25 -345 28 -168 26
12 225 +896 19 +1233 20 -373 19 -194 18
13 245 20 +915 20 +1253 20 -392 19 -212 18
14 225 +895 25 +1233 25 -373 26 -194 24
15 205 +870 22 +1208 23 -347 22 -170 23
16 185 +848 26 +1185 24 -325 25 -147 24
17 165 +822 23 +1161 23 -300 24 -123 24
18 145 +799 25 +1138 24 -276 25 -99 24
19 125 +774 23 +1114 24 -251 24 -75 24
20 105 +751 26 +1090 25 -227 25 -51 24
21 85 +725 23 +1065 23 -202 23 -27 23
22 65 +702 25 +1042 25 -179 24 -4 25
23 45 +677 22 +1017 22 -155 22 +21 23
24 25 +655 23 +995 21 -133 23 +44 22
25 5 +632 +974 -110 +66

4
C – datele tensorezistoarelor;
∆ C – diferențele datelor;
∆ C=C 1−C 2;

Prelucrarea datelor

Tensorezistorul Nr.1

Se apreciază media aritmetică a mărimii x i și media pătratică a devierii Sdupă relațiile:

n
1 1
x= ∙ ∑ X i = ∙ 565=23,54 ;
n i=1 24

√(∑ ( )
n
2
S= x i−x ) / ( n−1 ) =2,14 ;
i=1

Unde:
x i – mărimile experimentale;
n – numărul de observații;

Se alege din tabel valorile maximale și minimale a mărimilor experimentale ( x min , x max ) .
x min =19 ; x max =27.

Se dă o apreciere a distribuirii mărimilor după relațiile:

x max−x 27−23,54
γ 1= = =1,617 ;
S 2,14

x−x min 23,54−19

γ 2= = =2,12 ;
S 2,14

Distribuirea γ se compară cu valoarea admisibilă γ α , care depinde de intervalul de fiabilitate α (în

genere α =0,95 ) și numărul de măsurări n, și se află din tabelul următor.

γ a pentru α e egal γ α pentru α e egal

n n
0,9 0,95 0,975 0,99 0,9 0,95 0,975 0,99
3 1,406 1,412 1,414 1,414 15 2,326 2,493 2,638 2,808
5 1,731 1,869 1,917 1,955 20 2,426 2,600 2,754 2,932
10 2,146 2,294 2,414 2,54 25 2,537 2,717 2,88 3,071

Pentru determinarea γ α pentru valorile intermediare a lui n se permite interpolarea liniară.

γ α =2,717 pentru α =0,95 , n=25.

γ ≤ γ a =¿ 1,617<2,717
2,12<2,717 .

Prețul unității a aparatului m p .u . împreună cu erorile măsurării se determină din relația:

5
 ε
m p .u . = ;
x ± ( ∆+ ∆˙ )

Unde:
x – media aritmetică a șirului;
∆=1,5 un . - componența erorii probabile a măsurărilor;
∆˙ - componența erorii sistematice a măsurării.

Componența erorii sistematice se află după formula:

∆=
[ Ni ( )] [
25 (
˙ 0,1+ 0,03∙ N −1 = 0,1+ 0,03 ∙ 25 −1 =0,1 %=0,001;
)]
Unde:
N=25 – limita maximă de măsurări a sistemei;
N i=25 – mărimea actuală a măsurării curente.

4∙h
ε= 2
∙f;
l

Unde:
h, l – dimensiunile aparatului;
f – mărimea săgeții de încovoiere;

4 ∙ 5,3 −5
ε= 2
∙ 0,2=0,000041666=4,16 ∙ 10 ;
319

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,66 ∙ 10 ( min ) ;
23,54+ ( 1,5+0,001 ) 25,041

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,89∙ 10 ( max ) ;
23,54− (1,5+ 0,001 ) 22,039

1,66+1,89
m p .u . = =1,775 ∙10−6 ( mediu ) ;
2

6
Tensorezistorul Nr.3

Se apreciază media aritmetică a mărimii x i și media pătratică a devierii Sdupă relațiile:

n
1 1
x= ∙ ∑ X i = ∙ 558=23,25 ;
n i=1 24

√(∑ ( )
n
2
S= x i−x ) / ( n−1 ) =1,614 ;
i=1

Unde:
x i – mărimile experimentale;
n – numărul de observații;

Se alege din tabel valorile maximale și minimale a mărimilor experimentale ( x min , x max ) .
x min =20 ; xmax =26.

Se dă o apreciere a distribuirii mărimilor după relațiile:

x max−x 26−23,25
γ 1= = =1,704 ;
S 1,614

x−x min 23,25−20

γ 2= = =2,014 ;
S 1,614

γ α =2,717 pentru α =0,95 , n=25.

γ ≤ γ a =¿ 1,704<2,717
2,014< 2,717.

Prețul unității a aparatului m p .u . împreună cu erorile măsurării se determină din relația:

ε
m p .u . = ;
x ± ( ∆+ ∆˙ )

Unde:
x – media aritmetică a șirului;
∆=1,5 un . - componența erorii probabile a măsurărilor;
∆˙ - componența erorii sistematice a măsurării.

Componența erorii sistematice se află după formula:

∆=
[ Ni ( 25 )] [ ( )]
˙ 0,1+ 0,03∙ N −1 = 0,1+ 0,03 ∙ 25 −1 =0,1 %=0,001;

Unde:
N=25 – limita maximă de măsurări a sistemei;
N i=25 – mărimea actuală a măsurării curente.

7
 4∙h
ε= 2
∙f;
l

Unde:
h, l – dimensiunile aparatului;
f – mărimea săgeții de încovoiere;

4 ∙ 5,3
ε= 2
∙ 0,2=0,000041666=4,16 ∙ 10−5 ;
319
−5
4,16 ∙ 10 0,0000416 −6
m p .u . = = =1,68∙ 10 ( min ) ;
23,25+ ( 1,5+0,001 ) 24,751

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,91 ∙10 ( max ) ;
23,25−( 1,5+0,001 ) 21,749

1,68+1,91 −6
m p .u . = =1,795∙ 10 ( mediu ) ;
2

Tensorezistorul Nr.5

Se apreciază media aritmetică a mărimii x i și media pătratică a devierii Sdupă relațiile:

n
1 1
x= ∙ ∑ X i = ∙ 565=23,54 ;
n i=1 24

√( )
n
S= ∑ ( x i−x )2 / ( n−1 ) =2,432;
i=1

Unde:
x i – mărimile experimentale;
n – numărul de observații;

Se alege din tabel valorile maximale și minimale a mărimilor experimentale ( x min , x max ) .
x min =19 ; x max =28.

Se dă o apreciere a distribuirii mărimilor după relațiile:

x max−x 28−23,54
γ 1= = =1,834 ;
S 2,432

x−x min 23,54−19

γ 2= = =1,867 ;
S 2,432
γ α =2,717 pentru α =0,95 , n=25.
γ ≤ γ a =¿ 1,834<2,717
1,867<2,717 .

Prețul unității a aparatului m p .u . împreună cu erorile măsurării se determină din relația:

8
 ε
m p .u . = ;
x ± ( ∆+ ∆˙ )

Unde:
x – media aritmetică a șirului;
∆=1,5 un . - componența erorii probabile a măsurărilor;
∆˙ - componența erorii sistematice a măsurării.

Componența erorii sistematice se află după formula:

∆=
[ Ni ( )] [
25 (
˙ 0,1+ 0,03∙ N −1 = 0,1+ 0,03 ∙ 25 −1 =0,1 %=0,001;
)]
Unde:
N=25 – limita maximă de măsurări a sistemei;
N i=25 – mărimea actuală a măsurării curente.

4∙h
ε= 2
∙f;
l

Unde:
h, l – dimensiunile aparatului;
f – mărimea săgeții de încovoiere;

4 ∙ 5,3 −5
ε= 2
∙ 0,2=0,000041666=4,16 ∙ 10 ;
319

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,66 ∙ 10 ( min ) ;
23,54+ ( 1,5+0,001 ) 25,041

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,89∙ 10 ( max ) ;
23,54− (1,5+ 0,001 ) 22,039

1,66+1,89
m p .u . = =1,775 ∙10−6 ( mediu ) ;
2

9
Tensorezistorul Nr.7

Se apreciază media aritmetică a mărimii x i și media pătratică a devierii Sdupă relațiile:

n
1 1
x= ∙ ∑ X i = ∙ 558=23,25 ;
n i=1 24

√(∑ ( )
n
S= x i−x )2 / ( n−1 ) =2,026 ;
i=1

Unde:
x i – mărimile experimentale;
n – numărul de observații;

Se alege din tabel valorile maximale și minimale a mărimilor experimentale ( x min , x max ) .
x min =18 ; x max =26.

Se dă o apreciere a distribuirii mărimilor după relațiile:

x max−x 26−23,25
γ 1= = =1,357 ;
S 2,026

x−x min 23,25−18

γ 2= = =2,591;
S 2,026

γ α =2,717 pentru α =0,95 , n=25.

γ ≤ γ a =¿ 1,357<2,717
2,591<2,717 .

Prețul unității a aparatului m p .u . împreună cu erorile măsurării se determină din relația:

ε
m p .u . = ;
x ± ( ∆+ ∆˙ )

Unde:
x – media aritmetică a șirului;
∆=1,5 un . - componența erorii probabile a măsurărilor;
∆˙ - componența erorii sistematice a măsurării.

Componența erorii sistematice se află după formula:

∆=
[ Ni ( )] [
25 (
˙ 0,1+ 0,03∙ N −1 = 0,1+ 0,03 ∙ 25 −1 =0,1 %=0,001;
)]
Unde:
N=25 – limita maximă de măsurări a sistemei;
N i=25 – mărimea actuală a măsurării curente.

10
 4∙h
ε= 2
∙f;
l

Unde:
h, l – dimensiunile aparatului;
f – mărimea săgeții de încovoiere;

4 ∙ 5,3
ε= 2
∙ 0,2=0,000041666=4,16 ∙ 10−5 ;
319
−5
4,16 ∙ 10 0,0000416 −6
m p .u . = = =1,68∙ 10 ( min ) ;
23,25+ ( 1,5+0,001 ) 24,751

4,16 ∙ 10−5 0,0000416 −6

m p .u . = = =1,91 ∙10 ( max ) ;
23,25−( 1,5+0,001 ) 21,749

1,68+1,91 −6
m p .u . = =1,795∙ 10 ( mediu ) ;
2

Concluzie: În urma efectuării laboratorului nr.1 am înțeles ce reprezintă, și cum funcționează

aparatul tensometric SIMT-3, cum se află erorile aparatului dat, și prețul unității a aparatului.

11
 Lucrare de laborator Nr. 2
Încercarea statică a grinzii metalice la încovoiere
Scopul lucrării: acumularea cunoştinţelor în încercarea prin solicitare statică a elementelor de
construcţie, acapararea deprinderilor în analiza datelor experimentale şi lucrărilor de
calcul-grafice, însuşirea practică a metodelor de lucru cu aparate de măsurat
automatizate de tipul SIMT-3, traducătoare rezistive electrice şi tensometrelor
mecanice.

Fig. 2 Schema instalației de calibrare

Legenda:
1 - Grinda;
2 - Reazem fix;
3 - Reazem mobil;
4 - Dispozitiv de încărcare;
5 - Indicator cu tij;
6 - Traductor electric de rezistență;

Legile de bază
Procesul de măsurări a deformaţiilor în încercarea propriu-zisă, prezintă un factor primordial
principal ce ne dă posibilitatea să stabilim starea tensiunilor a materialului construcţiei, evidenţa
capacităţii portante şi de exploatare, stabilirea nivelului de utilizare a materialului.
Rezultatele obţinute din măsurările efectuate – deformaţiile relative de regulă se compară cu
acele valori calculate cu scopul de a verifica lucrul epruvetei (construcţiei) cu normele în vigoare în
construcţie.
În lucrarea dată deformaţia relativă calculată pentru grinda metalică se determină din relaţia:
4h
ε c= 2 ⋅f
l , unde h şi l – dimensiunile grinzei; f – săgeata de încovoiere.
Deducerea acestei relaţii se efectuează în lucrarea Nr. 1. Deformaţia relativă experimentală
ε m = ΔC⋅m⋅k
după indicaţiile tensometrelor mecanice se determină prin relaţia: B , unde:
C – mărimea diferenţei indicaţiilor după tensometru;
m – Valoarea unei diviziuni a aparatului;
k – coeficientul metrologic de corecţie;
B – baza de măsurări (baza aparatului).

12
 Deformaţiile relative experimentale după indicaţiile tensometrelor electrice efectuate cu
ε = ΔC⋅m t
aparatul SIMT-3 se determină după relaţia: t ,
unde ΔC – diferenţa indicaţiilor aparatul tensometric de măsurare SIMT-3;
mt – valoarea (preţul) unei unităţi a aparatului SIMT-3;
mt=1 U. B. D. = 1·10-6pentru podul cu 4 tensometre;
mt=2 U. B. D. – pentru podul cu 2 tensometre;
mt=4 U. B. D. – pentru podul cu 1 tensometru activ şi 1 tensometru de compensare.
Tensiunile mecanice pe intervalul elastic de lucru se determină după legea lui Hooke: σ = ε∙E0,
unde E0=0,206∙106 MPa – modulul de elasticitate.
Deformaţiile relative elastice şi plastice restante servesc drept criteriu de apreciere a calităţii
construcţiei după ce a fost utilizată sarcina normativă de încărcare.
Deformaţia relativă restantă ε0 se determină pe calea excluderii părţii elastice relative de
deformaţie din deformaţia εt. ε0=εt-εe.
Deformaţia relativă totală se determină la momentul utilizării încărcăturii normative εt.
Deformaţia relativă elastică (εe) se explică prin tendinţa de a-şi reveni la forma iniţială şi
dimensiunile elementului – măsurarea se efectuează numai după descărcarea deplină.
Pentru construcţii metalice este caracteristic lipsa deformaţiilor relative plastice indiferent de
numărul de încercări, prin ce se explică revenirea deplină la starea şi forma iniţială după descărcare.

13
 Tensometre
Săgeata de Electrice
Nr. Mecanice ma
încovoiere
măsu- mu=1 ; l=315 ; m u= ;
mu=K =1 S
-rărilor
T1 T2 ∆C T nr.2 T nr.4 T nr.14 ∆C
C ∆C C ∆C C ∆C Mediu C ∆C C ∆C C ∆C Mediu
1. 0 30 1 1 35 1 1 +282 34 -488 29 +498 35 32,7
2. 30 30 2 1 34 1 1 +316 32 -459 34 +463 32 32,7
3. 60 30 3 1 33 1 1 +348 38 -425 33 +431 40 37
4. 90 30 4 1 32 1 1 +386 27 -392 26 +391 27 26,7
5. 120 30 5 1 31 2 1,5 +413 39 -366 36 +364 41 38,7
6. 150 30 6 2 29 6 4 +452 39 -330 36 +323 39 38
7. 180 30 8 1 23 2 1,5 +491 35 -294 34 +284 36 35
8. 210 30 9 1 21 2 1,5 +526 35 -260 33 +248 36 34,7
9. 180 30 8 1 23 1 1 +491 39 -293 38 +284 39 38,7
10. 150 30 7 1 24 2 1,5 +452 37 -331 32 +323 38 35,7
11. 120 30 6 2 26 1 1,5 +415 37 -363 37 +361 37 37
12. 90 30 4 1 27 2 1,5 +378 37 -400 34 +398 39 36,7
13. 60 30 3 1 29 1 1 +341 34 -434 33 +437 35 34
14. 30 30 2 1 30 2 1,5 +307 37 -467 30 +472 39 35,3
15. 0 1 32 +270 -497 +511

14
 Deformațiile și tensiunile experimentale
Nr. înc- Săgeata de Deformațiile și tensiunile calculate
t mecanice t electrice
-ercării încovoiere
ε c ∙ 10
5
σ c, MPa ε m ∙ 10
5
σ m , MPa ε el ∙ 10
5
σ el , MPa
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1. 30 6,53 1,34 1,34 5 1,03 1,03 5,95 1,23 1,23
2. 30 6,53 1,34 2,68 5 1,03 2,06 5,95 1,23 2,46
3. 30 6,53 1,34 4,02 5 1,03 3,09 6,73 1,39 3,85
4. 30 6,53 1,34 5,36 5 1,03 4,12 4,86 1,00 4,85
5. 30 6,53 1,34 6,7 7,5 1,55 5,67 7,04 1,45 6,3
6. 30 6,53 1,34 8,04 20 4,12 9,79 6,92 1,43 7,73
7. 30 6,53 1,34 9,38 7,5 1,55 11,34 6,37 1,31 9,04
8. 30 6,53 1,34 8,04 7,5 1,55 9,79 6,31 1,3 7,74
9. 30 6,53 1,34 6,7 5 1,03 8,76 7,04 1,45 6,29
10. 30 6,53 1,34 5,36 7,5 1,55 7,21 6,5 1,34 4,95
11. 30 6,53 1,34 4,02 7,5 1,55 5,66 6,73 1,39 3,56
12. 30 6,53 1,34 2,68 7,5 1,55 4,11 6,68 1,38 2,18
13. 30 6,53 1,34 1,34 5 1,03 3,08 6,2 1,28 0,9

15
Din tabelul de la pagina 13 a treia coloană (deformația relativă de calcul) se calculă în felul următor:

4∙h
ε c= 2
∙f ;
l

Unde:
h=5,4 mm ; l=315 mm , (conform indicațiilor de pe stand);
h și l – dimensiunile grinzii;
f =30 ∙ 0,01=0,3 mm – săgeata de încovoiere (dată de profesor);

Coloana 3:
4 ∙ 5,4 −5
ε c= 2
∙ 0,3=6,53∙ 10
315

Coloana 4:
σ c =ε c ∙ E o=6,53 ∙ 0,206=1,34.

Unde:
6
Eo =0,206 ∙ 10 – modulul de elasticitate (constant);

∆ C m ∙ m∙ k
ε m= ;
B

Coloana 6:
−6 5
1∙ 1∙ 1 ∙10 ∙ 10
ε m= =5 ;
20 ∙10−3
Unde:
m – valoarea unei diviziuni a aparatului;
k – coeficientul metrologic de corecție;
B – baza de măsurări ( 20 mm ) constant.
6
σ m=ε ∙ Eo =5∙ 0,206 ∙ 10 =1,03 MPa ;
−6 5
ε el=∆ Cm ∙ mt =32,7 ∙ 1,82∙ 10 ∙10 =5,95 microni (coloana 9);
σ el=ε el ∙ E 0=5,95 ∙ 0,206=1,23 (coloana 10);

Unde:
ma 4 ∙ 10−6
mt = = =1,82;
S 2,2

16
 Graficul dependenței tensiunii de săgeată

Concluzie: Analizând graficul dependenței tensiunii de săgeată se poate de concluzionat că

tensiunea mecanică deviază cel mai tare față de tensiunea de calcul.

17
 Lucrare de laborator Nr. 3
„Determinarea rezistenței betonului cu metoda nedistructivă a unui impuls acustic ultrasonor”

Scopul lucrării: Însuşirea metodei nedistructive de încercare a betonului cu ajutorul

ultrasunetului;
Familiarizarea cu eventualele erori aleatorii şi/sau sistematice, care există la
astfel
de încercări; Evaluarea rezistenţei betonului unei epruvete prin folosirea diferitor
metode de propagare a undelor impulsului acustic ultrasonor.

Principiile de bază
Metoda ultrasonică de impuls este, probabil, cea mai utilizată metodă de încercare nedistructivă a
betonului. Metodele ultrasonice de impuls se bazează pe producerea unui tren relativ scurt de
oscilații mecanice amortizate, numit impuls. Frecvența oscilațiilor trebuie să fie destul de ridicată
pentru ca frontul lor să fie abrupt și să permită o măsurătoare destul de exactă și în același timp
frecvența trebuie să fie suficient de joasă pentru ca impulsul să se poată propaga pe distanțe uneori
considerabile, în beton.
Impulsul ajuns în beton, se propagă, practic în toate direcțiile, transmițând majoritatea energiei sale
betonului prin intermediul undelor longitudinale, după normala la suprafața emițătorului. Din acest
motiv, ori de câte ori este posibil, receptorul de vibrații se așază cu axa de-a lungul normalei la
suprafața emițătorului, având suprafața proprie paralelă cu cea a emiţătorului (v. fig. 3.1).

Generatorul de impulsuri electrice (1) preia informația de la generatorul principal al aparatului (5) o
amplifică, creând oscilații electrice, care apoi sunt transformate în impulsuri mecanice prin
18
intermediul emițătorului (2). Impulsurile mecanice sunt aplicate epruvetei examinate, prin palpatorul
(2) creând în mediul acesteia unde acustice, care se răspândesc (propagă).

19
 Oscilaţiile ultrasonore mecanice ce au străbătut elementul sunt sesizate de receptor – palpator (traductor) (3), unde ele sunt transformate în semnale
electrice și amplificate de amplificatorul (4). Generatorul principal (5) al aparatului de UK 14 M creează impulsuri, care au provocat generatorul (1) și
generatorul marcator de timp (6). Informația despre durata de timp, în care impulsul generat a fost reținut de obstacolele create de epruveta încercată
între emițător și receptor este constatată și indicată pe monitorul aparatului.
Prelucrarea datelor
Media Media
Nr. Numele P. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
aritmetică pătratică
1 Șindilă C. 117 119,3 121 117,6 118,2 119 118,8 119,3 119,3 118,8556 118,8599
2 Gobelez D. 122,5 123 126 124 119,6 119,8 119,2 119,2 119,6 121,6222 121,6429
3 Obadă V. 121,5 120,2 121,9 117,4 118 118,8 117,5 117,4 119 119,0778 119,0892
4 Pascaru S. 124,7 118,2 121,5 121,6 121,4 118,7 118,4 120,1 119,7 120,7 120,7168
5 Racu T. 120 121,4 120,5 119,7 118,8 118 118,2 119,2 119,8 119,5111 119,5155
6 Coțofană V. 119,9 120,2 117,8 118 116,9 117,1 117,8 118,4 117,4 118,1667 118,1718
7 Babuci A. 118,7 120,3 119 121,7 122,3 122,4 126 122,8 127 120,9444 120,9524
8 Dolgoruc I. 122,7 121,2 120,3 119,2 119,6 122,2 120,1 119,3 120,7 120,5889 120,5946
9 Dragan D. 121,1 124,7 120,3 118,5 120,8 120,2 120 124,2 124,4 121,5778 121,5965
10 Ciobanu V. 111,4 111,8 111,9 111,8 112,1 112,1 112,6 112,4 112,3 112,0444 112,045
11 Cernei V. 111,4 111,4 113,4 110,5 113 111,2 111,7 111,9 111,8 111,8111 111,8143
12 Uzun V. 110,7 111,4 111,5 109,2 109,8 111,1 111,3 111,9 111,8 110,9667 110,97
13 Anghelicev V. 111,3 112,1 112,9 109 111 110 111,5 112,2 112,9 111,3222 111,3283
14 Cerbadji M. 111 112 111,1 110,1 112,2 112,8 111 110,8 112,4 111,4889 111,4921
15 Belanov V. 110 111,1 111,4 109,5 109,7 111,4 111 112,1 111,8 110,8889 110,8924
16 Andrieș I. 110 111,7 111,1 109,4 110,5 111,9 110,7 111,8 111,4 110,9444 110,9474
17 Ghiumușliu V. 109,7 111,2 112,5 109,6 111,8 110,6 111,7 109,9 112,9 111,0222 111,0279
Valoarea medie
120,9 120,94 120,9 119,74 119,51 119,58 119,55 119,99 120,76 120,116 120,1179
1-9
Valoarea 111,9
110,68 111,59 109,89 111,26 111,39 111,44 111,625 112,16 111,3111 111,3129
medie 10-17 7
Diferența
10,22 9,35 8,93 9,85 8,25 8,19 8,11 8,36 8,6 8,805 8,847
valorilor

20
 Media
Nr. Numele P. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 aritmetică
(-8,8)
1 Belanov V. 121,2 120,9 122 120,5 120,4 119 120,3 120,9 122 112
Media
aritmetică
2 Ghiumușliu V. 27,8 27,2 27,4 26,4 27 26 27,2 27,2 28,4 27,18

Viteza de propagare a undelor este rezultatul obținut de la raportul distanței parcurse la timpul consumat.
l
V=
t±Δt
l – baza sondată, mm (km); t – timpul în µs (s)

Rezistența betonului poate fi evaluată cu relația:

R=0,26*e1,1*V
în care: R – rezistența betonului (MPa); V – viteza propagării undei (mm/µs), (Km/s).
Clasa de rezistență a betonului pentru conform NCM este
B=R∗( 1−t∗V ) ,
în care: V – coeficientul de variație:
S
V= ;
x
t – valoarea coeficientului Student, care pentru 9 rezultate valide este 1,86

21
l 1 = 40 cm = 0,0004 km ;

l 2=10 cm=0,0001km ;

tmed1 = 112 µs = 112 ∙10−6s ; ( Cu 8,8 µs scăzute )

tmed2 = 23,83 µs.

0,0004 km
V 1= =3,57 ;
112∙ 10−6
s

0,0001 km
V 2= =3 , 68
2 7,18∙ 10 −6
s

1,1 ∙V 1,1∙3,57
R1=0,26∙ e =0,26 ∙ 2,718 =¿ 13,19 (Clasa C12-15)
1,1∙V 1,1 ∙ 4,1 9
R2=0,26∙ e =0,26 ∙ 2,71 8 =14,89 (Clasa C12-15)

S=122−119=3 ; (timpul maxim și minim al impulsului din tabela de la pagina 19).

3
V= =0,02678 ;
112

R=( 13,19+ 14,89 ) /2=14,04 ;

B=14,04 ∙ ( 1−1,86 ∙ 0,02678 )=13,34 MPa ; (Clasa C12-15);

Concluzie: În lucrarea dată am aflat cum se lucrează corect cu aparatul UK 14, în ce mod este
necesar de a fi analizate datele, și cum să le prelucrezi pentru a afla clasa betonului.

22
 Lucrare de laborator Nr. 4
„Metoda electromagnetică de examinare a structurilor din beton armat”

Scopul lucrării: Utilizând aparatul ИЗС-10Н de determinat locul amplasării, poziția, diametrul și
grosimea stratului de acoperire al armăturii în placa din beton armat supusă examinării.
Procedurile (tehnologia) de executare a încercărilor:
Studiul de examinare (încercarea) se efectuează în conformitate cu metodologia stabilită de
standardul în vigoare în Republica Moldova GOST 22904 "Construcții din beton armat. Metoda
electro-magnetică de determinare a grosimii stratului protecție a armăturii cu beton și a amplasării
barelor" urmărește scopul și obiectivele propuse.
Pregătirea aparatului ИЗС-10Н pentru lucru și ordinea procedurilor (lucrărilor) va fi efectuată în
conformitate cu cerințele stabilite în pașaportul (documentația) acestuia.
Experimentul se efectuează în următoarea consecutivitate:
Pahometrul „Măsurătorul stratului de protecție” ИЗС-10Н (a se vedea Figura 1) este destinat
pentru a examina elementele din beton armat pentru a determina prezența barelor, cantitatea
numerică și locația spațială a acestora.

Fig. 1. Pahometru „Măsurătorul stratului de protecție” ИЗС-10Н

1 – Aparatul integral și cadranul (monitorul) lui; 2 – palpator (convertor); 3 – sursa de

alimentare cu energie electrică; 4 – comutator (reostat) al eventualei game de diametre a barelor,
mm, 5 – butonul de calibrare a acului cadranului „КАЛИБР,";
6 – mâner de ajustare a sensibilității „ЧУСТВ,”; 7 – butonul de control al alimentării cu energie a
aparatului „КОНТР, ПИТ,"; 8 – butonul „ПИТ. ВКЛ”; 9 – butonul „БЛ. ПИТ.”
pregătirea și aplicarea instrumentului ИЗС-10Н.

Aparatul permite să fie determinați:

1. Diametrul barei de armătură dacă acesta nu-i cunoscut.
2. Grosimea stratului de acoperire (protecție) cu beton, dacă ea nu-i cunoscută.
3. Diametrul barei și grosimea stratului protecție, chiar și când cei doi parametri nu sunt
cunoscuți.

23
A.Determinarea poziției barei de armătură
Pentru determinarea poziției armăturii amplasați palpatorul pe suprafața accesibilă a epruvetei (v.
fig. 2). După punerea în funcțiune a aparatului se așază palpatorul pe epruveta de beton paralel cu
direcția presupusă a armăturii și se deplasează încet perpendicular pe această direcție: acul
galvanometrului se va deplasa spre zero, iar dacă palpatorul va fi departe de bară, atunci va indica
diviziunea 60. Deci valorile indicate de acul aparatului deviază de la 60 cu atât mai mult cu cât sonda
se apropie de poziția barei de armătură; însă deviația se va reduce (va scădea) când va trece de ea (v.
fig. 3).

Fig. 2. Instalarea unui palpator (convertor) pe suprafața unui obiect controlat

Astfel efectuând mișcări de deplasare și/sau rotire a palpatorului 2 (captatorului) pe suprafața

elementului scanat și urmărind concomitent reacția aparatului la mișcările respectiva Se va tinde
spre minimizarea valorilor de sub acul galvanometrului. În cazul atingerii unei poziții care indică
valoarea minimă – stabilă a acului la mișcările produse cu palpatorul.
Se oprește palpatorul și se rotește încet spre dreapta și/sau stingă pentru a se stabili exact
direcția barei; dacă deviația acului nu mai creste înseamnă că sonda se află deasupra barei și este
paralelă cu direcția ei și se va fixa poziția acestuia prin marcarea pe epruvetă cu creionul a
proeminențelor existente din ambele părți ale palpatorului.
La etapa următoare va fi înlăturat (îndepărtat) palpatorul, iar prin punctele marcate se va
desena cu creionul o linie dreaptă, care va indica pe suprafața epruvetei direcția și axa estimată a
barei de armătură.
Procedurile descrise vor fi repetate pentru fiecare din suprafețele accesibile, solicitate și/sau
impuse pentru efectuarea măsurărilor (v. fig. 3).

Fig. 3. Principiile conceptuale de măsurare pe suprafață și la distanță și de marcare a

suprafețelor și armăturilor elementului încercat

24
 Prelucrarea datelor

Suprafața scanată
A B
Poziția Diametrul Cu strat Diametrul
armăturii propus Fără Cu strat Fără estimat
de
strat de de Diferența strat de Diferența
protecți
protecție protecție protecție
e
mm mm mm mm mm mm mm mm
12 28 41 13 19 28 9
1 10 24 32 8 17 26 9
8 20 28 8 16 22 6
6 17 23 6 16 19 3
10
12 35 43 8 20 30 10
10 24 34 10 22 29 7
2
8 19 24 5 16 23 7
6 21 24 3 16 18 2

Concluzie: La lucrarea dată cu ajutorul palpatorului, și cu ajutorul unui strat de grosimea de un cm,
am aflat diferența pentru fiecare diametru al barei de armătură (cu strat și fără strat de protecție), și
respectiv la diametrul de 10 mm, dădea o devierea cea mai minimă față de stratul a cărei grosimi este
de 10 mm (1 cm).

25