UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU FRECVENȚĂ

Lucrare de licență

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV.DR. HABIL. DIANA SABĂU - POPA
ABSOLVENT:
BÎGI DELIA - ANTONIA

ORADEA
2022
 UNIVERSITATEA DIN ORADEA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
PROGRAMUL DE STUDIU LICENȚĂ
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT IF

Crizele Financiare

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
PROF. UNIV.DR. HABIL. DIANA SABĂU - POPA
ABSOLVENT:
BÎGI DELIA - ANTONIA

ORADEA
2022
 Cuprins

Cuprins.......................................................................................................................................1
Introducere.................................................................................................................................2
Capitolul 1 – Pașii premergători ai crizelor financiare..............................................................4
1.1. Ce este o criză financiară ?..................................................................................................4
1.2. Gestionarea crizelor financiare.........................................................................................10
1.3 Efectele crizelor financiare................................................................................................15
Capitolul 2 – Crizele financiare din secolul XX......................................................................17
2.1 Criza financiară din 1929...................................................................................................17
2.2 Criza financiară din 1987...................................................................................................19
2.3 Criza mexicană din 1994-1995..........................................................................................21
2.4. Criza asiatică din 1997......................................................................................................23
Capitolul 3 - Studiu de caz. Evoluția economiei românești pe timpul crizei pandemice.........25
3.1 România în perioada de criză pandemică COVID-19........................................................25
3.2 Efecte și consecințe ale crizei pandemice..........................................................................27
3.2.1 Efecte și consecințe asupra pieței muncii........................................................................27
3.2.2 Efecte și consecințe asupra șomajului.............................................................................38
3.2.3 Efecte și consecințe asupra sărăciei................................................................................41
3.2.4 Efecte și consecințe asupra educației..............................................................................44
3.2.5 Efecte și consecințe asupra economiei............................................................................48
3.2.6 Efectele războiului între Rusia și Ucraina în economia României.................................51
Concluzii..................................................................................................................................53
Bibliografie..............................................................................................................................54

1
 Introducere
„Nu putem aștepta ca lucrurile să se schimbe dacă tot timpul facem același lucru.
Criza este cea mai mare binecuvântare pentru oameni și națiuni, criza aduce după sine
progres. Creativitatea se naște din necesitate precum și ziua se naște din noapte. În
perioada crizei se nasc invențiile, descoperirile și marile strategii. Cei care depășesc criza,
se depășesc pe ei înșiși fără a fii depășiți. În perioada crizei iese la suprafață ce e mai bun
din fiecare, pentru că fără criza orice vânt este doar o mângâiere.”1
În aproximativ orice domeniu, există griji în ceea ce privește dereglările ce pot apărea
în domeniul respectiv. Din acest motiv se analizează cauzele acestor dereglări, felul cum
apar, consecințele lor și ce fel de comportament au. Un exemplu de dereglare într-un anumit
domeniu, sunt crizele; ele au repercusiuni notabile și de cele mai multe ori nedorite în viața
persoanelor. Acesta poate fii unul din motivele pentru care multe domenii științifice au
fabricat propria noțiune despre crize.
Spre exemplu, politologii (persoane care studiază activitățile politice), atribuie apariția
crizelor pe o lipsă de competență politică, sau pe incapabilitatea unui partid politic de a aduce
rezolvări pentru conflictele sociale existente. Sociologii, sunt de părere că o criză apare
datorită nedreptăților sociale, a revoltelor contra autorităților sau existența foarte scăzută a
motivației. Istoricii analizează situația pe harta mare, ei susțin că multe crize se datorează
dezechilibrelor existente între societăți, cum ar fii augmentarea puterii militare a unui stat.
Psihologii vin cu o abordare total diferită și susțin că, crizele apar din cauza unei destrucții a
identității individuale, efect al experiențelor traumatizante, îndrumări impuse de teamă.
Economiștii pe de altă parte, au criterii particulare de analiză la care adaugă aspecte
distinctive cu consecințe negative pentru oameni și organizații cum ar fii: inflația sau
șomajul.
O criză financiară autentică, pornește de cele mai multe ori de la o decizie prost
analizată și de la acel punct se creează un efect de domino. În toamna anului 2007, toată
lumea a fost șocată la aflarea știrii cum că Lehman Brothers, o bancă de investiții foarte
cunoscută în Statele Unite ale Americii, dădea faliment. Exact după acest eveniment, bursa
americană se înfruntă cu o scădere precipitată a acțiunilor. Începe efectul domino, unde burse
și bănci din toate țările: Londra, Paris, Dublin, Luxemburg, America de Sud, Tokio, trec
printr-o etapă complicată. Criza din 2007 nu este primul exemplu, „Marea Depresiune” din
1929, a fost un moment de întuneric pentru ramura economică și financiară în întreaga lume.

1
Albert Einstein (1879-1855) fizician teoretician și profesor universitar

2
 Am ales să tratez tema crizelor financiare deoarece mi se pare o temă fundamentală și
utilă pentru ziua de azi. Ne confruntăm în prezent cu o criză sanitară și am vrut să aduc un
plus de informație pe acest domeniu. Cred că este de o extremă importanță ca fiecare dintre
noi să aibă un minim de cunoștințe despre crizele financiare, ce sunt acestea, care sunt
cauzele și efectele ei și cum putem să ajutăm la soluționarea ei.
În primul capitol, am ales să vorbesc despre pașii premergători ai crizelor financiare,
ce sunt acestea, care sunt efectele lor și cum putem gestiona o astfel de criză. Am început prin
definirea situației de criză care este un proces complicat, ce are la bază o situație neașteptată,
unde se discută despre răspunderea unei unități în fața opiniei publice, astfel existând
posibilitatea unei amenințări asupra unității de a-și îndeplini în mod obișnuit activitatea și
poate degrada imaginea publică a unității prin urmări negative.
Am menționat de asemenea care sunt caracteristicile principale ale acestor tipuri de
crize și dezechilibrele pe care ele le provoacă în economia mondială. Astfel de crize suc
foarte rapid la crash-uri bursiere și formarea de bule speculative. Gestionarea crizelor
financiare și efectele acestora sunt de asemenea teme abordate în lucrare.
În cel de al doilea capitol, am evidențiat trei dintre cele mai mari crize ale secolului
XX. Criza financiară din 1929 sau „Marea Depresiune”, Criza financiară din 1987 cunoscută
și sub numele de „Lunea Neagră” și nu în ultimul rând, Criza Mexicană sau „Criza Tequila”
sau „Eroarea din decembrie” care a avut loc între anii 1994 și 1995.
Ultimul capitol, este un studiu de caz, în care am dezbătut situația României pe timpul
crizei pandemice de coronavirus. În această parte am analizat care au fost efectele principale
ale virusului COVID-19 asupra economiei, pieței muncii, educației, șomajului și sărăciei. De
asemenea în ultima parte a studiului de caz am abordat si care sunt efectele situației de război
dintre Ucraina și Rusia asupra economiei românești.

3
 Capitolul 1 – Pașii premergători ai crizelor financiare
1.1 Ce este o criză financiară ?
În dicționarul explicativ al limbii române (DEX), găsim conceptul de criză definit
ca fiind ” fază în evoluția unei societăți marcată de mari dificultăți (economice, politice,
sociale, etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de încercări (adesea decisive) care se
manifestă în societate.” De asemenea, noțiunea de criză financiară, este definită în
dicționarul explicativ a limbii române ca fiind o ”stagnare și perturbare a vieții
economice.”2
Situația de criză se mai poate defini printr-un proces complicat, ce are la bază o
situație neașteptată, unde se discută despre răspunderea unei unități în fața opiniei
publice, astfel existând posibilitatea unei amenințări asupra unității de a-și îndeplini în
mod obișnuit activitatea și poate degrada imaginea publică a unității prin urmări negative.
Cauza principală a unei crize poate fi provocată și de organizarea incorectă a
schimbului de informații între o unitate și opinia publică. Acest schimb de informație
poate fi realizat în mod eronat prin cu ajutorul internetului, a rețelelor de socializare, așa
numitelor ”fake news”, sau între reprezentanții diferitelor unități. Sistemul judiciar are
șanse mari să se lovească de situații de criză, mai ales dacă acesta este un sistem deschis,
unde legătura cu opinia publică este una consecventă și deține o importanță foarte mare. 3

Inexistența corelației între economie și finanțele mondiale, a dat pas la dezacorduri

între state, cu consecințe neplăcute în ceea ce privește progresul pe următorii ani,
echilibrul și securitatea globală. Criza financiară internațională a tulburat și alternat
datorită implicației economice, tot sistemul de interdependențe mondial fapt ce a condus
la existența unei nesiguranțe mari în privința funcționării corecte a instituțiilor financiare
contemporane. 4
Privind evoluția omenirii, Putem afirma faptul că crizele sunt situații definite de o
instabilitate accentuată fiind asociate de volatilitate și de incertitudine crescătoare. În
momente de criza, oamenii se află într-o continuă stare de nesiguranță în ceea ce privește
viitorul; oamenilor le este frică și au panică de necunoscut.
Lucrările de specialitate definesc criza în mai multe feluri:

2
https://dexonline.ro/definitie/criza
3
Ministerul Public, Manual de comunicare în situații de criză, POCA 2014-2020, 2021, p.4
4
Corneliu Dinco. "CRIZA FINANCIARĂ – DEFINIŢII ŞI DELIMITĂRI". Buletinul Universităţii Naţionale de
Apărare »Carol I« 01:161-168

4
  Dicționarul român de neologisme definește criza ca fiind un ”moment dificil în
evoluția unei societăți; recesiune; lipsă de mărfuri, de timp, de forță de muncă etc.”5
 Dicționarul explicativ al limbii române spune că o criză este o ”manifestare a unor
dificultăți (economice, politice, sociale etc.); perioadă de tensiune, de tulburare, de
încercări (adesea decisive) care se manifestă în societate”6
 După noul dicționar explicativ criza este o ”fază primejdioasă și hotărâtoare în viața
socială, constând într-o manifestare violentă a contradicțiilor economice, politice și
sociale” 7

Criza financiară o putem defini printr-o tulburare de tip economic, determinată de

problemele sistemului financiar sau monetar al unei țări. De aici rezultă că o criză financiară,
este în realitate, o criză economică a cărei origine sunt probleme marcate de sistemul
financiar sau monetar. Aflându-se printre efectele principale care duc la formarea unei crize
financiare se află: un sistem financiar slab, probleme economie între diverse țări, anormalități
în sectorul financiar, duritate mică în ceea ce privește sectorul bancar sau administrarea
eronată a sectorului public.
Datorită a astfel de probleme, persoanele își pierd încrederea în sistemul financiar, iar
acesta pierde din propria valoare. Sistemul financiar se află în legătură strânsă cu evoluția
întreprinderilor, și diverse activități economice prin urmare, datorită dezechilibrelor și
problemelor la nivelul acestuia, pot apărea „crăpături” care cu timpul vor crea probleme mult
mai grave, iar activele își vor pierde rapid valoarea.
O criză financiară în principiu apare într-o singură țară, dar efectele provocate de
aceasta pot ajunge să afecteze mai multe țări, pentru că problemele cu care se asociază o criză
financiară, afectează piața valutară, sistemele bancare, etc.
O criză poate pune în dificultate funcționarea, demersul și buna imagine a oricărui
sistem. Pe de altă parte, o criză care nu este administrată într-un mod corect, are șanse să
evoce asupra sistemului unele prejudicii și în același timp se poate dezvolta într-o amenințare
socială. O gestionare bună a unei situații de criză este un lucru greu de realizat care include
aptitudinea de intuire a crizelor, întocmirea în avans a unor scenarii pentru orice fel de
situație și elaborarea unor răspunsuri rapide și eficiente la începutul acesteia.

5
Elena Ciobanu, Maria Păun, Magdalena Popescu-Marin, Zizi Ştefănescu-Goangă, Dicționar român de
neologisme, Editura Floarea Darurilor, Editura Rotech Pro, Bucureşti, 2000, p. 128.
6
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX – Dicționarul explicativ al limbii române,
Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 1998, p. 241
7
Litera Internațional, Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera Internațional, 2002

5
 În urma anterioarelor paragrafe, putem extrage anumite caracteristici ale crizelor
financiare:

- Declanșarea lor într-un mod neprevăzut;

- Efectul asupra sistemului financiar;
- Apariția unor efecte negative care au ca și țintă planul material și
simbolic, prin intermediul deteriorării imaginii sistemului.8

Există experți care împart crizele astfel:

- Crize sociale – creșterea inflației, sărăcie, șomaj;

- Crize financiare – pe piețele de capital, volatilitatea este accentuată,
căderea și revenirea în mod spectaculos a burselor;
- Crize politice – există posibilitatea să evolueze la un război;
- Crize locale sau internaționale;
- Crize cauzate de dezastre naturale;
- Crize economice generalizate.9

Luând în calcul tipurile de crize financiare, următoarele trei sunt principale:

- Criza bancară –își face simțită prezența în momentul în care se fac retrageri
uriașe de capital și acestea forțează respectiva entitate să intervină ca să stopeze
respectivele retrageri și să evite astfel falimentul.
- Criza valutară – se produce în momentul în care mișcările speculative formează
mișcări neașteptate în cadrul unei monede specifice. Lucrul acesta duce la
devalorizarea monedei, astfel țările sunt obligate să ia măsuri pentru a proteja
moneda.
- Criza datoriilor externe – apare când țara este atât de afectată de criză încât,
capacitatea de plată a acesteia este foarte mică. Pot să apară probleme în
imposibilitatea sau posibilitatea îngreunată de plată a creditorilor.

În ciuda faptului că există diverse feluri de crize financiare, acestea pot apărea în
același timp sau se pot transforma dintr-un timp în altul, sper exemplu, o criză de origine
valutară, se poate muta în timp în una de tip bancar.

8
Corneliu Dinco. "CRIZA FINANCIARĂ – DEFINIŢII ŞI DELIMITĂRI". Buletinul Universității Naționale de
Apărare »Carol I« 01:161-168.
9
http://cristianpaun.finantare.ro/2008/12/13/ce-este-o-criza-financiara/ accesat în 11.05.2022

6
 În situațiile în care instituțiile financiare pierd în mod rapid, o parte importantă din
valoarea lor, se poate folosi termenul de criză financiară. La finalul secolului XIX și
începutul secolului XX, majoritatea crizelor financiare au dus la o panică bancară. Alte
situații definite ca și crize financiare, sunt colapsarea burselor, apariția unor bule speculative,
crize de monedă și pierderea rezervelor. Foarte mulți specialiști în domeniul economiei susțin
o multitudine de teorii în ceea ce privește apariția și dezvoltarea crizelor financiare, dar și în
legătură cu feluri de prevenire și soluționare a acestora.
Este greu de prevăzut când o criză financiară devine o criză economică, sau o criză
economică dă naștere unei crize financiare. La urma urmei, criza financiară este un mod de
manifestare a unei crize economice și subliniază o incertitudine în sistemul financiar și o
anormalitate în ceea ce privește mecanismele de piață. Atunci când piața imobiliară, a
petrolului și a muncii, au parte de anomalii sau corecții majore, acestea se vor oglindi în
profitabilitatea afacerilor listate le bursă și în prețul activelor financiare adică al acțiunile și
obligațiunile, care depind în mod direct de expectativa investitorilor.
O caracteristică negativă a crizelor este că acestea sunt considerate o criză doar în
momentul în care urmările acesteia pun amprenta într-un mod negativ asupra unui număr
important de oameni și companii. Crizele pot exista într-o stare mai subtilă, unde nu își fac
simțită prezența atât de tare, astfel putând izbucni în orice moment.
Previzionarea unei crize nu este un lucru foarte greu de realizat datorită faptului că,
cauzele acestora sunt clare. Problema apare în momentul în care o persoană face predicția
respectivă, iar restul lumii își îndreaptă atenția spre lucruri ”mai importante”. Un exemplu
pentru o astfel de întâmplare este Robert Triffin, care a reușit să prezică căderea Sistemului
de la Bretton Woods cu ani înainte și nu a fost băgat în seamă până la declanșarea crizei.10
Dezechilibrele economice cum ar fi creșterea inflației sau supra îndatorarea, sunt de
cele mia multe ori cauzele principale pentru declanșarea unei crize. O criză poate porni și de
la anumiți factori externi cum ar fi virusul din prezent sau criza petrolului care a avut loc în
1973. Creșterea neîndreptățită a prețurilor într-un domeniu specific, este de asemenea unul
dintre motivele începerii unei crize; acestea formează bule speculative. Există ca și exemplu
clar, criza imobiliară din Statele Unite ale Americii (2007-2008), unde locuințele și nu numai,
erau supraevaluate și prețul acestora era departe de valoarea lor adevărată. Investitorii
participanți în aceasta bulă, nu și-au dat seama de supraevaluarea imobilelor doar după
spargerea bulei speculative și scăderea dramatică și neașteptată a prețurilor.11
10
https://cristianpaun.finantare.ro/2008/12/13/ce-este-o-criza-financiara/, accesat în 11.05.2022
11
Afrodita Cicovschi – ”Care sunt semnele unei crize financiare și cât de aproape suntem de ea. Ce nu am
învățat din crizele care au trecut.” Articol scris la data de 06 Octombrie 2021 accesat la data de 06.05.2022

7
 Criza financiară este o formă de manifestare a crizei economice si arată o incertitudine
în ceea ce privește sistemul financiar, o descreștere importantă a volumului tranzacțiilor
bursiere și o tulburare a mecanismelor de piață. Economistul Hyman Minsky, susține teoria
instabilității financiare, unde precizează că, crizele financiare au o desfășurare previzibilă. Un
șoc asupra economiei din exterior, este primul semn ce anunța sosirea unei viitoare crize
financiare, acest șoc poate să ia forma unui război, inventarea unei noi tehnologii sau unor
recolte prea bogate sau prea sărace.
Acest factor care se dezvoltă la exterior, este unul puternic ce dă drum creșterii
șanselor de profit în unul dintre marile sectoare ale economiei și totodată reduce drastic
oportunitățile economice din alte sectoare. Mărirea posibilităților de profit într-un sector
economic, ademenește după sine, surse de finanțare, astfel se declanșează o izbucnire a
investițiilor. Această obsesie a investițiilor este întreținută de creșterea notabilă a creditului
bancar, dar și de ademenirea fondurilor personale și ale companiilor.
Atracția creditelor duce la mărirea imboldului de a specula, care se manifestă prin
sporirea prețurilor la bunurile și activele care au o căutare mare. Mărirea prețurilor, duce la
majorarea șanselor de profit, astfel se atrag investitori noi pe piață. În fuga după profit, din ce
în ce mai mulți investitori decid să treacă cu vederea peste regulile de conduită rațională și
decid să investească într-o piață foarte riscantă datorită supraevaluării activelor.12
Mai departe, parte din investitori observă faptul că piața începe să atingă un punct de
maxim și vor să-și schimbe activele supraevaluate în active de calitate sau în bani. După un
timp, din ce în ce mai mulți investitori constată amenințarea unei scăderi bruște și vor să
vândă din activele riscante achiziționate anterior. Acest lucru duce la un colaps drastic al
prețurilor. Întâmplarea care declară în mod oficial pericolul unei crize iminente și instalează
haos și panică în rândul populației este în general, falimentul unei bănci sau al unei
corporații. În urma crizei de investiții, începe o nouă criză, anume, criza creditului declanșată
de băncile care nu mai pot acorda credite, astfel încet, încet falimentează foarte multe
companii, și economia are posibilitatea să intre în recesiune sau într-o stare de depresiune
economică.13
Dacă este ceva care să-i sperie pe participanții la bursă, sunt bulele speculative;
motivul principal este acela că dacă o astfel de bulă ajunge să se spargă, se va ajunge la un
crash bursier sau la o corecție puternică.

https://adevarul.ro/economie/stiri-economice/care-semnele-crize-financiare-aproape-ea-nu-invatat-crizele-
trecut-1_615d32f35163ec42710a34c3/index.html
12
Leonardo Badea - Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 27
13
Leonardo Badea - Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 27-28

8
 Bulele speculative sunt caracterizate printr-o presiune foarte mare de cumpărare,
această presiune, duce la creșterea fără motiv a prețurilor de pe piață până la un punct maxim.
De regula, o astfel de bulă, are un proces de dezvoltare lent, și se îndreaptă cu pași mici către
punctul de maxim pe o perioadă lungă de câțiva ani. În general bula este urmată de o
prăbușire drastică a prețurilor, iar în cele mai multe cazuri, acest fel de bule duc după sine,
vânzări foarte rapide din moment ce prețurile încep să scadă.
Bulele speculative sunt întemeiate pe creșterea valorii anumitor bunuri în urma
vânzărilor și cumpărărilor succesive. După spargerea bulei speculative, în majoritatea
cazurilor, urmează o recesiune economică puternică pentru țara respectivă. Populația pierde
încrederea în economie și în instrumentele de investiții și economii.
”Instinctul de turmă al mulțimii a fost cel care (...) a făcut ca prețurile lor să creeze o
bulă sau, după terminologia lui Soros, un fenomen de boom and bust (apogeu și prăbușire),
pentru că fiecare nouă rundă de creștere a prețurilor la acțiuni alimenta așteptările de mai
mult, într-o spirală care creștea singură, până când, într-un final, bula s-a spart.”14
Investitorii la bursa de valori, sau analiștii financiari, iau în considerare o bulă
speculativă doar atunci când cursa bursieră afectează mai mult economia, decât economia
afectează cursa bursieră.15
Atunci când o bulă speculativă se sparge, are loc o scădere importantă a valorii pieței
bursiere, acest fenomen, se numește crash bursier. În această situație, există investitori care
suportă pierderi foarte mari și doresc să părăsească piața. În panica creată și prin încercarea
de a minimiza pierderile, investitorii transmit valorile mobiliare spre alți investitori. Frica ce-i
cuprinde pe investitori, promovează prăbușirea bursei care într-un final afectează pe toată
lumea. De cele mai multe ori, un crash bursier dă ca rod o depresiune economică.
Corecția bursieră, spre diferență de crash-ul bursier, este considerată ca fiind o
modalitate prin care piața liniștește investitorii prea înflăcărați. O corecție bursieră nu poate
să aibă o pierdere peste 20% din valoarea totală a pieței.
George Soros susține că bulele se creează în mod permanent, dar majoritatea sunt
reprimate înainte să aibă o amploare considerabilă. De-a lungul carierei sale ca și investitor,
el spune ca au existat ”șase, maximum zece” bule de acest fel. De asemenea susține existența
unei ”superbule” generalizată cu datorii și credite care a început să-și facă simțită prezența la
sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.16

14
Charles R. Morris (2010): Criza economică și profeții ei Warren Buffet, George Soros, Paul Volcker, pp. 19
15
Cristina NOROŞEANU, Fac. Economie, Universitatea A.I.Cuza- Bulele speculative
16
Charles R. Morris (2010): Criza economică și profeții ei Warren Buffet, George Soros, Paul Volcker, pp. 19

9
1.2. Gestionarea crizelor financiare
Pentru a putea gestiona o criză în mod corespunzător, este necesar să aflăm care subt
cauzele care au condus la generarea crizei financiare în primul rând. De cele mai multe ori,
crizele financiare încep datorită unor cauze tradiționale sau comune care ulterior se combină
cu alte cauze specifice sau non tradiționale.
Analizând aceste cauze pe rând, cauzele comune sau tradiționale care dau loc
începerii unei crize economice sau financiare, sunt de cele mai multe ori următoarele:
perioada de „boom” unde creditările cresc foarte repede, prețurile activelor de asemenea dau
dovadă de o creștere abundentă. Sper exemplu dacă vorbim de celebra criză din 2008, au
crescut foarte mult prețurile pe piața imobiliară.
Pe de altă parte, cauzele specifice sau non tradiționale, a unei crize financiare au ca și
obiectiv următoarele:

- O dorință într-o creștere continuă pentru un profit mare care a dus la mărirea
cererii activelor cu un grad de risc ridicat;
- Ignoranța înainte și nesiguranța de după în ceea ce privește trăsăturile riscului
hârtiilor de valoare;
- Administrarea incorectă a întreprinderilor mari și guvernarea defectuoasă a
instituțiilor financiare;

Astfel de cauze non tradiționale le întâlnim în măsuri variate în țările puternic

dezvoltate cum ar fii Statele Unite ale Americii, dar și în țările cu o economie emergentă doar
că în dimensiuni mai reduse.
Cauza principală a unei crize financiare este accentuarea rolului instrumentelor
financiar a economiei monetare în comparație cu economia reală. Acest fel de accentuare și-a
stabilizat fundația pe componenta conceptuală a modelului economiei pe piața concurențială
liberă, mai departe de limitele acceptabile și verificate de aceasta.17
Ca și o altă cauză, putem aminti lipsurile importante în ceea ce privește activitatea
sistemelor internaționale, dar și naționale ale auditului financiar contabil atât intern cât și
extern care nu au reușit să identifice de dinainte semnele de alertă sau să combată la timp
stârnirea acestui timp de probleme financiare a pieței de capital.

17
Gheorghe Zaman, Criza economica si financiara in Romania. Cauze, provocari si remedii pe termen scurt si
lung

10
 W. Timothy Coombs susține faptul că gestionarea crizei este un proces continuu. El
consideră producerea crizelor ca un lucru frecvent și că nu există niciun fel de organizație
care să fie imună unei crize. Acesta este motivul principal pentru care orice fel de
întreprindere trebuie să fie cunoscător pe subiectul gestionării unei crize.
Managementul unei crize îl putem defini ca fiind un set de cauze elaborate anume
pentru combaterea crizelor. Coombs susține că este importantă cunoașterea definiției a
managementului crize pentru a putea lupta contra ei. De aici putem deduce faptul că
gestionarea este un element foarte important pentru evitarea sau diminuarea efectelor nedorite
și negative pe care o astfel de criză le poate aduce.18
Timothy Coombs a efectuat o analiză mai aprofundată în ceea ce privește
împrejurările în care instituțiile, și nu numai, efectuează gestionarea crizelor, evidențiind cele
mai importante componente:

1. Mediul actual – care pune accent pe gestionarea crizelor. Instituțiile care nu sunt
pregătite vor avea în mod automat pierderi mai mari în considerare cu ce aveau
înainte de originarea crizei. Acest fapt este datorat valorilor managementului
incorect care conduce organizațiile să fie mai predispuse la intrarea în criză
2. Noile presiuni ale mediului – Părerea colectivului sau a populației, în legătură cu
instituțiile este de multe ori mai importantă, din acest motiv, o populație
nemulțumită este mai probabilă să genereze o criză. Clienții își asumă drepturile
pe care le posedă și sunt mult mai predispuși să își exprime în mod public
nemulțumirile, de asemenea, acționarii nesatisfăcuți vor încerca să dobândească
controlul asupra organizației.
3. Companiile globale - se confruntă cu intervenții ale guvernului
4. Noile medii de comunicare – acestea fac ca comunicarea informațiilor să fie mai
accelerată din acest motiv, crizele pot deveni globale. Instituțiile rareori trec prin
crize independente pentru că în prezent toate informațiile se află la îndemâna
publicului și mass-media.
5. Momentul creșterii crizelor este și momentul creșterii rezultatelor negative –
pentru organizațiile care se confruntă cu o perioadă de criza, le va fi mai greu
deoarece potențialul acesteia va accentua riscurile tipurilor de daune financiare și
reputaționale. Repercusiunea principală pentru astfel de situații este valoarea
ridicată a gestionării eficace al crizelor, ținând cont că prețul managementului
18
W. Timothy Coombs, Ongoing Crisis Communication. Planning, Managing, and Responding, second edition,
Thousand Oaks, California, Sage Publications, Inc., 2007, pp. 51.

11
 crizelor este mai ridicat de cât era la finalul anilor 70 moment în care a început
conștientizarea importanței și nevoii gestionării crizelor de orice tip.
6. Gestionarea eficientă a crizelor – are capacitatea de micșorare a perioadei de
criză. Aceasta poate împiedica colapsarea vânzărilor și poate conștientiza în avans
desfășurarea problemelor politicii publice, de asemenea este capabilă să protejeze
sănătatea mediului.
7. Perioada de viață a crizei se poate analiza printr-o acostare a gestionării
crizelor – funcția de management a crizelor este executată de organizații și
fragmentată în mai multe etape care se desfășoară astfel:
- Prevenirea: de multe ori, această parte este ascunsă publicului și rar se află
informații de crize minore care au ajuns să aibă loc;
- Pregătirea: această parte cuprinde Planul de Management al Crizei, unde se
constată care sunt părțile vulnerabile ale crizei, se deosebesc care sunt purtătorii
de cuvânt a echipei de gestionare a crizei, după care se succedă la compunerea
portofoliului de criză și se verifică structura de comunicare ;
- Execuția: pas unde se întrebuințează pașii elaborați în etapa de pregătire;
- Învățarea: instituțiile deduc care au fost pașii corecți și care au fost pașii incorecți
ai gestionării crizei după care strâng aceste informații pentru a le utiliza în viitor. 19

În ceea ce privește strategiile care se pot aplica în momentul gestionării unei crize,
Pauchant, Mitroff și Lagadec, au întocmit cinci feluri de strategii care se pot folosi în
gestionarea crizelor.

a. Eforturile strategice, acestea presupun:

- Adaptarea gestionării crizelor în planificarea strategică și în excelența corporativă
- În echipa de management a crizei se incorporează și experți proveniți din afara
corporației
- Se concep instruiri pentru a învăța cum se gestionează o criză
- Se realizează simulări a unei crize
b. Eforturi structurale pentru:
- Elaborarea unei scheme de management al crizei
- Elaborarea de reguli de gestionare a crizei

19
W. Timothy Coombs, Ongoing Crisis Communication. Planning, Managing, and Responding, Ediția a 2-a,
Editura Sage Publications, 2007

12
 - Crearea de manuale specifice pentru acest domeniu
- Crearea unei încăperi dotată cu tehnologia și documentația necesară
c. Eforturi de diagnostic și evaluare pentru activități precum:
- Auditul determinării vulnerabilității
- Supravegherea mediului
- Gestionarea problemelor
- Analizarea crizelor precedente
- Recunoașterea posibilelor probleme
d. Eforturi de comunicare:
- Acțiuni de relații publice
- Instruire în ceea ce privește comunicarea cu mass-media
- Comunicarea de informații cu acționarii
e. Eforturi psihologice și de cultură:
- Elaborarea de relații cu diverse ONG-uri
- Obișnuirea angajaților cu posibilele efecte ale crizelor
- Ajutor psihologic pentru angajați
- Administrarea stresului20

Managementul crizelor financiare are legătură cu aranjamentul realităților contrare

care controlează piețele naționale și anume: controlul fluxurilor de capital, care constă într-un
grad de planificare economică și constrângerea grupurilor de interese.
Aceste tendințe sunt accentuate de faptul că cel mai mic ”boom” economic, poate fii
cauza unui potențial inflaționist. Amploarea crizelor este o caracteristică a acestora care
aduce dubii asupra regimului de urgență al problemei crizelor financiare.
Trebuie atrasă atenția asupra efectului crizelor din deceniile IX și X, care a afectat în
mod foarte nesemnificativ țările ale OECD (Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare
Economică). Pierderile înregistrate de țările care se aflau în mijlocul crizelor, se echivalează
cu doar doi sau trei ani de dezvoltare economică.21
În momentul în care o criză se pune în mișcare, managementul acesteia, are trei părți
importante:

- Criza propriu zisă – faptele obiective;

20
Thierry Pauchant, Ian Mitroff, Patrick Lagadec, „Toward a Systemic Crisis Management Strategy: Learning
from the Best Examples in US, Canada and France”, Industrial Crisis Quarterly, Nr. 5/1991, pp. 211-226.
21
Andronic Bogdan, Bostan Ionel – Germeni ai crizelor financiare – pp. 112

13
 - Administrarea crizei – cum se diminuează efectele și se ajunge la
soluționarea situației de criză;
- Protejarea imaginii – gestionarea impactului reputațional al
întâmplărilor.

Privind înapoi spre criza financiară din Statele Unite ale Americii de acum 15 ani,
mare parte din populație avea acces la credite pentru locuințe, inclusiv oamenii cu venituri
mici. Toată lumea inclusiv firmele se împrumutau în mod inconștient, astfel, societățile
financiare și băncile nu au reușit să încaseze ratele clienților și au intrat în faliment.22
În prezent, suntem afectați de o criză medicală, cea mai mare problemă cu care ne-am
confruntat a fost neputința ieșirii din casă din cauza carantinei totale; nu puteam face lucrurile
normale de zi de zi cum ar fi mersul la servici sau la școală, astfel fiind afectată viața socială
pe primul loc după care cea financiară. Din fericire, de această dată, băncile au fost bine
pregătite reușind să digitalizeze totul într-un timp foarte scurt.
Criza din prezent nu este încă una financiară, dar poate deveni dacă se pune accent pe
unele dezechilibre economice. În pandemie s-a ”aruncat” cu bani pentru a trece cu bine criza
medicală adusă de Corona Virus și pentru relansarea consumului. Inflația este în creștere în
Statele Unite ale Americii și nu numai, în mod iminent vor crește dobânzile, ratele creditelor,
și persoanele supra îndatorate nu vor mai reuși să-și plătească ratele. Din acest motiv, vor
exista companii care vor intra în faliment, va crește rata șomajului și se vor reduce salariile,
oamenii nu vor mai avea venituri suficiente și se va intra oficial în stare de criză.

1.3 Efectele crizelor financiare

Dacă vorbim de România, criza a luat început în prima jumătate a anului 2007, pe
piața de capital pentru împrumuturi ipotecare, acestea fiind legate în mod direct de piața
produselor financiare structurate. Criza și-a făcut simțită prezența și în vara aceluiași an pe
piața de împrumuturi corporative de tipul buyout, tot legată de piața produselor financiare
structurate.
Numărul investitorilor regulați a început să scadă, astfel valoarea produselor de pe
piață s-a micșorat și ea. Băncile de investiții globale, au fost forțate datorită scăderii
prețurilor, să contabilizeze pierderile foarte mari într-un timp foarte scurt începând cu
sfârșitul anului 2007; acestea aveau rol de investitor și de intermediar pe piață. Astfel de

22
Afrodita Cicovschi - ”Care sunt semnele unei crize financiare și cât de aproape suntem de ea. Ce nu am
învățat din crizele care au trecut.” Articol scris la data de 06 Octombrie 2021, accesat la data de 12.05.2022

14
pierderi au fost motivul pentru care a scăzut valoarea băncilor, dar și nevoia recapitularizării
lor cu un capital privat, acest lucru a avut loc până în luna august a lui 2008.
Momentul în care investitorii în capitalul acestor bănci au început să se retragă unul
câte unul, a fost momentul în care s-a pierdut încrederea în instituțiile de genul. Datorită
faptului că băncile de investiții erau principalul motiv de funcționare al piețelor de capital,
absența încrederii în acestea și falimentul Lehman Brothers, a dus la întreruperea întregului
sistem financiar la nivel global. Acest moment a fost cel definitoriu pentru începutul crizei
economice, accentuată de criza piețelor de capital care deja își făcea simțită prezența ultimii
trei ani.
Lehman Brothers Holdings s-a fondat în anul 1850 de către frații Lehman, născuți în
Bavaria-Rimpar, această companie se ocupa cu investment banking, ei proporționau ajutor
financiar pentru anumite industrii care au dat Statelor Unite ale Americii titlul de cea mai
mare putere mondială pentru o perioadă de cel puțin 50 de ani. Datorită unor decizii prost
gândite, Lehman depindea foarte mult de finanțările pe termen scurt, o dată cu apariția
primelor semne de exclamare, investitorii s-au îndoit de calitatea portofoliului Lehman
Brothers. Amenințarea falimentului era aproape, așa că Lehman a contactat Banca Centrală
Americană care a depus un efort foarte mare pentru a-i ajuta. Cu toate acestea, la data de 15
Septembrie a anului 2008, Lehman Brothers a declarat faliment, fapt ce a dus la o scădere de
93% a acțiunilor. 23
Momentul în care Lehman Brothers a dat faliment, a fost momentul care a marcat
începutul crizei nu din cauza pierderilor provocate de acest faliment ci din cauza dispariției
extraordinar de rapide a încrederii în băncile care se aflau în centrul sistemului financiar. De
asemenea acesta a fost momentul de realizare a tuturor investitorilor, persoanelor fizice sau a
instituțiilor, că orice bancă oricât de mare și renumită ar fi aceasta, poate avea riscul de a intra
în faliment, astfel încrederea populației în spusele ”ce e prea mare nu cade”, a căzut.
Obligați să se confrunte cu noul adevăr, investitorii erau hotărâți să-și păstreze toți
banii și să nu împrumute nimic nimănui. Creditele pentru achiziționarea unei locuințe, mașini
sau produse casnice cu o folosință pe termen lung, au dispărut brusc. Odată cu creditele
respective, au dispărut și cele educaționale, creditele către agenții și subdiviziuni
guvernamentale de orice fel, dar și împrumuturile de o zi între bănci. 24

23
Dan Grigore Ivan, Astăzi se împlinesc nouă ani de la falimentul Lehman Brothers, evenimentul care a aruncat
lumea în cea mai dură criză financiară din ultimii 80 de ani, 15.09.2017, accesat la data de 26.05.2022
24
Leonardo Badea – Impactul crizei financiare asupra pieței de capital din România în context european,
Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX (2012), No. 3(568), pp. 28

15
 Ținând cont de neoperarea normală a sistemului financiar, era imposibil ca acesta să
nu afecteze în vreun fel economia reală, efectele accentuării crizei financiare au fost simțite
brusc pe toate părțile economiei globale, astfel produsul global brut a scăzut întâia oară după
terminarea războiului.
Odată ce se declanșează o criză economică, aceasta se transformă într-un proces
durabil, Urcările și scăderile economice au loc pe parcursul a multor luni. Procesul de
îndreptare a unei crize economice este unul lung, greu și complicat de controlat, ocupându-se
o perioadă lungă de timp de la implementare la materializare.
Criza piețelor de capital este diferită de crizele economice. În ceea ce privește criza
piețelor de capital, acestea sunt scurte ca și durată de timp, trec relativ repede, iar recuperarea
după ele, este la fel de rapidă. Discrepanța aceasta între criza economică și cea a piețelor de
capital se datorează faptului că refacerea economiei are nevoie de coordonarea acțiunilor unui
număr mare de participanți. 25

Capitolul 2 – Crizele financiare din secolul XX

„Semnalul specific care declanșează o criză poate fi falimentul unei bănci sau al unei
firme îndatorate la bănci în mod excesiv, dezvăluirea delapidării sau fraudei, (...) sau scăderea
prețului unui bun care este supus speculațiilor și care era la un nivel exagerat de ridicat. În
orice caz, există o fugă. Prețurile scad. Falimentele bancare sunt în creștere. Lichidarea
băncilor este uneori ordonată, dar adesea degenerează în panică, pe măsură ce oamenii
realizează că suma de bani la care să răspundă este limitată și că este imposibil pentru toată
lumea să vândă atunci când prețurile sunt mari.” Charles P. Kindleberger26

2.1 Criza financiară din 1929

Începând cu cea de a doua jumătate a” secolului XIX și secolul XX, omenirea a trecut
prin mai multe situații de criză economică. Cu toate acestea, criza cu cel mai mare impact
asupra lumii, a fost criza din 1929-1933. Intensitatea și răspândirea acestei crize a fost atât de
25
Leonardo Badea – Impactul crizei financiare asupra pieței de capital din România în context european,
Economie teoretică și aplicată, Volumul XIX (2012), No. 3(568), pag. 29
26
Kindleberger P. Charles – Manias, Panics and Crashes – A History of Financial Crisis, 1978, pp. 19

16
mare încât, este cel mai des cunoscută sub numele de „Marea Depresiune”. Statele Unite ale
Americii au fost cel mai puternic afectate din punct de vedere economic; în doar patru zile,
tot ce a însemnat economia și ”indestructibila” America era la margine de prăpastie, si au
avut nevoie de mulți ani pentru a se redresa. Foametea, șomajul, sărăcia, falimentul, sunt
puține cuvinte pentru a descrie efectele „Marii Depresii”
Economia anilor 20 a fost un interval foarte înfloritor pentru Statele Unite. Guvernul
nu intervenea aproape deloc în afaceri, economia era una liberă pentru a se dezvolta în ce
direcție dorea. Președintele american la vremea aceea, Waren G. Harding susținea că „această
țară, are nevoie de mai puțină implicare a guvernului în afaceri și de mai multă implicare a
afacerilor în guvernare”.
Pentru a exemplifica stadiul de dezvoltare al economiei americane, cel mai bun
exemplu este industria automobilului. În 1920 existau 8 milioane de automobile fabricate, și
în 1929 cifra a urcat până la 23 de milioane de autoturisme. Companiile cele mai dominante
pe piață au fost Ford și General Motors.
Din cauză că industria automobilului era cea de bază, aceasta a reușit să încurajeze și
alte industrii, cum ar fi cele care produceau cauciuc, vopsea, cupru, etc... Datorită influenței
puternice a mașinilor, au apărut foarte multe autostrăzi, benzinării, moteluri și magazine mai
mari de tip supermarket. Alte industrii care s-au dezvoltat împreună cu automobilul, au fost
cea chimică, aviatică, electrică și imobiliară care a avut parte de o detonație puternică în anii
20.
Înflorirea și bunăstarea americană avea să ia sfârșit în anul 1929 odată cu izbucnirea
„Marii Depresiuni”. În acest an, economia Statelor Unite ale Americii a luat parte la o
scădere bruscă și neașteptată de marea majoritate a populației, astfel trecând de la o perioadă
bine dezvoltată la posibil cea mai mare criză economică.
Putem afirma cu siguranță că în 1929, criza a apărut în urma unei perioade de
bunăstare. Este o regulă în ceea ce privește evoluția ciclică a societății, după o perioadă de
creștere continua, oamenii sunt cuprinși de o stare de bucurie intensă, care cuprinde
societatea. Cu cât mai mare este bucuria, la fel de mare este criza care urmează, La fel s-a
întâmplat între anii 1929 și 1933, datorită boom-ului industrial chiar după război.27
Una dintre cauzele crizei economice din 1929, a fost supraproducția. Capacitatea de
producție era mult mai mare de cât posibilitatea de cumpărare, din cauză că venitul național
era sub mâna unei mici părți a populației care stopa venitul respectiv în acțiuni și economii, și
27
Mugur Isărescu, Considerații privind Marea Criză Economică 1929-1933, https://www.bnr.ro/Consideratii-
privind-Marea-Criza-Economica-din-1929-%E2%80%93-1933-8253-Mobile.aspx, accesat la data de
15.06.2022

17
nu cheltuiau cantități suficient de mari. Între timp, fermierii și muncitorii de rând, categorisiți
ca fiind la baza societății, aveau un venit mic și nu își permiteau să cumpere tot ce se
producea.
Pe data de 24 octombrie, 13 milioane de acțiuni au fost vândute. Diverși reprezentanți
al băncilor importante, printre care se aflau George F. Baker și William C. Potter, au agreat ș
participe cu o sumă semnificativă de bani pentru a încerca să susțină piața. Prin aceasta, au
reușit să fixeze piața pe decursul a câtorva zile, dar pe data de 29 octombrie, cunoscută și ca
„marțea neagră”, s-au vândut un total de 16.410.000 de acțiuni, iar indicele Dow-Jones a
scăzut cu 13%, astfel aceasta dată este cea mai zguduitoare zi din istoria bursei.28
După cum putem observa în tabelul următor, indicii economici în perioada „Marii
Depresii”, au avut mult de suferit, iar țări cu o importanță majoră s-au văzut afectate de
această criză. Statele Unite ale Americii au avut cel mai mult de suferit în acea perioadă în
ceea ce privește producția industrială care a scăzut cu 46 de procente, rata șomajului care a
crescut cu 607%, iar rata comerțului extern de asemenea a avut o scădere majoră de 70%.

Tabel 1: Modificarea indicilor economici 1929-1932

Statele Unite Marea Britanie Franța Germania

ale Americii
Producție -46% -23% -24% -41%
industrială
Prețuri angro -32% -33% -34% -29%
Comerț extern -70% -60% -54% -51%
Șomaj +607% +129% +214% +232%
Sursa: Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei

În ceea ce privește prețurile angro, Franța este țara asupra căreia criza a avut cele mai
mari efecte, rata scăzând cu 34 de procente. Datorită acestei crize financiare, rata șomajului a
crescut în mod extraordinar în toată lumea.

28
Cornel Ilie, 1929-1933: America în colaps. Istoria Marii Crize Economice,
https://historia.ro/sectiune/general/1929-1933-america-in-colaps-istoria-marii-crize-573054.html, accesat la data
de 15.06.2022

18
 În perioada inițială a crizei, afaceriștii și oamenii din guvern, susțineau că această
perioadă era firească și naturală și că v-a trece rapid. Economia Statelor Unite ale Americii ș-
a aflat sub puterea unui declin continuu pentru mulți ani, din care a reușit într-un final să iasă.

2.2 Criza financiară din 1987

Data de 19 octombrie 1987, o zi de luni, va rămâne mereu în calendar ca fiind „lunea
neagră”. Piețele financiare de peste tot în lume au înregistrat cele mai mari scăderi din istorie.
Până în ziua respectivă, Dow Jones, care este un indice de referință pentru bursa din New
York, a crescut în mod continuu și a ajuns la un nivel înalt care aducea un profit anual
semnificativ. În lunea neagră, acesta a ajuns la valoarea de 22,61% în doar câteva ore.29
Nici în ziua de astăzi nu se cunosc motivele exacte care au dat început acestei crize
economice. De vină se crede că a fost corupția de pe Wall Street, tensiunile din Orientul
Mijlociu și perspectivele economice negative. 30
Lucrul ce se știe cu siguranță este că prețurile pe acțiuni au început să scadă drastic și
investitorii neexperimentați, au scos de pe piață cât mai multe acțiuni. Acest lucru a creat un
efect de domino și tot mai mult lume își retrăgea acțiunile, astfel toate piețele colapsau una
după alta. Foarte mulți dinte investitori, erau convinși că acesta era doar începutul sfârșitului
burselor la nivel mondial.
Speriați de amenințarea unei posibile deprecieri a dolarului, investitorii asiatici au
scos cât mai multe acțiuni la vânzare. Teroarea a trecut pe la foarte mulți investitori care la
rândul lor, au încercat să scape de acțiunile ce le posedau. Lucrurile se înrăutățeau în mod
alert și au ajuns să se vândă pachete de zeci sau sute de mii de acțiuni cu doar câteva zeci de
dolari. În doar câteva zile, piețele sufereau pierderi extraordinare, s-a ajuns la piețe precum
cea din Singapore, să se închidă temporar.

Figura1 : Scăderea indicelui Dow Jones Figura 2: Scăderea indicelui FTSE 100 între
între Iulie 1997 și Ianuarie 1998 Iulie 1997 și Ianuarie 1998

29
Sebastian Stroescu, Istoria unei calamități pe bursă: Lunea neagră, catastrofa care a lovit lumea acum fix 28
de ani şi a schimbat regulile ”jocului”, https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/istoria-unei-calamitati-pe-
bursa-lunea-neagra-catastrofa-care-a-lovit-lumea-acum-fix-28-de-ani-si-a-schimbat-regulile-jocului-14853742,
consultat la data de 15.06.2022
30
Sabău-Popa Diana, Zăpodeanu Daniela – Introducere în studiul pieţei de capital, Editura Universităţii din
Oradea, 2008

19
 Sursa: Sursa:
http://www.stockpickssystem.com/1987- https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Lu
stock-market-crash/ ndi_noir__FTSE_100_Index_du_19_juillet_1
987_au_19_janvier_1988.png

Autoritățile din Statele Unite au fost cele care au sărit în ajutor și au participat la
remedierea pe termen lung a problemei. Alan Greenspan, Guvernatorul Băncii Centrale
Americane, a hotărât scăderea dobânzilor și relaxarea politicilor fiscale. Greenspan, a obligat
băncile să acorde credite acelor brookeri care aveau cea mai mare nevoie de capital și a
asigurat că există destule rezerve de capital pentru ca bursa de pe Wall Street să își revină la
normal cât mai curând. La nivel mondial, pierderile totale au fost estimate la 1,7 trilioane de
dolari.
Piața din Noua Zeelanda a avut de suferit cel mai mult cu scăderi de până la 60%. În
acest caz, banca centrală a țării nu a dorit să dea drumul lichidităților în piață, fapt ce a
condus la un efect mare și pe termen lung în viața și economia țării. Noua Zeelandă a avut
nevoie de foarte mulți ani pentru a-și reveni la stadiul de dinainte de 19 octombrie.31
După lunea neagră, autoritățile de reglementare, au stabilit reguli care autorizau
bursele să oprească vânzarea de acțiuni pentru o perioadă de timp necesară, dacă indici cum
ar fii Dow Jones au parte de scăderi neașteptate și de importanță majoră.

31
Bianca Moruș, Lunea Neagră-ziua care a schimbat regulile pe piața bursieră, https://life.ro/lunea-neagra-ziua-
care-a-schimbat-regulile-pe-piata-bursiera/, consultat la data de 15.06.2022

20
2.3 Criza mexicană din 1994-1995
Pe la sfârșitul anului 1994, un document oficial al Băncii Mondiale, oficializa faptul
că Mexicul se află într-o stare de vulnerabilitate în ceea ce privește volatilitatea capitalului
străin. Pe data de 10 Decembrie 1994, moment în care economia Mexicului se afla la
marginea prăpastiei, președintele american respectiv vremii, Bill Clinton asigura că Mexicul
este un model foarte bun pentru reformele economice din America Latină.
Pe 20 Decembrie 1994, s-a declanșat criza mexicană sau cunoscută și sub denumirile
de „criza Tequila” sau „Eroarea din decembrie” datorită efectului pe care l-a avut asupra
majorității țărilor din America Latină
La începutul anilor 90, economia țării era emergentă și sănătoasă. Creșterea
economică era rezistentă, iar inflația părea să scadă neobosit până în 1994. Deși totul părea să
meargă bine, criza a luat început datorită deprecierii bruște și neașteptate a peso-ului, moneda
mexicană. Aceasta a avut urmări mari în privința economiei țării, și a altor state din America
de Sud.
Cauzele sunt multiple, specialiștii sunt de părere că, criza s-a datorat incompatibilității
regimului valutar cu nivelul inflației ridicat la acea vreme pe lângă cel american. S-a
deteriorat calitatea creditelor acordate de bănci, iar deficitul de cont curent a crescut și a ajuns
la 29 de miliarde de dolari, aferent a 8% din PIB. 32
Investitorii care cândva au fost atrași de evoluția extraordinară a economiei
Mexicului, au decis să vândă cât de repede obligațiunile publice. Remarcând toate acestea,
Banca Centrală Mexicană s-a hotărât să cumpere titluri pentru ca rata dobânzii să nu se
modifice, în schimb, acest lucru a dus la diminuarea rezervelor internaționale.

Figura 3: Rezervele internaționale ale Mexicului între ianuarie 1993 și Ianuarie 1995

32
Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, Universitatea „AL. I. Cuza” Iași – Criza Economică din
America Latină

21
 Sursa: https://ro.thpanorama.com/blog/historia/error-de-diciembre-antecedentes-
causas-y-consecuencias.html

În imaginea atașată se observă cum rezervele internaționale ale țării descresc într-un
ritm alert pe parcursul unui an în timpul crizei. Mexic avea rezerve internaționale în valori
foarte mari, iar pe parcursul unui singur an, acestea au scăzut uimitor datorită crizei.
Ernesto Zedillo, noul președinte al Mexicului la declanșarea crizei, a decis să lase
peso-ul să fluctueze liber sperând că astfel se v-a stabiliza, dar această decizie a avut efectul
contrar speranțelor lui Zedillo, moneda s-a devalorizat cu 80% față de dolarul american într-o
singură săptămână ajungând de la 4 peso, la 7,2 peso pe dolar. 33 Chiar după această
devalorizare a monedei mexicane, țările din America de Sud au avut de suferit și ele
deprecieri ale valutei și pierderi de rezerve
Aflându-se în fața unei astfel de situații, Mexicul nu a avut de ales și a cerut ajutorul
instituțiilor internaționale. Mulțumită legăturilor comerciale ce legau cele două țări și
existența unui număr important de investitori pe piața mexicană, președintele Statelor Unite,
Bill Clinton, a decis să ia măsuri pentru încetarea crizei. Statele Unite ale Americii și Fondul
Monetar Internațional (FMI), au împrumutat Mexicului 50 de miliarde de dolari, iar situația a
revenit la normal, peso-ul stabilizându-se la nivelul de 6 peso pe dolar american.

2.4. Criza asiatică din 1997

Criza financiară asiatică, a reușit să afecteze diverse țări asiatice la finalul secolului
XX între anii 1997 și 1998. Această criză financiară a început în Thailanda în anul 1997,
cauza principală a crizei asiatice seamănă cu cea a crizei mexicane din 1994, moneda.
În 1997 și 1998, mai multe țări asiatice, printre care se află și Thailanda, Indonezia,
Malaezia și Coreea de Sud, au experimentat o retragere bruscă a fluxurilor internaționale de
capital. Pe parcursul anilor precedenți, aceste țări, au ajuns să fie preferatele investitorilor
internaționali, au reușit să atragă fluxuri importante de bani, ceea ce le-a permis să importe
mult mai mult decât puteau exporta.
Încrederea în aceste economii a scăzut dintr-o dată în 1997. Băncile străine care au
împrumutat masiv companiilor asiatice au cerut rambursarea împrumutului, investitorii de pe

33
Sabău-Popa Diana, Zăpodeanu Daniela – Introducere în studiul pieţei de capital, Editura Universităţii din
Oradea, 2008

22
piețele financiare au început să-și vândă acțiunile și mulți rezidenți au început să-și trimită și
capitalul în străinătate.34
Țările asiatice și-au raportat moneda la dolarul american, astfel, au apărut anumite
deficite externe de mari dimensiuni care din nefericire s-au tratat în mod indolent de către
instituțiile internaționale și de autorități. În luna Iulie a anului 1997, Banca Centrală din
Thailanda, a decis liberalizarea cursului de schimb a monedei naționale, bath-ul. Într-o
perioadă scurtă de timp, bath-ul s-a devalorizat puternic cu 15% și a pierdut o mare parte din
puterea economică, Thailanda ce avea o datorie externă considerabilă, aproape intrând în
starea de faliment.
Figura 4: Rata de schimb și rezervele valutare în Thailanda

Sursa:https://www.researchgate.net/publication/
4999482_East_Asian_Crisis_and_Currency_Pressure_The_Case_of_India
Criza a luat amploare în toată partea Sud-Estică a continentului Asiatic, afectând țări
puternice din punct de vedere economic precum Japonia. Criza, s-a transformat într-o criză
monetară și rata dobânzii în multe din țările continentului Asiatic, au avut parte de creșteri
semnificative. Spre exemplu, în Hong Kong, un mare oraș al Chinei, rata dobânzii a crescut
de la 7% la 300 de procente peste noapte.
Această criză financiară asiatică a fost stimulată de o diversitate de speculații
financiare care au avut ca efect devalorizarea monezii în mod accentuat. Un alt motiv al crizei
a fost faptul că băncile și companiile din sectorul privat, au fot îndatorate puternic, iar lucrul
acesta a atras după sine, retragerea spontană a investitorilor străini și a instituțiilor de credit.
Criza a avut diverse efecte negative asupra țărilor asiatice, începând de la deprecierea
importantă a monedelor naționale a multor țări, și a ajuns să prăbușească piețele bursiere și

34
Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Economia Internacional- Teoria y politica, Editurra Addison Wesley,
Madris 2006, pp 142

23
pe cele imobiliare. Aceste efecte asupra piețelor, a dus la falimentul multor instituții, bănci și
diverse companii financiare.
Țările care au avut cel mai mult de suferit în urma acestei crize financiare, au fost
Thailanda, Coreea de Sud și Indonezia. Datorită faptului că aceste țări s-au aflat într-o stare
mai vulnerabilă, FMI (Fondul Monetar Internațional), le-a oferit suport, și le-a pus la
dispoziție un împrumut valorat la 40 de miliarde de dolari prevăzut pentru eforturile pentru
stabilizarea cursei de valori. După o perioadă de doi ani, economiile țărilor din zona Asiei de
Sud-Est au începu să revină la normal.
Pe data de 27 Octombrie a anului 1997 a fost demonstrat că piețele bursiere au
abilitatea de a se redresa într-o perioadă scurtă de timp cu condiția ca investitorii să fie
încrezători în piețele respective și ca economia de care ține această piață să fie într-un stadiu
bun și cu perspective de dezvoltare. 35

Capitolul 3 - Studiu de caz. Evoluția economiei românești pe timpul crizei

pandemice

3.1 România în perioada de criză pandemică COVID-19

Andrei Marga în cartea sa „Criza după criză” susține că România a abordat criza
economică și financiară din 2008 în mod greșit. Autorul spune că niciodată nu s-a clarificat
de unde a provenit criza, cum s-a produs aceasta, ce decizii s-au luat sau cine a luat deciziile
respective. La început, deciziile au fost luate de guvernanți, decizii precum tăierea din salarii
și pensii, mărirea TVA-ului, etc... Astfel de decizii nu dau niciun fel de rod, din cauza că ele
sunt eronate din punctul de vedere al economiei, iar dovada, spune autorul, este că nicio altă
țară nu aplică acest fel de soluții.36
În prezent, pandemia de COVID-19 este o criză sanitară mondială, care cu siguranță a
făcut istorie definind epoca noastră. Această criză a creat o dezorientare în viața oamenilor de
rând, dar și în viața economică a firmelor peste tot în lume. Situația a fost una de urgență
35
Sabău-Popa Diana, Zăpodeanu Daniela – Introducere în studiul pieţei de capital, Editura Universităţii din
Oradea, 2008
36
Andrei Marga – Criza și după criză, 2009, pp 157

24
maximă, iar toate statele membre Uniunii Europene, au decis să ia măsuri de sănătate pentru
a încerca să oprească virusul letal din a se mai răspândi.
La începutul anului 2020, pandemia de COVID-19, a adus cu sine scăderi
substanțiale ale PIB-ului în toate statele membre Uniunii Europene și nu numai. Inegalitatea
impactului economic se datorează mai multor factori; diferența în structura economiilor,
efecte ale măsurilor de limitare asupra unor sectoare economice, și strategiilor de combatere a
virusului.
Pandemia de COVID -19, a ajuns în Uniunea Europeană în februarie a anului 2020, a
avut un grad de propagare foarte ridicat în toate statele membre și a atins vârful mortalității în
aprilie a aceluiași an. Virusul prezintă și în momentul actual o amenințare puternică, La
sfârșitul anului 2020, au fost înregistrate 3 milioane de persoane infectate cu virusul și în jur
de 150.000 de decese. Statele Uniunii, au pus în aplicare o serie largă de măsuri necesare
pentru a combate propagarea virusului, măsuri precum perioada de carantină unde era
interzisă sau foarte limitată deplasarea fără un motiv plauzibil. Măsurile respective au dat
roade și cazurile au scăzut, dar în toamna lui 2020, cazurile au început să crească din nou,
fapt ce a dat bătăi de cap sistemelor sanitare și economice. 37
Dacă vorbim de România, pandemia de COVID-19 a avut o influență puternică asupra
economiei țării. În ultimii 5 ani înainte de pandemie, PIB-ul real a înregistrat măriri de 4,7%,
mult peste media statelor membre Uniunii Europene din Europa de Est și Centrală.
Economia României a fost afectată substanțial de criza pandemiei de COVID-19, țara
a înregistrat în anul 2020 o contracție de -3,9% prin diverse canale: încetare a lanțului de
procurare din industrie, mai ales sectorul auto, diminuarea cererii externe, blocarea
frontierelor și restricțiile interne. România este o țară emergentă și la fel este și economia ei,
pe viitor, analiștii sunt de părere că pe scară largă va apărea o redresare puternică, iar în anul
2022, investițiile fixe și cheltuielile de consum sunt factori esențiali ai revenirii.38
Banca Națională Română susține că activitatea economică s-a corectat în primul
trimestru al anului 2021 într-un ritm mai mare decât cel supus în prealabil și a reușit să
recupereze aproape pe deplin pierderile cauzate în cel de al doilea trimestru din 2020. Banca
Națională Română demonstrează că unul din elementele primordiale pentru redresarea

37
Riscuri, provocări și oportunități în cadrul răspunsului în materie de politică economică al UE la criza
provocată de pandemia de COVID-19 – Curtea de Conturi Europeană, 2020
38
Criza Covid-19 a influențat semnificativ economia României în 2020 – articol scris la data de 17 septembrie
2021 și accesat la data de 26.06.2022 https://www.allianz-trade.com/ro_RO/stiri-si-analize/ultimele-stiri/criza-
covid-19-a-influentat-semnificativ-economia-romaniei-in-2020.html

25
înregistrată în primul trimestru din 2021, este cererea internă, moment în care populația, a
începu să achiziționeze din nou servicii și mărfuri.
Într-un interviu realizat de Oana Despa, către micro economistul Laurian Lungu în
luna Iulie a anului 2021, acesta spune că menținerea consumului pe timpul pandemiei de
COVID-19, s-a datorat revenirii înapoi în țară a multor persoane lucrătoare de naționalitate
română din Occident, aceasta fiind o caracteristică specifică României pe timp de criză.
Evoluția României în aceste aspect se bazează pe termen mediu pe capacitatea țării noastre de
adaptare la schimbările structural economice originare în urma pandemiei și implementarea
politicii și strategiilor care vizează succesiunea unei economii verzi. De asemenea, România
trebuie să recupereze decalările din domeniile sănătății, infrastructurii, și digitalizării.39
După părerea micro economistului Laurian Lungu, măsurile care au sprijinit România
în perioada pandemiei în privința economiei, au fost măsura de lock-down parțial. În
comparație cu alte țări aparținătoare Uniunii Europene, România a decis să nu închidă toată
țara și acest aspect a adus evoluții pozitive în economie. Faptul că mortalitatea în țara noastră
nu a fost atât de ridicată ca și în altele, a ajutat la formarea unui echilibru între o economie
funcțională și o situație epidemiologică controlată.
România are nevoie de dezvoltare pe sectoarele care vor avea petiție din partea unui
sector secundar în legătură cu tranziția energetică, exemple sunt: procesul de digitalizare, de
investiții în infrastructură și în sănătate. Balansarea acestor noi investiții va produce o creștere
sustenabilă în viitor. Acest balans trebuie realizat astfel încât să se prevadă fonduri pentru
domeniile respective care sunt vitale și în același timp trebuie dezvoltate condițiile apropiate
pentru prosperarea lor. Un exemplu este și dezvoltarea firmelor UiPath (UiPath este o
companie globală de software care produce software pentru automatizarea proceselor
robotizate. A fost fondată în București, de Daniel Dines și Marius Tîrcă. Având sediul în New
York City, software-ul companiei monitorizează activitatea utilizatorilor pentru a automatiza
sarcinile repetitive de front și back office, inclusiv cele efectuate folosind alte software de
afaceri, cum ar fi software-ul de management al relațiilor cu clienții sau software-ul de
planificare a resurselor întreprinderii.)40

39
10 Întrebări - Macroeconomist despre post-pandemie: „România trebuie să recupereze întârzierile din
domeniile vitale” Oana Despa, 12 Iulie 2021 https://romania.europalibera.org/a/redresare-economica-
pandemie/31352715.html, accesat la data de 26.06.2022
40
https://www.uipath.com/

26
3.2 Efecte și consecințe ale crizei pandemice

3.2.1 Efecte și consecințe asupra pieței muncii

Potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) în anul 2020, rata
de ocupare a populației cu vârste între 15 și 64 de ani a fost de 65,6%, cu 0,2 procente în
descreștere față de anul trecut. Rata de ocupare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 și 64
de ani a fost de 70,9%. 41
Figura 5 - Evoluția ratei de ocupare a populației cu vârsta15-64 de ani în perioada 2019-2021

Sursa https://www.researchgate.net/publication/357556595

Populația a activă în România în anul 2020, era de aproape nouă milioane de persoane
din care se repartizau în felul următor: 8,520 milioane de persoane ocupate și 452.000 de
șomeri, din persoanele ocupate, 2,30 milioane de oameni lucrau în industrie și în domeniul
construcțiilor. Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2021, se păstrează
aproximativ aceleași date ca și în anii precedenți; rata de ocupare a bărbaților (74,4%) a fost
mai mare decât cea a femeilor (56,5%). Dacă ne focusăm pe locul de rezidență, rata de
ocupare la nivel urban a fost de 67,1%, mai mare în comparație cu cea din mediul rural care a
fost de 63,8%.
Conform datelor statistice, în jur de 8,8% din orele totale de lucru au fost pierdute în
anul 2020 datorită limitărilor de program cauzate de pandemia COVID-19. Dacă punem acest
procentaj în cifre, ajungem la concluzia că discutăm de un număr de ore lucrate de 255 de
milioane de persoane cu normă întreagă timp de un an.
Un studiu al Organizației Mondiale a Muncii arată că criză actuală se dovedește a
avea o gravitate nemaiîntâlnită până în prezent. Lipsa de ore de lucru, se datorează
41
Institutul Național de Statistică http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table accesat la
data de 27.06.2022

27
persoanelor care au rămas fără loc de muncă, lucru a atras după sine și lipsa mijloacelor la o
viață decentă, persoanelor care au intrat în pensie, și persoanele care au fost angajate înainte
de pandemie, acum, lucrează mai puțin sau deloc.42
Criza sanitară persistă în a stârni efecte negative asupra persoanelor cu contract
individual de muncă, dar și asupra întreprinderilor. Persoanele care sunt în cel mai mare
dezavantaj, sunt cele care înainte de pandemia COVID-19 se confruntau deja în probleme.
Din punctul meu de vedere, reușita principală a crizei sanitare a fost să pună și mai tare în
evidență inegalitatea socială și economică deja prezentă. Astfel de inegalități amplificate, și
lipsa orelor lucrate înregistrate vor forma „crăpături” pe o perioadă îndelungată peste
societate și economie.
O mărire intensă a PIB-ului este fundamentală, dar în același timp nu este îndeajuns
pentru a combate lipsurile create pe piața muncii în urma pandemiei.
În 2020, au avut loc un șir de măsuri decretate de guvernul României pentru
combaterea consecințelor economice și sociale dezavantajoase ale pandemiei COVID-19.
Pentru susținerea firmelor și angajaților s-a cerut ajutorul Instrumentul european de sprijin
temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE).

Figura 6: Indicele BET în perioada 2018-2022

Sursa: https://m.bvb.ro/FinancialInstruments/Indices/IndicesProfiles

42
https://www.ilo.org/global/about-the-ilo/newsroom/news/WCMS_794834/lang--en/index.htm accesat la data
de 27.06.2022

28
 Tabel 2 : reprezentând ajutorul acordat de Instrumentul european de sprijin temporar
pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență pentru susținerea firmelor și
angajaților (SURE)
Milioane de lei

Măsura Descrierea Baza Cheltuieli Suma

Legală totale 2020- alocată de
2022 SURE
Măsura A Ca urmare a efectelor cauzate de Ordonanța 1804,96 1510,17
Covid-19 pe perioada suspendării de urgență
contractului individual de muncă pe o nr.30/2020,
perioadă temporară, beneficiile art. XI.
angajaților s-au stabilit la 75% din
salariul de bază personal. Această
măsură se aplică până la ieșirea din
starea de alertă.
Măsura B Se rambursează o parte din salariu, Ordonanța 1289,86 3285,00
acoperită din fondul de asigurări pentru de urgență
șomaj, reprezentând 41,5% din salariul nr.92/2020,
de bază brut pentru angajatorii ai căror art.1.
angajați au beneficiat de Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 30/2020 art.
XI, dar nu mai mult de 41,5% din
salariul mediu brut prevăzut în Legea
bugetului asigurărilor sociale de stat.
Măsura C Se acordă o indemnizație care Ordonanța 20301,00 13140,00
reprezintă 75% din diferența dintre de urgență
salarul brut prevăzut în contractul nr.132/2020
individual de muncă și salarul de bază
brut corespunzător orelor de muncă
lucrate din cauza scurtării programului
de lucru.

29
 Măsura D Se acordă îndemnizații de sprijin Ordonanța 1038,93 806,03
COVID-19 persoanelor fizice de urgență
autorizate, avocaților, cooperativelor, nr. 30/2020
structurilor sportive, persoane cu art. XV
venituri din drepturi de autor și drepturi
conexe care nu au reușit să lucreze
datorită măsurilor impuse. Aceasta
alocație reprezintă 75% din salariul
mediu
Măsura E Se acordă îndemnizații de sprijin Ordonanța 696,40 425,79
COVID-19 persoanelor fizice de urgență
autorizate, avocaților, cooperativelor, nr.132/2020
structurilor sportive, persoane cu
venituri din drepturi de autor și drepturi
conexe care au fost nevoite să își
reducă activitatea din cauza efectelor
pandemiei. Aceasta alocație reprezintă
41,5% din salarul mediu
Măsura F Se acordă îndemnizații de sprijin Ordonanța 13,79 126,54
COVID-19 lucrătorilor cum ar fii de urgență
zilierii care nu mai au capacitatea de a nr.132/2020
lucra din cauza efectelor COVID-19.
Se oferă o sumă egală cu 35% din
renumerația datorată sau pe ziua
lucrătoare
Sursa: Date furnizate de ANOFM- Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
(2021)43
Cu ajutorul Instrumentul european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de
șomaj într-o situație de urgență, România a reușit să împrumute o sumă cu puțin peste patru
miliarde de euro de la Uniunea Europeană, pentru întreținerea demersurilor guvernamentale
de protecție a lucrătorilor și ameliorarea consecințelor socio-economice produse de pandemia
COVID-19.

43
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă https://www.anofm.ro/ accesat la data de 27.06.2022

30
 În conformitate cu Comisia Europeană, măsurile de ajutor pentru ocuparea forței de
muncă înființate în 2020 pentru România, au fost de mare ajutor, iar rata șomajului a scăzut
până la 5%.44

Întreprinderi mici și mijlocii

Întreprinderile mici și mijloci sunt cele care s-au supus celor mai mari riscuri pe
timpul pandemiei dacă facem o comparație cu alte întreprinderi. Cele mai afectate au fost
întreprinderile care își realizau profitul din cazare și alimentație, comerț cu amănuntul,
comerț cu ridicata, domeniul construcțiilor, și o parte foarte amplă din industria
prelucrătoare.
Mai mult de 50% din întreprinderile mici și mijlocii, au fost afectate în mod mult mai
abuziv față de întreprinderile mai mari. O mare parte din deținătorii de IMM-uri, au mărturisit
faptul că au trecut prin greutăți financiare grave. Foarte multe întreprinderi de acest fel, au
decis să renunțe la afacere rămânând îndatorați cu sume mari și se confruntă cu un viitor plin
de întrebări. Poziția debilitată a tuturor întreprinderilor, dar în special a celor mici și mijlocii,
are efecte nefavorabile asupra investițiilor, productivității și în special crearea a noi locuri de
muncă.
Județele care s-au văzut afectate mai puternic de pandemie în privința IMM-urilor, au
fost : Dâmbovița, unde ponderea a scăzut la 33,63%, Argeș cu -33,47% și Caraș-Severin cu o
scădere de 32,86%.
Pondere pentru acest fel de întreprinderi este destul de mare, prin datele statistice
putem observa că cifra totală de afaceri a microîntreprinderilor românești în 2019 a fost de 43
de miliarde de euro. Tot în același an, profitul acestora a ajuns la 9 miliarde de euro și au
reușit să înființeze 884 de mii de locuri noi de muncă. Numărul total de IMM-uri în 2019 era
de peste 670 de mii, 92% din ansamblul companiilor din România.
Cu puțin timp după apariția pandemiei în România, efectele crizei sanitare și-au făcut
simțită prezența în luna Aprilie; moment în care de la cifra aproximativă de 13.000 de firme
nou apărute lunar, s-a decăzut la 2.500 de noi firme apărute lunar. Astfel de date sunt cele
după care putem observa foarte clar efectele pandemiei de COVID-19 în mediul de business.
45

44
Comisia Europeană https://ec.europa.eu/info/index_ro accesat la data de 27.06.2022

45
Alina Elena Vasiliu - Radiografia IMM-urilor din România: câte au apărut şi câte au dispărut în anul
pandemiei, 31 mai 2021 https://www.zf.ro/supliment-zf-imm-2021/radiografia-imm-urilor-din-romania-cate-au-
aparut-si-cate-au-20106569 accesat la data de 27.06.2022

31
 De asemenea, domeniul de antreprenoriat a înregistrat scăderi mari de la anul 2019 la
2020 nu doar în privința înființării de noi companii, ci și în ceea ce privește radierea,
dizolvarea și suspendarea firmelor.
Potrivit „Carta Albă a IMM-urilor din România 2020” difuzată de Consiliul Național
al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România, statisticile de la sfârșitul anului 2020
au demonstrat că aproape 61% din companiile mici și mijlocii private din România, au decis
să-și limiteze activitatea pe parcursul anului respectiv.

Muncitorii la negru
În conformitate cu definiția Biroului Internațional al Muncii (BIM), salariatul, este
acea persoană care pe baza unui contract individual de muncă sau printr-un acord fără
contract de muncă, în schimbul unei renumerații în formă de salar fie acesta în bani, natură,
îndemnizații, comisioane, etc. își desfășoară activitatea la dispoziția unui angajator, într-un
departament economic sau social.
Din această definiție putem extrage două tipuri de salariați: salariații care dețin un
contract individual de muncă, sunt considerați ca fiind parte din lucrătorii economiei formale
și fiscalizate, și mai sunt salariații care nu dețin un astfel de contract de muncă și se consideră
că fac parte din lucrătorii economiei informale și nefiscalizate, cunoscuți în termeni populari
ca fiind „muncitori la negru”.
După analiza datelor statistice publicate de Organizația Internațională a Muncii, la
nivel mondial lucrează la negru un număr de aproximativ două miliarde pe persoane.
Oamenii care profesează în economia informală, nu își permit să beneficieze de asigurare
medicală, protecție socială sau contribuții la fondul de pensii.
O dată cu apariția virusului COVID-19 și sosirea pandemiei, 1,1 miliarde de oameni
clasați în această categorie, care locuiesc în țări cu lock-down complet, și-au pierdut locul de
muncă, fiind nevoiți să rămână încuiați în casă fără a avea niciun fel de venit, și străduindu-se
să nu moară de foame. 46
În țara noastră există un număr aproximativ de 1,5 milioane de persoane salariate fără
deținerea unui contract de muncă. O mare parte din această categorie, lucrează ca zilieri, la
negru, sau pentru persoane fizice exemplu fiind persoane care lucrează ca și bone sau la
curățenie. Astfel de persoane, pe timpul crizei sanitare, și datorită restricțiilor aplicate, nu au

46
ILO Monitor, COVID-19 and the world of work. Updated estimates and analysis, International Labour
Organization, 29 Aprilie 2020, pp. 7

32
putut să se deplaseze la locul de muncă și prin urmare, nu au avut parte de veniturile necesare
pentru resursele standard cum ar fii hrana.47
Alte persoane defavorizate din cauza crizei sanitare de COVID-19, au fost muncitorii
care dețin o calificare inferioară, aceștia au suportat un procentaj mai mare de pierdere a
locului de muncă în comparație cu persoanele cu o calificare superioară.
Persoanele care au rămas cu un loc de muncă relativ stabil pe timpul pandemiei de
coronavirus, au fost persoanele care lucrau pe prima linie cu virusul, persoane din sectoare
precum: transportul, comerțul cu amănuntul, servicii de îngrijire personală și sectorul
sănătății. Cei din urmă fiind cei care încercau să combată virusul, dar totodată erau mai
expuși la infectarea cu acesta.

Femeile în defavoarea bărbaților

În perioada crizei sanitare, femeile au fost afectate într-o proporție mai mare de
pierderea locurilor de muncă față de bărbați. O mare parte a femeilor după ce și-au pierdut
jobul, au decis să părăsească definitiv piața muncii. Femeile sunt în general cele care își
asumă îngrijirea și creșterea copiilor, dar și educația lor de acasă pe timp de pandemie și nu
numai.
Acest lucru poate să producă riscul de reapariție a regulilor populare de gen care doar
îngrădesc intențiile femeilor de incorporare înapoi pe piața muncii.
În anul începerii pandemiei, un procentaj de 52,4 % din populația totală a țării era
reprezentat de sexul feminin, și doar 45,5% din acestea, erau active pe piața muncii. Dacă e
să vorbim despre participarea pe piața muncii, România este una din cele două țări din
Uniunea Europeană care nu a reușit să înregistreze niciun fel de progres între anii 2013 și
2021, cea de a doua țară fiind Danemarca.
În majoritatea cazurilor, persoanele neparticipante pe piața muncii ajung să depindă de
câștigurile membrilor din familie și nu își permit o carieră profesională datorită muncii în
gospodărie pe care o realizează fără niciun fel de venit. În ziua de astăzi, româncele sunt mult
mai expuse acestui fel de risc în comparație cu bărbații din România.48

Figura 7: Motivele principale pentru inactivitatea femeilor cu vârsta cuprinsă între 15

și 64 de ani în România și UE27 în anul 2020

47
Chivu, Luminița and Georgescu, George: „Vulnerabilități ale pieței muncii din România sub impactul
COVID-19”, 2020, pp. 24
48
Ștefan Guga, Alexandra Sindreștean, Inegalități Economie de Gen în România, Noiembrie 2021, pp.13

33
 Sursa: Ștefan Guga, Alexandra Sindreștean, Inegalități Economie de Gen în România,
Noiembrie 2021, pp.14

În tabelul de mai sus, se poate observa în mod evident că cauza întâlnită cel mai
frecvent pentru inactivitatea pe piața muncii în România este îngrijirea copiilor sau a adulților
cu orice fel de dizabilitate. În 2020, 32,7% din femeile românce susținea că acesta este
principalul motiv pentru care nu activează în vreun domeniu. Din păcate lipsa de educație și
formare este motivul principal al neparticipării pe piața munci a 24,4% din femeile din
România, această cauză este totodată și principala scuză a femeilor din Uniunea Europeană,
cu un procentaj de 26%.
Printre aceste cauze, se află și alte motive, cum ar fi dizabilitate sau boală proprie
(7,7%), percepția lipsei de oportunități (3,3%), pensionare (13,2%) și alte motive (18,8%).
Tinerii, viitorul țării
Un factor asupra căruia probabil nu multe persoane au pus atenție, este impactul
puternic pe care l-a adus pandemia de coronavirus asupra tinerilor. Rata de ocupare a
locurilor de muncă în cazul tinerilor a scăzut mai mult decât cea în cazul adulților pe timpul
crizei sanitare, astfel ponderea lucrătorilor inactivi tineri a crescut în mod considerabil.
Afectați în mod puternic de criza COVID-19, au fost tinerii proaspăt absolvenți ai
școlilor și universităților care au pornit în căutarea unui loc de formare profesională. O mare
parte dintre ei, se simțeau presați de faptul că ofertele de joburi scădeau din ce în ce mai mult
pe parcursul zilelor. Nici pentru elevii și studenții care se aflau în căutarea unui stagiu de
practică nu le-a fost mai ușor, școlile erau în mare parte închise și contactul cu cadrele
didactice părea mai îngreunat ca niciodată.

34
 În 2020, lucrurile s-au deteriorat cu o viteză extraordinară, tinerii care abia intrau pe
piața muncii și se puneau pe picioare, au fost loviți din plin de pandemie și și-au pierdut
locurile de muncă. Eventual au renunțat să mai caute alt post datorită numărului extraordinar
de mic de locuri disponibile.
Potrivit Organizației Internaționale a Muncii (OIM), dintre tinerii cu vârsta cuprinsă
între 18 și 29 de ani, aproximativ unul din șase, au stopat mersul la job din momentul
apariției pandemiei. Tot Organizația Internațională a Muncii afirmă că tinerii care au rămas la
locurile lor de muncă, au lucrat cu 23% mai puțin. Patru din zece persoane cu vârsta între 15
și 24 de ani, au lucrat în sectoare ale pieței muncii care au fost puternic afectate, iar în
sectorul economiei, lucrau aproximativ 77% din tineri.49
Tinerii, femeile și persoanele cu calificare inferioară au fost cei mai afectați în privința
locurilor de muncă pe timpul pandemiei coronavirus. Întâmplările actuale, vor schimba felul
în care oamenii privesc viața și felul în care vor lua deciziile de acum încolo. Tinerii
generației noastre, nu doar că se confruntă cu posibilitatea negăsirii unui job pe termen lung,
dar vor trece pentru a doua oară prin ceea ce înseamnă schimbări sociale, presiuni constante
și salarii mici, dacă luăm în considerare criza din 2008.
Fiecare generație este caracterizată de evenimentele neplăcute prin care a trecut,
evenimente după care există posibilitatea apariției fricii și a incertitudinii. Există persoane
care cred că traumele și sechelele provocate în rândul tinerilor pe perioada pandemiei, vor
rămâne permanente astfel își face apariția o nouă generație „Generația Lockdown”.50
Astfel, probabilitatea de angajare pe termen lung a scăzut mult pe timpul crizei
sanitare.51

Efecte pozitive pe piața de muncă

Perioada crizei pandemice COVID-19, a afectat toate domeniile de pe piața muncii.
Economia unei țări funcționează ca un tot unitar legat de economia mondială și se bazează pe
legături care depind una de cealaltă. Primele sectoare care au fost forțate să-și înceteze
activitatea au fost cele dedicate turismului, transportului, regimului hotelier, restaurantelor și
sectoarele de catering.
49
Organizației Internaționale a Muncii, https://www.ilo.org/global/lang--en/index.htm
50
Eduard Ivanovici, Consecințele pandemiei: Cum a afectat COVID-19 viața tinerilor, categoria de oameni cu
cel mai slab risc de infecție, 20.06.2020, https://www.zf.ro/business-international/consecintele-pandemiei-cum-
a-afectat-covid-19-viata-tinerilor-19300693, accesat la data de 29.06.2022
51
Claudia Spridon, România - ţara copiilor cu părinţii în altă ţară. În Suceava sunt cei mai mulţi copii care au
rămas în grija altora. Cum îi afectează asta, 5 noiembrie 2018, https://adevarul.ro/news/societate/romania-tara-
copiilor-parintii-alta-tara-In-suceava-cei-mai-copii-ramas-grija-altora-afecteaza-asta-
1_5bdf2910df52022f7528a11f/index.html, accesat la data de 29.06.2022

35
 Datorită restricțiilor , tot aceste domenii au fost printre ultimele în a-și deschide din
nou ușile. Din păcate, după redeschiderea lor, oamenii au fost în continuare rezervați și
neîncrezători, dorind să se apere în orice măsură de posibilitatea de infectare cu noul virus
COVID-19. O mare parte din firmele care se ocupau cu aceste domenii au fost forțate să
închidă neputând să aducă beneficiile necesare pentru continuarea activității.
Pe durata stării de urgență, datorită restricțiilor care împiedicau libera circulație a
cetățenilor, retailerii și-au pus mintea la contribuție și au reușit să lanseze servicii noi care să
mulțumească consumatorii. Astfel, platforme de livrare precum Glovo, Tazz sau FoodPanda
au crescut în popularitate pe timpul crizei sanitare. Restaurantele independente care nu lucrau
în parteneriat cu astfel de servicii, au reușit să-și dezvolte propriul sistem de livrare la
domiciliu pe baza comenzilor telefonice. Un astfel de boom și creștere în popularitate a
serviciilor de livrare la domiciliu, au creat multe posturi noi de muncă. 52
Piața livrărilor la domiciliu este una dintre puținele piețe care a avut parte de o
dezvoltare puternică în timpul pandemiei. În 2020, un număr aproximativ de 7-8 milioane de
români și-au realizat cumpărăturile prin delivery.
În mod nu atât de surprinzător, livrările la domiciliu și comenzile în mediul online, au
rămas o unealtă populară în rândul românilor datorită faptului că este un mod de
aprovizionare confortabil și rapid. Unul dintre efectele pozitive ale pandemiei, este faptul că
oamenii au realizat cât de importantă este viața personală și socială și au decis să se axeze
mai mult pe aceasta , astfel în mod involuntar, cumpărăturile prin mediul online au devenit
virale.
În România, serviciile de delivery au crescut rapid din 2020 până în prezent atât în
volumul livrărilor cât și în valoarea pieței. Sper exemplu, Victor Răcariu, manager general al
platformei Glovo, susține că aceasta a înregistrat în România la sfârșitul anului 2021, valori
de aproximativ 260 de milioane de euro.53
Companiile de IT se află de asemenea printre domeniile care au oferit un număr
important de locuri de muncă; 12 mii de posturi de la geneza pandemiei, întrucât restricțiile
de circulație au împiedicat angajații să meargă la birou, astfel și-a făcut apariția noua

52
Wall-Street, Cum s-au adaptat la pandemie retailerii independenți: livrare la domiciliu, comenzi telefonice și
magazine online, 10 Iunie 2020, https://www.wall-street.ro/articol/Companii/256376/cum-s-au-adaptat-la-
pandemie-retailerii-independeti-livrare-la-domiciliu-comenzi-telefonice-si-magazine-online.html#gref, accesat
la data de 29.06.2022
53
Cristina Rosca, Piaţa sacoşelor de cumpărături care vin acasă. Livrările la domiciliu vor sări de 1 mld. euro în
2021. Înainte de pandemie piaţa era de doar 150 mil. euro, 02.02.2021, https://www.zf.ro/companii/retail-
agrobusiness/piata-sacoselor-de-cumparaturi-care-vin-acasa-livrarile-la-domiciliu-19893221, accesat la data de
29.06.2022

36
normalitate de a lucra de acasă sau „telemunca”. Acest lucru a ajutat la dezvoltarea
digitalizării.54
Un alt domeniu important care s-a dezvoltat în mod accelerat pe timpul crizei sanitare
de COVID-19, a fost domeniul medical. Grija principală a tuturor în această perioadă a fost
sănătatea personală și a persoanelor cu risc mai mare de infectare. Astfel, sectorul medical a
fost cel care a adus cele mai multe posturi pe piața muncii datorită lipsei de asistenți medicali
și doctori care să aibă grijă de pacienții infectați cu noul virus. Acest domeniu a fost în
legătură strânsă cu industria farmaceutică și industria producătoare de echipamente medicale.
Un alt agent de luat în calcul pe perioada pandemiei este prevenția de îmbolnăvire,
prin urmare, industrii precum cele de producere a dezinfectantelor și diverse echipamente de
protecție, au avut parte de o dezvoltare accelerată pe piață datorită cererii mari, dar și de lipsa
de astfel de produse la începutul pandemiei.55
Necesitățile nou apărute sunt cele care oferă posturi noi de muncă în actualitate. În
urma falimentării a unor mari întreprinderi, micii întreprinzători au profitat de această ocazie,
iar domenii precum cel agricol sau alimentar sunt exemple bune pentru dezvoltarea în acest
sens. Pe timpul stării de urgență, importarea produselor alimentare era aproape imposibilă așa
că au apărut firme mici pe plan local cu scopul susținerii pieței alimentare. Mulțumită
continuității deschiderii de noi afaceri, în topul listei se află în continuare domeniul
antreprenorial.

3.2.2 Efecte și consecințe asupra șomajului

Întreprinderile mici sunt cele care datorită pandemiei de COVID-19, au simțit mult
mai puternic lipsa banilor și au fost obligate să facă reduceri de personal într-o măsură mai
mare decât companiile mari. Cele din urmă au păstrat forța de muncă în mare parte și au
apelat la ajutorul statului sau la rezervele personale.
Cele mai vulnerabile categorii de persoane care au rămas fără un loc de muncă și
automat au devenit șomeri, sunt cei care au un nivel de educație mai mic sau un nivel de
calificare redus. În schimb, persoanele cu un statut de calificare mai ridicat, sunt mai apți
pentru adaptarea cerințelor noi oferite de piața muncii.

54
Domeniile în care s-au făcut cele mai multe angajări în pandemie, 27.11.2020,
https://www.digi24.ro/stiri/economie/digi-economic/domeniile-in-care-s-au-facut-cele-mai-multe-angajari-in-
pandemie-1408345, accesat la data de 29.06.2022
55
Comisia Europeană, Patru sectoare de activitate cu mare cerere ca urmare a pandemiei de COVID-19, 19
Februarie 2021, https://ec.europa.eu/eures/public/four-job-sectors-high-demand-result-covid-19-pandemic-
2021-02-19_ro, accesat la data de 29.06.2022

37
 CEO-ul platformei eJobs, Bogdan Badea, declară pentru un interviu cu Europa Liberă,
că în lunile apariției crizei sanitare, s-au înregistrat peste 1,2 milioane de aplicări pentru
posturi de muncă din țară și străinătate. Bogdan Badea mai spune și că în această perioadă,
persoanele care au avut cele mai multe aplicări pentru găsirea unui loc de muncă se află în
rândul tinerilor.56
Tabel 3: Șomeri înregistrați în perioada 2019-2022 în România

Șomeri înregistrați în perioada 2019-2022 în România

Sexe Anul 2019 Anul 2020 Anul 2021 Luna aprilie
2022
Număr Număr Număr Număr
persoane persoane persoane persoane
Tota 257865 296051 234757 224820
l
Sursa: Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Date ale Institutului Național de Statistică, (Tabel 2) ne confirmă faptul că 2020, anul
începerii pandemiei, a adus un număr mare de șomeri față de 2019 înainte de criza sanitară,
datorită restricțiilor care împiedicau deplasarea și nu numai. În 2019, numărul total de șomeri
era de aproape 258 de mii, în anul 2020, numărul acesta a crescut cu puțin peste 38.000,
ajungându-se la o cifră finală de 296 de mii de șomeri.
Anul următor lucrurile stau mai bine, iar numărul de persoane aflate în șomaj este în
descreștere, cifra pentru 2021, este de aproape 235.000 de persoane. Apropriindu-ne de
prezent, luna Aprilie a anului 2022, a înregistrat 224.820 de persoane aflate în șomaj.

Tabel 4: Rata șomajului pe sexe în 2019 și 2020

Rata șomajului pe sexe în anul 2019 și 2020

Sexe Anul 2019 Anul 2020
Procente Procente
Total 2,9 3,4
Masculin 2,9 3,2

56
Cristina Dobreanu, De ce crește șomajul și care sunt categoriile vulnerabile, 01 septembrie, 2020,
https://romania.europalibera.org/a/de-ce-cre%C8%99te-%C8%99omajul-%C8%99i-care-sunt-categoriile-
vulnerabile-/30815657.html, accesat la data de 29.06.2022

38
 Feminin 3 3,6
Sursa: Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

În ceea ce privește rata șomajului (Tabel 3), aceasta a crescut din 2019 în 2020 cu 0,5
procente, ajungând de la 2,9% la 3,4%. Analizând această rată din punctul de vedere al
sexelor, înainte de pandemia Coronavirus, diferența între femei și bărbați nu era prea mare,
rata femeilor aflate în șomaj fiind cu 0,1 procente mai mare de cât cea a bărbaților.
O dată cu apariția crizei sanitare, diferența ratei între femei și bărbați este mai
evidentă. În cazul sexului masculin, rata a urcat de la un an la altul de la 2,9% până la 3,2
procente. Pe de altă parte, rata șomajului în cazul femeilor a crescut cu o pondere
considerabilă, în 2019 rata era de 3% și după pandemie, a urcat cu 0,6 procente, atingând un
total de 3,6%. Acest lucru se datorează, restricțiilor și închiderii școlilor. Majoritatea femeilor
fiind nevoite să rămână acasă, pentru a se ocupa de gospodărie, grija persoanelor cu handicap
din familie și grija și educația copiilor, dat fiind că școlile au fost închise pe perioada de
urgență.

Tabel 5: Rata șomajului pe regiuni în anii 2019 și 2020

Rata șomajului pe regiuni în anii 2019 și 2020

Regiune Anul 2019 Anul 2020
Procente Procente
Regiunea NORD-VEST 2 2,6
Regiunea CENTRU 2,6 3,3
Regiunea NORD-EST 4,3 4,7
Regiunea SUD-EST 4,2 4,8
Regiunea SUD-MUNTENIA 3,4 3,9
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 1,1 1,2
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 5,2 5,5
Regiunea VEST 1,7 2,2
Sursa: Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

39
 Datele oferite de Institutul Național de Statistică, confirmă că cele mai afectate regiuni
din România din cauza pandemiei COVID-19 au fost regiunea Sud-Vest Oltenia și regiunea
Nord-Est. Regiunea Sud-Vest Oltenia, cuprinde județele Dolj, Gorj, Olt, Mehedinți și Vâlcea,
acestea au înregistrat în 2020 o rată a șomajului de 5,5%, cea mai ridicată din toată țara în
anul respectiv.
A doua la rând cu cea mai mare rată a șomajului este regiunea Sud-Est formată din
județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea; rata de șomaj în această regiune
a fost de 4,8%, regiunea Nord-Est a României a fost și ea afectată de pandemie, având rata
șomajului de 4,7%.
Pe cealaltă parte, regiunile cu cea mai mică rată în anul originării pandemiei, au fost
regiunea București-Ilfov, cu un procent de 1,2% și regiunea Vest a României formată din
județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș cu rata de 2,2%.
Regiunea cu cea mai mare diferență între 2019 și 2020, este regiunea centrală a
României. Cuprinzând județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, rata de la
un an la altul a crescut cu 0,7 procente. Nu departe de regiunea centrală, stau si regiunile de
Nord-Vest și Sud-Est a României unde rata de șomaj a crescut cu 0,6%. Printre regiunile
c=mai puțin afectate, se află regiunea București-Ilfov, unde rata a crescut ci 0,1% și regiune
Sud-Vest Oltenia unde rata de la un an la altul a variat în sens crescător cu 0,3 procente.
Ținem cont că rata în această regiune era deja destul de ridicată și în anul 2019 (5,2%).
În urma acestor date, putem conclude că pandemia a avut efecte importante în ceea ce
privește numărul de persoane șomere în România, din fericire, cu trecerea anilor, ridicarea
restricțiilor și acomodarea persoanelor la noile cerințe de pe piața de muncă cifra persoanelor
aflate în șomaj a scăzut în mod considerabil.

3.2.3 Efecte și consecințe asupra sărăciei

În România, sărăcia este o problemă continuă cu care se confruntă țara. O dată cu
apariția pandemiei, această problemă s-a agravat, iar de la originarea pandemiei, aproximativ
unul din patru români trăiesc în sărăcie.
Înainte de începerea crizei sanitare, datele Institutului Național de Statistică, arătau un
număr aproximativ de 4,6 milioane de români care erau considerați că trăiau în condiții de
sărăcie. Pe timpul pandemiei, numărul acesta a scăzut la 4,5 milioane însă trebuie amintit
faptul că între anii 2019 și 2020, populația României a scăzut considerabil.

40
 Dicționarul Explicativ Român definește sărăcia ca fiind „lipsa mijloacelor materiale
necesare existenței”57. O mai putem defini și ca fiind situația în care oamenii trăiesc pe baza
unor venituri foarte mici, care îi împiedică în a ajunge la standardele de viață pe care
societatea le consideră normale. Aceste persoane trebuie să se lupte cu probleme precum
șomajul, veniturile insuficiente, condiții sărăcăcioase de trai, îngrijire deficitară asupra
sănătății, piedici în ceea ce privește accesul la educație, sport, timp liber și altele.

Tabel 6: Rata sărăciei relative pe grupe de vârstă

Rata sărăciei pe grupe de vârstă

Grupe de vârstă Anul 2019 Anul 2020
Procente Procente
Total persoane 23,8 23,4
0-17 ani 30,8 30,1
18-64 ani 21,3 21
65 ani și peste 25,1 24,5
Sursa: Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table

Rata sărăciei relative în anul 2020 a fost de 23,4%, numărul de persoane care
corespunde acestei rate este de aproximativ 4,5 milioane de oameni. Unul din patru persoane
locuiau într0o gospodărie unde venitul era sub pragul stabilit. Termenul de sărăcie relativă se
referă la situația unde o persoană, are un venit insuficient care nu îi permite să ajungă la
nivelul de bunăstare pe care îl efectuează toată populația țării respective.
În tabel (Tabel 6), putem observa că rata cea mai mare de sărăcie relativă o dețin copii
minori cu vârste aflate între 0 și 17 ani atât în 2019 (30,8%) cât și în 2020 (30,1%). Pe partea
cealaltă, rata cea mai mică a sărăciei relative este deținută de grupul de persoane cu vârsta
cuprinsă între 18 și 64 de ani. Înainte de pandemie, rata acestui grup de oameni era de 21,3%,
iar o dată cu începerea crizei de coronavirus, rata a ajuns la 21 de procente.
În 2022, comparativ cu 2019, se observă o scădere a nivelului sărăciei la toate grupele
de vârstă. Rata persoanelor minore, de la 0 la 17 ani, a scăzut cu 0,7 procente, a persoanelor

57
https://dexonline.ro/definitie/s%C4%83r%C4%83cie

41
adulte cu vârste cuprinse între 18 și 65 de ani, a diminuat cu 0,3%, iar rata peroanelor în
vârstă, cu vârsta mai înaintată de 65 de ani, a scăzut cu 0,6%.
Motivul pentru care rata sărăciei relative a scăzut de la un an la altul, se datorează
faptului că populația României a scăzut în urma pandemiei de coronavirus. Din păcate
persoanele cele mai afectate de această criză sanitară și a cărei rată a scăzut cel mai mult de la
un an la altul, au fost persoanele sărace, în special copii și persoanele vârstnice, ele fiind mai
vulnerabile în fața virusului violent datorită lipsei de îngrijire a sănătății.

Tabel 7: Rata sărăciei relative pe regiuni de dezvoltare.

Rata sărăciei relative pe regiuni de dezvoltare

Regiuni de dezvoltare Anul 2019 Anul 2020
Procente Procente
Regiunea NORD-VEST 14,7 15,5 0,8
Regiunea CENTRU 21,2 21,9 0,7
Regiunea NORD-EST 41,1 35,6 5,5
Regiunea SUD-EST 31,1 32,6 1,5
Regiunea SUD-MUNTENIA 26 23,4 2,6
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 2,9 2,4 0,5
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 31,6 32,7 1,1
Regiunea VEST 14,7 20 5,3
Sursa: Institutul Național de Statistică,
http://statistici.insse.ro:8077/tempo-online/#/pages/tables/insse-table
În anul 2020, regiunile cu cele mai mari rate înregistrate din România, au fost
regiunea Nord-Est cu rata de 35,6%, regiunea Sud-Vest Oltenia care a înregistrat o rată de
32,7 procente și regiune de Sud-Est a țării care are o rată a sărăciei de 32,6%. În schimb,
partea României cu cea mai mică rată a sărăciei relativă o are regiune București-Ilfov cu
2,4%.
Regiune Nord-Est a avut cea mai mare diferență de la un an la altul, în 2019, rata
sărăciei în această regiune era de 41,1, iar pe timpul pandemiei, rata a scăzut cu 5,5 puncte
procentuale, ajungând la 35,6 procente. Altă zonă care a avut o diferență semnificativă de la
un an la altul, a fost regiunea de Vest. Rata în această regiune a crescut cu 5,3%, pornind în
2019 cu 14,7 procente și în 2020 a înregistrat o rată a sărăciei de 20%.

42
 Regiunile care au înregistrat cele mai mici schimbări de la un an la celălalt, au fost
regiunea București-Ilfov cu o oscilare de 0,5% de la 2,9 în 2019, la 2,4 în 2020. Regiunea
centrală a României de asemenea a înregistrat oscilații mici de la an la an. Înainte de
pandemie, rata în această zonă a țării era de 21,2%, iar pe timpul pandemiei de coronavirus,
aceasta a crescut la 21,9%, o diferență de 0,7 puncte procentuale.
Institutul Național de Statistică confirmă faptul că persoanele care locuiesc singure,
sunt expuse unui grad mai ridicat de risc de sărăcie ,ai ales în ceea ce privește femeile. Datele
arată că rata femeilor singure expuse la riscul de sărăcie este de 40,8%, iar dea a bărbaților de
25,6%. Din păcate, peroanele care locuiesc singure ajung mai sărace pe măsura trecerii
anilor. Persoanele cu vârsta mai mică de 65 de ani, înregistrează o rată de 25,8 procente, iar
persoanele cu vârsta de peste 65 de ani, au o rată de sărăcie de 42,1%.
Cu părere de rău putem afirma că problema sărăciei în România este foarte gravă, iar
posibilitatea ca aceste persoane să poată părăsi această stare într-o perioadă relativ scurtă, este
foarte mică.

3.2.4 Efecte și consecințe asupra educației

11 Martie 2020 este o zi pe care puțini tineri o vor uita, aceasta este data când școlile
s-au închis, iar orele s-au mutat în mediul online din cauza crizei pandemice de Coronavirus.
Cinci zile mai târziu, pe 16 Martie, președintele României Klaus Iohannis, a decretat starea
de urgență moment în care lumea este pusă față în față cu o situație total nouă și necunoscută.
În această perioadă, școala și educația copiilor a avut mult de suferit, și modul de
predare s-a schimbat radical. Simion Hăncescu, lider sindical și președinte al Federației
Sindicatelor Libere din Învățământ, afirmă faptul că toate țările europene au avut de suferit pe
plan educațional în perioada pandemiei de coronavirus, dar elevii din România, au fost cei
care au stat cel mai mult timp izolați de școală și de un mediu educațional „normal”.58
În România, pe data de 11 Martie 2020, când s-a anunțat închiderea școlilor, se credea
că acestea vor reveni la programul inițial pe 22 Marte a aceluiași an, astfel cadrele didactice,
elevii și părinții erau siguri că această situație este temporară și bine justificată. Situația nu s-a
derulat cum s-a preconizat, iar anul școlar 2019-2020 s-a finalizat în mediul online.
Instituțiile centrale au luat în considerare diverse scenarii și măsuri de siguranță cu speranța
ca noul an școlar (2020-2021) să aibă loc în împrejurări cât mai apropiate de normalitate

58
Alexandru Miron, 2020-2021. Efectele pandemiei asupra elevilor, 11 Martie 2021,
https://romania.europalibera.org/a/un-an-de-scoal%C4%83-altfel-scoala-in-pandemie-/31145053.html accesat la
data de 02.07.2022

43
chiar dacă virusul era încă o amenințare puternică. Din păcate, anul școlar a început tot în
mediul online, dar de această dată cadrele didactice au fost mai pregătite, iar așteptările erau
mai mari în ceea ce privește buna funcționare a procesului educare-învățare. 59
Dacă vorbim de elevi, mediul online nu este unul necunoscut lor, iar procesul de
adaptare la acesta nu a fost deloc complicat, au ajuns de la băncile școlii, acasă pe tabletă sau
pe telefon. Cifrele oficiale sugerează că 65 de
mii de copii români nu au putut participa la
orele de curs, aceștia nu și-au permis să
beneficieze de sprijinul familiar sau mijloace
tehnice precum telefoane, tablete sau
calculatoare ca să poată participa la orele online
așa că nu au avut de ales de cât să abandoneze
studiile.
Figura 8: Sondaj realizat de „Salvați
Copii” pentru a face cunoscute efectele
educației în mediul online
Sursa: https://www.salvaticopiii.ro/ce-
facem/educatie/vreau-la-scoala/impactul-covid-
19-asupra-educatiei
Un studiu realizat de „Salvați Copii”
afirmă faptul că un procent de 47% dintre copii
românilor s-au folosit doar de telefonul mobil
pentru a participa la cursurile online, iar 27,2%
dintre copii au afirmat că au existat materii care
din cauza predării în mediul online nu s-au mai
desfășurat. Copii înscriși în clasele primare, au
fost mai afectați de starea de izolare, iar
adolescenții spun că s-au simțit singuri,
înfuriați și triști. Pe perioada derulării cursurilor
online, plictiseala era principalul sentiment care
îi afecta în mod negativ pe copii (47,5%), după
aceasta, se află starea de oboseală, (32,7%), apoi tristețea (27,1%) și în ultimul rând, furia

59
Anda Rodideal, Valentina Marinescu, Efectele Pandemiei COVID-19 Asupra Sănătății și Stării de Bine a
Copiilor, „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul XXXII, nr. 1–2, p. 57–84, București, 2021

44
(23,2%). Aproape 55% dintre copii sunt de părere că cel mai mare risc pe care au trebuit să îl
combată a fost dependența de telefon și de internet, urmată de fake news și de bullying-ul
mediului online.
Consecințele pandemiei Coronavirus își fac simțită prezența pe tot globul pământesc.
Save the Children International a realizat un studiu asupra unsprezece țări europene:
România, Spania, Suedia, Italia, Bosnia și Herțegovina, Albania, Norvegia, Germania,
Kosovo, Olanda și Finlanda, pentru a pune accent pe consecințele pandemiei asupra educației
și siguranței copiilor. În lunile Martie și Iunie din 2020, presiunile financiare puse asupra
părinților au afectat gradul de sărăcie în ceea ce privește copii, cel mai mare procent dintre
cele 11 țări l-a acut România. 60
Tabel 8: Riscul de sărăcie pe mai multe țări în rândul copiilor

Țara Număr aproximativ de copii aflați Procentul copiilor aflați în risc de

în risc de sărăcie sărăcie din totalul populației de copii
Suedia 200.000 10%
Spania 2.100.000 24%
Finlanda 112.000 11%
Italia 2.100.000 20%
România 1.300.000 34,6%
Kosovo aprox. 125.000 20,7%
Albania aprox. 160.000 20%
Sursa: https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/educatie/vreau-la-scoala/impactul-covid-
19-asupra-educatiei

Dintre mai multe țări europene, România este țara cu cel mai mare procent de copii
aflați în risc de sărăcie, 34,6%. Cel mai mare pericol îl duc copii care provin din familii
sărace, pentru că, pentru acest fel de copii, școala nu este doar o instituție de învățământ,
pentru ei, școala este un mediu sigur, unde li se proporționează hrană, servicii medicale și de
consiliere în mod gratuit, un loc de joacă cu cei mai buni prieteni, iar cadrele didactice sunt
pentru ei persoane la care pot apela oricând au nevoie de protecție sau ajutor de orice fel.
În foarte multe familii, există un singur telefon mobil care era împărțit între cei doi
părinți, iar cu venirea pandemiei de COVID-19 și introducerea sistemului de școală online,
acel singur telefon, acum trebuia împărțit și cu copii pentru orele online. Cum este previzibil,

60
https://www.salvaticopiii.ro/ce-facem/educatie/vreau-la-scoala/impactul-covid-19-asupra-educatiei

45
acest lucru nu a dat roade, iar un număr mare de copii dau dovadă de lipsuri în educația lor,
teme nerealizate, la materii importante la care nu au putut participa din cauza lipsei mediilor
necesare. Aceste goluri majore în educație sunt unul dintre motivele principale pentru care
cea mai mare frică a copiilor o dată cu începerea cursurilor în mod normal, cele de dinainte
de pandemie, au fost testele și examenele.
Datele pentru anul 2021, arată că un procentaj mai mare de 15% din tinerii români cu
vârste cuprinse între 18 și 24 de ani, nu au terminat mai mult de opt clase. În ceea ce privește
Uniunea Europeană, România rămâne și în prezent țara care se confruntă cu cea mai mare
problemă în domeniul abandonului școlar timpuriu.
Definim rata de părăsire timpurie a școlii ca fiind procentajul tinerilor între 18 și 24
de ani care au studiat până în clasa a 8-a, după care s-au hotărât din diverse motive să
prăsească studiile în mod definitiv. 61

Figura 9: Procentul părăsirii timpurii a școlii a tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și

24 de ani în România comparativ cu Uniunea Europeană

Sursa: https://www.edupedu.ro/romania-ramane-lider-in-topul-eurostat-cu-cei-mai-
multi-tineri-care-au-abandonat-timpuriu-scoala-aproape-215-000-rezultatele-in-2021-sunt-
usor-mai-bune-decat-in-2020-in-ciuda-asteptarilor-autorit/

În graficul prezentat (Figura 6), putem observa cum pe parcursul a 11 ani, din 2010
până în 2021, rata abandonului școlar timpuriu a tinerilor este notabil mai ridicată de cât
media Uniunii Europene. Este totuși necesar de precizat faptul că pe parcursul anilor acest
61
Mihai Petricilă, România rămâne lider în topul Eurostat cu cei mai mulți tineri care au abandonat timpuriu
școala, 25 mai 2022, https://www.edupedu.ro/romania-ramane-lider-in-topul-eurostat-cu-cei-mai-multi-tineri-
care-au-abandonat-timpuriu-scoala-aproape-215-000-rezultatele-in-2021-sunt-usor-mai-bune-decat-in-2020-in-
ciuda-asteptarilor-autorit/, accesat la data de 02.07.2022

46
procentaj a scăzut considerabil, în 2010, acesta era de 19,3%, iar în unsprezece ani, el a
scăzut cu patru puncte procentuale, ajungând în 2021 să fie 15,3%.

3.2.5 Efecte și consecințe asupra economiei

Este evident faptul că pandemia de Coronavirus a afectat în mod grav țara noastră în
ultimii doi ani, însă di fericire, România se află în lista țărilor din Uniunea Europeană care se
restabilește rapid în urma efectelor crizei sanitare. Datele oferite de Institutul Național de
Statistică, demonstrează ca Produsul Intern Brut (PIB), în primul trimestru al anului 2022, a
avut parte de o creștere economică mai mare de 5% în comparație cu ultimul trimestru de
anul trecut, de asemenea, daca comparăm datele din această perioadă cu exact aceeași
perioadă a anului 2021, putem observa că PIB-ul a avut o creștere economică de 6,5 procente.
În anul 2021, Produsul Intern Brut a ajuns la punctul maxim de până acum, cu suma
de 240 de miliarde de euro, 21 de miliarde mai mult de cât în 2020. În ciuda acestor
informații, specialiștii sunt de părere că efectul pe care Coronavirus l-a avut în domeniul
economic, se v-a până la finalul anului prezent, și există șanse ca aceste efecte să se resimtă și
în 2023. România în perioada 2022-2023, se va lupta cu trei probleme majore și anume:
deficitul bugetar, deficitul de cont curent și bineînțeles inflația.
Date publicate de Institutul Național de Statistică ne confirmă faptul că România este
pe drumul recuperării în ceea ce privește comerțul internațional de bunuri, după șocul produs
de criza sanitară COVID-19. Anul trecut, numărul total de exporturi a ajuns la cifra de 74.700
de milioane de euro, cu puțin mai mult de 20 de procente față de valoarea anului 2020. Pe
partea importurilor, valoarea acestora a crescut de asemenea în mod avantajos și s-a ajuns la
valoarea de 98.396 milioane de euro, cu 22,1% mai mult de cât în 2020.
Un procent de care trebuie să ținem cont în ceea ce privește exporturile și importurile
sunt procentul acestor grupele de produse: mașinile și diverse echipamente de transport, cu un
import puțin mai mare de 35% și un export de aproape 45 de procente. Mărfurile
manufacturate după materia primă, au avut un export de 17,7%, iar importul acestora s-a
ridicat la 18,6 procente. În ultimul rând, diversele articole manufacturate, cu exportul de
aproape 13% și importul de 11,2 puncte procentuale.
În 2021, unul dintre cei mai importanți parteneri comerciali ai țării noastre a rămas în
continuare Germania, importurile și exporturile dintre cele două țări, au ajuns la cifra de 33
de miliarde de euro, cu 12,3% mai mult față de anul precedent.

47
 Figura 10: Evoluția exportului, importului și a balanței comerciale între anii 2016 și
2021

Sursa: Institutul Național de Statistică, Comerțul internațional cu bunuri în luna

decembrie și în anul 2021, 9 februarie 2022

Deficitul balanței comerciale îl putem afla prin diferența valorii exporturilor (FOB) și
a valorii importurilor (CIF). Deficitul balanței Comerciale a țării noastre a crescut cu 29 de
procente în 2021 în comparație cu 2020, o diferență de 5,3 miliarde de euro și a ajuns la
valoarea de 23,696 de miliarde de euro.
În privința deficitului de cont curent, în România pe parcursul anului precedent, s-a
înregistrat o pierdere de 16,951 miliarde de euro, un procent de 54,4% mai ridicat de cât în
anul 2020. Contul curent este format din balanța comercială, venituri provenite din producție
și transferuri unilaterale nete provenite din afară. Deficitul contului curent, arată o tulburare
în ceea ce privește structura nivelului de economii și investiții.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNDR), în cadrul țării noastre, a pus la
dispoziție pentru instituțiile publice și private, șase miliarde de euro în anul 2022. România,
trebuie într-un timp de cinci ani să pună planul în aplicare care v-a ajuta la susținerea unor
reforme și investiții pe planuri importante dezvoltării economice. Bugetul de 29,2 miliarde de
euro deținut de România, este prevăzut potrivit obiectivelor europene. În ciuda acestui fapt,
fondurile în ceea ce privește mecanismele de finanțare, vor fii mai greu de obținut. Uniunea
Europeană v-a plătii României banii respectivi în urma progreselor pe care țara le va face
privind obiectivele stabilite.

48
 Banca Națională a României (BNR), a reușit să prevadă faptul că rata inflației urma să
scadă în primele trei luni ale anului 2022 pe baza compensării prețurilor pentru gazele
naturale și energia electrică. Un factor care este determinator în ceea ce privește rata inflației,
este conflictul dintre Rusia și Ucraina, care a avut efect asupra prețului gazelor naturale.
Oscilațiile ratei inflației, țin cont de diverse evenimente:

- Transformarea prețurilor pentru materiile prime, în special pentru produsele

alimentare și energia electrică;
- Situația dintre Ucraina și Rusia;
- Evoluția crizei sanitare de COVID-19, se crede că în toamna acestui an, există
posibilitatea revenirii unui nou val al virusului, astfel și revenirea restricțiilor;
- Obstacolele apărute în lanțurile de producție și aprovizionare și ridicarea prețurilor
în privința transportului maritim;
- Rapiditatea de folosire a fondurilor alocate de Uniunea Europeană62

Figura 11: Proiecția inflației anuale a prețurilor IPC (indicele prețurilor de consum) și
intervalul de incertitudine asociat

Sursa: https://www.bnr.ro/Proiectii-BNR-22694-mobile.aspx

Banca Națională a României nu aduce vești bune în privința ratei inflației anuale. Se
estimează ca în al doilea trimestru al acestui an, rata inflației anuale să ajungă la 11,2% și să

62
Situația economică a României în anul 2022. Factori care influențează comerțul exterior,
https://www.akcenta.ro/clanky-situatia-economica-a-romaniei-in-anul-2022-factori-care-influenteaza-comertul-
exterior.html

49
scadă alternativ în următorii ani. Cu toate acestea, rata inflației se află într-o continuă creștere
pe următoarea perioadă.

3.2.6 Efectele războiului între Rusia și Ucraina în economia României

Situația de război între Rusia și Ucraina nu s-a terminat și probabil nu se v-a termina
într-o perioadă scurtă de timp. Putem totuși afirma că această situație a dus la efecte
importante asupra țării noastre. România a avut șansa să profite de această problemă a
Ucrainei, și să o transforme într-o oportunitate de dezvoltare pe plan economic.
Privind totuși spre efectele pe care războiul între cele două țări le-a avut asupra
economiei României, putem observa în primul rând, majorarea inflației și diminuarea
creșterii economice. Deși aceste două efecte erau preconizate deja înainte de începerea
războiului, datorită pandemiei de Coronavirus, contextul în care ne aflăm, creșterea inflației
și diminuarea dezvoltării economice, sunt mult mai amenințate. Un alt efect negativ pe care l-
a adus situația de război la noi în țară și nu numai, este îngreunarea sau chiar încetarea
alimentării cu petrol și gaze naturale din Rusia. Tot pe plan economic, se vor construi și
finaliza noi hidrocentrale și microhidrocentrale, de asemenea, se vor reîncepe exploatările de
cărbuni pentru energie și se v-a dezvolta sectorul nuclear civil.
Legea offshore care se discuta la începutul războiului dacă să fie pusă în aplicare sau
nu, într-un final a fost aprobată. Prin aceasta, liderii politici, sunt siguri că pot să garanteze
emanciparea energetică a României. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, folosea exporturile
de gaze ca și șantaj, motivul principal este că Uniunea Europeană se baza în mare parte pe
importul de gaza din Federația Rusă. Acesta a fost unul dintre motivele principale pentru care
liderii politici au decis să apobe legea offshore.
Legea permite exploatarea de gaze naturale din Marea Neagră. Acestea sunt estimate
într-o cantitate de peste 200 de miliarde de metri cubi, iar un studiu realizat de Deloitte
63
susține că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va aporta bugetului până în anul
2040, o valoare de aproximativ 26 de miliarde de dolari din impozite, contribuții sociale,
redevențe și alte taxe. Pe lângă toate acestea, se estimează că acest proiect v-a genera mai
mult de 71 de miliarde de dolari pentru Produsul Intern Brut al României și de asemenea ar
crea mai mult de 30 de mii de noi locuri de muncă.
În urma imobilizării exportului de cereale din Ucraina și Rusia, creșterii extraordinare
a valorii cerealelor pe piața internațională, România a ajuns pe primul loc la exportul

63
http://www.cdep.ro/proiecte/2022/200/60/2/em330.pdf

50
european de cereale. A apărut posibilitatea extinderii unei crize alimentare la nivel global, din
cauza situației dintre Rusia și Ucraina. Am putut observa efectele acestei crize, în
supermarket-uri mai ales, unde lipsa uleiului de floarea soarelui, și a fainii de grâu și-a făcut
simțită absența. De asemenea, la puținele produse de acest fel, prețurile au crescut aproape
peste noapte și probabil vor mai crește în continuare. Prețurile gazelor, petrolului și a energiei
electrice cresc și ele foarte rapid.
România a avut parte de un număr aproximativ de un milion de refugiați care au intrat
pe teritoriul țării în primele trei luni de la izbucnirea războiului între Ucraina și Rusia. În jur
de 30 de mii de cetățeni ucrainenei au intrat pe teritoriul României înainte cu două săptămâni
de începerea în mod oficial a războiului când trupele rusești au invadat țara. Un număr
aproximativ total de șase milioane de ucraineni și-au părăsit țara fie prin granița cu România
sau cu alte țări învecinate. Cei mai mulți dintre persoanele refugiate au intrat în țară
necesitând hrană, o locuință temporară, transport către alte țări, un loc de muncă și asistență
medicală. Numărul estimat de refugiați ucraineni care treceau granița într-o singură zi a fost
de 20 de mii.
Rusia a devenit în anul 2019 cel mai mare exportator de lemn moale și cherestea. În
ciuda faptului că Uniunea Europeană nu a depins prea mult de importul de lemn moale pentru
construcții din Rusia, celelalte țări la nivel global care chiar depindeau de acest lucru, vor
pune o presiune subînțeleasă asupra României și pădurilor sale prin defrișări în masă fie
acestea legale sau nu. Țări vulnerabile, unde putem include și România, unde defrișările
ilegale și corupția oricum există în masă mare, vor resimți mai puternic cererile în masă la
nivel internațional.64

64
Impactul războiului din Ucraina asupra României, 22 Martie 2022,
https://adevarul.ro/news/eveniment/impactul-razboiului-ucraina-romaniei-1_6238cbaf5163ec42717f6c8c/
index.html, accesat la data de 03. 07.2022

51
 Concluzii
Obiectivul acestei lucrări a fost cel de a atrage atenția asupra crizelor financiare,
aceasta fiind o temă fundamentală despre care sunt de părere că oricine ar trebui să fie
cunoscător pe domeniu. De asemenea, am dorit să evidențiez care au fost consecințele pe care
pandemia le-a lăsat asupra țării noastre.
Deși criza sanitară de Coronavirus a început în urmă cu doi ani, efectele și
consecințele acesteia pe teritoriul României și nu numai, se resimt și în prezentul actual.
Pandemia a schimbat viețile tuturor, și din păcate pentru o perioadă de cel puțin doi
ani, am ajuns să trăim o „nouă normalitate”. Criza sanitară a avut un impact puternic pe toate
ramurile vieții noastre.
Educația în primul rând, a tinerilor, viitorii adulți, s-a văzut afectată probabil cel mai
grav de această pandemie, lăsând copii cu urme pe care le vor uita cu greu, și cu mari lipsuri
în educație. Piața muncii a cunoscut și ea efectele negative ale crizei, mii de oameni au rămas
fără locuri de muncă , iar cealaltă parte a persoanelor care au avut norocul să-și păstreze
jobul, au trebuit să se adapteze unui nou mod de a lucra remote.
Pandemia și-a lăsat urma și asupra șomajului și sărăciei în România. Rata șomajului a
avut parte de creșteri de la un an la altul, iar cea a sărăciei, a scăzut. Motivul trist ascuns în
spatele acestui fapt, este că populația României a scăzut și ea destul de mult în această
perioadă, iar o foarte mare parte dintre persoanele decedate din cauza virusului, au fost
persoanele provenite din medii considerate sărace, neavând acces la un sistem medical bun.
Criza pandemică și-a lăsat urma și asupra economiei României, inflația a avut o
creștere continuă, multe întreprinderi au dat faliment mai ales în domeniul HORECA,
angajații au devenit șomeri peste noapte. România depinde de diverse evenimente pentru a
putea face o analiză a cum se v-a dezvolta economia țării pe viitor.
Situația de război actuală între Rusia și Ucraina a avut și ea efectele respective asupra
țării noastre. România a devenit exportatorul numărul unu de cereale în Uniunea Europeană,
șase milioane de refugiați au trecut pe la granițele noastre în căutarea de adăpost împotriva
forțelor armate rusești.
După părerea mea, România este o țară cu foarte mult potențial de dezvoltare
economic, trebuie doar să știm cum să gestionăm situațiile neprevăzute care ne pot apărea în
cale.

52
 Bibliografie
Cărți:

1. Andrei Marga – Criza și după criză, 2009

2. Andronic B., Pieţe de capital. Ed. Junimea, Iași, 2003
3. C. Costea, C. Popescu, A.Tașnadi, Criza e în noi, Editura ASE, București, 2010

4. Charles R. Morris, Criza economică și profeții ei - Warren Buffet, George Soros, Paul
Volcker,Editura Litera, 2010
5. Constantin Anghelache, România 2009 – Starea economică în criza profundă, Editura
Economică, 2009
6. Fink, Steven, Crisis Management: Planning for the Inevitable, Editura iUniverse,
2002
7. Kindleberger P. Charles, Manias, Panics and Crashes – A History of Financial Crisis,
1978
8. Marga, Andrei, Criza și după Criză, Editura Eikon, Ediția a 2-a, 2009
9. O. Nicolescu, I. Popa, C. Nicolescu, S. C. Ștefan, C.P. Simion, Starea de sănătate a
managementului din România în 2019, Editura Pro Universitaria, 2019

10. Paul R. Krugman, Maurice Obstfeld, Economia Internacional- Teoria y politica,

Editrra Addison Wesley, 2006
11. Sabău-Popa Diana, Zăpodeanu Daniela, Introducere în studiul pieței de capital,
Editura Universităţii din Oradea, 2008
12. W. Timothy Coombs, Ongoing Crisis Communication. Planning, Managing, and
Responding, Ediția a 2-a, Editura Sage Publications, 2007

Rapoarte:
1. Anda Rodideal, Valentina Marinescu, Efectele Pandemiei COVID-19 Asupra
Sănătății și Stării de Bine a Copiilor, „Revista română de sociologie”, serie nouă, anul
XXXII, nr. 1–2, p. 57–84, București, 2021
2. Chivu, Luminița and Georgescu, George: „Vulnerabilități ale pieței muncii din
România sub impactul COVID-19”, 2020
3. Cristina NOROŞEANU, Fac. Economie, Universitatea A.I.Cuza- Bulele speculative

53
 4. ILO Monitor, COVID-19 and the world of work. Updated estimates and analysis,
International Labour Organization, 2020
5. Leonardo Badea - Economie teoretică şi aplicată, Volumul XIX, No. 3(568), 2012
6. Ministerul Public, Manual de comunicare în situații de criză, POCA 2014-2020, 2021
7. Riscuri, provocări și oportunități în cadrul răspunsului în materie de politică
economică al UE la criza provocată de pandemia de COVID-19 – Curtea de Conturi
Europeană, 2020
8. Ștefan Guga, Alexandra Sindreștean, Inegalități Economie de Gen în România,
Noiembrie 2021
9. Thierry Pauchant, Ian Mitroff, Patrick Lagadec, Toward a Systemic Crisis
Management Strategy: Learning from the Best Examples in US, Canada and France,
Industrial Crisis Quarterly, Nr. 5/1991

Articole:

1. Afrodita Cicovschi, Care sunt semnele unei crize financiare și cât de aproape suntem
de ea. Ce nu am învățat din crizele care au trecut, 2021
2. Akcenta, Situația economică a României în anul 2022. Factori care influențează
comerțul exterior
3. Alexandru Miron, 2020-2021. Efectele pandemiei asupra elevilor, 2021
4. Alina Elena Vasiliu, Radiografia IMM-urilor din România: câte au apărut şi câte au
dispărut în anul pandemiei, 2021 
5. Allianz, Criza Covid-19 a influențat semnificativ economia României în 2020 , 2021
6. Andronic Bogdan, Bostan Ionel, Germeni ai crizelor financiare, 2006
7. Bianca Moruș, Lunea Neagră-ziua care a schimbat regulile pe piața bursieră, 2020
8. Claudia Spridon, România - ţara copiilor cu părinţii în altă ţară. În Suceava sunt cei
mai mulţi copii care au rămas în grija altora. Cum îi afectează asta, 2018
9. Comisia Europeană, Patru sectoare de activitate cu mare cerere ca urmare a
pandemiei de COVID-19, 2021
10. Cornel Ilie, 1929-1933: America în colaps. Istoria Marii Crize Economice
11. Cristina Dobreanu, De ce crește șomajul și care sunt categoriile vulnerabile, 2020
12. Cristina Rosca, Piaţa sacoşelor de cumpărături care vin acasă. Livrările la domiciliu
vor sări de 1 mld. euro în 2021. Înainte de pandemie piaţa era de doar 150 mil. euro,
2021

54
 13. Dan Grigore Ivan, Astăzi se împlinesc nouă ani de la falimentul Lehman Brothers,
evenimentul care a aruncat lumea în cea mai dură criză financiară din ultimii 80 de
ani, 2017
14. Digi 24, Domeniile în care s-au făcut cele mai multe angajări în pandemie, 2020
15. Eduard Ivanovici, Consecințele pandemiei: Cum a afectat COVID-19 viața tinerilor,
categoria de oameni cu cel mai slab risc de infecție, 2020
16. Gheorghe Zaman, Criza economica si financiara in Romania. Cauze, provocari si
remedii pe termen scurt si lung, 2012
17. Interanational Labour Organization, Slow jobs recovery and increased inequality risk
long-term COVID-19 scarring, 2021
18. Mihai Petricilă, România rămâne lider în topul Eurostat cu cei mai mulți tineri care
au abandonat timpuriu școala, 2022
19. Mugur Isărescu, Considerații privind Marea Criză Economică 1929-1933, 2012
20. Oana Despa, 10 Întrebări - Macroeconomist despre post-pandemie: „România
trebuie să recupereze întârzierile din domeniile vitale”, 2021
21. Sebastian Stroescu, Istoria unei calamități pe bursă: Lunea neagră, catastrofa care a
lovit lumea acum fix 28 de ani şi a schimbat regulile jocului, 2015
22. W. Timothy Coombs ,The Protective Powers of Crisis Response Strategies, Journal of
Promotion Management, 2006
23. Wall-Street, Cum s-au adaptat la pandemie retailerii independenți: livrare la
domiciliu, comenzi telefonice și magazine online, 2020

Dicționare:
1. Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, DEX – Dicționarul
explicativ al limbii române, Editura Univers Enciclopedic, București, 1998
2. Elena Ciobanu, Maria Păun, Magdalena Popescu-Marin, Zizi Ştefănescu-Goangă,
Dicționar român de neologisme, Editura Floarea Darurilor, Editura Rotech Pro,
București, 2000

3. Litera Internațional, Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera

Internațional, 2002

Site-uri:

1. http://cristianpaun.finantare.ro/2008/12/13/ce-este-o-criza-financiara/

55
2. https://adevarul.ro/

3. https://dexonline.ro/
4. https://ec.europa.eu/info/index_ro

5. https://insse.ro/cms/
6. https://m.bvb.ro/
7. https://www.akcenta.ro/
8. https://www.allianz-trade.com/ro_RO.html

9. https://www.bnr.ro/Home.aspx
10. https://www.digi24.ro/

11. https://www.financialmarket.ro/
12. https://www.ilo.org/global/lang--en/index.htm
13. https://www.salvaticopiii.ro/
14. https://www.uipath.com/

15. https://www.zf.ro/
16. www.9am.com
17. www.adevarul.ro
18. www.moneyweek.com
19. www.ziare.com

56