va CATEGORIA DE pricric. A indrcilor deixisului, clasi gent din punct de vedere cr ‘aportare la datele concrete ale situatici deco ul refocejial este numit si denotatie naturi pragmatica” * (DGS: 1997, dd referentii lor sau rlajia dintro sem “prlaic cre leagi cuvintste de lucru on citre vorbiter, ceaa cb face ca act si ouptinde calitajile pe ‘care trebiui ‘si le satisfack un object al lur pentru a fi referentul ‘respectivei unitiji lingvistioe; a rTATT LIN ” ¢EN' a: “ See a temic saturate semantic) 4 agree i ee te eg cual ba refi lor vitule sen asennad aoe . de referia irtue Dieponar general desing. Sina lnbii-_« + Bucureyt , 1997; Milner, I-CL,, Ordres et raisons de langue, Pais, Seuil, 1982. g Seer etter, FM, Nou dina encilopel fer, efi enc al lin Moescle, J, Reboul, A, Digfionar encclopedi pede regal Ch choo, Vasilu, E, Elemente de filasofiea limbajului, Bucuresti, BA, 1995.DIMENSIUNEA PRAGMATICA A DEIXISULUI 5 i Wy, deci care rellecti in miod direct relatia dintre structura omni, Lei indubitabil in ‘procupi 5, p.65) DIRECTI DE CERCETARE ASIF HICA i ee ea nay (8) PROPRIU-ZIS LINGVISTICA Reprezentanf: i: Ch. S. Peirce 4 B. Russell : Orecchioni Ch. Morris . 4H, Reichenbach ‘S.Bar-Hillel etc, (A) DIRECTIA LOGICA si FILOSOFICA@ CH. MORRIS (Signs, Langiiage and Behaviour, Englewood Cliffs, Prem OPOZITIA, > IDENTIFICATORL = semuel b> INDICATORI= “semnel desi au o semnificayie constanta, ei nu semnifici (@) H. REICHENBACH (Elements of Symboi 3 mn ic, London, 1947, cap. V) - utlizeazd termienul de TOKEN -REFLEXIV “o.expresie token-roflexiva este 0 ex i if ip al cdrci sens convenfional inchide o referingd cife o,ocurenyi care o incamexza” (9) 3. BAR-ILLEL (Indexical Expressions, in Mind, cazi termenul de EXPRESIE INDEXICALA. “expresil ind fie care se relizenzi enunjindu-le ia de Ia un context la altul “(p. 55) iderat ca ocurengé (sin ip) cu realitatca reprezentatt (apud L. Jonescu-Ruxiindoiu: 1995,-p, 65) = ‘Armengaud, F., La Pragmatique, eitia @ Ula, Paris, PUF, 1993; F Récanai, igus, in Langue franeaise, ne. 42/1979, pp. 6-20. @®) DIRECTIA PROPRIU-ZIS LINGVISTICA, (Preoursori: K. Babler, R. Jakobson) OE Bevensre SETEORIA ENUNT! a 5 - i al de util : este produs de fecare dati cind vorbim, aceasti manifestare a enunir specie enuni aul sus de a produce un enun i nu texulenuafuluieateobiectul nosis. Ades set este luce, mat inti, LOCUTORUL ca paramctn in condifile necesare ale enunfiri, Enaintea i jim inn dedscrs care ema dl locator, fom sonora sae ee izate individuals, enunjarea se poste defini, prin raponare la limba ca un specific, pe deo part, si ci ajutorul unor procedce accesorii, pe de alta, Send ase deta eesAPARATUL Ft ORMAL AL ENUNTARIL Y DEICTICE PERSONALE ‘TEMPORALE SPATIALE pronumele persone stable finde rlut suecet 2 Paticipanilor Ia cominicare fa & 1 Bucuresti, 2 iu, L, Naraune 9 dialog in proza romdneascd, Elome iu, L, Conversafic siructiri si strategii, Sugestii pentra o, Vasilis, . Introducere tn teoria text, Bucuresti, EA, 1996 :1 TIPOLOGIA DETCTICELOR 7 Dup& criteriul GRAMATICAL: 2 * afixe gramaticale: © temporale; + dedeterminare hotarits; forme gramaticale ‘© vocativele; ‘+ pronumele personale; + clase morfologice: «© pronumele demonstrative; «© adjectivele demonstiative; ‘+ adverbele temporale nepronominale / pronominale. Dupi criteriul COORDONATELOR SITUATIONALE: - L—__Deictice EXTRADISCURSIVE A, A. DEICTICE DEROL A, DEICTICE PERSONALE & 1. Pronumele personale ©. NB: personal < (lt) persona care insemna masci $i reprezenta traducerea cuvintului grec folosit pentru a desemna un personaj dramatic sau un rol; termemul 2 ajuns si fie wtlizet in gramatici safe concep meafrice a evenimentli lings ca dram afara discursulai efectiv, pronumele nu este decit o forma vidi, care nu poate fi atasat nici unui obiect, nici unui concept” (E. Benveniste: 1966, p. 261) => TEZA VACUITATI SEMANTICE a pronumelor personale gi, in general, a deiticelor, Wsd .. *Pronumele personale sint, fn realitate, inaintea oricirei actualiziri discursive, ‘Semantizate” (Kerbrat-Orecchioni: 1980, p.37) => TEZA EXISTENTEI UNUI SENS (INSTRUCTIONAL), teza sustinuti side G. Kleiber; NB: Inciferent de opiniile referitoare la starutul semantic al pronumelor personae, ramine incontestebil faptul c& acestea nu sint capabile s& primeasc8.un referent stabil gi specificabil decit in diseurs, PRONUMELE PERSONALE. ; | reprezentind adevarate referindu-see 0 y——_LBERSOANE __NONPERSOANA ‘SUBIECTIVE> NON-SUBIECTIVE proname personae de persoanaf: *epessoana alla e perecons Ie EU =purdictc ‘TU= por deictic; cite eafecie, ‘NO! = inclusiv EU+TU) = pur deci, VOI= deiti+ énators, _—-Sextlsiv EUAEVED = dectic + anafore; . SEUFTU+ELEEL= dette + anaforic, 2, Pronumele si adjectivele posesive = pot fi utilizate deictic cind in sensul lor se face o raportare la Jocitor, interlocutor sau o terfé persoand prezenta in situafia de discurs. confera intregii descrieri definite (substamtiv + articol) 0 = deictice prin ostensiune, fiind obligatoriu insotite de “un id obiectul in acelasi timp in care este pronunfat instanja termenului” (E. Benveniste: # ostensive (iatd, wile) sau orientate spre interlocutor (mtd, bre, ba) orientate spre interlocitor. (CE SOCIALE; pronumelé de polite(e,fitlitile de adresare.Bs Deletice SeAIALE = atbuirea referent se ealiearh puna prin epotarel lculenun 1. Adve, k il le 2 unele prepozitit ew sens local: 3. i ti em: ie as C. Deictice TEMPORALE ~ trimit la momentul enuntZci: ; prefs lor. “Din envnfare porneste instaurarea categorie preientuluiiar’ din Bema gigatului se nate categoria timpului. Peezentl exte propriuas sursa Umpatasroe Benveniste:1974, p. 83) 2. i locuti iverbiale de 3. uncle prepozitii temporale (dup) ‘ 4. adiective temporate (actual, modern, vechi, viitor) D. Deictice modate: adverbul de mod asa; Deiétice INTRADISCURSIVE: _delais textual: se recurge is delciog temporale (aici, acum); spatiale {(Pronismele' demonstrative) si modale (asa). =