UNIVERSITATEA „NICOLAE TITULESCU” BUCURESTI

FACULTATEA DE RELATII INTERNATIONALE SI ADMINISTRATIE

Economia sectorului
public

Tudor Elena-Andreea
Administratie publica
Anul II Grupa 2
Economia sectorului public

BUCURESTI
2022
 TO DO
UNITATEA 6-10

1. Clasificaţi întreprinderile publice după modul de organizare (la nivel

local şi naţional). Precizaţi câteva exemple concrete de întreprinderi
publice la nivel local.
Intreprinderile publice produc si furnizeaza bunuri si servicii publice fara a
urmari in scop prioritar obtinerea de profituri maximale, ci au ca scop
satisfacerea nevoilor comunitatii societatii, precum si realizarea unor
deziderate de interes national(dezvoltare economica durabila, gradul de
ocupare a fortei de munca). In esenta lor, intreprinderile publice reprezinta
componenetele de baza ale sectorului public. Acestea se impart la nivel
national sau zonal si la nivel local. Intreprinderile de la nivel national se
clasifica dupa o anumita tipologie, anume regiile autonome cu diverse sfere de
activitate, societati comerciale de interes national, institutii publice( Societatea
Complexul Hunedoara SA, Electrocentrale Bucuresti SA). In schimbul
intreprinderilor la nivel national care acopera o arie mai mare, cele la nivel
local au interese locale doar pentru comunitatea razei de actiune. Institutii
publice de interes local, servicii de stare civila, servicii publice edilitare,
servicii publice pentru activitati culturale( Directia Generala pentru evidenta
persoanelor si satre civila, Societatea de Transport Bucuresti , ANAF).

2. Clasificaţi preţurile după forma lor, în funcţie de modul de formare.

Pretul reprezintaun instrument un instrument al pietei ai devine prefectibil in
contextul caracteristicilor pietei pe care se manifesta, cat si prin cadrul
legislative ce reglementeaza formarea lui. La nivel economic, pretul reprezinta
reflectarea baneasca a valorii bunurilor si serviciilor, comparate si corelate prin
prisma cantitatii, calitatii si a altor criterii, astfel preturile au diferite forme, in
functie de modul de formare a lor. Asadar avem preturi libere care se formeaza
in conditiile concurentei perfecte, in care nici unul dintre agentii pietei nu
poate influenta unilateral nivelul si dinamica acetsora. Ele se manifesta ca
expresie a raportului dintre cerere si oferta si corespund cu satisfacerea
intereselor tuturor participantilor la schimb. Mai avem si preturi administrate,
care sunt rezultatele deciziilor statului si a altor centre de putere economica.
Preturile administrate prin interventia publica se pot afla intre limita maxima
numita plafon de pret( pret de control) si limita minima, nhumita prag de
pret( pret support). Preturile de palfon se formeaza cand bunul tranzactionat se
afla intr-o cantitate insuficienta pe piata, iar sectorul public intervine prin
impunerea unor limite maxime de pret asupra bunului. Aici intervine legea
cererii si a ofertei(cererea este superioara ofertei, pretul se majoreaza prin
fixarea unui plafon peste nivelul caruia pretul nu poate creste). Momentele de
 criza economica au fost cele ce au impus interventia preturilor de plafon. Asa
cum Guvernul poate impune prin lege un prag maximal al preturilor, la fel
poate impune si o limita minima sub al carui nivel preturile nu pot cobora,
astfel apar preturile de prag. Motivul pentru care se formeaza praguri de pret
consta in sustinerea venituilor peste nivelul pretului care ar exista pe o piata
libera. Situatii frecvente de preturi suport se intalnesc in agricultura, pentru
produse Agricole si pe piata muncii, sub forma salariului minim. In final exista
si preturi mixte. Acestea apar in conditiile economice modern, unde
majoritatea preturilor sunt mixte sin se formeaza in functie de raportul dintre
cererea si oferta bunului respective, dar si ca effect al masurilor de politica
economica, adica pretul este mai mult sau mai putin liber si administrat.
3. Descrieţi pe scurt principalele teorii economice privind centralizarea
şi descentralizarea.
Fiecare ansamblu de servicii dintr-o tara este organizat dupa un sistem de
centralizare si/sau descentralizare. Acest sistem reprezinta cele doua tipuri de
solutii ale problemei organizarii administrative de la nivelul oricarui stat
modern. Guvernarea centralizata in mod absolut reprezinta un model nerealist
pentru practica economica si politica, intrucat acesta presupune disparitia
oricarui nivel intermediar intre guvernul central si cetateni. Descentralizarea
absoluta reprezinta disparitia sectorlui public central: statul nu dispare, dar
ramane cu doua functii de reprezentare; politica externa si functia de aparare.
In cazul descentralizarii absolute avem in vedere o singura situatie; piata
monetara unica. Cateva concluzii semnificative pentru practica economica
dupa modelul descentralizarii absolute sunt urmatoarele: tentatia guvernului
local de a oferi servicii publice pe scara larga in schimbul capitalului politic,
guvernul regional nu poate subtitui guvernul central ajutand la stabilitatea
economica. Chiar daca in esenta pare ca descentralizarea sectorului public
avantajeaza mai mult zonele bogate decat cele mediocre, este necesar pentru a
consolida libertatea economica si libertatea politica a cetatenilor.
4. Care sunt principalele elementele ale responsabilităţii
guvernamentale faţă de cetăţeni?
Intelegerea problemelor cetatenilor, raspunsuir pentru electorat, obiective
consistente si tangibile, responsabilizarea managmentului public, formarea si
motivarea personalului public, comunicarea efectiva cu cetatenii,
monitorizarea rezultatelor politicilor adoptate, adaptarea rapida la schimbarea
mediului social si economic sunt cateva dintre responsabilitatile
guvernamentale fata de cetateni.
5. Care sunt principalele caracteristici ale externalităţilor?
Externalitatile se disting in activitatea econimica prin faptul ca deriva din
activitatea de producator sau consumator si nu din cea apartinand celor ce o
suporta, si din faptul ca sunt inregistrate pe piata in mod direct, cee ace nu
influenteaza echilbrul concurential.
6. Care sunt principalele caracteristici ale alegerii publice?
In general alegerea are doua caracteristici principale: reflecta contradictia
dintre necesitati si posibilitati si procesul decizional care presupune un
 decident, un executant si un mediu ambient. In schimb, alegerea publica are
unele caracteristici care nu se regasesc in cea privata:
a) Are caracter colectiv, ceea ce inseamna ca decizia publica este adoptata de
guverne sau grupuri cu autoritate decizionala in sectorul public;
b) Alegerea se caracterizeaza prin asa zisul optimul Pareto. Acesta se
manifesta atunci cand alocarea rezurselor se face in asa fel incat
schimbarea alocarii resurselor in sensul cresterii efectelor valorificarii lor
asupra unui individ se face fara diminuarea satisfactiei altuia.
7. Care sunt principalele soluţii alternative la votul majoritar?
Principalele solutii alternative la votul majoritar sunt votul de aprobare, votul
total, votul rpin puncta, evaluarea Borda, regula pluralismului si votul
schimbat.
8. Care sunt principalele cauze ale insecurităţii sociale?
Factorii care genereaza insecuritatea sociala sunt infractiunea, care in
societatea contemporana este recunoscuta de economie sub forme simple
precum jaful, inselaciunea si forme mai grave precum crima; drogurile si
poluarea, care este un factor ce determina migrarea populatiei spre zone mai
putin poluate/ poluante.