- Ce utilitate considerați că au orele de AVAP pentru copii? Argumentați.

Disciplina Arte Vizuale și Abilități Practice este o disciplină complexă

care contribuie la dezvoltarea spiritului estetic și practic.
Prin predarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor practice se
realizează atât dezvoltarea armonioasă a copilului, cât și dezvoltarea motricității
fine, ajungându-se la creșterea sensibilității pentru frumos, sporirea îndemânării
şi încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul
pentru valori, tradiţii şi semeni.
Activtiățile practice din cadrul orelor de Arte Vizuale și Abilități Practice
contribuie la dezvoltarea mușchilor mici ai mâinilor, ajutând la formarea
deprinderilor de scriere și de executare a diverselor tehnici specifice artelor
vizuale.
Prin desenele, colajele, modelajele sau picturile realizate în cadrul orelor
de AVAP copiii își exprimă propriile trăiri și sentimente. Aceștia dau frâu liber
imaginației, aducând noutate, elemente originale fiecărei planșe model
prezentată de către cadrul didactic.
În concluzie, consider utilă această disciplină deoarece trezește în rândul
elevilor sensibilitatea și gustul estetic, dezvoltă personalitatea și anumite
procese psihice.
- Considerați că disciplina „Arte vizuale și abilități practice” ar trebui
evaluată cu note, calificative sau acestea (note, calificative) ar putea fi
eliminate complet?
Ținând cont că evaluarea este o componentă a procesului instructiv-
educativ, a predării și a învățării, aceasta trebuie să se realizeze și în cadrul
disciplinei Arte Vizuale și Abilități Practice.
Din experiența mea la catedră și din viața de elev, pot spune că disciplina
AVAP necesită o evaluare complexă, iar aceasta ar trebui realizată folosind
calificativele în defavoarea notelor.
Pentru că în cadru fiecăriei lecții de AVAP, unde avem de realizat o
lucrare prin diverse tehnici întâlnim planșa “Crieterii de evaluare”, putem spune
că-i oferim elevului încă de la început o îndrumare spre realizarea produsului
final bazată pe așteptările pe care le are cadrul dicatic de la el. Astfel, nu putem
renunța în totalitate la evaluarea cu note a lucrării, însă o putem înlocui cu
calificativele.
Pentru că în cadrul fiecărei lucrării elevul devine creativ, își lasă
amprenta proprie , nu putem evalua lucrarea ci doar dacă acesta a resprectat
etapele de lucru.
Fiind o evaluare subiectivă, consider că notarea cu calificativele: Foarte
Bine, Bine, Suficient și Insuficient reprezintă cel mai eficient sistem de notație.
-Adunați minimum 20 de imagini cu lucrări ale
artiștilor români importanți și minimum 20 de imagini cu lucrări ale
artiștilor străini importanți – artiști/lucrări care v-ar putea ajuta în
transmiterea mesajului dorit, imagini care ar putea fi pe placul copiilor;
imagini simbol; interpretări ale operelor de artă; (...). Sub fiecare imagine
va fi scris numele autorului și titlul. (Vă rog încercați să găsiți alte lucrări
ale artiștilor prezentați la curs sau în materialele suport.).
 Demeter Chipăruş, «Les Girls»

Reuven Rubin, «Copaci bătrâni de sicomor»

 Nicolae Tonitza, «În iatac»

Nicolae Grigorescu, «Ţărăncuţă odihnindu-se»

Saul Steinberg, «Vedere asupra lumii de pe Ninth Avenue»

Ştefan Luchian, «Flori de primăvară»

Adrian Ghenie, «Dr. Mengele 2»

Nicolae Grigorescu, «Car cu boi»

 Victor Brauner, «Omul cu ochiul scos»

Nicolae Tomitza, « Fata pădurarului»

 Camil Ressu, «Cosași odihnindu-se»

Ion Theodorescu-Sion, « Țărănci la răscruce»

 Dumitru Ghiață, «Flori de munte»

Ioan Andreescu, «Pădure de fagi»

 Alexandru Ciucurencu, «Pieta »

Theodor Aman, «Portul Constanța»

 Horia Bernea, «Crizanteme»

Theodor Pallady, «Natură moartă cu narghilea și gutui»

Constantin Brâncuşi, «Madame L.R.»

Gheorghe Petrașcu, «Casă la țară »

 Oswald Achenbach, «View of Capri»

Tadeusz Ajdukiewic, «Eastern marketplace»

Mariotto Albertinelli, «Visitation»

Frédéric Bazille, «La Robe rose»

 Sandro Botticelli, «Primavera»

Albrecht Dürer, « Feast of the Rosary»

 Léon Bakst, «The Supper»

Hans (Jean) Arp, «Cloud Shepherd »

 Washington Allston, «Elijah in the Desert»

Umberto Boccioni, «Carica di lancieri»

 Balthus, « Katia reading»

Sofonisba Anguissola, « The Game of Chess »

 Pierre Alechinsky, « Port (Bâbord)»

Ivan Aivazovski, « The Black Sea »

 Jan van Eyck, «Léal Souvenir»

Giovanni Bellini, «San Zaccaria Altarpiece»

Renato Guttuso, «Santa Panagia (Sicily)»

Pieter Aertsen, «Market Scene»

Cosimo Rosselli, « Madonna and Child with the
Young Saint John the Baptist »

Victor Vasarely, «Vega-Nor»

-Alegeți un subiect (ex.: lalea, trandafir, unicorn, ponei, bufniță, broască
țestoasă, nor, portocală, albastru, „5”, „K”, brad, ciocolată, flamingo etc.),
prezentați cât mai multe informații despre acesta și din domenii cât mai
variate (literatură, matematică, științe,
arte etc.).

Ciocolată

Apariție:
Ciocolata a apărut în urmă cu două mii de ani în America de Sud unde
principala ocupaţie era cultivarea arborelui de cacao.
Primul magazine de ciocolată din lume:
Primul magazin de ciocolată din Londra „Coffe Mill” a fost deschis de către un
francez în anul 1657.
Scurt istoric:
 Ciocolata era considerată o băutură pentru clasa de elită. 
 Irlandezul John Hanan împreună cu dr.James Baker în anul 1780 au construit o
fabrică de cicocolată unde a luat naştere faimoasa ciocolată Baker’s.

Tipuri de ciocolată:
 Ciocolata neagră
 Ciocolata cu lapte
 Ciocolata albă
 Ciocolata belgiană: în anul 1828, a apărut prima tabletă de ciocolată
belgiană.
Noutăți:
 Pictura în ciocolată, tablouri comestibile
 Sculpturi spectaculoase din ciocolată create de Chef Amaury. Printre
creaturile fantastice se numără dragonii din Game of Thrones,
Demogorgon din Stranger Things, un leu de 80 de kilograme și o pasare
Phoenix.
(https://www.instagram.com/tv/CQL4YcFDeDC/?utm_source=ig_web_button_share_sheet)
Ciocolata în artă:

Tort de ciocolată cu cireșe, Daniela Simona Vizitiu

Ciocolata în literatură:

Autoarea Care Santos afirmă despre cartea “Poftă de ciocolată” că "Îmi place să
construiesc o poveste pornind de la lucruri mărunte, iar ciocolata este unul
dintre lucrurile mărunte care îmi oferă pretextul de a vorbi despre istoria mare."
În 2014, cartea Poftă de ciocolată a fost distinsă cu Premio Ramon Llull, cel
mai important premiu literar catalan.

Care Santos- Poftă de ciocolată

 Ciocolata și matematica:
La conferința anuală British Psychological Society, susținută în Brighton,
au prezentat concluziile unui studiu inedit. În urma testelor pe voluntari, a
reieșit că operațiile matematice devin mai puțin dificile dacă cei care le
efectuează sunt recompensati cu ciocolată.
De fapt, ciocolata, mai ales cea neagră, este ideală ori de câte ori creierul
are parte de provocări, potrivit profesorului David Kennedy, unul dintre autorii
studiului realizat de Northumbria University, relatează The Telegraph.
Conform descoperirilor, consumul de ciocolată în timpul lungilor reprize
de învățat, în sesiuni, este benefic, deoarece fluxul sângelui în creier este
îmbunătățit. În plus, ciocolata face ca oboseala să intervină mai târziu decât în
mod obișnuit.