Proiect la masini de recoltat

Combina de recoltat cereale paioase

Student:Enascuta Octavian
Grupa:8307
 Combina de recoltat cereale paioase

Combinele reprezintă maşinile cele mai perfecţionate care execută la o singură

trecere seceratul plantelor, treieratul acestora, separarea boabelor de părţile
păioase şi colectarea boabelor. Recoltarea cerealelor păioase cu combina se
execută în faza de coacere deplină. Părţile componente: combina este alcătuită
din secerătoare (heder), batoză, colector (buncăr pentru cereale), platforma de
conducere, motorul, transmisia montate pe un cadru prevăzut cu organe de
rulare. Unele combine se pot prevedea cu colector de paie şi pleavă.

Combinele autopropulasate au motor propriu şi organe specifice maşinilor

autopropulsate: transmisia la organele de rulare (formată din ambreiaj, cutie de
viteză, diferenţial), organe de conducere, instalaţie hidraulică pentru comandă şi
reglare, instalaţie electrică, cabină sau platformă de conducere. Cadrul este
executat din profile de oţel şi se sprijină pe patru roţi cu pneuri. Secerătoarea
combinei denumită heder este montată în partea frontală a combinei. Hederul se
montează la batoză şi se compune dintr-un cadru pe care sunt montate
despicătoarele de lan , rabatorul , care are palete cu degete elastice , aparatul de
tăiere şi transportoarele de plante tăiate, de tip melc , transportorul central de
tip lanţ cu racleţi montat pe axul condus . Batoza combinei este alcătuită dintr-o
carcasă (corpul batozei) unde se găsesc următoarele organe: aparat de treier,
transportorul oscilant, uniformizatorul de evacuare, scuturătorul, curăţirea I,
dezaristatorul (grohoitorul) şi curăţirea a II-a.

Aparatul de treier este compus din bătătorul cu opt şine montate pe patru discuri
şi contrabătătorul de tipul grătar cu şine şi vergele de sârmă. În partea anterioară
a contrabătătorului se află un jgheab în care se colectează pietrele care eventual
ajung la aparatul de treier şi un mecanism de reglare a distanţei faţă de bătător.
 Transportorul oscilant prevăzut cu trepte, transportă materialul de la
contrabătător şi scuturători, la sita cu jaluzele. La capătul de descărcare a
transportorului este montat un grătar cu vergele pentru răsfirarea materialului.
Uniformizatorul de evacuare 1, denumit şi postbătător este destinat să
uniformizeze stratul de material şi să-i reducă viteza înainte de a ajunge pe
scuturători. El are formă cilindrică cu şase palete longitudinale. Scuturătorul este
compus din patru elemente (cai) prevăzute cu câte cinci cascade, care sunt
montate pe două axe cotite. La fiecare element în partea inferioară se află cât un
jgheab de colectare a boabelor prin care ajung la sita cu jaluzele. Curăţarea I se
compune dintr-un ventilator cu patru palete de lemn, o sită cu jaluzele reglabile
care are în partea finală o prelungire reglabilă, independentă ca deschidere şi
înclinaţie şi sita inferioară cu orificii, fixe care se schimbă după cultură.

Sub sita inferioară se află două planuri înclinate care dirijează materialul spre
melcul de boabe de la elevatorul ce duce la curăţirea a II-a sau grohoitor.
Cernerea boabelor pe site este asigurată de un volant cu manivelă şi o pârghie
oscilantă ce acţionează şi pe planul oscilant. Curentul de aer produs de ventilator
este îndreptat către sitele de cernere cu ajutorul a două deflectoare reglabile.
Dezaristatorul (grohoitorul) curăţă paleele şi aristele de pe boabe. El se compune
dintr-o manta cilindrică din plasă de sârmă în care se roteşte un ax cu palete
elicoidale riflate care freacă puternic boabele, îndepărtând de pe ele aristele şi
paleele. Boabele sunt împinse către paleele aruncătoare care le dirijează la
curăţirea a II-a. Deasupra dezaristatorului se află un transportor cu melc, care
poate dirija boabele direct către curăţirea a II-a când nu este necesar grohoitorul.
Curăţarea a II-a este compusă dintr-un batiu cu două site cu orificii rotunde şi un
ventilator cu patru palete . Sitele se pot schimba în funcţie de elevator cu palete şi
ridicate în buncărul de boabe , iar spărturile şi seminţele de buruieni sunt duse la
o gură de sac.
Buncărul combinei aşezat în spatele cabinei. În buncăr se colectează boabele
rezultate în urma batozării şi curăţării. Motorul combinei asigură punerea în
mişcare a combinei şi a organelor de lucru. Este un motor de mare putere, motor
Diesel. Transmisia asigură transmiterea mişcării de la motor la organele de lucru şi
la organele de deplasare. Ca organe de transmisie sunt curelele cu fulii sau lanţuri
cu roti dinţate. Cutia de viteze asigură deplasarea combinei cu diferite viteze în
timpul lucrului sau pentru deplasarea pe drumuri.

Clasificarea masinilor de recoltat.

Dupa operatiile pe care le executa:
- Combinele de recoltat sunt maşini complexe, care realizează la o singură trecere
seceratul şi treieratul plantelor, separarea fracţiunilor rezultate după treierat,
precum şi curăţirea boabelor de impurităţi.
Combinele se folosesc la recoltarea directă din lan, cât şi la recoltarea divizată,
pentru treieratul plantelor din brazde
Domeniul de utilizare al combinelor a fost extins, prin posibilitatea adaptării lor la
recoltarea mazării,soiei, porumbului, florii-soarelui,seminţelor de legume,
echipându-se în acest scop cu echipamente şidispozitive corespunzătoare.

În prezent se foloseşte un număr foarte mare de tipuri de combine, adaptate

condiţiilor specifice de lucruale agriculturii din ţara noastră şi care se deosebesc
între ele prin flu
xul tehnologic de lucru, modul de
acţionare, lăţimea de lucru, construcţia şi dispunerea organelor active.

După fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale păioase pot fi:
-Cu flux direct
-Cu flux indirect
La combinele cu flux direct, deplasarea materialului în maşină se face fără ca
acesta să-şi modificedirecţia.

Combinele cu flux direct se grupează în: combine cu flux longitudinal (fig, a) şi

combine cu fluxtransversal .(fig b )
Scheme de fluxuri tehnologice ale combinelor.
Acest tip de combine se întâlnesc sub denumirea de combine în formă de I,
caracterizate de un debit dealimentare mic şi o lăţime de lucru de 1,5–
2,2 m.
La combinele cu flux indirect, deplasarea materialului introdus în maşinăse face
prin modificarea direcţiei acestuia.
În funcţie de forma fluxului tehnologic combinele cu flux indirect se împart în:
combine cu flux în formăde L şi combine cu flux în formă de T.
La combinele cu flux în formă de L, după tăierea plantelor, acestea sunt deplasate
transversal,modificarea direcţiei de deplasare a materialului făcându-se după
ieşirea acestuia din aparatul de treier(fig.1 c)

Stabilirea latimii de lucru a masinii:

Aparate pentru taierea tulpinilor vegetale
Clasificarea dispozitivelor de taiere a masinilor agricole:
In functie de tipul procesului de taiere (retezare,inclinata,cu alunecare),de tipul
miscarii de lucru si de forma cutitului,dispozitivele de taiere se clasifica in:
-rotative plane si cilindrice;
-cu miscare de dute-vino;
-oscilante plane;
-de translatie plana;

Aparatul ales este de taiere tip cutit-deget.

In functie de elementele constructive ale cutitului (t-pasul lamelor,t0-pasul

degetelor,s-cursa cutitului) se deosebesc trei tipuri de dispozitive:
Dispozitiv cu taiere normala la care t=0 si care poate fi :
-cu cursa simpla s=t=t0
-cu cursa dubla s=2t=2t0
variante constructive:
S = t = t0= 76.2 mm –aparat cu cursă simplă
S = 2t = 2t0 = 152.4 mm –aparat cu cursă dublă

Aceste dispozitive pot avea muchia taietoare zimtata sau neteda si sunt folosite la
combinele de recoltat cereala,cositori si seceratori.
Dispozitive cu taiere joasa s=t=2t0
Dispozitive cu taiere medie: s=t=kt0 ;
k poate lua valori intre 1 si 2
Mecanismele de actionare ale cutitelor deget.
Pentru actionarea dispozitivelor de taiere cu miscare dute-vino se folosesc
mecanisme plane sau spatiale,cele mai des intalnite fiind:
-mecanism biela-manivela(plan si spatial axat sau dezaxat)
-mecanism cu saiba oscilanta
-mecanism cu arbore oscilant
-mecanism cu brat rotitor
-mecanism cu culisa oscilanta
-mecanism cu furca oscilanta
-mecanism cu balansier
-mecanism planetar
Toate aceste mecanisme au rolul de a transforma miscare de rotatie a axului de
antrenare in miscare rectilinie-alternativa a barei portcutit,pe care se afla
montate lamele taietoare.

a.Mecanismul de actionare biela-manivela dezaxat

b.Mecanism biela-manivela cu furca cardanica
c.Mecanism cu saiba oscilanta
d.e.f.Mecanism cu culisa oscilanta
g.Mecanism biela-manivela cu balansier
Mecanismul de actionare biela-manivela

x=r(1-cos(wr))

v=rw*sin(wt)

a=rw*cos(wt)

x-cursa

x=2r

x=S=76,2m
La dispozitivele cu taiere normala daca taierea incepe in A1 atunci sfarsitul
acesteia va fi cand b0 va ajunge in b2
Vitezele de inceput si sfarsit de taiere vor fi
 Alegerea regimului cinematic pentru cutit

La alegerea regimului cinematic al cutitului se va tine cont de geometria

cutitului,de miscarea relativa a cutitului fata de bara suport si de deplasarea
dispozitivului de taiere odata cu masina
𝛼=26 ° Vt=2[m/s] vd=1.38[m/s]

Viteza cutitului fata de bara suport este : vt =rw sin wt si va da componentele

Vn’=vd cos 𝛼 = 1,8

Va ‘=vt sin 𝛼 =0.84
Viteza de deplasare a dispozitivului de taiere odata cu masina va da
componentele :

Vn"=vd sin 𝛼 =0.58

Va"=vd cos 𝛼 =1.25

Compunerea vitezelor pe cele doua directii vor da

v=v’-v”=v sin 𝛼 - v cos 𝛼 = -0.41
v=v’+v”=v cos 𝛼 +v sin 𝛼 =1.26

Inclinarea tulpinilor in timpul taierii .

Deoarece taierea se face prin forfecare si mai putin prin inertie ,tulpinile sunt
inclinate in timpul taierii.Cu cat inclinarea este mai mare, miristea este mai mare
si mai si pierderea de recolta creste.
Inclinarea longitudinala
Se refera la inclinarea tulpinilor care se gasesc pe suprafata neacoperita de taisul
activ si care sunt deplasate de bara de portcutite pe directia de inaintare a
masinii.
Din calculele geometrice rezulta ca inclinarea longitudinala se poate determina cu
relatia : ql=k *h –h'= 47.911
K=1.29 h’=50
Unde k depinde de tipul aparatului de taiere:
K=1.29 la dispozitivele cu taiere normala
K=1.26 la dispozitivele cu taiere joasa
K=0.77 la dispozitivele cu cursa dubla

h'=k*h=64,5

Calculul puterii de actionare a aparatului de taiere

P=B*P0
P0 este puterea specifica in kw(metru liniar de bara taietoare)
B= 4,33[m]
P0=1[kw/m]
P=4.33[kw]

Proiectarea rabatorului

Rabatorul are rolul de a realiza inclinarea plantelor catre aparatul de

taiere,sprijinirea in timpul taierii si dirijarea lor catre organele de lucru ale
masinii.Pe langa acestea,rabatorul trebuie sa poate realiza si ridicarea plantelor
cazute pe sol inainte de taiere.
Clasificarea rabatoarelor După felul elementelor active avem:
- rabatoare cu palete;
- rabatoare cu furci.
- orizontale;
- verticale.
Rabatoarele orizontale sunt cele mai utilizate şi pot fi de mai multe tipuri:
- rabatoare simple;
- rabatoare cu camă;
- rabatoare universale.

În condiţii normale 𝜆 are valori de 1,5….1,7;

Am adoptat 𝜆 =1,5.
Dacă deplasarea se face cu viteze mai mari 𝜆 trebuie să se încadreze în valorile
1,2….1,5, iar când deplasarea se face cu viteze mici trebuie să se încadreze în
valorile 1,7….2,0.
Toţi cei trei factori se pot regla, rabatorul fiind prevăzut cu mecanismele necesare
care permit modificarea lor: cilindri hidraulici pentru deplasarea pe verticală şi
orizontală a rabatorului, respectiv variator de turaţie cu curele trapezoidale
pentru turaţia rabatorului. Pentru rabatoare se definesc următorii parametri:
● unghiul dintre palete: 𝜑 z =60°; z=6
z fiind numărul de palete sau port gheare;
● cursa în care o paletă execută o rotaţie completă:
vd este viteza de deplasare a maşinii;
tc – timpul unui ciclu.
Clasificarea dispozitivelor de treier după modul cum se realizează alimentarea cu
material pentru treierat, deosebim:
a. dispozitive cu alimentare tangenţială:
● bătător-contrabătător;
● bătător-transportor;
● bătător-valţuri;
● bătător-bătător;
● transportor-contrabătător;
● transportor-transportor;
b. dispozitive cu alimentare axială:
● bătător cu ciocane-contrabătător;
● bătător conic-contrabătător;
● roată cu palete;
● bătător cu palete elicoidale;
c. dispozitive cu alimentare radială (disc-disc);
d. dispozitive cu alimentare plană (placă-placă).

Dispozitive de treier de tip bătător-contrabătător Au productivitate ridicată,

construcţie simplă şi siguranţă în exploatare. Se întâlnesc în practică în diverse
forme constructive. După modul de realizare a desprinderii bobului de spic se
întâlnesc dispozitive ce lucrează prin lovire şi deplasare forţată a masei de
treierat, respectiv dispozitive ce lucrează mai mult prin deplasarea forţată a masei
de treierat.
Se va alege aparat de treier de tip batator cu sine si contrabatator cu gratar cu
bare. Construcţia aparatelor de treier de tip bătător cu şine-contrabătător cu
grătar cu bare. Pe periferia unor discuri metalice sunt prevăzute un număr
I=6....10 sine paralele cu nervuri care loveste materialul treierat.
Spaţiul dintre bătător şi contrabătător este mai mare la intrarea materialului
(16……24 mm) şi mai m ic la ieşire (4…6 mm), în funcţie de condiţiile de lucru. Prin
spaţiile contrabătătorului se separă între 60…90 % din întreaga cantitate de
boabe. Acest tip de aparat de treier este universal, fiind utilizat la recoltarea
diverselor tipuri de culturi agricole. Ele au posibilitatea reglării turaţiei bătătorului
şi a distanţei bătătorcontrabătător. La unele variante sa încercat înlocuirea unor
şine cu plăci din cauciuc. Asigurând lovirea cu şine şi frecarea cu cauciucul.

Proiectarea scuturatorului de paie După treier, masa de tulpini amestecată cu o

parte din fracţiile mici, care nu au trecut prin contrabătător, este supusă în
continuare unei operaţii de separare specială. Paiele lungi sunt dirijate afară din
combină iar fracţiile mici sunt separate şi urmează a fi supuse altor operaţii. Indicii
calitativi de lucru ai procesului de separare sunt:
● pierderile de boabe libere în paie;
● cantitatea de impurităţi ce se transmite spre curăţire odată cu fracţiile mici;
● consumul de energie pentru prelucrarea materialului supus separării raportat la
unitatea de producţie;
● gradul de răvăşire al materialului;
● adaptarea la diverse condiţii de lucru.
Separarea se poare realiza prin scuturare, prin răvăşire intensă şi trepidare sau
prin răvăşire. Dispozitivele de separare sunt realizate în diverse forme
constructive, cele mai importante fiind:
- scuturători cu cai: lucrează prin scuturare;
- scuturători de tip platformă: lucrează prin scuturare;
- separatori de tipul grătare rulante: lucrează prin răvăşire şi trepidare;
- separatori rotativi de tipul tobe de pieptănare: lucrează prin răvăşire.
Scuturătorii cu cai sunt cei mai utilizaţi în practică şi realizează separarea pe
principiul agitării masei de tulpini, concomitent cu deplasarea acesteia spre
ieşirea din maşină. Separatorul este alcătuit din 3, 4, 5 sau 6 elemente active
numite cai, care lucrează individual sau în grupe şi lovesc masa de material supusă
separării. Caii sunt formaţi din doi pereţi verticali, legaţi la bază prin grătare,
antrenarea în mişcare fiind realizată prin intermediul a unul sau doi arbori cotiţi.
Ca cinematică, caii sunt defazaţi cu un unghi ce depinde de numărul şi modul de
grupare al lor. După modul de grupare al cailor avem scuturători cu cai grupaţi şi
scuturători cu cai independenţi. Scuturătorii cu cai independenţi au unghiul de
defazare în funcţie de numărul cailor (în practică scuturătorii cu patru cai
independenţi sunt cei mai utilizaţi). Scuturătorii cu cai grupaţi au 3 dar mai ales 5
cai, grupaţi 1 cu 3 cu 5 şi 2 cu 4, defazaţi cu 1800 şi se folosesc cu deosebire la
batoze.
Scuturătorii de tip platformă realizează separarea cu ajutorul mişcării oscilatorii a
platformei. Pentru intensificarea scuturării, la unele maşini se întâlnesc
scuturători de tip platformă cu degete care intensifică deplasarea materialului.
Separatori de tipul grătare rulante dau rezultate bune la umidităţi ridicate ale
plantelor sau puternic îmburuienate, dar au o construcţie complicată (1,2,3-
întorcătoare, 5,6 – transportoare tip grătar, 7- ventilator). Separatori de tipul tobe
de pieptănare realizează separarea prin deplasarea forţată a materialului între
cilindrii şi grătarele respective. Se utilizează la culturile cu umiditate mare dar au
un consum de energie la fel de mare. Se întâlnesc în construcţia combinelor care
lucrează pe terenuri accidentate pentru că pot menţine masa de tulpini uniform
distribuită pe lăţimea de lucru.
Procesul de separare a fracţiilor mici din paie, în cazul folosirii scuturătorilor, se
presupune că se realizează în condiţiile:
-masa supusă scuturării este antrenată progresiv de către caii scuturătorilor;
-la ciocnirea cu scuturătorii, stratul de material primeşte viteza acestora;
-acţiunea aerului este neglijabilă.
Separarea boabelor din stratul de grosime H se consideră că se face în trei faze: -
în prima fază boabele pătrund în reţeaua spaţială formată de tulpini;
- în faza a doua boabele se deplasează prin stratul de tulpini şi ajung la suprafaţa
grătarului cailor;
- în faza a treia boabele trec prin grătarul scuturătorului. In proiectarea masii de
recoltat din acest document, am ales sa construim combina noastra cu scuturatori
cu cai.