Prof.înv.

primar : Pelican Marioara

Şcoala Gimnazială nr. 30 “Gheorghe Ţiţeica”, Constanţa

Motto:

”Icoana este sufletul creştinului.

În faţa icoanei stăm de vorbă cu Dumnezeu, iar Dumnezeu stă de vorbă
cu noi.
În faţa icoanei, Îl slăvim pe Dumnezeu prin rugăciuni şi cântări, Îi
mulţumim pentru toate, Îi cerem ajutorul şi harul necesar pentru iluminarea
minţii şi purificarea sufletului.”

Educatia estetica si stimularea creativitatii prin

activitati extracurriculare

Se spune adesea că cei mici pictează cum pasărea cântă şi fac acest
lucru nu din datorie sau calcul, ci din pură plăcere, care îi absoarbe total, ca şi
jocul. Pictând ceea ce i-a impresionat, nu ceea ce au în faţă, au avantajul că
între ei şi motivul la care s-au oprit nu se interpune nici un model de imitatie sau
care să le creeze complexe. Emoţia şi temperamentul se exprimă fără reticenţe.
Creaţia copiilor se întemeiază mai ales pe imaginaţie şi intuiţie şi
interferează totuşi cu zona artei. Cei care au deprins capacitatea exprimării prin
linii şi culori sunt capabili să facă paşi importanţi pe calea manifestării fiinţei lor,
înlesnindu-le o comunicare vie, directă, impresionantă cu viaţa. La vârstele
mici, capacitatea de exprimare artistică se manifestă cu mai multă vigoare şi
originalitate. Majoritatea aptitudinilor şi talentelor diferă de la un gen de artă la
altul şi de la o perioadă de vârstă la alta. De aceea, mijloacele educaţiei
estetice vor fi diferite. În conţinutul educaţiei estetice din şcoală sunt cuprinse
elemente artistice, mai mult sau mai puţin reliefate, care se întâlnesc în toate
obiectele de învăţământ. Însă dezvoltarea artistică a elevilor se asigură,
îndeosebi, prin studiul literaturii, muzicii, artelor plastice.
Cercetările psiho-pedagogice au arătat că ceea ce îl face pe copil să
observe, să-şi asume, să inducă, să deducă şi să interpreteze tot ceea ce îl
înconjoară este propria lui capacitate de expresie. Această atitudine îi conferă o
dublă funcţie, şi anume capacitatea de a se exprima pe sine, precum şi
capacitatea de a înţelege expresiile celorlalţi şi expresia formelor lumii
înconjurătoare.
Dacă este important ca învăţătorul să îndrume elevii să se exprime pe ei
înşişi prin imagini artistico-plastice, la fel de important este să-i facă pe aceştia
apţi să înţeleagă şi să interpreteze prin linii şi culori unele forme de expresie
estetică din mediul înconjurător. Înţelegerea şi exprimarea cât mai personală a
lumii în care există şi se dezvoltă presupune însuşirea unui limbaj sub diferitele
lui forme de manifestare: verbal, musical, graphic, pictural, gestică, etc.
Conştientizarea limbajului artistico-plastic se face prin cunoaşterea şi însuşirea
intrinsecă a elementelor artistice plastice fundamentale: punctul, linia, forma,
culoarea. Linia şi pata cromatică generează forma, punctul împodobeşte,
dinamizează, accentuând ritmurile, cadenţând nobleţea liniei, consonând
suprafaţa cromatică.
 În clasele I-IV se aşază bazele viitoarei culturi artistico-plastice a elevilor,
odată cu temelia primelor noţiuni specifice. Copilul nu poate realiza, la începutul
drumului său de mic artist plastic, forme care să-i întruchipeze ideile şi
sentimentele. Pentru aceasta, elevii au nevoie să înveţe un limbaj distinct,
propriu fiecărei arte. Limbajul artistic al elevilor reprezintă învelişul material al
gândirii lor artistice, al acelei calităţi a gândirii care acţionează în câmpul
sensibilităţii estetice a copilului şi care face posibil schimbul de idei, de
sentimente şi de stări emotive.
Limbajul artistico-plastic este, mai ales, un limbaj metaforic. Educaţia
artistico-plastică nu este posibilă decât prin propriile ei elemente semantic ;
acestea, ca mijloace de expresie şi tehnică artistico-plastică, constituie unul
dintre acele limbaje neliterare care au câştigat teren şi au pătruns tot mai mult
în şcoală.
Noţiunea de tehnică artistico-plastică cuprinde totalitatea procedeelor
folosite în activităţile plastice .Familiarizarea elevilor cu tehnicile de lucru
măreşte curiozitatea lor şi caracterul atractiv al activităţilor, facilitează
dobândirea unor cunoştinţe privitoare la caracteristicile materialelor folosite,
crează elevilor condiţii pentru un start egal în activitatea creativă. Elevului i se
dă posibilitatea să înţeleagă şi să aibă sentimentul propriei sale valori,
sporindu-i astfel încrederea în propriile forţe.
Înţelegerea unei opere de artă presupune înţelegerea şi cunoaşterea
tehnicilor speciale creării acelei opere. Această iniţiere oferă fiecărui elev
elementele de bază cu ajutorul cărora va putea înţelege o operă de artă
plastică, va dispune de înţelegerea de a distinge o operă autentică de un kitch,
va sti să lupte împotriva urâtului, disgraţiosului şi a grotescului. Folosirea
tehnicilor de lucru nu trebuie să fie scop în sine, spre a nu bloca procesul de
cultivare a creativităţii elevilor. Tehnicile de lucru îi învaţă pe copii să facă bine
ceea ce fac. Copiii inventivi nu sunt conformişti; ei se descurcă cel mai bine în
situaţii care le pretind o gândire divergentă, aflarea mai multor soluţii posibile şi
nu rezolvări unice. Ei acţionează prin fluenţă, flexibilitate şi originalitate mai mult
decât prin trudă serioasă.
Copilul, cu capacitatea sa vitală şi optimistă, cu ochii curiozităţii larg
deschişi spre a cunoaşte lumea, se lasă uşor îndrumat şi poate fi modelat în
aşa fel încât să se adapteze şi să se integreze lesne în procesul evolutiv mereu
ascendent al societăţii. Învăţătorul trebuie să ţină seama că procesul
cunoaşterii artistice a elevilor începe cu actul percepţiei diferitelor aspecte
estetice ale lumii înconjurătoare. A percepe estetic un obiect nu înseamnă a-i
înregistra forma generală şi numărul de elemente componente, ci a descoperi
în acestea sensuri noi. Procesul de elaborare artistică la toate vârstele este
simultan şi unic.Ţinând seama de specificul gândirii şi sensibilităţii plastice
proprii fiecărui elev, educatorul îmbină stimularea manifestărilor individuale de
afirmare creativă, folosind tehnici şi practici de lucru variate. Pentru echilibrul
său intellectual şi afectiv, este necesar ca el să fie atras în asemenea forme de
activitate prin care să i se faciliteze asimilarea treptată a realului. Ajutându-i pe
elevi să stăpânească tehnicile de lucru şi cerându-le să organizeze singuri o
compoziţie, ei vor ajunge să guste şi să transforme bucuria estetică într-o
componentă a modului lor de viaţă.
Conducându-ne după ideea exprimată de C. Moustakas şi E.P.Torrance
precum că “orice individ are disponibilităţi creatoare, care se cer descoperite”şi
bazându-ne pe faptul că s-a demonstrat prezenţa “unei înzestrări native
generale a tuturor copiilor pe fondul cărora condiţiile prielnice de mediu şi de
muncă cultivă capacităţile creative specific-individuale”, am conceput un proiect
bazat pe activitate extracurriculară, pe care l-am implementat şi pe care îl
continuăm în prezent. Proiectul se bazează pe activitate extracurriculară,
desfăşurată în cadrul cercului de pictură pe sticlă “Micul artist creştin”.
În cadrul activităţilor desfăşurate, am considerat că produsul şi valoarea
acestuia nu constituie neapărat un criteriu de apreciere, hotărâtoare fiind
considerate procesele psihice care concură la actul creaţiei: investigaţiile,
restructurările, descoperirile independente care s-au conturat în final într-un
răspuns personal, revelator pentru cei mai mulţi dintre elevii care s-au implicat
în activitatea proiectului. S-a demonstrat că activitatea de creaţie artistică este o
formă de canalizare a energiilor psihice şi de auto-afirmare.
În cultivarea spiritului creativ, am luat în consideraţie toate coordonatele
activităţii, o atenţie deosebită acordând atmosferei propice procesului de
creaţie, prin activitate individuală independentă. Împreună cu elevii, am
descoperit că secretul bucuriei educaţiei este dat de darul de a convinge, de a
creea legătură trainică de suflet intre noi şi elevii noştri, de a ne adresa inimii şi
nu numai minţii. Pentru noi, lumea copilului este cea mai frumoasă, cea mai
curată şi cea mai inventivă. În jocul lui serios, copilul creează lucruri deosebite
şi, de aceea, noi avem bucuria de a ne întoarce în lumea copilăriei sau de a nu
ne desprinde de ea, poate, niciodată.
Proiectul s-a numit “Cuvînt, lumină şi culoare” şi face parte din categoria
proiectelor care întăresc relaţiile la nivelul comunităţii, deschiderea şcolii către
comunitate, obiectivul său general fiind îmbunătăţirea cadrului de colaborare
dintre şcoală şi comunitatea locală prin promovarea valorilor cultural-creştine.
Obiectivele specifice ale proiectului au fost:
-promovarea valorilor creştine în rândul copiilor, tinerilor, adulţilor (elevi,
fraţi şi părinţi ai elevilor) din cadrul comunităţii, şi anume: să cunoască edificii
bisericeşti şi obiecte de cult bisericesc, să realizeze colecţii de copii ale
icoanelor, să practice obiceiuri şi tradiţii creştine ale românilor pe parcursul
anului;
-promovarea educaţiei estetice în cadrul comunităţii, şi anume: să-şi
însuşească tehnica picturii pe sticlă, să realizeze icoane, utilizând tehnica
picturii pe sticlă, să deosebească kitch-ul de valoarea estetică reală, să
recunoască şi alte tehnici de realizare a icoanelor;
-sensibilizarea copiilor, tinerilor, adulţilor comunităţii în promovarea
culturii,şi anume: participarea elevilor şcolii în proporţie de 100% la activităţile
proiectului, participarea fraţilor şi a părinţilor în proporţie de 50% la activităţile
proiectului, implicarea autorităţilor locale şi a altor persoane în realizarea
proiectului;
-asigurarea unui climat de confort fizic şi psihic propice creaţiei în timpul
activităţilor cercului de pictură.
Grupul ţintă al proiectului a fost format din 33 de personae: elevi, părinţi,
fraţi mai mari ai elevilor şi a avut ca parteneri: comunitatea locală, Mănăstirea
“Izvorul Tămăduirii” Agigea, Biserica “Înălţarea Domnului” Lazu.
În cadrul proiectului, activitatea principală a fost activitatea
bisăptămânală în cadrul cercului de pictură pe sticlă “Micul artist creştin”,
precum şi următoarele mari activităţi:
-“Lansarea proiectului”,
-“Icoana, sufletul creştinului”,
 -Constituirea cercului “Micul artist creştin”,
-“Tabără de lucru şi de documentare de pe lângă Mănăstirea
Brâncovenească Sâmbata de Sus”,
-Activitatea de premiere şi de încheiere a proiectului.
Echipa de proiect a fost formată din următoarele cadre didactice:
-Pelican Marioara, coordonator
-Stratone Ioana- îndrumător
Activitatea de lansare a proiectului s-a desfăşurat cu o participare
impresionantă şi a avut ca scop constituirea grupului ţintă. Activitatea a fost
onorată cu participarea Corului de cameră al Bisericii “Înălţarea Domnului” din
Lazu, dirijat de preotul paroh Dincu Anghel, corul fiind laureat al mai multor
premii naţionale şi internaţionale.
Participanţii au fost informaţi despre scopul, obiectivele, activităţile,
finanţarea şi sursele de finanţare, precum şi despre rezultatele aşteptate.
Activitatea “Icoana, sufletul creştinului”s-a desfăşurat la Mănăstirea
“Izvorul Tămăduirii” Agigea, A fost o activitate de documentare şi de colectare
de copii de icoane. Elevii,părinti şi fraţi mai mari ai elevilor s-au deplasat la
mănăstire, unde au asistat la o ceremonie religioasă, au achiziţionat copii de
icoane şi au primit explicaţii despre obiecte de cult bisericesc din partea
călugărilor de la această mănăstire. În continuare, elevii şi-au exprimat
impresiile prin realizarea unor eseuri şi compoziţii plastice.
Activitatea de constituire a cercului de pictură “Micul artist creştin” a avut
ca scop comunicarea obiectivelor şi programului cercului. Elevii, părinţii şi fraţii
mai mari ai elevilor au primit binecuvântarea preotului Dincu Anghel prin
sfinţirea atelierului de pictură şi au realizat primele lucrari pe sticlă. Alternativ,
preotul şi călugării au participat la şedinţele de pictură, au îndrumat şi au ajutat
elevii.
Cea mai apreciată activitate a fost activitatea cu caracter turistic, de 7
zile, la Moieciu de Sus, în regim de servicii turistice complete. În cele 7 zile,
grupul de elevi, fraţi şi părinţi au vizitat muzee, cetăţi, au vizitat edificiul
bisericesc brâncovenesc de la Sâmbăta de Sus, cu atelierul său de pictură, cu
muzeul şi expoziţia de icoane realizate de copii din toată ţara, au cutreierat
potecile munţilor , au desenat, au scris compuneri şi s-au jucat.
Activitatea de premiere le-a adus tuturor celor implicaţi în derularea
proiectului bucuria datoriei îndeplinite. Elevii, fraţii elevilor şi părinţii acestora au
primit numeroase premii pentru cele 70 de icoane pe sticlă realizate de ei şi cu
care au participat la diferite expoziţii: la şcoala din Agigea, la I.Ş.J.Constanţa, la
U.J.I.P.Constanţa. Elevii, împreună cu părinţii şi fraţii mai mari au realizat şapte
albume cu imagini de la activităţi şi două albume cu compoziţii plastice şi
literare. Expoziţia realizată la Palatul Copiilor, Constanţa a primit Premiul I în
cadrul concursului “Made for Europe”.
Diseminarea rezultatelor proiectului s-a realizat şi prin postere, pliante,
communicate de presă.
Achiziţiile proiectului sunt în valoare de 25 000 lei şi înseamnă, în afara
materialelor de pictură de cea mai bună calitate, echipamentele necesare
desfăşurării şedinţelor de pictură în climat de confort fizic şi psihic: televizor
color, două casetofoane de nouă generaţie, DVD, imprimantă color, cameră
video, aparat foto digital, reportofon complet echipat, albume de artă şi CD-uri
cu muzică clasică şi bisericească. Comunitatea locală a participat la finanţare
cu aproximativ 10 % din suma acordată prin Grant, adică 3 000 lei .
 Impactul proiectului a fost puternic asupra beneficiarilor direcţi şi
indirecţi. Elevii au dobândit abilităţi de comunicare, cunoştinţe despre religia
creştin-ortodoxă, cunoştinţe despre tradiţiile creştine, au deprins tehnica picturii
pe sticlă şi dragostea de picta icoane. Părinţii au cunoscut mai bine
problemele şcolii, au realizat o comunicare mai eficientă cu proprii copii şi
cadrele didactice şi, ca urmare a acestui fapt, participă la activităţile desfăşurate
de şcoală şi la rezolvarea problemelor şcolii în număr mai mare. Relaţia elev-
cadru didactic s-a îmbunătăţit calitativ, aceştia cunoscând elevii şi în situaţii mai
puţin formale decât cele de la clasă. Autorităţile locale, inclusiv cele bisericeşti,
au identificat valorile reale ale şcolii şi s-au implicat în rezolvarea problemelor
şcolii cu mai multă responsabilitate.
În prezent,proiectul se continuă prin activitatea cercului de pictură pe
sticlă, care poartă aceeaşi denumire, “Micul artist creştin”, se desfăşoară după
acelaşi program, are aceleaşi obiective. În plus, a sporit interesul şi tragerea de
inimă pentru activitatea de pictat icoane precum şi priceperea lor . Elevii,
împreună cu părinţii şi cu fraţii mai mari ,au realizat icoane cu care participă la
o expoziţie cu vânzare în preajma sărbătorii de Paşte. Cu banii achiziţionaţi din
vânzarea icoanelor, vom cumpăra materiale pentru pictură, vom ajuita copiii cu
probleme grave sociale şi de sănătate, acum proiectul fiind pe autofinanţare.
Fără a avea pretenţia că toţi elevii, toţi fraţii mai mari ai elevilor şi toţi
părinţii şi-au însuşit şi stăpânesc foarte bine tehnica picturii pe sticlă,
considerăm că strădania noastră a trezit interesul pentru munca artistică, le-a
dezvoltat imaginaţia, spiritul de iniţiativă, de creaţie, fantezia şi avem siguranţa
că şedinţele de pictură vor fi cele mai îndrăgite activităţi, la care elevii şi părinţii
lor vor veni cu plăcere, pentru climatul relaxant şi rezultatele muncii lor.
Activitatea de pictură le-a permis acestora să-şi valorifice propriile capacităţi de
creaţie şi le-a sporit încrederea în propriile forţe.

Bibliografie:
1. Bejan, M. - ”Talent, inteligenţă, creativitate” , E.D.P. Bucureşti , 1971;
2.Paul, Constantin - “Culoare, artă, ambient” , Editura “Meridiane”, Bucureşti ,
1979;
3.Paul, Constantin -“Să vorbim despre culori”, Editura “Ion Creangă”, Bucureşti,
1986;
4. Învăţământul primar (Revista de pedagogie) - Nr. 1/ 2004, Editura “Miniped”,
Bucureşti, 2004.