PROF.

DANIELA CRIŞAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DR. PETRU ŞPAN” LUPŞA

PODIŞUL MOLDOVEI
I. LIMITE ŞI VECINI:
N – graniţa cu Ucraina
S – Câmpia Română
V – Carpaţii Orientali, Subcarpaţii Moldovei (Siretul)
E- Valea Prutului.
II. CARACTERISTICILE RELIEFULUI
1. Geneza:
- S-au format la sfârşitul orogenezei alpine
- S-a format prin sedimentarea unei mări exterioare Carpaţilor – Marea Sarmatică, pe un fundament
scufundat: în N – fundament precambrian, în S – fundament caledonian;
2. Alcătuirea petrografică (roci):
- sunt alcătuiţi din roci sedimentare: conglomerate, gresii, calcare, nisipuri, pietrişuri, argile, marne;
3. Altitudini:
- 200 – 300 m, în NE şi S (roci mai moi)
- 500 – 600 m, în NV, centu (roci mai dure)
- Alt. Max. 688 m: Dl. Ciungi
4. Înclinarea stratelor
- rocile sunt dispuse în strate orizontale sau uşor înclinate (structură monoclinală), cu înclinare NV-SE;
- are aspect de podiş propriu-zis (în anumite porţiuni), iar în cea mai mare parte – asocieri de culmi şi
dealuri joase;
5. Forme de relief:
- Cueste: Deal cu un versant abrupt, care retează în capete rocile şi un versant lin, în lungul înclinării
stratelor.
- Alunecari de teren: procese de deplasare lentă a unui versant; are loc pe un substrat argilos puternic
umectat; microforme de relief: râpa de desprindere, valurile de alunecare
- Văi asimetrice (un versant abrupt şi un versant lin)
- Văi simetrice
- „Pământurile rele” – terenuri afectate de ravene, ogaşe şi torenţi

6. Diviziuni:
a. PODIŞUL SUCEVEI
o Depresiunea Rădăuţi (Valea Sucevei),
o Podişul Dragomirnei,
o Podişul Fălticenilor
o Culmea Siretului: Culmea Ibăneşti, Şaua Bucecea, Dl. Mare, Şaua Ruginoasa.
b. CÂMPIA MOLDOVEI (JIJIEI):
o C. Başeului
o Dl. Cozancea
o C. Bahluiului
o Coasta Iaşilor (cuestă)
c. PODIŞUL BÂRLADULUI:
o Podişul Central-Moldovenesc (Coasta Iaşilor)
o Colinele Tutovei
o Dealurile Fălciului
o Podişul Covurlui
 PROF. DANIELA CRIŞAN
ŞCOALA GIMNAZIALĂ “DR. PETRU ŞPAN” LUPŞA

o Depres. Elanului