Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova

Universitatea Tehnica din Moldova

Facultatea: Electronică și Telecomunicații

Referat
Tema: Telecomunicatiile si dezvoltarea economica - Tendinte pe piata serviciilor
de telecomunicatii

Disciplina: Economia ramurii. Marketing

A elaborat: studentul gr.RST-181,

Carauș Iulian

A verificat: profesor,
Grițco Maria

Chișinău 2022

Cuprins:
1
1. Sistemul serviciilor de telecomunicatii.....................................................................................3

1.1. Conceptele specifice................................................................................................................3

1.2. Caracteristicile tehnice si organizatorice ale pietei serviciilor de telecomunicatii.............3

1.3. Telecomunicatiile si dezvoltarea economica.........................................................................5

2. Tendinte pe piata serviciilor de telecomunicatii.....................................................................6

2.1. Caracteristicile economice ale sectorului de telecomunicatii..............................................6

2.2. Oferta.......................................................................................................................................8

2.3 Cererea......................................................................................................................................9

3. Internationalizarea telecomunicatiilor....................................................................................10

3.1. Tendintele in comertul international cu servicii de telecomunicatii................................10

3.2. Reglementarea si liberalizarea tranzactiilor cu servicii de telecomunicatii....................11

Bibliografie……………………………………………………………………………...………14

Telecomunicatiile si dezvoltarea economica - Tendinte pe piata serviciilor de

telecomunicatii
2
TELECOMUNICATIILE

1. Sistemul serviciilor de telecomunicatii.

1.1. Conceptele specifice

Pentru secretariatul UNCTAD telecomunicatiile = o modalitate de livrare sau un circuit de distributie

a capitalurilor si informatiei, esentiale pentru comercializarea unor servicii precum serviciile
audiovizuale, publicitatea, serviciile bancare, asigurarile, obtinerea si prelucrarea informatiilor,
serviciile juridice si alte servicii profesionale, dar si pentru distributia unor bunuri materiale .

O alta definitie - 'o gama larga de produse care cuprinde serviciile telefonice, de telex, fax,
teleconferinte, videoconferinte, transmisii de date, circuite digitale specializate, retele de circuite
digitale integrate (ISDN) si, daca se ia in considerare convergenta serviciilor informationale si a celor
de telecomunicatii, output-ul sectorului va cuprinde si stocarea informatiilor, transmiterea acestora in
timp real, sisteme de rezervare computerizata (CRS), transfer electronic de fonduri, transfer electronic
de informatii (posta electronica), administrare de date'

Atunci cand cele doua puncte de la capetele traseului parcurs de informatii si imagini se afla in
tari diferite sau atunci cand prestarea serviciilor implica agenti economici apartinand unor tari
diferite, telecomunicatiile capata caracter international si se constituie ca un segment al pietei
mondiale.

1.2. Caracteristicile tehnice si organizatorice ale pietei serviciilor de telecomunicatii

Data fiind varietatea activitatilor cuprinse in sectorul de telecomunicatii, s-a convenit la nivel
global ca este necesar sa se faca distinctie intre:

serviciile de telecomunicatii de baza si cele cu valoare adaugata (servicii imbunatatite,

servicii noi, servicii de retea cu valoare adaugata)10,

serviciile cu valoare adaugata si serviciile informationale,

serviciile de telecomunicatii si facilitatile de telecomunicatii.

Serviciile de telecomunicatii de baza sau clasice - Voice telephone, packet-switched data

transmission, circuit-switched data transmission, telex services, telegraph, facsimile, private
leased circuit services, other - mobile data services, satellite-based mobile services, trunked
radio system services

Serviciile cu valoare adaugata sau ameliorate cuprind un nomenclator foarte larg si in continua

diversificare de servicii (on-line data processing, on-line data base storage and retrieval,
electronic data interchange, email, voice mail, videoconferencing)

Proportia dintre serviciile de baza si cele cu valoare adaugata reflecta gradul de

dezvoltare economica a unei tari si implicit a sectorului de telecomunicatii. Mai mult chiar, intre
dezvoltarea economica si sectorul de telecomunicatii este o relatie de feed-back.

Convergenta intre serviciile informatice si cele de telecomunicatii (telematica) reprezinta unul

dintre factorii care au dus la multiplicarea facilitatilor oferite unei clientele tot mai exigente in
privinta varietatii si rapiditatii prestarii acestor servicii. Serviciile in cauza nu sunt oferite, in
mod necesar, de catre operatorul de telecomunicatii ci de oricare firma care poate accesa reteaua
controlata, in cea mai mare parte a cazurilor, de catre un operator unic.

3
Componentele tehnico-economice ale pietei cuprind metodele tehnice, infrastructura, baza
materiala, informatiile ca valoare transferata si subiectii in calitate de operatori:

a. Modalitatile tehnice de transmitere a informatiilor

procedeul clasic sau analog care emite sunetele (vocea sau alte semnale audio) prin
reprezentarea lor directa si continua pe calea undelor si

procedeul numeric sau digital prin care informatia, indiferent de forma ei, este

codificata si apoi reconvertita pentru a deveni accesibila. - crestere a vitezei de
transmisiune.

b. Infrastructura telecomunicatiilor sau reteaua de telecomunicatii este compusa din sisteme de

transmisie sub forma de cabluri de cupru, cabluri coaxiale, fibre optice, sateliti, sisteme de
comutare si alte echipamente interconectate exploatate, in cea mai mare parte a cazurilor, de
catre firme de stat. Reteaua internationala de telecomunicatii functioneaza gratie posibilitatii
de interconectare a retelelor nationale ale caror proprietari si utilizatori sunt entitati nationale
care furnizeaza, in comun, serviciile respective.

c. Baza materiala este reprezentata de echipamentul terminal, telefon, fax, monitor, acestea

putand fi racordate la un ordinator care sa permita efectuarea unor operatii mai complexe.

d. Informatiile sau continutul mesajelor transmise prin infrastructura de telecomunicatii sunt,

teoretic, produse distincte care nu pot fi cuprinse in oferta sectorului respectiv. In schimb,
deoarece serviciile informationale care genereaza si distribuie mesajele s-au diversificat
continuu, iar utilizatorii comerciali doresc sa-si exercite controlul asupra transferului si utilizarii
continutului comunicatiilor, demarcatia dintre serviciile de telecomunicatii si cele informationale
s-a estompat, astfel ca negocierea si tranzactionarea corelata a celor doua tipuri de servicii a
devenit inevitabila.

e. Subiectii sau agentii economici care activeaza pe piata mondiala a telecomunicatiilor sunt

deosebit de numerosi, eterogeni ca mod de organizare si specializare si de o mare diversitate ca
forta economica, marime si strategie. Cele mai importante categorii implicate in tranzactiile
internationale de pe piata sunt:

- Fostele monopoluri private sau de stat care s-au privatizat, actionand printre primele in directia
dereglementarii pietei serviciilor si echipamentelor de telecomunicatii. Acestea au fost si primele
companii care au intrat in relatii de cooperare, ce s-au continuat prin aliante strategice care au
accelerat procesul globalizarii pietei.

Un exemplu il reprezinta compania americana AT&T, cel mai mare operator de telecomunicatii de lunga distanta,
precum si de echipament specific, care a intrat pe piata japoneza a serviciilor de telecomunicatii complexe alaturi
de 18 parteneri japonezi (inclusiv Banca Japoniei, firma Fujitsu si o companie de asigurari Nippon Life Insurance
Company). In Europa, AT&T s-a alaturat societatii Istel, unul din marii furnizori de servicii de telecomunicatii de
pe piata.

- Operatorii traditionali de telecomunicatii (OT)8. Unul dintre cei mai cunoscuti este ITT (fostul

International Telephone and Telegraph Corporation), creat in 1920 cu scopul de a oferi servicii telefonice in
exteriorul SUA. In anul 1979, printr-un program de redistribuire a activelor sale, culminand cu retragerea in 1986
din serviciile de telecomunicatii externe, ITT si-a modificat sfera de interese indreptandu-se spre posta electronica,
programe de telecomunicatii (soft) si sisteme informatice de date. ITT ramane in continuare unul din marii ofertanti
de servicii de telecomunicatii specializat in furnizarea de servicii de retea cu valoare adaugata (VAN) . Un alt
exemplu de operator traditional este Cable and Wireless care, dupa un secol de activitate in sectorul

4
telefoniei din micile colonii britanice, a construit un sistem independent de telecomunicatii
internationale, primul care s-a constituit, de la inceput, cu capital privat.

- Prin estomparea demarcatiei intre serviciile informatice si cele de telecomunicatii, pe piata

acestora din urma si-au facut intrarea si alte entitati organizatorice, complicand posibilitatile de
delimitare a activitatilor derulate. Consecintele acestei situatii se regasesc atat pe plan
conceptual, cat si institutional. Asa incat, o alta categorie de subiecti o reprezinta chiar furnizorii
de echipamente de telecomunicatii, inclusiv de calculatoare. De exemplu IBM se considera implicat pe
piata telecomunicatiilor, investind o parte a capitalului sau in sectorul respectiv din tarile in curs de dezvoltare
unde a creat puncte de transmisie si receptie a informatiilor, ca nuclee ale retelei de telecomunicatii. AT&T (SUA),
Siemens (Germania) si LM Ericsson (Suedia) sunt exemple notorii de companii care si-au marit ponderea pe piata
telecomunicatiilor prin combinarea tranzactiilor cu echipament (hard), cu tranzactiile de servicii si programe (soft).

- Companiile producatoare de echipamente electrice sunt si ele interesate de industria

telecomunicatiilor, ca domeniu in care sa poata investi sau ca piata de desfacere a produselor.

Un exemplu il reprezinta General Motors. Aceste companii isi stabilesc filiale in tarile dezvoltate, cum ar fi, de
exemplu, pe piata europeana 'European Data System' (EDS) care presteaza servicii de telecomunicatii ameliorate
(vezi mai jos) si care si-au format una dintre cele mai moderne retele de infrastructura de telecomunicatii din tarile
europene.

- Un subiect distinct, cu activitate specifica il reprezinta si casele comerciale japoneze - sogo

shosha care folosesc un sistem special de telecomunicatii pentru uzul pietei interne.

Reteaua de comunicatii a companiei Mitsui masura, in 1986, 500 mii de km, iar volumul zilnic al mesajelor
transmise era de aproximativ 110 mii. Desi activitatea sogo shosha a fost concentrata in mod traditional asupra
comertului cu bunuri, aceste firme si-au asociat noi domenii de activitate, beneficiind printre altele si de
liberalizarea telecomunicatiilor pe piata japoneza. De exemplu, firma Mitsui, citata mai sus, si-a facut intrarea in
telecomunicatiile internationale, furnizand servicii de inalta complexitate in Japonia si pe piata mondiala. C. Itoh &
Co, o alta companie traditionala japoneza, este inclusa in International Digital Communications Inc. (IDC) care
concureaza cu fostul mare operator international de telecomunicatii KDD. IDC ofera servicii de telecomunicatii
internationale intre Japonia si SUA, Marea Britanie, Hong Kong, Singapore si alte tari. Itoh are proprii sai sateliti
de comunicatii, utilizati pentru transmisiile intrafirma precum si de marile societati transnationale Fujitsu si NEC.
S-a format astfel o grupare de companii care controleaza peste 45% din comunicatiile prin satelit ale Japoniei.

- O alta categorie de participanti, in calitate de subiecti, pe piata telecomuni-catiilor este formata

din institutiile financiare si bancile internationale care reprezinta nu numai principalii furnizori
de informatii ci si cei mai mari utilizatori ai acestora, folosind in acest scop propriul sistem de
telecomunicatii. Acesta este cazul pentru Chase Manhattan Bank care ofera totodata, ca si alte banci, servicii de
prelucrare a informatiilor, consultanta etc. prin sistemul propriu din tarile Europei Occidentale. Bancile
internationale, in calitate de principali utilizatori ai serviciilor de telecomunicatii, s-au grupat in Society of World-
wide Interbank Financial Telecommunications (SWIFT), instalandu-se un sistem de comunicare  interbancara a
informatiilor financiare, caracterizat prin o mare viteza de transmisiune si posibilitatea de fi utilizat pentru diferite
scopuri, in special pentru platile internationale interbancare.

- Marile firme publicitare detin, de multe ori, propriul sistem de telecomunicatii sau folosesc

sistemele altor subiecti. Ele sunt deosebit de active pe piata telecomunicatiilor in calitate de
beneficiari, dar si de furnizori ai infrastructurii si chiar a echipamentului specific.  Este cazul firmelor
McGraw-Hill din SUA, Hachette in Franta, Elsevier in Olanda, Pergamon in Marea Britanie si Bertelsmann in
Germania.

1.3. Telecomunicatiile si dezvoltarea economica

Teoria conform careia accesul la informatie stimuleaza dezvoltarea economica si sociala nu este
noua.

5
In 1994, Comisia pentru Dezvoltarea Mondiala a Telecomunicatiilor a publicat raportul “Mising
Link” -> lipsa unei infrastructuri adecvate pentru telecomunicatii franeaza cresterea economica
in tarile in curs de dezvoltare.

Astazi, teoria verigii lipsa (missing link) este aplicata la evidentierea diferentelor in accesul la
Internet, care este mult mai inegal distribuit decat cel telefonic. Discrepante privind capacitatea
de acces la Internet se manifesta intre tari cu diferite niveluri de dezvoltare dar si in interiorul
unei tari, intre zonele rurale si cele urbane, intre femei si barbati, intre tineri si maturi. Cu cat
cetatenii unei tari au venituri mai ridicate cu atat, in mod evident, ei vor utiliza mai multa
tehnologie de comunicare si informatie iar diferentele intre categoriile economico-sociale vor fi
mai mici.

Telecomunicatiile fiind prin excelenta un sector de activitate fixat in interiorul granitelor natinale (prin
pozitia infrastructurii care ii si confera caracterul de monopol natural), sunt integrate alaturi de
celelalte activitati, carora le ofera suportul logistic, in strategia nationala de dezvoltare economica. Ele
potenteaza ritmul dezvoltarii atunci cand se constituie intr-un sector care absoarbe  investitiile de
capital strain, insotite de know-how-ul informatic de resurse intensive in informatii si chiar de
informatii. Nu trebuie neglijat nici efectul de stimulare exercitat asupra investitorilor straini (prin
prezenta asa-numitului avantaj de localizare) care masoara atractivitatea unei tari ca gazda a
investitiilor in functie de gradul de dezvoltare a retelei de telecomunicatii. De asemenea, se poate
afirma cu certitudine ca serviciile de telecomunicatii au stimulat transnationalizarea companiilor
din diferitele ramuri industriale, datorita vitezei, acuratetei si eficientei cu care pot fi stabilite legaturile
intrafirma sau intre filialele apartinand aceleiasi mari societati.

2. Tendinte pe piata serviciilor de telecomunicatii

2.1. Caracteristicile economice ale sectorului de telecomunicatii

a. mutatii cantitative si tehnice

Revolutia telecomunicatiilor a determinat un nou set de cereri privind regimul

standardizarii. Printre factorii care au determinat aceasta revolutie s-a numarat si tehnologia.
Datorita convergentei si proliferarii noilor tehnologii, sunt necesare noi dispozitive si servicii pentru a
face legatura intre diferite sisteme de telecomunicatii. In timp ce sistemul traditional a confirmat
stabilitatea standardelor, cerintele actuale fac trimitere la viteza si flexibilitate pentru o mai rapida
acomodare la schimbarile rapide in tehnologiile de telecomunicatii.

Alaturi de tehnologie, regimul standardizarii a fost afectat si de modificarile

reglementarilor. Deregularizarea si demonopolizarea sistemelor nationale de telecomunicatii au
determinat sfarsitul dominatiei PT&T asupra standardizarii. Standardizarea internationala a fost
modificata si de regionalizarea pietelor globale. Odata cu extinderea organizatiilor
internationale precum UE, ASEAN si NAFTA, piata globala s-a impartit in blocuri regionale. Pe
masura ce schimburile intra-regionale s-au intensificat, entitatile oficiale au ajuns la concluzia ca
aceste standarde functionau ca bariere in cadrul schimburilor inter-regionale cu bunuri si servicii.
De exemplu, oficialii americani au afirmat ca statele europene se folosesc de superioritatea lor
numerica in cadrul urganizatiilor internationale, pentru a determina decizii privind standardele
care sa ii favorizeze. Ca replica, europenii au scos in evidenta faptul ca SUA, rareori, adopta
legislatia tehnica in conformitate cu standardele globale.

Gratie progresului tehnologic, fiecare sector al telecomunicatiilor poate satisface cresterea

exponentiala a cererii pentru serviciile numerice, atat in tarile dezvoltate, cat si in cele in curs de
dezvoltare.

Dealtfel, o problema care decurge din ritmul rapid de innoire tehnica din acest domeniu, se refera
la necesitatea diminuarii costurilor operationale, pe fondul cresterii masive a efortului
investitional. In ultimul deceniu o serie de initiative private s-au indreptat spre intensificarea utilizarii
6
retelelor existente, globalizarea activitatii reprezentand o conditie a supravietuirii pe piata. Teoretic,
capacitatea de distributie a serviciilor de telecomunicatii este nelimitata, capacitatea existenta fiind in
consecinta, subutilizata.

b. mutatii de natura structurala si organizatorica

In ultimul deceniu se poate spune ca acest sector important al industriei mondiale si-a adaugat
noi caracteristici reflectate de piata telecomunicatiilor devenita concurentiala, mobila si
globala.

Concurentiala

Telecomunicatiile au fost considerate, pana nu de mult, un serviciu public. Statul fiind

proprietarul infrastructurii de telecomunicatii a imprimat sectorului caracteristicile unui monopol
natural. Cu toate acestea, la inceputul anului 2002, mai mult de jumatate din tarile lumii au
trecut la privatizarea totala sau partiala a operatorului national de telecomunicatii.

Intr-o prima etapa, monopolul de stat a fost inlocuit cu un monopol privat. Chiar si in

tarile in care statul inca functioneaza ca operator national, sectorul privat ocupa cea mai
importanta pondere pe piata nationala a telecomunicatiilor. Ca urmare fireasca, tarile in care a
avut loc privatizarea sectorului participau in anul 2002 cu 85% la veniturile mondiale ale
industriei de telecomunicatii, in timp ce tarile in care principalul operator continua sa
fie statul participau doar cu 2%.

Serviciile de telefonie traditionale (de baza) pot fi tratate ca un intreg sau se poate face

distinctia intre telefonia locala, internationala si cea de mare distanta. In tarile care nu permit
existenta mai multor operatori pentru serviciile telefonice internationale, piata contrapune
operatorului national companiile care ofera servicii telefonice cu taxa inversa, cele care au
adoptat sistemul cartelelor preplatite si pe operatorii din sistemul VOIP. Asa incat pe piata
telefoniei fixe nu putem afirma ca s-a instalat o concurenta reala. In locul unei relatii
concurentiale intre companii care opereaza in cadrul aceluiasi segment de piata, se poate spune
ca asistam la o competitie intre diferitele subsectoare in care opereaza companiile furnizoare a
unor servicii ce se pot substitui unele altora.

Mobila

O tendinta asociata celei amintite este si ascensiunea noilor operatori de telefonie

mobila, care au patruns pe piata prin procedura licentierii.

Eliberarea licentei de operare a serviciilor de telecomunicatii reprezinta o posibilitate a

statului de monitorizare a sectorului dar si un mijloc de realizare unor obiectiver nationale de
politica economica in acest domeniu. Inscrierea in procesul de privatizare a sectorului de
telecomunicatii a stimulat aparitia concurentei care, treptat, a luat o amploare deosebita nu atat
in domeniul telefoniei fixe cat mai ales in cel al telefoniei mobile.

Segmentele de telefonie mobila si Internet se concureaza intre ele, desi in ultimii ani
prin aplicatiile tehnicii informationale cele doua au stabilit relatii de complementaritate. In
momentul de fata, ambele segmente incearca sa se substituie segmentului de telecomunicatii
fixe, de voce In acest fel, concurenta pe piata telecomunicatiilor se manifesta intre cele trei mari
grupe de servicii: telefonie mobila, telefonie fixa si telecomunicatii cu valoare adaugata (din care
fac parte si serviciile de internet). 

7
 Concurenta pe piata telecomunicatiilor a fost accentuata de intrarea pe piata a telefoniei
mobile prin faptul ca a oferit cererii o varianta de consum. Telefonia mobila a inregistrat o
crestere exponentiala in tarile in curs de dezvoltare. Principalele cauze ale extinderii sistemului
respectiv au fost:

Intrarea relativ libera pe piata a operatorilor de telefonie mobila.

Relativa independenta a cererii pentru telefonia mobila de nivelul veniturilor.
Racordarea rapida si nelimitata a doritorilor, la reteaua de servicii de telefonie
mobila.

Globala

Procesul globalizarii a cuprins si sectorul de telecomunicatii fiind alimentat pe trei canale:

(1) Operatorii de telecomunicatii s-au internationalizat cu precadere apeland la cel de al 3-

lea mod, respectiv prin prezenta comerciala si investitia directa de capital. In cea mai
mare parte a tarilor in care piata telecomunicatiilor s-a liberalizat, exista si un investitor strain
majoritar in sectorul de telecomunicatii.

(2 ) In acelasi timp, guvernele aleg tot mai des, drept cale pentru liberalizarea

pietei, incheierea de intelegeri internationale, sub forma tratatelor, deobicei sub
umbrela WTO (OMC). Totodata aliantele comerciale internationale in domeniul
telecomunicatiilor au tot mai mult un caracter regional.

(3) In sfarsit, progresul tehnologic a deschis calea serviciilor globale de tipul roaming-

ului, care permit consumatorilor sa continue utilizarea serviciilor si in afara tarii.
Generatia a treia de servicii mobile (3G) a fost proiectata ca retea globala.

2.2. Oferta

Oferta pe piata serviciilor de telecomunicatii poate fi evaluata, ca nivel si evolutie, prin

intermediul cifrei de afaceri la nivelul intregii industrii din lume, pe plan regional sau la nivelul
fiecarui OT

Proportia dintre diferitele servicii cu valoare adaugata difera de la o tara la alta si, in fiecare tara, de la
o perioada la alta.

Operatorii traditionali s-au mobilizat in ultimii ani pentru a putea sa-si mentina pozitia pe piata.
Fiind tot mai mult concurati pe propria piata, ei si-au redirijat activitatea spre piata
internationala, fie prin ISD, fie apeland la aliante strategice sau la livrarea transfrontaliera.
Astfel, piata se afla intr-o continua transformare, mutatiile fiind nu numai de ordin tehnic ci si pe
planul rolului jucat de diferitii actori prezenti pe piata.

- cei 20 cei mai mari OT ocupand 85% din piata mondiala.

Oferta de telefonie mobila

Avand mai putin de un miliard de clienti la sfarsitul anului 2001, telecomunicatiile

mobile au depasit liniile de telefonie fixa in cee ce priveste numarul de utilizatori la sfarsitul
anului 2002. Este greu de crezut, dar mai putin de 1% din populatia globului avea acces la un
telefon mobil in 1991 si doar o treime din tari aveau retele de telefonie celulara. Pana la sfarsitul
anului 2001, peste 90% din tari aveau retele mobile, 1 din 6 persoane avea telefon mobil si

8
aproape 100 de tari aveau mai multi utilizatori de telefonie mobila decat fixa. Astazi, una din 3
persoane are telefon mobil.

Concurenta intre ofertantii serviciilor de telecomunicatii pe piata internationala a determinat

aplicarea, in ultimii ani, a unei noi strategii. Astfel, pentru a atrage marile grupuri internationale
de utilizatori, furnizorii de servicii se grupeaza in jurul celor mai importanti clienti, incercand sa
se adapteze cat mai bine fiecarui mare segment de piata. S-au detasat trei mari poli ai
gruparilor de furnizori de servicii de telecomunicatii:

Grupul format prin asocierea BT (Marea Britanie) cu grupul american MCI, care

impreuna au dat nastere grupului Concert,

Grupul din cadrul consortiului Unisource, care cuprinde operatorii olandezi (KPN),

elvetieni (Swiss PTT), suedezi (Telia) si spanioli (Telefonica), prin asociere
cu AT&T formeaza Uniworld, 

Grupul Atlas, care reuneste pe operatorii germani (Deutsche Telekom) si francezi

(France Telecom), iar la nivel global formeaza Global One alaturi de compania
americana Sprint.

Transmisiunea de date, una dintre cele mai performante si rentabile subramuri ale
serviciilor de telecomunicatii cu valoare adaugata, care creste cu un ritm de peste 20% pe an,
este gestionata si controlata de catre utilizatori. Acestia pot fi companii de transport aerian care
folosesc sistemele de rezervari Sabre, Apollo sau altele si bancile, care folosesc pentru platile
bancare internationale sistemele SWIFT sau Visa. Retelele respective furnizeaza liniile pe care le
inchiriaza operatorilor, iar gestiunea noilor servicii, precum si alegerea echipamentului si a
programelor revin, ca responsabilitate, titularului de retea. Este o activitate care are o existenta
autonoma formand o piata distincta in care telecomunicatiile ca serviciu de baza reprezinta
suportul logistic.

2.3 Cererea.

In S.U.A., serviciile ameliorate (comunicatii mobile si transmisiunea de date) sunt mai solicitate,

iar telefonia fixa reprezinta in jur de 75% din cifra de afaceri a serviciilor de telecomunicatii,
fata de circa 80% in Europa de Vest. De asemenea, venitul unitar (pe linie telefonica) este mai ridicat
in S.U.A. fata de cel din tarile europene.

Integrarea foarte accentuata dintre ofertantii care isi unesc resursele financiare modifica aspectul
concurentei internationale, micsorand numarul de firme, dar oferind perspective mai atragatoare
clientelei. Daca in privinta cererii de telefonie de baza (densitatea, care
reflecta cererea efectiva, exprimata prin numarul de abonamente la 100 de locuitori) grupul tarilor
dezvoltate este relativ omogen, in cazul cererii pentru servicii de telex si telefax, volumul acesteia este
foarte inegal repartizat, nu numai pe categorii de tari ci si in cadrul fiecarei categorii, de la o tara la
alta

In subramurile descrise mai sus, cererea provine in proportie de 90% de pe piata interna.

Trecerea de la national la international se realizeaza fie prin incheierea de acorduri intre operatori, fie
prin achizitii, participare, creare de filiale comune, aliante strategice.

Imensul rezervor demografic al tarilor din Europa Centrala si de Est (ECEC), care reprezinta

suportul unei cereri potentiale demonstrata a fi deosebit de dinamica, a devenit centrul atentiei pentru
numerosi furnizori de servicii de telecomunicatii din tarile dezvoltate. Un numar mare de operatori de
telecomunicatii din tarile dezvoltate s-au implicat in proiectele de modernizare a sectorului respectiv,
proaspat privatizat si dereglementat, atat in tarile europene, cat si in cele din Asia. Aparent paradoxal,
cererea cea mai dinamica in aceste tari au inregistrat-o telefonia mobila si serviciile cu valoare
adaugata.

9
Pentru toate segmentele de piata, grupate dupa criteriul ofertei, dar si al puterii de cumparare a
consumatorilor, tarifele joaca un rol important in dimensionarea, difuzarea si modelarea cererii.

3. Internationalizarea telecomunicatiilor; cadrul institutional.

3.1. Tendintele in comertul international cu servicii de telecomunicatii. 

Accesul la reteaua internationala de telecomunicatii a unei companii sau tari echivaleaza cu un

import de servicii. Acesta este un import considerat ca inevitabil in aceeasi masura in care, prin
conectarea la reteaua internationala, devin inevitabile si exporturile de telecomunicatii si nu
numai.

Internationalizarea in continuare a ofertei serviciilor de telecomunicatii

obstacolele tehnice, cele mai multe decurgand din gradul diferit de dezvoltare a
infrastructurii intre tarile cu grade diferite de dezvoltare economica.

- multitudinea de reglementari care se constituie in bariere spre tarile din Europa Centrala si
de Est, America Latina, Asia si Pacific

Comertul international cu servicii de telecomunicatii se poate realiza

pe cale transfrontaliera, prin retea, pentru convorbirile telefonice internationale, scrisori

electronice (electronic mail)

prin „prezenta comerciala” (ISD) a firmelor straine de telecomunicatii ca urmare a

achizitionarii de firme nationale sau detinerea de actiuni in astfel de companii, formarea de societati
mixte si aliante globale.

Convorbirea telefonica peste granite este de departe ce mai important si mai

profitabil serviciu de export in cadrul sectorului de telecomunicatii. Volumul convorbirilor
telefonice internationale a crescut de la mai putin de 4 mld. minute in anul 1975 la peste 68 mld.
minute in anul 2000, cu o rata de crestere anuala de 14%.

Comertul international cu servicii de telecomunicatii este particularizat prin urmatoarele trasaturi:

a.       Modalitatea cea mai curenta de tranzactionare a serviciilor de telecomunicatiia

fost, ]n mod tradtional, livrarea transfrontaliera, clasica. In prezent, forma
dominanta de patrundere pe pietele externe este modul 3.

b.      Internationalizarea serviciilor de telecomunicatii prin cel putin 2 cai

(transfrontalier si prin ISD) a marit atractivitatea acestora regasindu-se in
cresterea cererii pentru export . De exemplu, schimburile reciproce cu servicii de
posta electronica sau de informatii se dezvolta pe masura ce creste posibilitatea
conectarii unui numar mai mare de participanti la reteaua respectiva.

c.       In multe segmente de piata, necesitatile si cererea pentru serviciile

internationale sunt mai mari decat pentru serviciile interne, dat fiind avantajele
de cost oferite de importul de servicii. Avantajul de cost al racordarii la un sistem
electronic de rezervare este mai mult decat evident atunci cand el opereaza pe piata
internationala si mai putin vizibil atunci cand este utilizat pe piata interna, unde
poate fi usor substituit cu un alt sistem de comunicare.

10
 d.     Multe din serviciile de telecomunicatii sunt avantajate de specificul economiei de
scara (de masa); valoarea racordarii la o banca de date creste exponential cu
cantitatea de informatii depozitata si cu cea la care se obtine accesul. Cu cat
informatiile se refera la un domeniu mai ingust sau mai specializat, cu atat este mai
util ca reteaua de informatii sa cuprinda un numar mai mare de participanti din
diferite tari. In aceste cazuri, elasticitatea de substitutie a ofertei din import cu cea
furnizata de piata nationala este scazuta. Asa se explica optiunea pentru
internationalizare si specializare, fata de cea de diversificare si autosatisfacere,
pentru diferitele segmente ale pietei telecomunicatiilor in diferitele tari.

e.       Cresterea aproape nelimitata a capacitatii retelelor de comunicatii permite sau

chiar impune existenta unui unic centru de gestionare a transmisiunilor
internationale, care astfel se realizeaza mai rapid decat in cazul functionarii, in
paralel, a mai multor retele regionale. Din motivele expuse mai sus, reiese
limpede ca, pentru majoritatea serviciilor de telecomunicatii, inlocuirea livrarii
transfrontaliere cu ISD sau cu prezenta comerciala a furnizorilor pe pietele
consumatoare nu este justificata nici tehnic, nici economic.

f.       Cea mai importanta bariera in calea livrarii transfrontaliere a fost, mult timp,
standardizarea deficitara a sistemelor de telecomunicatii, deci a tehnicii 'de
productie' si distributie a unora dintre serviciile de telecomunicatii. De aceea,
actiunile comerciale pentru liberalizarea schimburilor au fost corelate cu actiuni
tehnice de adoptare a unor standarde si norme unice care sa faciliteze tranzactiile
internationale.

In domeniul foarte eterogen si sofisticat al serviciilor cu valoare adaugata (mai ales a celor

dependente de transmiterea de texte in limba nationala fata de cele care transmit informatii
cifrice) predomina furnizorii nationali, existand sanse destul de mici pentru patrunderea celor
din exterior. Intre tarile dezvoltate s-a amplificat in ultimii ani fluxul investitiilor directe
incrucisate (cross-invstments) ale companiilor specializate in anumite servicii si tehnici de
comunicatii. Dat fiind ca prioritatea in telecomunicatii, in tarile in curs de dezvoltare, este
dezvoltarea retelei de telefonie de baza, ISD in serviciile cu valoare adagata sunt marginale.

Comertul international cu servicii de telecomunicatii este urmarit prin indicatori specializati,

din care indicatorul 'numar de minute de trafic international' reflecta nu numai specificul
activitatii, dar si metoda proprie de gestionare internationala a acesteia.

3.2. Reglementarea si liberalizarea tranzactiilor cu servicii de telecomunicatii.

In anul 1982, in SUA a fost declansata prima actiune de scindare a unui monopol, AT&T , in
mai multe companii care urmau sa opereze pe plan regional. In acest fel, s-a optat pentru o alta
orientare privind organizarea pietei, deschizandu-se o noua era in istoria telecomunicatiilor,
monopolurile nemaifiind apreciate ca necesare si nici dorite.

La scurt timp dupa SUA, in Marea Britanie a fost autorizat un al doilea operator de
telecomunicatii, Mercury Communications, care s-a alaturat unicului operator existent, si a
construit o retea paralela prin care oferea servicii pe tot teritoriul tarii, concurand cu British
Telecom.

In anul 1985, Japonia, desi mai conservatoare, a initiat la randul ei o reforma in domeniul

telecomunicatiilor, permitand patrunderea pe piata a mai multor operatori. Procesul de

11
privatizare a telecomunicatiilor in Japonia poate fi analizat ca un studiu de caz cu potential de
generalizare.

Cativa ani mai tarziu, Noua Zeelanda anunta si ea deschiderea completa a pietei, organizand in

acest sens o licitatie pentru stabilirea retelelor care urmau sa intre in concurenta.

Valul de privatizari a atins si tarile din America Latina. Reformelor din Chile, incheiate in
1987, le-au urmat privatizarile si dereglementarile din Argentina, Mexic si Venezuela. In aceste
tari, privatizarea a fost consecinta intentiei guvernului, confruntat cu reforma fiscala, de a
dezinvesti in ramurile nerentabile. La aceasta s-a adaugat constientizarea importantei unui
sector de telecomunicatii eficient, competitiv si “reglementat” de fortele pietei.

Exemplul tarilor amintite a fost urmat de Australia, Canada, Finlanda, Suedia care au

autorizat si apoi au recomandat manifestarea liberei concurente, pe piata majoritatii serviciilor
de telecomunicatii de baza.

Progresul tehnic si cerintele investitionale necesare unei retele de servicii de telecomunicatii mai
sofisticate, de capacitate mai mare si performante mai ridicate a determinat decizia multor tari de
a concesiona o parte a distributiei serviciilor de telecomunicatii, operatorilor
privati. Acestia, intr-o prima faza, au inchiriat circuitele publice, serviciile prestate trebuind sa
fie dereglementate, iar in a doua faza, unii dintre ei si-au constituit propria retea privata, pe care
o puteau inchiria la randul lor altor operatori.

Toate mutatiile amintite nu au micsorat insa rolul UIT care a avut in continuare responsabilitati

privind standardizarea serviciilor, alocarea spectrului de frecventa radio, extinderea retelelor,
solutionarea unor diferende si, mai nou, functionand si ca un cadru institutional destinat
liberalizarii comertului cu servicii de telecomunicatii.

Presiunile exercitate la nivelul autoritatii publice nu se reflecta numai pe planul reglementarilor

ci stau si la baza deciziilor privind adoptarea unui anumit echipament: fibre optice, satelit,
anumite tipuri de echipamente terminale, echipamente de comutare etc.

Acordul GATS

Membrii semnatari ai anexei, dupa ce au definit sfera de cuprindere a acesteia, adica ' masurile
privind accesul la retele si serviciile publice de transport al telecomunicatiilor si utilizarea
acestora[2]', au convenit asupra urmatoarelor angajamente:

i) Transparenta: obligatia de a furniza informatii sau a acorda accesul la informatiile privind

conditiile care afecteaza accesul la retele si serviciile publice de transport, pentru telecomunicatii
si utilizarea acestora, inclusiv in ceea ce priveste tarifele si alte modalitati si conditii ale
serviciului; specificatiile interfetelor tehnice cu aceste retele de servicii; informatiile privind
organismele care raspund de elaborarea si adaptarea normelor privind accesul si utilizarea;
conditiile care trebuie indeplinite privind acordarea echipamentelor terminale sau a altor
echipamente; prescriptiile privind notificarile, inregistrarea sau licentierea, daca este cazul.

ii) Accesul la retelele de servicii publice de transport pentru telecomunicatii si utilizarea

acestora: fiecare Membru va proceda in asa fel incat oricarui furnizor de servicii din oricare alt
stat Membru sa i se acorde accesul la retelele si serviciile publice de transport pentru
telecomunicatii si la utilizarea acestora, in conditii rezonabile si nediscriminatorii, in interiorul
sau peste frontiera respectivului stat membru, inclusiv la circuitele private inchiriate. Acestor
furnizori li se permite sa inchirieze sau sa cumpere echipamente terminale sau alte echipamente
12
conectate la retea, sa interconecteze circuite inchiriate sau detinute de sectorul privat cu retele si
servicii publice de transport al telecomunicatiilor, precum si sa utilizeze protocoale de exploatare
alese de catre furnizorul de servicii. Un stat Membru poate lua acele masuri care sunt necesare
pentru a asigura securitatea si confidentialitatea mesajelor, cu conditia ca cerintele acestor masuri
sa nu fie aplicate de o maniera care ar putea constitui un mijloc de discriminare arbitrara si
nejustificata sau o restrictie deghizata in calea comertului cu servicii.

Facandu-se abstractie de prevederile precedente, tarile in dezvoltare, semnatare ca membri ai

acordului, pot pune conditii rezonabile pentru accesul la retele, conditii care sa fie necesare
pentru dezvoltarea infrastructurii nationale de telecomunicatii si a capacitatii de a furniza servicii
de telecomunicatii si pentru cresterea participarii lor la comertul mondial cu servicii de
telecomunicatii.

iii) Statele membre recunosc ca o infrastructura de telecomunicatii eficienta si avansata, in

special in tarile in dezvoltare, este esentiala pentru expansiunea comertului lor cu servicii. In
acest scop, se incurajeaza participarea acestora alaturi de tarile dezvoltate la programele de
dezvoltare ale organizatiilor regionale si internationale. Printre aceste organizatii sunt incluse
UIT, PNUD si BIRD.

iv) Statele membre recunosc importanta normelor internationale pentru asigurarea

compatibilitatii si interoperabilitatii retelelor si serviciilor de telecomunicatii la scara mondiala si
se angajeaza sa promoveze aceste norme in cadrul lucrarilor organismelor internationale
competente, inclusiv UIT si OIS .

Liberalizarea comertului in telecomunicatii are cel putin 3 urmari favorabile din

punct de vedere economic: servicii si produse imbunatatite, preturi mai mici si investitii
suplimentare. Comertul liber in serviciile de telecomunicatii poate duce la potentarea
concurentei, tarife reduse pentru companii si consumatori individuali si in acelasi timp,
multiplicarea si diversificare serviciilor.

Este vorba, in special, de modificarea rolului guvernului, care s-a schimbat radical, din acela de
participant direct pe piata telecomunicatiilor, ca agent economic, in cel de supraveghetor si legiuitor. Desi
influenta operationala directa a guvernelor s-a diminuat foarte mult, sarcina lor, in prezent este cu mult
mai dificila deoarece in noul mediu concurential guvernului ii revine raspunderea de a-i indruma pe noii
intrati pe piata in probleme legate de interconectare, numerotare, politica de preturi etc

ISDN: tehnologie de acces a utilizatorului la reteaua care permite transmiterea pe un suport unic,
deci la costuri foarte scazute, a oricarui tip de informatii (voce, imagine, date, sunet, video etc.),
extins mai apoi la Internet, videocomunicatii, LAN (local area network), interconectari LAN-
LAN, teleworking etc.

OT : Operatori de telecomunicatii (Telecommunications operators: TO)

VAN: Value-added network services (vezi si mai jos).

Retelele private pot fi create prin interconectarea a doua sau mai multe linii in vederea
exploatarii lor de catre o companie privata. Aceasta prefera sa-si construiasca propria retea
pentru a economisi bani, dar si pentru alte avantaje, cum ar fi securitatea prestarii, calitatea

13
superioara a serviciilor prestate si capacitatea de a indeplini, in conditii mai bune, functiile
manageriale.

Anexa nu se aplica la masurile care afecteaza distributia prin cablu sau difuzarea programelor de
radio sau televiziune, termenul de telecomunicatii referindu-se la tranzitarea si receptia
semnalelor prin orice mijloc electromagnetic.

Bibliografie:

https://www.creeaza.com/didactica/comunicare-si-relatii-publice/

14