1.3.2 Determinangi Definitie 1.3.5 Se numeste permutare de ordinal n orice functie bijectiva OT Qa HL, Qos Pentru a nota o permutare se foloseste urmatorul tablou (ene n) o(1) (2) a(n), Multimea tuturor prmutarilor de ordin n se noteaza S,. Definitie 1.3.6 Perechea (i,j) se numeste inversiune pentru permutarea o daca i of). Numérul inversiunilor unei permutdri se noteaza cu m(a), iar numarul (-1)"© se noteaza cu £(o) si se numeste signatura permutarito. Permutarea 6 se numeste pari daci (a) =1 si imparé dacé e(a) (a,,)¢ Mf,(R) 0 matrice patraticd. Vom asocia acestei matrici un numar notat det(4) numit determinantul matrieii A, definit prin det(A) = Zoes, (9) ara(1) A102) Anain)Observati 1. Dacd A=(a,,) este o matrice pitraticd de ordinul intai, atunci det(A) =a, 2. Determinantul mattis al este numarul Deoarece exist doua inversiuni de ordinal doi: ae Bees aaa a=(; 2) euela)=1 sion =(} {)euetaa) HW 3. Determinantul matrieii Gy dy 4, G3; dy, |este numarul yy yy Oy det( A) = a, dt, 44,0 2 FGA) — Ay anf) ~ yy A yy — ayy Deoarece existd sase inversiuni de ordinal trei ‘ai em 123 123 ¢ 23 3 mar 2s) @=(3 f= 6 3 4 G 2 a= 3): e=(t 3 yuan aay aoe ne Pentru calculul determinantului de ordin trei se utilizeaza doua tehnici simple: Regula lui Sarrus Fie determinantul de ordin 3, d= . Pentru a calcula un astfel de determinant se utilizeaza tabelul de mai jos.(am seris sub determinant primele doud linii) ‘Se face produsul elementelor de pe diagonale. Produsul elementelor de pe o diagonal descendenta este cu semnul plus. Avem trei_astfel de produse: hay says yon» Produsul elementelor de pe o diagonald ascendenta este cu semnul minus. Avem trei astfel de produse: dys. )4— Aya ayy ‘Suma celor sase produse da valoarea determinantului d de ordin 3. Acest procedeu de calcul se numeste ,regula lui Sarrus”. Regula triunghiului Am vizut cd determinantul de ordin trei are in dezvoltarea sa sase termeni, trei cu semnul plus si alfi trei cu semnul minus. Primul termen cu plus se gaseste inmultind elementele de pe diagonala principala, iar ceilalti doi, inmultind elementele situate in varfurile celor doua triunghiuri care au o laturd paralelé cu cu diagonala principal. Dupii aceeasi regula, referitoare la diagonala secundars, se objin termenii cu minus. Observatie: Atat regula lui Sarrus” edt si regula triunghiului” se aplic& mumai determinanfilor de odin 3. Exemplu: Si se calculeze prin cele doud metode de mai sus determinantul 30 1 d=|0 2-1 31 9Regula lui Sarrus =3-2-0+0-1-143-0-(-1)-[3-2-1+(-3)-1-(-1) +0-0-0]=0+0+0-(6+3+0) Regula triunghiului -3-2-04+0-(-1)-3+0-1-1-[3-2-1+(-3)-1-(-1) +0-0-0]=0+0+0-(6+3+0) =9 Definitie 1.3.7 Se numeste minor asociat elementului a, , determinantul matricii patratice de ordin n— I obtinut prin suprimarea liniei i si coloanei j din matricea A. Se noteazé acest minor prin D,, Definitie 1.3.8 Se numeste complement algebric al elementului a,, numérul (-1)'*) + Diy sis noteaza Ay Proprietate (dezvoltarea determinantului dupa linia i) Determinantul matricii A de ordin n este suma produselor elementelor din o linie cu complementii lor algebrici adica det(A) = ay +4249 +94 t+ nA Deci, calculul unui determinant de ordinul n se poate reduce la calculul a n determinangi de ordinul n-1. Exemplu Sa se calculeze determinantul de ordin 4: 1 0-1 4 1-2 0 9 ee 1-1 0 0 Rezolvare: Aplicdm proprietatea dat mai sus pentru n si dezvoltim determinantul dupa elementele liniei intai, Avem:4 X\L0 iy -2 0 10 1-2 Q |i -2 d=1) 1 1 -1|-0-/0 Lt -1)+(-1)-}0 1 -1/-2-}0 1 I= Lt 0 of 1 o 1-1 a) =0-0-14+2 unde determinanii de ordin 3 i-am calculat prin una din metodele prezentate la determinantii de ordin 3, Proprietatile determinantilor P,. Determinantul unei matrici coincide cu determinantul matrici transpuse, adic& wirata TE S P,, Dacd toate elementele unei linii (sau coloane) dintr-o matrice sunt nule, atunci determinantul RO) _ o P,. Daca intr-o matrice schimbim doua linii (sau dou coloane) intre ele obtinem o matrice care ceeoa Ba matricii este nul. are determinantul egal cu opusul determinant matric inal. J a z \ 3 __77te ack o mutsioe are dou lini (een coloane) idence, stmel deteeminental su ote mul P,. Daca toate elementele unei li K-10 sau coloane) ale unei matrici sunt immuitite eu un mumar ex | &y / 4 objinem o matrice al c&rei determinant este egal cu or inmulit cu determinantul matricii iniiale. Daci elementele a dou lini Gancoloane) ate unei matic sunt proportionate, atc J | “3 | determinantul este nul fae \ zo, $2222 246 aeeg P,, Dacd linia ia unei matrici 4 este suma a doi vectori, atunci determinantul ei este egal cu suma a doi determinanti corespunzitori matricelor care au aceleasi linii ca A, cu exceptia linici / unde au cate unul din cei doi veetori. P,. Daci o linie (0 coloana) a unei matrici patratice este o combinatie liniara de celelalte linii (coloane), atunci determinantul matricii este zero.P,. Daca lao linie (0 coloana) a matricii iil elementele altei lini (coloan cu scelay| nomi, unc sceastl marice are acclgl determinant ca i mati 4.423 (4) [1 2 3 do-ye=|5 BM Py. det(/,)=1 210 a4 o DS ten Dacd A=(q,, ) este o matrice triunghiulara (sau diagonala), atunci det()=a,,4,,..1,,. 135, P,,. det(Ad) = 2" det(4), Ae M(R) ° 4 ré (Valoarea determinantului este egala cu produsul elementelor de pe diagonala principala). *o P,s. Daca A, Be M,(R), atunei det( 4B) = det(4)-det(B) (Determinantul produsului a dou’ ~ ‘matrici patratice este egal cu produsul determinantilor acelor matici).. in particular det(4” )= (det(4))", ne N° i 4 3 f+ 6, b, é, t ¢ al, +i1ole