CUPRINS:

I. Clarificări conceptuale………………………………………….…………………………….3
1.1 Studiile și dezvoltarea teoriei………………………………………………………….....3

II. Critici…………………………………………………………………………………………4
III. Bibliografie…………………………………………………………………………………..5

BUCUREȘTI 2022
 I. Clarificări conceptuale

1.1 Studiile și dezvoltarea teoriei

Teoria cultivării este o teorie a efectelor cumulative care studiază
consecințele televiziunii asupra populației. A fost dezvoltat în anii 1970 de profesorul George
Gerbner , decanul Școlii de Comunicare Annenberg de la Universitatea din Pennsylvania .
Gerbner a efectuat diverse studii asupra efectelor televiziunii asupra populației din Statele
Unite între anii 1960 și 1970 și a ajuns la concluzia că televiziunea nu are efecte specifice și
imediate asupra telespectatorilor, ci produce în schimb un efect de cumul care duce spectatorul
să trăiască într-o lume care arată ca cea afișată pe ecranul televizorului. Teza fundamentală a
teoriei atribuie mediului de televiziune capacitatea de a oferi privitorului, din copilărie până
la maturitate (din acest motiv vorbim despre cultivare), o viziune comună și comună asupra
lumii , operând astfel în direcția unei unificări a realitate.
Ulterior, au fost analizate conținutul programelor de televiziune și audiența diferitelor programe.
Au fost create 3 categorii de audiență: Low-user (cei care se uită la mai puțin de 2 ore pe zi la
televizor), Normal-User (între 2 și 6 ore pe zi) și Heavy-User (mai mult de 6 ore pe zi). Prin
analiza în special a celui de-al treilea grup, cei care ar trebui, prin urmare, să fie foarte influențați
de programele de televiziune, Gerbner și-a formulat teza cultivării: utilizarea masivă a mediului
de televiziune nu are efecte imediate asupra gândirii, dar produce pe termen lung un efect de
„cultivare” și determină o schimbare a percepției realității, făcând spectatorul să trăiască într-o
lume după modelul a ceea ce este difuzat la televizor ( TV -Lume).
Pe baza acestei teorii, s-a observat că cei care folosesc televizorul mai mult de 6 ore pe zi
tind să se teamă mai mult de societate și cred că sunt mult mai ușor expuși unui act infracțional
decât cei care privesc mai puțin televizorul. Spectatorii grele se tem de obicei să iasă pe stradă
noaptea și să aibă animale de pază sau arme pentru a se proteja, au puțină credință în politică și
în societate în general, consideră că a avea un copil într-o lume atât de urâtă este o
iresponsabilitate.
  Teoria cultivării nu își propune să înlocuiască sau să contrazică în întregime cercetările
tradiționale cu privire la efecte, ci să le completeze și să le nuanțeze. În timp ce cercetarea
tradițională a efectelor pune accentul pe schimbare, nu pe stabilitate, teoria cultivării pune
accentul pe consecințele de a trăi într-o epoca a televiziunii, pe formarea corpului comun de
imagini, concepții, presupoziții care exprimă, aproape în exclusivitate, interesele instituționale
ale mediului că atare: „televiziunea are efecte de lungă durata care sunt mici, graduale, indirecte,
dar, cumulate, prezintă o semnificație deosebită” 

BUCUREȘTI 2022
 II. Critici

Teoria cultivării a fost criticată, mai ales că pune în mod cauzal relația dintre a vedea o
mulțime de televiziune și a te teme, în timp ce cei doi factori ar trebui priviți corelativ. De fapt,
acești doi factori ar putea fi asociați și în sens opus, adică cei care se tem că se uită la televizor
pentru a se simți mai în siguranță (de exemplu, urmărind filme sau telenovele în care lumea este
perfectă și problemele sunt întotdeauna rezolvate).
Mai mult, teoria creșterii violenței legată de utilizarea televiziunii, pentru care cercetarea
lui Gerbner a fost comandată, pentru a-i determina veridicitatea, sa dovedit a fi nefondată,
deoarece televiziunea reprezintă doar un singur element, al unei probleme mult mai mari.
complex, care a provocat un sentiment de crimă crescută.
Cu prezența masivă în întreaga lume a unui program de televiziune globalizat, teoria
cultivării indică în televiziune un instrument de omogenizare culturală la nivel global, în care
mesajele de televiziune formează un sistem coerent care creează curentul modului nostru de
gândire ( „mainstream al culturii noastre”).

BUCUREȘTI 2022
Bibliografie
 https://en.wikipedia.org/wiki/Beyond_Order
 Lowery, Shearon A., Melvin L. DeFleur, Milestones in Mass Communication Research. Media
Effects, Longman Publishers USA, 1995, 3rd edition.

BUCUREȘTI 2022