Studii de caz - Gestiunea lichidităţilor

1.Societatea comercială XTTS.SA., având ca obiect de activitate producerea de telefoane mobile,

vinde anual telefoane în valoare de 35.000.000 lei, ale căror costuri de fabricaţie sunt de
18.000.000 lei şi pentru care constituie stocuri de materiale în valoare de 3.380.000 lei. Ca urmare
a creditului comercial oferit de furnizori, valoarea efectelor comerciale de plătit este de 450.000
lei. La rândul său, societatea comercială practică în relaţiile cu clienţii creditul comercial. În
consecinţă, valoarea efectelor comerciale de primit este de 2.300.000 lei.
Câte zile durează ciclul operaţional şi ciclul de plăţi. Care este durata ciclului de conversie
al numerarului? Cum apreciaţi rezultatele ? Ce metode de îmbunătăţire a situaţiei
propuneţi?

Rezolvare

1. Determinarea perioadei de conversie a stocurilor

Valoarea stocurilor 𝟑.𝟑𝟖𝟎.𝟎𝟎𝟎

Perioada de conversie (PCS)  =𝟑𝟓.𝟎𝟎𝟎.𝟎𝟎𝟎/𝟑𝟔𝟓 =
Valoarea zilnica a cifrei de afaceri
𝟑.𝟑𝟖𝟎.𝟎𝟎𝟎
=35,24 zile
𝟗𝟓,𝟖𝟗𝟎.𝟒𝟏

2. Determinarea perioadei medii de colectare

Efecte comerciale de primit 2.300.000

Perioada medie de colectare (PMC)  =95.890,41 = 23,98 zile
Valoarea zilnica a cifrei de afaceri

3. Determinarea duratei ciclului operational

CO= PCS+PMC= 32,24+35,24=59,22 zile

4. Determinarea perioadei de intarziere a platilor/ duratei ciclului de plăţi

 Efecte comerciale de platit
Perioada de intarziere a platilor (PIP) 
Costul mediu zilnic al bunurilor vandute
450.000 450.000
= = = 9,125 𝑧𝑖𝑙𝑒
18.000.000/365 49315,06

5. Determinarea ciclului de conversie a numerarului

CCN = CO – CP = 59,24 – 9,12 = 50,12 zile
unde:
CO = PCS + PMC = 35,26 + 23,98 = 59,24 zile
CP = PÎP = 9,12 zile

Firma analizată are timp de 50 de zile resurse financiare imobilizate în active reale curente.

Reducerea necesarului de finanţare a activelor reale curente se poate realiza prin scurtarea
ciclului de conversie a numerarului. Aceasta implică următoarele măsuri concrete:
- scurtarea duratei de fabricaţie a telefoanelor, prin utilizarea unor componente integrate şi a
unor noi tehnologii;
- acordarea unor reduceri clienţilor pentru plata rapidă a contravalorii telefoanelor cumpărate;
- extinderea perioadei de întârziere a plăţilor către furnizori, prin analizarea şi gestionarea
operativă a contractelor încheiate.
2. Calculati valoarea totală a fluxurilor nete de trezorerie pe baza Situaţiei fluxurilor de
trezorerie (prin metoda directă şi indirectă) si verificaţi rezultatele obţinute cu cele existente
în bilant, pornind de la următoarele date:
Activ N-1 N Pasiv N-1 N
Active imobilizate 1.250 1.440 Capitaluri proprii 600 980
Active circulante 2.100 2.650 Credite pe termen lung 900 1.180
 Stocuri de materii 800 1.150 Datorii curente 1.850 1.930
prime -Furnizori 1.200 1.330
 Creanţe clienţi 1.050 1.300 -Alte datorii (TVA de 650 600
 Alte creanţe 150 40 plata, diversi creditori)
 Casa şi conturi la 100 160
bănci
Total Activ 3.350 4.090 Total pasiv 3.350 4.090
Din contul de profit şi pierderi aferent exerciţului N:

 Cifra de afaceri =5.330

 Cheltuieli cu materii prime = 1.250
 Cheltuieli cu energia şi apa = 400
 Cheltuieli cu personalul = 1.860
 Cheltuieli cu prestaţiile externe = 300
 Cheltuieli cu impozite, taxe, varsăminte = 50
 Cheltuieli cu amortizarea = 750
 Cheltuieli privind dobânzile = 220
 Impozit pe profit = 16%

Rezolvare:
1. DETERMINAREA IMPOZITULUI PE PROFIT ŞI A PROFITULUI NET AL
EXERCITIULUI:
Profit brut (fiscal) =Total venituri – Total cheltuieli = Cifra de afaceri - Cheltuieli cu materii
prime - Cheltuieli cu energia si apa - Cheltuieli cu personalul – Cheltuieli cu prestatiile externe -
Cheltuieli cu impozite si taxe – Cheltuieli cu amortizare - Cheltuieli privind dobânzile = 5.330 –
1.250-400 – 1.860 – 300 – 50 – 750 -220 =500
Profitul brut= profitul fiscal in cazul nostru deoarece nu avem alte cheltuieli nedeductibile care ar
putea face diferenta
Impozit pe profit = 16%x Profit fiscal = 16% x 500= 80
Profit net =Profit brut- Impozit pe profit = 500 – 80 = 420
2. DETERMINAREA NFR (NECESARULUI DE FOND DE RULMENT) SI A ΔNFR
(VARIAŢIA NFR INTRE CELE DOUĂ PERIOADE)
NFR = Active circulante (cu excepţia activelor foarte lichide) – Datorii curente (cu excepţia
pasivelor foarte exigibile)
NFR N-1 = (Active circulanteN-1 – Casa şi conturi la bănci, plasamente de trezorerieN-1) – (Datorii
curenteN-1 – Descoperituri bancare, credite pe termen f.scurt N-1)= ( 2.100 – 100) – (1.850- 0) = 150
NFR N = (Active circulanteN – Casa şi conturi la bănci, plasamente de trezorerieN) – (Datorii
curenteN – Descoperituri bancare, credite pe termen f.scurt N)= (2.650 – 160) – (1.930-0) = 560
ΔNFR = NFR N - NFR N-1 = 560-150 = 410

3. DETERMINAREA FLUXURILOR NETE DE TREZORIE DIN ACTIVITATEA DE

EXPLOATARE:

Metoda directa- deoarece este foarte dificila cunoasterea valorii propriu-zise a incasărilor şi
plăţilor, estimarea acestora porneşte de la cheltuielile şi veniturile din contul de profit şi pierdere
care se ajustează cu variaţiile de la o perioadă la alta a elementelor bilanţiere aflate în legătură cu
respectiva cheltuială sau respectivul venit după cum urmează:
Incasări = Cifra de afaceri – ΔCreanţelor clienţi - ΔAlte creanţe= 5.330 – (1.300 – 1.050) - (40-
150) = 5.190
ΔCreanţelor clienţi se scade in acest caz pentru a corecta cifra de afaceri pentru ca acumularea de creante in plus nu
reprezinta creşteri de incasări echivalente. Scaderea între perioade la alte creante este considerate echivalentă unei
încasări si de aceea variatia altor creante ar trebui să se adune în valoare absolută la valoarea încasărilor. Deoarece
valoarea abaterii este negativă se pune minus în fată.

Plăţi pentru furnizori = Cheltuieli cu materii prime + Cheltuieli cu energia şi apa +ΔStocurilor de
materii prime – Δ Furnizori = 1.250 +(1.150-800)+400 – (1.330 – 1.200) = 1.870
ΔStocurilor de materii prime se adună în acest caz deoarece creşterea volumului de stocuri presupune creşterea de
plăţi concrete asociate. Δ Furnizori se scade deoarece creşterea poziţiei nu se traduce în creşteri imediate de plăţi ci
doar în creşteri ale angajamentelor de plată

Plăţi pentru salarii = Cheltuieli de personal = 1.860

Plăţi pentru alte cheltuieli de exploatare = Cheltuieli prestatii externe +Cheltuieli cu impozite, taxe
şi vărsăminte - ΔAlte datorii = 300+50 – (600-650) = 400
ΔAlte datorii se scad deoarece o scadere a volumului acestor datorii (soldul negativ) este echivalenta cu existenţa unor
plăţi care ar trebui adunate. Pentru a avea un semn pozitiv se scad abaterile negative astfel rezultănd o adunare a
variaţiei în termini absoluţi.

Plăţi pentru dobânzi = 220

Plăţi privind impozitul pe profit =80
Fluxurile nete din activitatea de exploatare = Incasări – Plăţí pentru furnizori – Plăţi pentru salarii
– Plăţi pentru alte cheltuieli de exploatare - Plăţi pentru dobânzi - Plăţi privind impozitul pe profit
= 5.190 – 1.870 – 1.860 – 400 – 220 – 80 = 760

Metoda indirecta simplificată

Fluxurile nete din activitatea de exploatare = Profit net +Cheltuieli cu amortizarea –ΔNFR = 420
+ 750 – 410 = 760

4. DETERMINAREA FLUXURILOR NETE DE TREZORIE DIN ACTIVITATEA DE

INVESTITII:
Fluxurile nete din activitatea de investiţii = - ΔActivelor imobilizate brute = - ( AIN – AIN-1+Cheltuieli
cu amortizarea) = - (1.440-1.250 +750) = - 940

5. DETERMINAREA FLUXURILOR NETE DE TREZORIE DIN ACTIVITATEA DE

FINANTARE:
Fluxurile nete din activitatea de finanţare = Δ Capitalurilor proprii – Profitul net +Δ Imprumuturilor pe
termen lung = (980-600) -420 +(1.180-900) = 240

6. DETERMINAREA FLUXURILOR TOTALE NETE DE TREZORIE

Fluxuri nete totale de trezorerie (ΔTN) = fluxuri nete de trezorerie aferente activităţii de exploatare
+ fluxuri nete de trezorerie aferente activităţii de investiţii + fluxuri nete de trezorerie aferente activităţii
de finanţare = 760 – 940 +260 = 60

7. VERIFICAREA REZULTATULUI OBŢINUT PE DATELE BILANTIERE:

Fluxuri nete totale de trezorerie (ΔTN) = TNN – TNN-1 = 160 - 100 = 60
 STUDII DE CAZ- GESTIUNEA STOCURILOR

1. Stocul optim

Compania MobilTS produce telefoane mobile. Care este cantitatea optimă ce ar trebui comandată şi menţinută în stoc pentru una
dintre materiile prime folosite şi anume pentru carcasele de telefon care sunt aprovizionate la un preţ de 20 lei de la mai mulţi furnizori.
Anual se consumă în procesul de fabricaţie pentru respectivul tip de telefon 95.000 carcase şi departamentul de marketing estimează, că
volumul vânzărilor se va menţine şi în perioada care urmează. Nu există sezonalitate în vânzarea sau producerea acestui tip de telefon,
iar costurile care au putut fi identificate cu privire la comandarea şi deţinerea acestor materii prime provin din următoarele direcţii:
1. şeful de producţie având un program foarte ocupat pe tot parcursul zilei, în zilele în care trebuie făcute noi comenzi lucrează 2 ore în
plus faţă de programul zilnic, pentru a face comenzile către toţi furnizorii. În această întreprindere orele suplimentare pe care el le
efectuează se plătesc cu 50 lei/ora;
2. pentru finanţarea stocurilor de marfă se foloseşte un credit pe termen scurt cu dobândă de 13% pe an;
3. asigurarile aferente stocului de marfă sunt în procent de 2% din valoare;
4. directorul financiar are nevoie de o oră pentru a aproba comenzile, a determina implicaţiile fiscale şi a autoriza plăţile. El are un
salariu mediu anual de 63.000 lei şi lucrează 2000 de ore pe an;
5. cheltuielile cu telefoanele asociate realizării comenzilor sunt de 15 lei/fiecare dată când se fac comenzi;
6. alte cheltuieli poştale se ridică la 18 lei/fiecare dată când se fac comenzi.

Rezolvare:

1.Identificarea costurilor de comandă

In categoria costurilor de comandă pot fi incluse:

salariul aferent orelor suplimentare realizate de şeful de producţie : 2 x 50 = 100 lei
cheltuielile cu telefoanele: 15 lei
cheltuieli poştate: 18 lei

total costuri de comandă unitare: 133 lei

 după cum se poate vedea, nu am inclus salariul pentru o oră a directorului financiar, deoarece acest salariu este obţinut ca urmare a
realizării mai multor îndatoriri, şi nu este direct legat de verificarea acelor comenzi. El primeşte acelaşi salariu şi dacă se efectuează
comenzi de 10 ori pe lună, şi dacă se realizează o singură comandă, şi de aceea aceste costuri sunt neglijate.

2. Identificarea si calcularea costurilor de deţinere

In ceea ce priveşte costurile de deţinere au fost identificate două costuri care conduc la următoarele costuri unitare:
- costul capitalului imobilizat în stocuri: 13% x 20 lei = 2,6 lei
- costuri cu asigurări : 2% x 20 lei = 0,4 lei

total costuri de deţinere unitare : 3 lei

3. Calculul stocului optim:

2 x133x95000
Q=  2902.29  2902buc
3

2. Stocul de siguranţă şi punctul de reaprovizionare

Directorul de aprovizionare al companiei Altra a stabilit împreună cu consiliul director că nivelul de risc asumat în cazul
stocurilor este de 2%. In această companie sunt utilizate trei materii prime pricipale: pielea, capse de închidere şi catarame al căror
istoric de aprovizionare din ultimul trimestru este descris în cele ce urmează:

Numărul Piele Capse de închidere Catarame

aprovizionării Cantitate Interval de timp Cantitate Interval de timp Cantitate Interval de
achizitionata între achizitionata între achizitionata timp între
aprovizionari aprovizionari aprovizionari
1 8.900 15 1.120.000 30 324.000 18
2 9.500 16 1.140.000 30 315.000 17
3 12.050 12 1.160.000 30 380.000 25
4 13.900 14 415.000 22
 5 14.120 17 467.000 19
6 13.000 15
7 6.120 7

Care sunt valorile stocurilor de siguranţă pentru fiecare dintre cele trei materii prime şi valoarea pragului de reaprovizionare
al comenzii ştiind că z-ul statistic corepunzător unui nivel de certitudine de 98% este de 2,05.

Rezolvare:

Formula stocului de siguranta folosită este :

 2 
SS  Z t  2  C  2 
 a C ta 
 

1. Determinarea timpului mediu de aprovizionare:

15+16+12+14+17+15+7
t a piele = = 13.71
7
30+30+30
ta capse = = 30
3
18+17+25+22+19
ta catarame = = 20,2
5

2. Determinarea cantitatilor medii aprovizionate pentru fiecare materie prima:

8.900+9.500+12.050+13.900+14.120+3.000+6.120
C piele= = 11.084,29
7
1.120.000+1.140.000+1.160.000
C capse= 3
=1.140.000
324.000+315.000+380.000+415.000+467.000
C catarame == =380.200
5

3. Determinarea varianţei timpilor de aprovizionare pentru fiecare materie primă utilizând formula:
 𝜎2 =

∑ xx 
2

𝑛−1
(15−13,71) 2 +(16−13,71) 2 +(12−13,71) 2 +(14−13,71) 2 +(17−13,71) 2 +(15−13,71) 2
+(7−13,71)2
𝜎 2 𝑡𝑎𝑝𝑖𝑒𝑙𝑒 = =11,24
7−1

(30−30) 2 +(30−30)2 +(30−30) 2

𝜎 2 𝑡a capse= =0
3−1

(18−20,2)2 +(17−20,2)2 +(25−20,2)2 +(22−20,2)2 +(19−20,2)2

2
𝜎 𝑡𝑎catarame= =10,7
5−1

4. Determinarea varianţei cantităţilor pentru fiecare materie primă utilizând formula:

𝜎2 =

∑ xx 
2

𝑛−1
(8.900−11.084,29) 2 +(9.500−11.084,29) 2 +(12.050−11.084,29)2 +(13.900−11.084,29) 2 +(14.120−11.084,29)2 +(3.000−11.084,29)2
+(6.120−11.084,29)2
𝜎 2 𝑐piele= =8.945.261,905
7−1

(1.120.000−1.140.000) 2+(1.140.000−1.140.000)2 +(1.160.000−1.140.000) 2

𝜎 2 𝑐capse= =400.000.000
3−1

(324.000−380.200)2 +(315.000−380.200) 2+(380.000−380.200) 2 +(415.000−380.200) 2 +(467.000−380.200) 2

𝜎 2 𝑐catarame= =4.038.700.000
5−1
5. Determinarea stocului de siguranta

 2 
SS Z t  2  C  2 
 a C ta   2,05 13,71x8.945.261,905  11.084,292 x11,24  79.486
piele  

 2 
SScapse  Z t  2  C  2 
 a C ta   2,05 30x400.000.000  1.140.0002 x0  224.566
 

 2 
SScatarame  Z t  2  C  2 
 a C ta   2,05 20,2 x4.038.700.000  380.2002 x10,7  2.615.890
 

6. Determinarea punctului de repetare al comenzii

 2 
PRC  ta xC  Z t  2  C  2   ta xC  SS
 a C ta 
 
PRC  ta *C  SS  13,71x11.084,29  79.486  231.499
piele piele piele piele

PRCcapse  ta *C  SScapse  30x1.140.000  224.566  34.424.566

capse capse
PRCcatarame ta catarame*C  SScatarame  20x380.200  2.615.890  10.295.930
catarame
 Studiu de caz - politici de gestiune a creanţelor clienţi

Societatea Degas analizează extinderea perioadei de creditare aferentă unuia dintre clienţii
săi, societatea A&D, de la 30 zile cât este aceasta în mod curent la 60 de zile. În acest context este
necesară analiza profitabilităţii acestei extinderi de perioadă de creditare precum şi evaluarea
riscului de faliment al clientului, utilizând modelul Collonques.

Pentru analiza profitabilităţii acestei schimbări datele utilizate, aferente firmei Degas sunt
următoarele:
- pretul unitar al produselor vandute (p) – 49 lei
- costuri variabile unitare (cv)– 20 lei
- cantitate lunară vândută în mod curent (Q) – 1000 bucaţi
- cantitate estimată în condiţiile modificării politicii de gestiune a creanţelor (Q’) - 1100
bucaţi
- rata de randament solicitată de către acţionari (r)=2%

Din documentele financiar contabile ale societăţii A&D pot fi folosite următoarele date:

a. din contul de profit şi pierderi al societăţii:

- Cifra de afaceri 157.442

- Venituri din vânzarea mărfurilor 16.224
- Producţia exerciţiului 141.218
- Venituri din exploatare 157.442
- Cheltuieli privind mărfurile 12.437
- Cheltuieli materiale şi pentru servicii 85.603
prestate de către terţi
- Cheltuieli cu impozitele şi taxele datorate 739
-Cheltuieli cu personalul şi asimilate acestora 15.398
- Alte cheltuieli de exploatare 1.516
- Cheltuieli cu amortizările de exploatare 5.797
- Venituri financiare 1.564
- Cheltuieli financiare 653
- Venituri extraordinare 31.126
- Cheltuieli extraordinare 30.667
- Profitul brut 37.322
- Impozitul pe profit 10.893
- Profitul net 26.429

b. bilanţul simplificat al societăţii comerciale este următorul:

ACTIV PASIV
Nr. Specificaţie Sume Nr. Specificaţie Sume
crt. - crt.
 1 Imobilizări nete 82.403 1 Capital social 2.000
totale
2 Stocuri 56.194 2 Rezerve 1.000
3 Creanţe asupra 40.203 3 Profit net 26.429
terţilor
4 Disponibilităţi 5.667 4 Datorii pe termen 55.800
băneşti lung
5 Cheltuieli in avans 12.627 5 Furnizori 107.606

6 Alte datorii de 4.229

exploatare
7 Venituri in avans 30

TOTAL ACTIV 197.094 TOTAL PASIV 197.094

Funcţia care va fi utilizată pentru determinarea riscului de faliment este următoarea:

Z= 4,9830X1 + 60,066X2 –11,8348X3

Cheltuieli personal totale

X1 =
Valoarea adăugată
Cheltuieli financiare
X2 =
Cifra de afaceri
FRN
X3 =
Total activ
Dacă: Z1 5,455 - întreprinderea se confruntă cu riscul falimentului;
Z1  5,455 – exprimă întreprinderi sănătoase;

Rezolvare:

A. Analiza eficienţei modificării perioadei de creditare:

a. determinarea beneficiilor modificării politicii creanţelor clienţi ca şi diferenţă dintre fluxurile

de numerar iniţiale şi cele determinate de modificarea politicii creanţelor clienţi

Fluxuri de numerar pe politica veche = (p-cv)xQ= (49-20)x1.000 =29.000

Fluxuri de numerar pe politica noua = (p-cv)x Q’ =(49-20)x1.100 = 31.900

Beneficiile schimbării politicii = (p-cv)x Q’ - (p-cv)xQ =(p-cv)x(Q’-Q)=

31.900-29.000 = 2.900
b. Determinarea valorii actuale ale veniturilor ce vor genera aceste beneficii utilizând rata de
randament solicitată de către acţionari:
Valoarea actuală a veniturilor = Beneficii ale schimbării politicii/rata de randament solicitata de
către acţionari= 2.900/0,02= 145.000

Beneficii ale schimbării policicii. (2900)..............................2%

Valoarea actuala a veniturilor (X)..........................................100%
X= 2900x 100%/2% = 145.000

c. Determinarea costurilor aferente modificării de politică:

- creşterea costurilor variabile determinate de creşterea cantităţilor produse pentru a face
faţă cererii suplimentare:

cvx(Q’-Q) = 20x(1.100-1.000) = 2.000

-valoarea vânzărilor lunare care s-ar fi colectat luna aceasta va fi colectată luna viitoare
deci firma nu va putea folosi aceste resurse acum:

PxQ= 49x1.000= 49.000

Costuri totale asociate schimbării de politică = cvx(Q’-Q)+ PxQ =2.000+49.000 = 51.000

d. Determinarea profitabilitabilităţii schimbării de politică:

Profituri asociate schimbului de politică = beneficii prezente- costuri totale = 145.000-51.000=

94.000

Modificarea de politica este profitabila.

B. Determinarea riscului de faliment:

a. determinarea rapoartelor X1, X2, X3:

Cheltuieli personal totale

X1 =
Valoarea adăugată

VA=marja comercială + producţia exerciţiului-cheltuieli materiale, lucrările şi servicii executate

de terţi =(16.224–12.437)+141.218-85.603= 59.402

Cheltuieli financiare
X2 =
Cifra de afaceri
FRN
X3 =
Total activ
FRN = capitaluri permanente - imobilizări nete totale =
= (2.000 + 1.000 + 26.429 + 55.800) – 82.403 = 2.826

15.398
X1   0,2592
59.402
653
X2   0,0041
157.442
2.826
X3   0,0143
197.094

b. determinarea riscului de faliment

Z= 4,9830 x 0,2592 + 60,066 x 0,0041 –11,8348 x 0,0143 = 1.7071.

Z5,455  societatea are o stare financiară bună şi nu se confruntă cu riscul de faliment.

In concluzie, analiza realizată ne arată că pentru compania Degas această modificare de

politică este profitabilă iar riscul implementarii sale este unul scăzut.
 Studii de caz- Politici de finantare pe termen scurt

1. Pe baza următoarelor date să se analizeze dacă echilibrul pe termen scurt între utilizări şi resurse este atins (se vor utiliza indicatorii FR, NFR si
TN).
Cifra de afaceri este 30.587 in anul T si 55.412 in anul T+1.
Valoarea creditelor bancare pe termene foarte scurte este de 15.000 in fiecare dintre cele două perioade.

Activ T T+1 Pasiv T T+1

Active imobilizate 103.066 118.456 Capitaluri proprii 29.429 62.445
Active circulante 94.150 171.558 Datorii pe termen lung 93.697 125.433
 Stocuri de materii 35.582 78.046 Datorii curente 74.090 102.136
prime -Furnizori 15.345 25.686
 Creanţe clienţi 35.703 60.354 -Alte datorii (TVA de 58.745 76.450
 Alte creanţe 17.198 21.120 plata, diversi creditori)
 Casa şi conturi la 5.667 12.038
bănci
Total Activ 197.216 290.014 Total pasiv 197.216 290.014

Rezolvare

1. Determinarea fondului de rulment si analiza in evoluţie a valorilor

Fondul de rulment net = Capitaluri permanente – Active imobilizate nete

Fondul de rulment net = Active circulante – Datorii pe termen scurt

anul T: FRN = (29.429 +93.697) –103.066 = 20.060

FRN = 94.150 – 74.090 = 20.060

anul T+1: FRN = (62.445 + 125.433) –118.456 = 69.422

FRN = 171.558 – 102.136 = 69.422
 Pentru ambele intervale de timp se poate observa realizarea echilibrului pe termen lung deoarece capitalurile permanente depăşesc utilizările
stabile. Cu alte cuvinte compania reuşeşte să-şi acopere pe seama resurselor stabile necesarul de fonduri pentru investiţiile pe care doreşte să le realizeze.
Dacă realizăm o analiză comparată a celor doi ani avuţi în vedere se poate observa că mărimea fondului de rulment net se majorează foarte
mult în anul T+1 pe de o parte din cauza dublării capitalurilor proprii şi a majorării cu 33,87% a datoriilor pe termen mediu şi lung, iar pe de altă parte
din cauza faptului că societatea a promovat o politică investiţională extrem de puţin agresivă. Investiţiile au crescut doar cu 14,93% în timp ce
capitalurile de care dispunea societatea pe termen mediu şi lung au crescut cu 52,59%.
Deşi existenţa unor valori pozitive ale fondului de rulment este aparent un fapt pozitiv trebuie să analizăm şi dacă aceste valori sunt potrivite în
raport cu valorile cifrei de afaceri si a activelor circulante care ar trebui finantate prin intermediul său.
In acest scop vom calcula proportia fondului de rulment in cifra de afaceri si proporţia in care acesta finanţează activele curente.

FRN
PFRN/CA= x100
CA
20.060
anul T: PFRN/CA = x100  65,58%
30.587
69.422
anul T+1: PFRN/CA = x100  156,31%
55.412

Faţă de o valoare normală de aproximativ 33% în ambele perioade analizate, dar mai ales în anul T+1 se observă că valoarea indicatorului nu
este cea dorită. Aceasta se datorează pe de o parte politicii investiţionale şi de finanţare a societăţii comerciale care au cauzat valorile destul de mari
ale fondului de rulment net, iar pe de altă parte faptului că majorarea cifrei de afaceri nu s-a realizat în acelaşi ritm cu cea a fondului de rulment net.

FRN
GfAc = x100
Ac
20.060
anul T: GfAc = x100  21,3%
94.150
69.422
anul T+1:GfAc = x100  40,46%
171.558

Luând în considerare faptul că valorile normale a acestui indicator sunt situate în intervalul 25-40%, daca ar fi fost calculat doar acest indicator
s-ar fi putut concluziona că acoperirea activelor circulante din forndul de rulment este aproape satisfacatoare.
Insa valorile foarte mari ale fondului de rulment raportate la cifra de afaceri obtinute la indicatorul precedent ne fac să credem că în fapt această
situaţie este determinată de volume prea mari de active curente existente în raport cu volumul de activitate al companiei exprimat prin intermediul cifrei
de afaceri.
Această supoziţie va fi verificată prin determinarea necesarului de fond de rulment care ne va ajuta să ne facem o imagine mai corectă asupra
echilibrului existent.
2. Determinarea necesarului de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment = Utilizări curente – Alocări curente = (Active curente – Disponibilităţi băneşti - Plasamente financiare)- (Datorii
pe termen scurt – Credite pe termen scurt)

Cifra de afaceri este 30.587 in anul T si 55.412 in anul T+1.

Valoarea creditelor bancare pe termene foarte scurte este de 15.000 in fiecare dintre cele două perioade.

Activ T T+1 Pasiv T T+1

Active imobilizate 103.066 118.456 Capitaluri proprii 29.429 62.445
Active circulante 94.150 171.558 Datorii pe termen lung 93.697 125.433
 Stocuri de materii 35.582 78.046 Datorii curente 74.090 102.136
prime -Furnizori 15.345 25.686
 Creanţe clienţi 35.703 60.354 -Alte datorii (TVA de 58.745 76.450
 Alte creanţe 17.198 21.120 plata, diversi creditori)
 Casa şi conturi la 5.667 12.038
bănci
Total Activ 197.216 290.014 Total pasiv 197.216 290.014

anul T: NFR = 94.150 (-5.667) – 74.090 (-15.000) = 29.393

anul T+1:NFR =171.558 (-12.039) – 102.136 (-15.000) = 72.383

Pentru a analiza mărimea necesarului de fond de rulment în raport cu volumul de activitate al companiei se va calcula următorul raport:

NRF
PNFR / CA  x100
CA
29.393
anul T: PNFR / CA  x100  96,096%
30.587
 72.383
anul T+1: PNFR / CA  x100  130,62%
55.412
Având în vedere faptul că ponderea optimă nu trebuie să depăşească 10-15% se poate constata că valorile obţinute pentru acest indicator denotă
o situaţie necorespunzătoare în care nevoia de finanţare a activelor circulante are o valoare mult prea mare în raport cu vânzările societăţii comerciale.
Acest fapt se poate datora fie unei supradimensionări a activului circulant fie a unui caracter puţin vandabil a produselor fabricare de către societatea
comercială.
Cu alte cuvinte valorile ultimului raport calculat validează supoziţia pe care am realizat-o la analiza fondului de rulment.

3. Determinarea trezoreriei nete

Trezoreria netă = fond de rulment net – necesar de fond de rulment

anul T: FRN = (29.429 +93.697) –103.066 = 20.060

FRN = 94.150 – 74.090 = 20.060

anul T+1: FRN = (62.445 + 125.433) –118.456 = 69.422

FRN = 171.558 – 102.136 = 69.422

anul T: NFR = 94.150 (-5.667) – 74.090 (-15.000) = 29.393

anul T+1:NFR =171.558 (-12.039) – 102.136 (-15.000) = 72.383

anul T : TN = 20.060 – 29.393 = - 9.333

anul T+1 : TN = 69.422 - 72.383 = - 2.961

Valorile negative ale acestui indicator reflectă o trezorerie netă de pasiv, adică o nevoie de lichidităţi pe termen scurt ce va trebui acoperită
prin apelarea la resurse curente.

În concluzie se poate spune că pe termen lung există suficiente disponibilităţi astfel încât societatea să-şi extindă investiţiile pe care le realizează,
dacă identifică alternative investiţionale a căror rentabilitate să fie superioară costului acestora. Pe termen scurt societatea se confruntă cu o uşoară
criză de lichiditate, dar aceasta poate fi soluţionată cu uşurinţă dacă se va recurge la una sau mai multe dintre următoarele soluţii:
 Scurtarea perioadei de încasare a creanţelor clienţi;
 Majorarea perioadei de plată a furnizorilor;
 Apelarea la credite bancare pe termen scurt;
 Obţinerea unor noi credite de la furnizorii societăţii;
 Reducerea volumului creditelor acordate clienţilor
 Aceste măsuri ar putea conduce şi la reglarea raportului existent între activele circulante şi cifra de afaceri care în prezent ne arată o gestiune
necorespunzătoare a activelor circulante în raport cu cifra de afaceri.

2. Să se determine pasivele stabile aferente datoriilor cu termene stabile de plată pornind de la următoarele date:

1. Salariile angajaţilor sunt în suma de 846.000 lunar si de achită astfel: 50% ca şi avans in luna curentă în data de 25 a lunii iar ceilalti 50% in data
de 7 a lunii următoare---15 zile avans in luna curenta si 15 zile la restul de plata in luna urmatoare

Ex: 33% avans; 66% rest de plata : 10 zile si 20 zile la restul de plata

2. Contributii si impozite pe salarii asociate: 448.380 care se achită în 25 a lunii următoare

3.Energie, electrificare , apă : 338.400 care se achită din 5 în cinci zile în datele de 5, 10, 15, 20, 25, 30 ale lunii curente
4. Dobânzi bancare :10.200 , termen de plată 15 a lunii următoare
5. TVA de plată: 39.120, termen de plată 25 lunii următoare
5. Impozit pe profit : 138.600 termen de plată , 25 a lunii următoare după un trimestru încheiat , aferent întregului trimestru.
Calculul se realizează pentru o durata medie a lunii de 30 zile, considerand luna 1 din trimestru.

Rezolvare:

1. Se determină cota zilnică aferentă fiecărui element de datorie în parte utilizând formula:

𝐵𝐶
cz =30 𝑠𝑎𝑢 90

Exceptând impozitul pe profit care este trimestrial la restul elementelor se imparte la 30. Rezultatele se trec in table (randul al doilea)

2 Se determină soldurile medii zilnice si se trec in tabel .Pentru calculul soldurilor zilnice se considera tot timpul suma datorata ca produs

dintre numarul de zile datorate si cota zilnica din care se scad eventualele plăti facute in acea zi

30
Sz i   Czi j  pi
j 1
 3.Se determina suma soldurilor zilnice pentru fiecare zi iar pasivul stabil va fi cea mai mica valoare de pe parcursul lunii

6
PST1  min  Sz
i 1
i

Contribuţii si Impozit
Elem. Fondul de salarii impozite aferente EEAT Dobânzi bancare T.V.A. de plată
salariilor
pe profit
Baza de calcul
846000 448380 338400 10200 39120 138600

846000/30= 28200 448380/30=14946 338400/30=11280 10200/30=340 39120/30=1304 138600/90=1540

25luna curenta si 7
Data plăţii 25 luna viitoare 5,10,15,20,25,30 15 luna viitoare 25 luna viitoare 25pt.tr.prc.
luna viitoare
1 16x28200 = 451200 31x14946 =463326 1x11280=11280 31x 340 = 10540 31x1304 = 40424 91x1540 =140140 1116910
2 17x28200 = 479400 32x14946 =478272 2x11280=22560 32x 340 = 10880 32x1304 = 41728 92x1540 =141680 1174520
3 18x28200 = 507600 33x14946 =493218 3x11280=33840 33x 340 = 11220 33x1304 = 43032 93x1540 =143220 1232130
4 19x28200 = 535800 34x14946 =508164 4x11280=45120 34x 340 = 11560 34x1304 = 44336 94x1540 =144760 1289740
5 20x28200 = 564000 35x14946 =523110 5x11280 -5x11280 =0 35x 340 = 11900 35x1304 = 45640 95x1540 =146300 1290950
6 21x28200 = 592200 36x14946 =538056 1x11280=11280 36x 340 = 12240 36x1304 = 46944 96x1540 =147840 1348560
22x28200 -15x28200
7 37x14946=553002 2x11280=22560 37x 340 = 12580 37x1304 = 48248 97x1540 =149380 983170
= 197400
8 8x28200 = 225600 38x14946=567948 3x11280=33840 38x 340 = 12920 38x1304 = 49552 98x1540 =150920 1040780
9 9x28200 = 253800 39x14946=582894 4x11280=45120 39x 340 = 13260 39x1304 = 50856 99x1540 =152460 1098390
100x1540
10 10x28200 = 282000 40x14946=597840 5x11280 -5x11280 =0 40x 340 = 13600 40x1304 = 52160 1099600
=154000
101x1540
11 11x28200 = 310200 41x14946 =612786 1x11280=11280 41x 340 = 13940 41x1304 = 53464 1157180
=155510
102x1540
12 12x28200 =338400 42x14946 =627732 2x11280=22560 42x 340 = 14280 42x1304 = 54768 1214820
=157080
103x1540
13 13x28200 =366600 43x14946 =642678 3x11280=33840 43x 340 = 14620 43x1304 = 56072 1272430
=158620
104x1540
14 14x28200 =394800 44x14946 =657624 4x11280=45120 44x 340 = 14960 44x1304 = 57376 1330040
=160160
45x 340 – 30x340= 105x1540
15 15x28200 =423000 45x14946 =672570 5x11280 -5x11280 =0 45x1304 = 58680 1321050
5100 =161700
106x1540
16 16x28200 =451200 46x14946 =687516 1x11280=11280 16x 340 = 5440 46x1304 = 59984 1378660
=163240
 107x1540
17 17x28200 =479400 47x14946 =702462 2x11280=22560 17x 340 = 5780 47x1304 = 61288 1436270
=164780
108x1540
18 18x28200 =507600 48x14946 =717408 3x11280=33840 18x 340 = 6120 48x1304 = 62592 1493880
=166320
109x1540
19 19x28200 =535800 49x14946 =732354 4x11280=45120 19x 340 = 6460 49x1304 = 63896 1551490
=167860
110x1540
20 20x28200 =564000 50x14946 =747300 5x11280 -5x11280 =0 20 x 340 = 6800 50x1304 = 65200 1552700
=169400
111x1540
21 21x28200 =592200 51x14946 =762246 1x11280=11280 21x 340 = 7140 51x1304 = 66540 1610346
=170940
112x1540
22 22x28200 =197400 52x14946 =777192 2x11280=22560 22 x 340 = 7480 52x1304 = 67808 1244920
=172480
113x1540
23 23x28200 =225600 53x14946 =792138 3x11280=33840 23 x 340 = 7820 53x 1304 = 69112 1302530
=174020
114x1540
24 24x28200 =253800 54x14946 =807084 4x11280=45120 24 x 340 = 8160 54x1304 = 70416 1360140
=175560
25x28200-15x28200 55x14946- 30x14946 55x1304 – 30x1304 115x1540 -
25 5x11280 -5x11280 =0 25 x 340 = 8500 735250
=282000 =373650 = 32600 90x1540=38500
26 11x28200=310200 26x14946=732354 1x11280=11280 26 x 340 = 8840 26x1304 = 33904 26x1540 =40040 1136618
27 12x28200 =338400 27x14946=747300 2x11280=22560 27 x 340 = 9180 27x1304 = 35208 27x1540 =41580 1194228
28 13x28200 =366600 28x14946=762246 3x11280=33840 28 x 340 = 9520 28x1304 = 36512 28x1540 =43120 1251838
29 14x28200 =394800 29x14946=777192 4x11280=45120 29 x 340 = 9860 29x1304 = 37816 29x1540 =44660 1309448
30 15x28200 =423000 30x14946=792138 5x11280 -5x11280 =0 30 x 340 = 10200 30x1304 = 39120 30x1540 =46200 1310658

La salarii calculul se face in felul următor:

-dacă in 22 a lunii anterioare celei pentru care se face calculul au fost platiti doar 50% din salar aceasta este echivalentul a jumatate din zilele din
luna adica 15--- restul 15 ramân datorate
- in prima zi a lunii curente pentru salarii se datoreaza cele 15 ramase neplatite luna anterioara si care se vor plăti in data de 7 plus o zi (ziua curenta)
ceea ce determina 16 zile. Soldul primei zile, fiindca nu se face nici o plata in acea zi este 16xcota zilnica =16x28200 = 451200
-in zilele următoare, până în ziua 7 cand se vor plăti cele 17 zile datorate din luna anterioară, se tot adaugă cate o cotă zilnica
- in ziua 7 ar ajunge sa se datoreze 15 zile din luna anterioara +7 din luna curenta = 22 dar se si platesc 15 din luna curentă ceea ce înseamnă că
soldul va fi: 22x28200 -15x28200 = 197400
-in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- in 25 sunt datorate 25 de zile din luna curenta si se plătesc 15 (50% din salar) ceea ce face ca soldul zilnic sa fie: 25x28200-15x28200 =282000
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La contribuţii şi impozite aferente salariilor calculul se face in felul următor:

-in prima zi a lunii se datoreaza toate contributiile aferente lunii anterioare (30 zile) care au termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 31x14946 =463326
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 55 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 55x14946- 30x14946 =373650
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La energie, electrificare, apă se procedează astfel:

- În prima zi deoarece ultimele 5 zile din luna anterioară au fost achitate in ultima zi a lunii anterioare, se va datora doar o zi. In a doua zi, se
datorează două zile, în a treia 3 zile, în a patra, patru zile iar în a 5-a în care s-ar datora 5 se şi plătesc cele 5 astfel încât soldul în zilele de plată
va fi mereu 0.
La dobânzi bancare se procedează astfel:
-in prima zi a lunii se datoreaza toate dobânzile aferente lunii anterioare (30 zile) care au termen de plata 15 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 31x 340 = 10540
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 15 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 15 din luna curenta = 45 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 45x 340 – 30x340= 5100
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La TVA se procedează astfel:

-in prima zi a lunii se datoreaza tot TVA-ul lunii anterioare (30 zile) care are termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna curenta.
Soldul acestei zile este : 31x1304 = 40424
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 30 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 55 zile şi se plătesc 30 de zile din luna anterioară ceea ce face ca
soldul zilei să fie egal cu: 55x1304 – 30x1304 = 32600
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică

La impozitul pe profit se procedează astfel:

- in prima zi a lunii se datoreaza tot impozitul aferent trimestrului anterior (90 zile) care are termen de plata 25 a lunii curente plus prima zi din luna
curenta. Soldul acestei zile este : 91x1540 =140140
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
- în data de 25 se datorează 90 zile din luna anterioară plus 25 din luna curenta = 115 zile şi se plătesc 90 de zile din trimestrul anterior ceea ce face
ca soldul zilei să fie egal cu: 115x1540 - 90x1540=38500
- in zilele următoare până la următoarea plată în fiecare zi se adaugă o cotă zilnică
 AŞA CUM SE OBSERVĂ, CEA MAI MICĂ SUMĂ A SOLDURILOR MEDII ZILNICE, DIN CELE 30 CALCULATE,

ESTE CEA DIN DATA DE 25 ALE LUNII, IN SUMA DE 735250

3. Să se determine pasivele stabile trimestriale aferente aprovizionărilor de la furnizori cunoscând următoarele date:

 Pentru aprovizionările efectuate în semestrul I din anul în curs, se cunosc următoarele:

Nr. Valoarea Data Data Nr de zile nzîj x Vfj

crt. facturii recepţiei plăţii de
întârziere
a plăţii
1 665.595 9.01 3.02 24 15.974.280
2 792.612 28.01 17.02 19 15.059.628
3 389.655 4.02 4.03 27 10.520.685
4 525.420 3.03 30.03 26 13.660.920
5 869.400 15.03 7.04 22 19.126.800
6 910.356 1.04 30.04 28 25.489.968
7 902.960 15.05 15.06 30 27.088.800
8 968.700 17.05 11.06 24 23.248.800
9 532.102 14.06 12.07 27 14.366.754
TOTAL 7.156.800 - - - 164.536.635

 Valorile aprovizionărilor previzionate pentru trimestrele anului viitor sunt următoarele:

- pentru trim. I = 4.866.300 lei;
- pentru trim. II = 5.305.500 lei;
- pentru trim. III= 4.774.950 lei;
- pentru trim. IV= 5.718.600 lei.
 Apr / tr
PSTA   nz î
90
n
 nzî j  Vf j
j 1
nzî 
n
 Vf j
j 1

Notă. Coloanele redate cu linie punctată sunt aferente rezolvării aplicaţiei.

Rezolvare:

164.536.635
nzî   22,99  23 zile.
7.156.800
4.866.300 5.305.500
PSTA1   23  54.070  23  1.243.610 PSTA2   23  58.950  23  1.355.850
90 90
4.774.950
PSTA3   23  53.055  23  1.220.265
90
5.718.600
PSTA4   23  63.540  23  1.461.420 ;
90
4

 PST Ai
5.281.145
PST Aa  i 1
  1.320.286
4 4
 Studii de caz- Finantarea prin intermediul creditelor bancare

1. Societatea Agrostal SRL este înfiinţată la 24 septembrie anul N şi funcţionează în agricultură. Pe durata scursă de la înfiinţare şi până în prezent
societatea a avut conturi deschise la Banca Română pentru Dezvoltare şi la Banca Transilvania, derulând prin intermediul acestor bănci o serie de
credite pe termen scurt. Obligaţiile contractuale derivate din aceste credite au fost întotdeauna onorate la termenele stabilite.
În ultimii trei ani a reuşit să se impună pe piaţa internă furnizând aproximativ 30% din cantitatea de cereale achiziţionată de firmele din judeţul
în care-şi desfăşoară activitatea. Concurenţii săi sunt:
Societatea A : 15% ca şi segment de piaţă
Societatea B : 45% ca şi segment de piaţă
Alte societăţi mai mici :10%
Societatea Agrostal cultivă în principal grâu şi ovăz, seminţele folosite fiind parţial din producţia proprie şi parţial achiziţionate de pe piaţa
internă.
În scopul finanţării campaniei de toamnă în luna iulie societatea solicită Băncii Române pentru Dezvoltare acordarea unui credit în valoare de
200.000 lei pe termen de 1,5 ani ce va fi rambursat în rate. Cash flow-ul prezentat de către societate pentru anii următori atestă un flux de numerar
mediu dar stabil suficient pentru plata sumelor datorate şi a dobânzilor aferente.
Societatea garantează acest credit cu :
- 1 clădire administrativă situată în localitatea unde se află sediul social al firmei evaluată la o valoare de 95.000 lei
- 2 silozuri evaluate la o valoare de 60.000 lei
- utilaje agricole în valoare de 500.000 lei

Ultimul bilanţ al societăţii comerciale reflectă următoarele date :

- Active circulante 960.694

- Stocuri 884.366
- Datorii pe termen scurt 149.199
- Total capitaluri proprii 980.386
- Total pasive 1.776.111
- Profit brut 517.025
- Cifra de afaceri 2.140.771
- Profit net 512.568
- Venituri totale 3.040.523
-Profit din exploatare 562.127
- Cheltuieli cu dobânzi 15.143
-Total datorii 795.725
 Să se încadreze creditul solicitat de către societatea Agrostal într-o categorie de performanţă folosind urmatoarele norme de creditare

I. Evoluţia performanţelor financiare ale clientului:

Indicatorii de performanţă Nivelul indicatorilor pe trepte de performanţă

şi numărul de puncte acordate

Categ. A Categ. B Categ. C Categ. D Categ. E

Lichiditatea peste 1,50 1,01-1,50 0,76 -1,00 0,51 –0,75 min.0,25-0,50
rapidă
puncte 15 13 11 9 6
Solvabilitatea patrimonială peste 0,50 0,46-0,50 0,36 –0,45 0,26 –0,35 min.0,15-0,25

puncte 15 13 11 9 6
Rata profitului peste 15% 12,1 -15% 8,1 -12% 5,1 - 8% min. 2 –5%
brut
puncte 10 8 6 4 2
Randamentul capital. total peste 20% 15,1-20% 10,1-15% 5,1-10% min.1,0-5%

puncte 8 6 4 3 2
Rata utiliz. activelor curente peste 800% 601-800% 401-600% 201-400% min.100-200%

puncte 7 5 4 3 2
Gradul de acoperire al Peste 4,1-5 ori 3,1-4 ori 2,6-3 ori min.1-2,5 ori
dobânzii 5 ori

puncte 10 8 6 4 2
Gradul de îndatorare sub 50% 50-54% 55-64% 65-75% 75,1-max.85%

puncte 15 13 11 9 6
4.1. Total puncte 80 66 53 41 26
 Indicatorii precizaţi în tabelul de mai sus se calculează astfel:

Active curente - Stocuri

1. Lichiditatea rapidă =
Pasive curente
Total capital propriu
2. Solvabilitatea patrimonială =
Total pasive
Profit brut
3. Rata profitului brut = x100
Cifra de afaceri
Profit net
4. Randamentul capitalului total = x100
Total capital propriu
Venituri totale
2. Rata utilizării activelor curente = x100
Active curente
Profit operationa l
3. Gradul de acoperire al dobânzii =
Cheltuieli cu dobânzi
Total datorii
4. Gradul de îndatorare = x100
Total active

II. Situaţia sectorului economic şi poziţia pe piaţă a clientului

Indicatorii de Nivelul indicatorilor pe trepte de performanţă şi numărul de puncte acordate

performanţă
Categ.A Categ.B Categ.C Categ.D Categ.E
Caracteristicile sectorului perspective mari, perspective perspective şi perspective *
piaţă în dezvolt. medii, piaţă piaţă acceptabile reduse şi piaţă
formată incertă
4.2. puncte 4 3 2 1 *
Dependenţa clientului de furnizori interni, furnizori externi, furnizori interni, furnizori externi,
relaţia import / export desfacere la desfacere la desfacere internă desfacere internă *
export export
4.3. puncte 4 3 2 1 *
Poziţia pe piaţă
poziţie de leader poziţie medie poziţie scăzută * *
a clientului
4.4. puncte 4 3 2 * *

III. Durata de creditare şi graficul de rambursare

Indic.de Nivelul indicatorilor pe trepte de performanţă

perform. şi numărul de puncte acordate
Categ.A Categ.B Categ.C Categ.D Cat. E
Termenul termen scurt termen scurt termen scurt termen scurt
pentru care se - rambursabil din - rambursare unică - rambursare unică - rambursare unică
acordă creditul vânzări - flux de numerar - flux de numerar - flux de numerar
şi modalit. de -surse secundare solid şi cu tendinţă de mediu dar stabil scăzut dar stabil
ramburs. sigure creştere termen mediu termen mediu
- flux de numerar termen mediu - rambursare în rate - rambursare în rate
solid şi cu tendinţă de - rambursare în rate - flux de numerar - flux de numerar
creştere - flux de numerar mediu dar stabil scăzut dar stabil
solid şi cu tendinţă de
creştere
4.5. Total puncte 10 8 6 4 *

IV. Calitatea garanţiilor reale

Indicatorii de performanţă Nivelul indicatorilor pe trepte de performanţă şi numărul de puncte acordate

Categ.A Categ.B Categ.C Categ.D Categ.E

Valoarea şi gradul de valoare şi grad de valoare valoare valoare
lichiditate lichiditate suficientă şi grad suficientă şi suficientă dar cu
considerabile de lichiditate grad de grad de
mediu lichiditate lichiditate redus
acceptabil
4.6. Total puncte 10 8 6 4 *

V. Stabilitatea relaţiei Bancă – Întreprindere şi informaţii generale asupra credibilităţii clientului

 Indicatorii de Nivelul indicatorilor pe trepte de performanţă
performanţă şi numărul de puncte acordate
Categ.A Categ.B Categ.C Categ.D Categ.E
Relaţia Bancă - Relaţie de cel puţin 1 an Relaţie mai nouă Relaţie soldată cu
Întreprindere şi constant favorabilă dar fără anumite pierderi * *
probleme
4.7. puncte 4 3 1 * *
4.8. Informaţii generale Reputaţie incontestabilă Referinţe Referinţe Firmă nouă sau lipsa
asupra credibilităţii pozitive clare din limitate, dar fără informaţiilor
*
clientului surse credibile informaţii
negative
4.9. puncte 4 3 2 1 *
4.10. Total puncte 8 6 3 1 *

Încadrarea în categorii de performanţă se face folosind următoarea grilă de clasificare:

Categ. Denumire Caracteristici Grila de

A Standard
B În observaţie
C Substandard
D Îndoielnic
punctaj
- Clienţi cu situaţie financiară solidă peste 85
- Istorie foarte bună a serviciului datoriei puncte
- Garanţii reale solide
- Caracteristici atractive ale creditului (scop, durata, sector, etc)
- Clienţi cu situaţie financiară acceptabilă (creditul solicită o 71 – 85
anumită atenţie) puncte
- Istorie bună a serviciului datoriei
- Garanţii reale acceptabile
- Clienţi cu situaţie financiară slabă 56 –70
- Garanţii reale insuficiente sau inadecvate puncte
- Necesită urmărire permanentă
- Rambursarea creditului este sub semnul întrebării 40 –55
- Necesită atenţie deosebită puncte
 E Pierdere - Serviciul datoriei inexistent sub 40
- Recuperarea integrală a creditului este foarte puţin probabilă puncte
- Este necesară declanşarea procedurilor de executare silită

Rezolvare:
I. Calculul indicatorilor de performanţă financiară:

1. Lichiditatea rapidă
Active curente - Stocuri 960.694  884.366
Lr =   0.511
Pasive curente 149.199
Punctaj acordat = 9 puncte
2. Solvabilitatea patrimonială
Total capital propriu 980.386
Sp =   0.55
Total pasive 1.776.111
Punctaj acordat = 15 puncte
3. Rata profitului brut
Profit brut 517.025
RPB = x100  x100  24.15%
Cifra de afaceri 2.140.771
Punctaj acordat =10 puncte
4. Randamentul capitalului total
Profit net 512.568
RCT = x100  x100  52.28%
Total capital propriu 980.386
Punctaj acordat = 8 puncte

5. Rata utilizării activelor curente

Venituri totale 3.040.523
RAC= x100  x100  316.49%
Active curente 960.694
Punctaj acordat = 3 puncte
6.Gradul de acoperire al dobânzii
Profit operationa l 562.127
GD =   37.12 ori
Cheltuieli cu dobânzi 15.143
 Punctaj acordat = 10 puncte
7. Gradul de îndatorare
Total datorii 795.725
GÎ= x100  x100  44.80%
Total active 1.776.111
Punctaj acordat = 15 puncte
Total punctaj al indicatorilor de performanţă financiară: 70 puncte

II. SITUAŢIA SECTORULUI ECONOMIC ŞI POZIŢIA PE PIAŢĂ A CLIENTULUI:

- Caracteristicile sectorului : 2 puncte
- Dependenţa clientului de relaţia import/export: 2 puncte
- Poziţia pe piaţă a clientului: 3 puncte
Total punctaj la această categorie de indicatori: 7 puncte

III. DURATA DE CREDITARE ŞI GRAFICUL DE RAMBURSARE: 6 puncte

IV. CALITATEA GARANŢIILOR REALE: 6 puncte

V. STABILITATEA RELAŢIEI BANCĂ – ÎNTREPRINDERE ŞI INFORMAŢII GENERALE ASUPRA CREDIBILITĂŢII CLIENTULUI

- Relaţia Bancă – Împrumutat : 4 puncte
- Informaţii generale asupra credibilităţii clientului : 3 puncte
Total punctaj la acest domeniu: 7 puncte

Total general: 96 puncte

Deci creditul pe care firma îl solicită se va încadra în categoria A de performanţă, categorie Standard.

2. Să se întocmească tabloul de amortizare în cazul unui împrumut în valoare de 700.000 lei, cu o rată a dobânzii de 12% pe an şi cu o durată de 5 ani
în cazul în care acesta se rambursează cu anuităţi constante.-- daca nu exista alte mentiuni imprumuturile se ramburseaza anual
Daca as fi avut rambursari trimestriale: rd =12/4=3%; n=4x5=20

Rezolvare:
1. Determinarea valorii anuităţilor constant:
 rd 0,12
A  Cx n
 700.000 x  194.186,812358
1  (1  rd ) 1  (1  0,12) 5

2. Realizarea tabloului de amortizare:

Transe Capitalul la începutul Amortism. Suma anuală a Anuităţi Capitalul rămas de

perioadei anual dobânzii restituit la sfârşitul
perioadei

0 1 2 = 4-3 3 =1 x rd 4 5 = 1-2

1 700.000,0000 110.186,8124 84.000,0000 194.186,8124 589.813,1876

2 589.813,1876 123.409,2298 70.777,58251 194.186,8124 466.403,9578

3 466.403,9578 138.218,3374 55.968,47494 194.186,8124 328.185,6204
4 328.185,6204 154.804,5379 39.382,27445 194.186,8124 173.381,0825
5 173.381,0825 173.381,0825 20.805,7299 194.186,8124 0

Anuitatea = amortisment+dobanda

Pentru anul 1:
 dobânda = capitalul la începutul perioadei x rata dobânzii = 700.000 x 12% = 84.000 lei
 amortismentul = anuitatea - dobânda = 194.186,8124 – 84.000 = 110.186,8124 lei
 capitalul rămas de restituit la sfârşitul perioadei = capitalul la începutul perioadei – amortismentul = 700.000 - 110.186,8124 = 589.813,1876

În anul 2 capitalul rămas de restituit la sfârşitul anului 1 va fi de fapt capitalul la începutul perioadei 2 şi calcului se reia după aceleaşi
formule prezentate mai sus şi în linia explicativă din tabel.
 3. Să se întocmească tabloul de amortizare pentru un împrumut în valoare de 460.000 lei , acordat pe o durată de 5 ani cu o rată a dobânzii de
15% şi care se rambursează cu amortismente constante.

Rezolvare:
1. Determinarea valorii amortismentelor anuale constante:

C 460.000
a=   92.000
n 5
2. Realizarea tabloului de rambursare:

Transe Capitalul la Amortismentul anual Suma anuală a dobânzii Anuităţi Capitalul rămas de restituit
începutul la sfârşitul perioadei
perioadei
0 1 2 3 =1 x rd 4 = 2+3 5 =1- 2
1 460.000 92.000 69.000 161.000 368.000
2 368.000 92.000 44.160 136.160 276.000
3 276.000 92.000 41.400 133.400 184.000
4 184.000 92.000 27.600 119.600 92.000
5 92.000 92.000 13.800 105.800 0

În anul I
 dobânda = capitalul la începutul perioadei x rata dobânzii = 460.000 x 15% = 69.000 lei;
 anuitatea = amortismentul + dobânda = 92.000 + 69.000 = 161.000
 capitalul rămas la sfârşitul perioadei = capitalul la începutul perioadei – amortismentul = 460.000 – 92.000 = 368.000
În anul 2 capitalul rămas de restituit la sfârşitul anului 1 va fi de fapt capitalul la începutul perioadei 2 şi calcului se reia după aceleaşi
formule prezentate mai sus şi în linia explicativă din tabel.
4. Realizaţi tabloul de amortizare pentru un împrumut rambursat prin anuităţi constante, cu următoarele caracteristici:
- valoarea creditului este de 600.000 - C
- rata dobânzii:
 8% pentru primul an;-C1- capitalul restituit in primul an cu dob de 8% , la val actuala
 10% pentru următorii 2 ani;- C2- capitalul restituit in anul 2, 3 cu dob de10% , la val actuala
 12% pentru ultimul an. -C3- capitalul restituit in ultimul an cu dob de 12% , la val actuala

Rezolvare:

a. Determinarea valorilor actuale ale capitalurilor restituite pe fiecare transa de dobanda:

rd
A  Cx
1  (1  rd ) n

1  (1  rd1 )  n1
C1 = A x
rd1

1
C1 = Ax 1  (1  0,08)  Ax0,9259262
0,08

1  (1  rd 2 )  n2
C2 = A x x(1  rd1 ) n1
rd 2

1  (1  0,1)2
C2 = Ax x(1  0,08)1  Ax1,6069795
0,1
 1  (1  rd )  n3
C3 = A x x(1  rd1 ) n1 x(1  rd 2 ) n2
rd 3

1  (1  0,12)1
C3 = Ax x(1  0.08)1 x(1  0,1) 2  Ax0,6832394
0,12

b. Determinarea anuităţilor constante:

C1+ C2 + C3 = 600.000

A x 0,9259262 + A x 1,6069795 + A x 0,6832394 = 600.000

A = 186.558,74

c. Întocmirea tabloului de amortizare:

Transe Capitalul la Amortismentul anual Suma anuală a dobânzii Anuităţi Capitalul rămas de
începutul restituit la sfârşitul
perioadei perioadei
0 1 2=4–3 3 = 1 x rd 4 5=1-2
1 600.000,00 138.558,74 48.000,00 186.558,74 461.441,26
2 461.441,26 140.414,62 46.144,12 186.558,74 321.026,64
3 321.026,64 154.456,08 32.102,66 186.558,74 166.570,56
4 166.570,56 166.570,56* 19.988,46 186.558,74 0

Pentru anul 1:
 dobânda = capitalul la începutul perioadei x rata dobânzii = 600.000 x 8% = 48.000 lei
 amortismentul = anuitatea - dobânda = 186.558,74 – 48.000 = 138.558,74 lei
  capitalul rămas de restituit la sfârşitul perioadei = capitalul la începutul perioadei – amortismentul = 600.000 -138.558,74 = 461.441,26 lei
În anul 2 capitalul rămas de restituit la sfârşitul anului 1 va fi de fapt capitalul la începutul perioadei 2 şi calcului se reia după aceleaşi
formule prezentate mai sus şi în linia explicativă din tabel.

* Suma amortismentului calculat în ultimul an s-a rotunjit de la 166.570.28 la 166.570,56 deoarece capitalul la începutul perioadei trebuie să
fie egal cu amortismentul din ultimul an.

5. Întocmiţi planul de amortizare pentru un împrumut bancar cu următoarele caracteristici:

- valoarea creditului: 360.000 lei
- durata creditului: 6 ani;
- rambursarea se realizează prin amortismente constante;
- ratele dobânzii stabilite prin contractul de creditare sunt următoarele:
 10% pentru primii trei ani;
 15% pentru anul patru;
 17% pentru ultimii doi ani.

Rezolvare:
1. Determinarea amortismentelor constant anuale:

C 360.000
a=   60.000
n 6
 Transe Capitalul la Amortismentul anual Suma anuală a dobânzii Anuităţi Capitalul rămas de restituit
începutul la sfârşitul perioadei
perioadei
0 1 2 3 = 1 x rd 4 = 2+3 5 = 1-2
1 360.000 60.000 36.000 96.000 300.000
2 300.000 60.000 30.000 90.000 240.000
3 240.000 60.000 24.000 84.000 180.000
4 180.000 60.000 27.000 87.000 120.000
5 120.000 60.000 20.400 80.400 60.000
6 60.000 60.000 10.200 70.200 0

În anul I
 dobânda = capitalul la începutul perioadei x rata dobânzii = 360.000 x 10% = 36.000 lei;
 anuitatea = amortismentul + dobânda = 60.000 + 36.000 = 96.000 lei
 capitalul rămas la sfârşitul perioadei = capitalul la începutul perioadei – amortismentul = 360.000 – 60.000 = 300.000 lei
În anul 2 capitalul rămas de restituit la sfârşitul anului 1 va fi de fapt capitalul la începutul perioadei 2 şi calcului se reia după aceleaşi
formule prezentate mai sus şi în linia explicativă din tabel.
 Studii de caz – Costul capitalului

1.Societăţile comerciale A&D, Omega şi Astral îşi derulează activitatea în acelaşi domeniu.
Pentru a-şi spori avantajele competitive, toate cele trei societăţi doresc să realizeze investiţii.
Ratele de rentabilitate pe care ele previzionează să le obţină sunt :
 societatea comercială A&D : 30%
 societatea comercială Omega:25%
 societatea comercială Astral:31%
Preţul de emisiune al acţiunilor celor trei societăţi comerciale, preţul
actual de piaţă şi dividendele/acţiune sunt cuprinse în următorul tabel:

Explicaţie A&D Omega Astral

Preţ de emisiune (P0) 5.700 4.500 27.900

Preţ de piaţă (P1) 9.300 4.800 30.000
Dividend/acţiune (D) 0 520 4.500

Toate cele trei societăţi comerciale au un grad de îndatorare foarte înalt, care nu le mai
permite accesul la resurse împrumutate. Care dintre cele trei societăţi comerciale va putea
finanţa investiţia pe care şi-o doreşte pe seama capitalurilor proprii?

Rezolvare:

1.Determinăm costul capitalurilor proprii pentru cele trei societăţi comerciale:

P1  P0  D 9.300  5.700  0
kcp A&D      63,15%
P0 5.700
4.800  4.500  520
k cp Omega   18,22%
4.500
30.000  27.900  4.500
k cp Astral   23,66%
27.900
2.Comparăm costul capitalului ce poate fi utilizat pentru finanţarea investiţiilor cu
rentabilitatea acestora:
- societatea comercială A&D: 63,15%30%, deci costul capitalurilor proprii  rentabilitatea
proiectului investiţional;
- societatea comercială Omega: 18,22 %25%, deci costul capitalurilor proprii 
rentabilitatea proiectului investiţional;:
- societatea comercială Astral : 23,66% 31%, deci costul capitalurilor proprii 
rentabilitatea proiectului investiţional;

3. Concluzie: societăţile comerciale Omega şi Astral pot să-şi finanţeze proiectele investiţionale
în exclusivitate pe seama capitalurilor proprii, deoarece în cazul societăţii comerciale A&D rata
de randament solicitată de acţionari este mult prea mare şi nu poate fi acoperită de rentabilitatea
sperată a investiţiilor.
 2. Determinaţi costul mediu ponderat al capitalului în cazul societăţii comerciale A&D,
cunoscând că:
 valoarea profitului din exploatare este 151.000.000 lei,
 veniturile extraordinare sunt în sumă de 2.000.000 lei;
 cheltuielile extraordinare sunt în sumă de 1.500.000 lei;
 valoarea veniturilor financiare este de 520.000 lei;
 cheltuielile financiare se referă la dobânzile aferente unui credit în valoare de 100.000.000
lei (rata dobânzii este de 30%);
 preţul de emisiune al acţiunilor societăţii comerciale A&D a fost de 3.500 lei/acţiune;
 preţul de piaţă al acţiunilor este de 3.800 lei/acţiune;
 valoarea dividendelor plătite de către societatea comercială este de 800 lei/acţiune;
 cota impozitului pe profit este de 16%.

Rezolvare:

Vcp Vd
CMP  k p  ki
Vcp  Vd Vcp  Vd

1. Determinăm costul capitalurilor proprii:

P  P  D 3.800  3.500  800
kp =   1 0   0.3142  31.42%
P0 3.500
2. Valoarea de piaţă a capitalurilor proprii o putem determina astfel:

VDA
Vcp 
kp

VDA reprezintă venitul disponibil pentru acţionari si se calculează astfel:

VDA = (Pexpl + Vfin – Chfin + Vextr – Chext)x (1-ip) = (151.000.000 + 520.000 – 100.000.000 x 30%
+ 2.000.000 –1.500.000 –0+0)x (1-0,16 ) = 102.496.800

VDA 102.496.800
Vcp    326.215.150
kp 0.3142
3. Costul mediu ponderat va fi:

326 .215 .150 100 .000 .000

CMP  0,3142  0.30 (1  0,16 ) 
326 .215 .150  100 .000 .000 326 .215 .150  100 .000 .000
 0,2996
Deci, CMP = 29,96%