Manual Pentru Clasa A IV-a: Ministerul Educației

Ministerul Educației
M a te mati c [
Manual pentru clasa a IV-a
Acest manual școlar este proprietatea Ministerului Educaţiei
Acest manual şcolar este realizat în conformitate cu

Programa şcolară aprobată prin OM nr. 5003 /02.12.2014
116.111 – numărul de telefon de asistenţă pentru copii

Ministerul Educației
M a te mati c [
Manual pentru clasa a IV-a
Manualul este distribuit elevilor în mod gratuit, atât în format tipărit, cât și în format digital, și este transmisibil
timp de patru ani școlari, începând din anul școlar 2021-2022.
Inspectoratul Școlar .................................................................................................................................................
Școala / Colegiul / Liceul ........................................................................................................................................
ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:
Aspectul manualului*
Anul
Anul Numele elevului Clasa Format tipărit Format digital
școlar
la primire la predare la primire la predare
1
2
3
4
* Pentru precizarea aspectului manualului se va folosi unul dintre următorii termeni: nou, bun, îngrijit, neîngrijit,
deteriorat.
Cadrele didactice vor verifica dacă informațiile înscrise în tabelul de mai sus sunt corecte.
Elevii nu vor face niciun fel de însemnări pe manual.
Manualul de matematică
pentru clasa a IV-a
te invită să observi,
să descoperi, să aplici și
să explici, după puterile tale. P R O I E CT
Te va călăuzi cu drag
să consolidezi ce știi și să poți
să faci mai mult și mai bine. C o nc urs
Vei lucra alături de prieteni,
vei învăța să pui întrebări și
Observ[m =i descoperim să dai răspunsuri istețe.
Vei afla cum să pornești un
proiect și cum să te implici,
alături de colege și colegi,
ca să-l duci la bun sfârșit.
Vei întâlni provocări și vei
învăța cum să le faci față.
Toate acestea te vor conduce
spre a căpăta virtuți precum:
curajul, voința, dorința de mai
O
A plic[m =i explic[m bine, de adevăr și de frumos!
C
J Test
Cine seam[n[, culege.

C onsolid[m =i dezvolt[m A[utoevaluare [ Ce şi cât de bine ştiu?
MANUALUL DIGITAL
Fa\[ de varianta tip[rit[, varianta digital[
cuprinde activit[\i multimedia de ]nv[\are.
Simboluri care indic[ activit[\ile multimedia
Activitate static[ – Prive=te!
Activitate interactiv[ – Rezolv[!
Film sau anima\ie – Vizioneaz[!

Buton de accesare a meniului
de ajutor (Help)
Activit[\ile multimedia interactive de ]nv[\are
sunt explicit semnalate ]n varianta digital[.
CUPRINS Unitatea 1 – Evocare. Recapitulare. Restructurare....................6
Numerele naturale de la 0 până la 1 000..................................... 8
Competențe – Unitatea 1 Adunarea și scăderea numerelor naturale până la 1 000..............10
4.1 Legătura dintre adunare și scădere............................................ 12
2.4
1.2 4.2 5.3 Înmulțirea și împărțirea............................................................14
2.5 5.1 Ordinea efectuării operațiilor.................................................... 16
2.1 3.1
2.2 5.2 Cum variază rezultatul când mărim sau micșorăm un număr?....... 18
1.1 3.2
2.3 Recapitulăm rezolvând probleme cu ajutorul desenelor............... 20
Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?..............................22
Competențe – Unitatea 2 Unitatea 2 – Numerele naturale 0 – 1 000 000......................23
1.2. G enerarea unor modele repetitive / regularit[\i
2.1. Recunoa=terea numerelor naturale din concentrul Numerele naturale până la 10 000............................................ 24
0 – 1 000 000 =i a frac\iilor cu numitori mai mici sau Numerele naturale între 10 000 și 1 000 000............................26
egali cu 10, respectiv egali cu 100 Scrierea cu cifre romane......................................................... 28
2.2.
Compararea numerelor naturale ]n concentrul
0 – 1 000 000, respectiv frac\iilor care au acela=i Compararea și ordonarea numerelor până la 1 000 000 ............. 30
num[r[tor sau acela=i numitor, mai mic sau egal cu 10 Aproximări. Rotunjirea numerelor..............................................32
sau numitor egal cu 100 Înmulțirea și împărțirea exactă la 10, 100, 1000....................... 34
2.3. Ordonarea numerelor naturale ]n concentrul
0 – 1 000 000 =i respectiv a frac\iilor care au acela=i Recapitulăm cu ajutorul unităților de măsură.............................36
num[r[tor sau acela=i numitor, mai mic sau egal cu 10 Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?..............................38
sau numitor egal cu 100
Unitatea 3 – A
dunarea şi scăderea în concentrul 0 – 1 000 000....39
Adunarea și scăderea numerelor mai mici decât 10 000.............. 40
Competențe – Unitatea 3 Adunarea și scăderea numerelor mai mari decât 10 000............. 42
2.4. Efectuarea de adun[ri =i sc[deri de numere naturale
]n concentrul 0 – 1 000 000 sau cu cu numere frac- Legătura dintre adunare și scădere........................................... 44
\ionare Estimarea sumei, estimarea diferenței...................................... 46
5.1. Utilizarea terminologiei specifice =i a unor simboluri Probleme de organizare a datelor................................................ 48
matematice ]n rezolvarea =i/sau compunerea de
probleme cu ra\ionamente simple Recapitulăm prin probleme cu adunări și scăderi........................ 50
5.2. Organizarea datelor ]n tabele =i reprezentarea lor Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?............................. 52
grafic[
5.3. R ezolvarea de probleme cu opera\iile aritmetice Unitatea 4 – Î nmulțirea numerelor naturale până la 1 000 000.....53
studiate, ]n concentrul 0 – 1 000 000
Proprietăți ale înmulțirii.......................................................... 54
Înmulțirea cu o sumă sau o diferență (0 - 1 000)....................... 55
Competențe – Unitatea 4 Înmulțirea numerelor care se termină cu zerouri........................ 56
Înmulțirea cu un număr de o cifră ............................................ 58
Competențe – Unitatea 5
Înmulțirea cu un număr de două cifre........................................ 60
1.1. E xplicarea unor modele / regularit[\i, pentru
crearea de ra\ionamente proprii Înmulţirea numerelor când factorii au cel mult trei cifre.............62
1.2. Generarea unor modele repetitive / regularit[\i Ordinea efectuării operațiilor................................................... 64
2.5. E fectuarea de ]nmul\iri de numere ]n concentrul Cum estimăm rezultatele înmulțirilor?.......................................66
0 – 1 000 000 c`nd factorii au cel mult trei cifre =i
de ]mp[r\iri la numere de o cifr[ sau dou[ cifre Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?............................. 68
5.1. Utilizarea terminologiei specifice =i a unor simboluri
matematice ]n rezolvarea =i/sau compunerea de Unitatea 5 – Î mpărțirea numerelor naturale până la 100..... ...69
probleme cu ra\ionamente diverse
Împărțirea unei sume la un număr........................................... 70
5.2. Organizarea datelor ]n tabele =i reprezentarea lor
grafic[ Împărțirea cu rest..................................................................72
5.3. R ezolvarea de probleme cu opera\iile aritmetice Împărțirea exactă a numerelor ce se termină cu zerouri........... 74
studiate, ]n concentrul 0 – 1 000 000 Împărțirea la un număr de o cifră ...........................................76
Cazuri speciale de împărțire................................................... 78
Probleme despre cumpărături................................................. 80
Împărțirea la un număr de două cifre...................................... 82
Legătura dintre înmulțire și împărțirea exactă........................ 84
Rezolvarea problemelor prin metoda figurativă.........................86
Calcul corect, rațional, fluent................................................ 88
Recapitulăm prin noi probleme despre cumpărături.................. 90
Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?........................... 92
Unitatea 6 – Elemente de geometrie.......................................93 Competențe – Unitatea 6
Unghiuri, drepte perpendiculare, drepte paralele....................... 94 1.1. E
xplicarea unor modele / regularit[\i, pentru
crearea de ra\ionamente proprii
Cum putem preciza poziția unor obiecte?.................................. 95
1.2. Generarea unor modele repetitive / regularit[\i
Poligoane............................................................................... 96 3.1. L
ocalizarea unor obiecte ]n spa\iu =i a unor
Paralelograme......................................................................... 97 simboluri ]n diverse reprezent[ri
Simetrie. Axe de simetrie........................................................ 98 3.2. E
xplorarea caracteristicilor, rela\iilor =i a propriet[-
\ilor figurilor =i corpurilor geometrice identificate
Perimetrul poligonului............................................................. 99 ]n diferite contexte
Perimetrul pătratului. Perimetrul dreptunghiului ....................... 100 5.2. O
rganizarea datelor ]n tabele =i reprezentarea lor
Figuri și corpuri geometrice.................................................... 102 grafic[
Pătratul și cubul....................................................................104 5.3. R
ezolvarea de probleme cu opera\iile aritmetice
Dreptunghiul și cuboidul (paralelipipedul dreptunghic).............. 106
Triunghiul și piramida.............................................................108
Recapitulăm prin probleme de logică........................................ 110
Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?.............................112
Competențe – Unitatea 7
Unitatea 7 – Fracții.............................................................113 2.1. R ecunoa=terea numerelor naturale ]n concentrul
0 – 1 000 000 =i a frac\iilor cu numitori mai mici
Formarea, scrierea și citirea fracțiilor..................................... 114 sau egali cu 10, respectiv egali cu 100
Fracții dintr-un număr.............................................................116 2.2. C ompararea numerelor naturale ]n concentrul
Fracții egale...........................................................................117 0 – 1 000 000, respectiv a frac\iilor care au
acela=i num[r[tor sau acela=i numitor, mai mic
Fracții subunitare, echiunitare, supraunitare.............................118 sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
Adunarea fracțiilor cu același numitor .................................... 120 2.3. Ordonarea numerelor naturale ]n concentrul
Scăderea fracțiilor cu același numitor..................................... 122 0 – 1 000 000 =i respectiv a frac\iilor care au
Recapitulăm și extindem folosind procente............................... 124 acela=i num[r[tor sau acela=i numitor, mai mic
sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100
Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?............................ 126
2.4. Efectuarea de adun[ri =i sc[deri de numere
naturale ]n concentrul 0 – 1 000 000 sau cu
numere frac\ionare
Unitatea 8 – Măsurăm, estimăm, calculăm............................ 127

Unități de măsură pentru lungime............................................ 128
Măsurări în geometrie: lungime și arie..................................... 130
Unități de măsură pentru capacitate (volumul lichidelor)........... 132 Competențe – Unitatea 8
Măsurări în geometrie: lungime, arie, volum ............................. 134 4.1. Utilizarea unor instrumente =i unit[\i de m[sur[
Unități de măsură pentru masă................................................ 136 standardizate, ]n situa\ii concrete, inclusiv pentru
Cum aflăm cantități necunoscute? Modelare............................ 138 validarea unor transform[ri
Aflarea unui număr necunoscut............................................... 139 4.2. Operarea cu unit[\i de m[sur[ standardizate,
folosind transform[ri
Măsurarea timpului. Unități de măsură pentru timp...................140 5.1. Utilizarea terminologiei specifice =i a unor simboluri
Unități monetare.................................................................... 143 matematice ]n rezolvarea =i/sau compunerea de
Recapitulăm rezolvând probleme cu unități de măsură............... 146 probleme cu ra\ionamente diverse
5.2. Organizarea datelor ]n tabele =i reprezentarea lor
Cine seamănă, culege. Ce și cât de bine știu?............................ 148 grafic[
5.3. R ezolvarea de probleme cu opera\iile aritmetice
Unitatea 9 – Matematica în viața noastră. Recapitulare activă.... 149

Matematica în natură.............................................................150
Matematica în construcții....................................................... 152
Matematica în agricultură.......................................................154 Competențe – Unitatea 9
Matematica în comerț............................................................ 156
4.1
2.4
Concurs de proiecte................................................................ 157
1.2 4.2 5.3
Matematica în timpul liber...................................................... 158 2.5 5.1
2.1 3.1
Cât de isteți am devenit?........................................................ 160 2.2 5.2
1.1 3.2
Răspunsuri la probele de autoevaluare..................................... 160 2.3
Unitatea
de înv[\are 1 Recapitulare din clasa a III-a
P R O I E CT Revista clasei
Planul de lucru
Scop: Vom crea, p`n[ la sf`r=itul acestei unit[\i de ]nv[\are, REVISTA CLASEI.
Materiale necesare: Coli de h`rtie, stilou, creioane colorate, fotografii sau desene
Realizarea proiectului
Abia veni\i din vacan\[, colegii lui Mati au foarte multe de povestit. A=a c[, s-au hot[r`t
s[ creeze o revist[ a clasei. Observa\i activit[\ile lor =i proceda\i =i voi asem[n[tor.
Eu scriu rubrica Am reprezentat prin
de sport! Am jucat Eu voi scrie poezii! scheme problemele
7 meciuri =i la Am deja 5 =i ]n voastre. Veni\i s[
fiecare am ]nscris fiecare zi, voi scrie vede\i!
c`te 2 goluri! 2, ]ncep`nd de luni.
C`te voi avea vineri?
Eu voi face desenele!

Am pictat ]n vacan\[
32 de flori, 18 copaci
MATI
=i 29 de p[s[rele.
ANA
LIZA
Eu pun ]ntreb[ri
potrivite =i rezolv
TIC
toate problemele!
RADU AURA
Eu voi scrie glume!
De 3 ori pe zi c`te
6 glume!
Sunt Tic P[c[lici!
• L ucra\i ]n echipe de c`te doi, trei sau patru colegi, pentru a completa fiecare pagin[
a revistei voastre.
• P
une\i pe fiecare pagin[ probleme (cu rezolvare!), glume, desene.
Comunicare
• Discuta\i etapele proiectului =i ]mp[r\i\i sarcinile ]n cadrul echipei.
• Stabili\i ]mpreun[ ]n echip[ cum prezenta\i paginile realizate.
Prezentare START LA PROIECT!
• La sf`r=itul unit[\ii de ]nv[\are Pentru ]nceput:
prezenta\i contribu\ia fiec[rei echipe Completa\i =i rezolva\i problemele propuse de
la REVISTA CLASEI. copiii din imagine. Oare ce a desenat Mati?
RE
OA
VAL Inventeaz[ lucruri noi al[turi de prietenii t[i. Pune-\i imagina\ia la ]ncercare
=i construie=te ]mpreun[ cu ei idei frumoase!
6
Ce =tiu p`n[ acum?
Test ini\ial
Rezolv, ca s[ aflu rapid ce =tiu =i pot s[ aplic, din clasa a III-a!
I. Alege r[spunsul corect
Pot s[:
Termen 56 107
fectuez
•e 1. Numerele care trebuie comple-
adun[ri =i tate ]n tabelul al[turat sunt: Termen 42 389
sc[deri
A) 98, 348 =i 746 Sum[ 465 1135
B) 98, 358 =i 736
C) 98, 358 =i 746 D) 89, 348 =i 846
• efectuez 2. O
bserv[ o parte din tabla 7 10 12 43
]nmul\iri ]nmul\irii cu 6. š6
Numerele care lipsesc sunt:
A) 42, 60, 62 =i 248 B) 63, 60, 72 =i 2418
C) 13, 60, 72 =i 258 D) 42, 60, 72 =i 258
plic
•a 3. Rezultatul calculului 9 œ 9 š 3 este:
ordinea
opera\iilor A) 18 B) 27 C) 54 D) 36
• r ecunosc 4. C
e frac\ie din ]ntreg reprezint[ partea colorat[?
frac\ii
simple
A) o doime B) o treime C) o p[trime D) o zecime
• calculez 5. M
ihai a ]nceput antrenamentul la ora indicat[ pe cadra-
timpul nul ceasului. Antrenamentul a durat 2 ore =i jum[tate.
scurs
La ce or[ a terminat?
A) 15:30 B) 14:45 C) 15:45 D) 15:15
II. Rezolv[
• folosesc 6. O
bserv[ obiectele =i r[spunde la ]ntreb[ri.
m[suri =i
propriet[\i
geometrice
50 l 10 l 2l
a) C`te ibrice sunt necesare pentru a umple g[leata?
b) C`te g[le\i sunt necesare pentru a umple cazanul?
c) C`te ibrice sunt necesare pentru a umple cazanul?
d) Ce form[ geometric[ are cazanul? Dar ibricul?
• r ezolv 7. L
a cantina =colii sunt 8 mese cu c`te 4 scaune, 6 mese cu c`te
probleme 6 scaune =i 5 mese cu c`te 8 scaune. Ajung scaunele pentru 150
de elevi? Dac[ da, mai r[m`n locuri libere? C`te? Dac[ nu, c`te
mese =i c`te scaune s-ar ocupa ]n schimbul al doilea?
7
1 Numerele naturale de la 0 p`n[ la 1 000
Ne amintim =i explor[m ]n echipe
1 Observa\i =i scrie\i numerele, apoi explica\i ce reprezint[ fiecare cifr[:
S Z U
2 1 4
S Z U S Z U
2 Observa\i:
Num[ra\i ]n =tafet[: din 2 ]n 2, din 3 ]n 3, din 4 ]n 4, ]ncep`nd cu 696, apoi cu 893.

3 Observa\i cum compar[ fiecare copil num[rul s[u cu num[rul lui Bufi.
E simplu! 98 are mai 200 < 300, 300 › 300
pu\ine cifre dec`t 326. deci 80 > 20, deci
98 < 326. 297 < 326. 385 > 326.
326 98 297 297
• Compara\i ]n acela=i mod numerele: 534 =i 65; 467 =i 500; 83 =i 78.

• Scrie\i ]n ordine cresc[toare numerele: 326, 98, 297, 385.
4 Care num[r este mai mare: 29 sau 32; 108 sau 118; 573 sau 537?
5 Observa\i =i explica\i rotunjirea num[rului 573.
573 este mai apropiat de 570 dec`t de 580. Ca urmare, rotunjirea la zeci a lui
573 este 570.
aproximativ 570 aproximativ 580
• C`t este rotunjirea lui 248 la:

a) cea mai apropiat[ zece? b) cea mai apropiat[ sut[?
C o nc urs
G[si\i c`t mai multe numere a c[ror rotunjire la zeci este 320.
Timp de lucru: 3 minute.
8
C onsolid[m =i dezvolt[m
1 Num[r[:
a) din 2 ]n 2, de la 594 p`n[ la 610; c) din 10 ]n 10, de la 820 p`n[ la 700;
b) din 5 ]n 5, de la 900 p`n[ la 950; d) din 50 ]n 50, de la 1000 p`n[ la 500.
• Precizeaz[ ordinea num[r[rii (cresc[toare sau descresc[toare).
2 Cu ce pot fi ]nlocuite pe num[r[toarea pozi\ional[:
a) 10 bile de pe tija unit[\ilor? c) 40 de bile de pe tija zecilor?
b) 10 bile de pe tija zecilor? d) 101 bile de pe tija unit[\ilor? S Z U
3 Cite=te numerele 280, 802, 820, apoi explic[ ce indic[ cifra 2 ]n fiecare num[r.
4 Scrie cu cifre numerele formate din:
a) 6 sute, 2 zeci =i 7 unit[\i; b) 3 sute =i 3 zeci;
6 zeci, 2 unit[\i =i 7 sute; 3 sute =i 3 unit[\i;
6 unit[\i, 2 sute =i 7 zeci; 3 sute, 3 unit[\i =i 3 zeci.
• Ordoneaz[ cresc[tor numerele ob\inute, plas`nd semnul potrivit (<, ›, >).
5 Scrie =i cite=te numerele formate din:
a) 4 sute =i 4 unit[\i; d) 19 zeci =i 9 unit[\i;
b) 5 sute =i 5 zeci; e) 30 de zeci =i 27 de unit[\i;
c) 9 sute =i 19 unit[\i; f ) 62 de zeci =i 14 unit[\i.
• Nume=te predecesorul =i succesorul fiec[ruia dintre aceste numere.
• Formeaz[ ]n mod asem[n[tor numerele: 624, 281, 530, 409, 700.
6 Pe marginea unei =osele s-au plantat copaci la distan\e egale, ca ]n desen.
La ce distan\[ de primul copac se afl[ copacii de pe pozi\iile notate cu litere?
7 G[se=te ]n locul fiec[rei o cifr[ potrivit[. Scrie dou[ solu\ii.

445 > 54 5 1 < 512 76 ≈ 767 80 ≈ 802
8 Scrie ]n ordine descresc[toare toate numerele:

a) impare, cuprinse ]ntre 598 =i 614;
b) a c[ror rotunjire la zeci este 470;
c) de trei cifre, care nu ]ntrec num[rul 110 =i sunt pare;
d) formate din sute, zeci =i unit[\i, care pot fi scrise cu cifrele 0, 7 =i 8 (fiecare
cifr[ se folose=te o singur[ dat[ ]n acela=i num[r).
9 „Adev[rat” sau „fals”?
a) Predecesorul celui mai mare num[r de trei cifre este 1000. AF
b) Succesorul celui mai mic num[r de trei cifre este un num[r impar.
c) Exist[ numai 9 numere de trei cifre care au 1 la sute =i 0 la zeci.
9
2 Adunarea =i sc[derea numerelor naturale
p`n[ la 1 000
Ne amintim =i explor[m
1 Observa\i =i explica\i adun[rile =i sc[derile propuse de Dan =i Ana.
• Propune\i numere de dou[ cifre =i efectua\i dou[ adun[ri =i dou[ sc[deri.

2 +tafeta calcului oral. 425 œ 3 5 œ 445 978 ™ 4 800 ™ 2 218 œ 9
R[spunde\i rapid, 425 œ 33 55 œ 445 978 ™ 44 800 ™ 22 218 œ 29
calcul`nd ]n minte. 425 œ 333 555 œ 445 978 ™ 444 800 ™ 222 218 œ 49
3 Citi\i =i completa\i oral propozi\iile:
• }n exerci\iul 14 œ 6 › 20, numerele 14 =i 6 se numesc ... adun[rii, iar rezultatul
20 se nume=te ...
• }n exerci\iul 17 – 9 › 8, desc[zutul este num[rul..., sc[z[torul este num[rul ...,
iar num[rul 8 este rezultatul sc[derii, numit ...
• Num[rul mai mare cu 32 dec`t 58 este ...
• Num[rul cu 25 mai mic dec`t 78 este ...
• Diferen\a numerelor 789 =i 543 este ...
• Dac[ vrem s[ afl[m cu c`t este mai mare un num[r dec`t alt num[r, folosim
opera\ia de ...
4 Scrie\i exerci\iile efectuate pe axa numerelor.
5 Completa\i tabelul =i alc[tui\i cu ajutorul lui probleme cu adun[ri =i sc[deri.

Suc de mere Suc de portocale Total Suc
porto-
Suc
Erau 347 256 ? cale
mere S-au v`ndut 209 280 ?
Au r[mas ? ? ?
10
1 Efectueaz[: 432 œ 285 ™ 362 œ 579 ™
45 23 431 374
2 Tat[l lui Dan este =ofer pe TIR. El a parcurs luni 453 km, iar mar\i 381 km.
Ce distan\[ a parcurs ]n cele dou[ zile?
3 Observ[ cum a g`ndit Mati. Descoper[ rapid prin estimare rezultatele gre=ite.
6 8 5 œ 2 4 3 › 9 2 8 600 œ 100 ⇒ 700
7 8 9 œ 1 8 8 › 9 7 7 576 œ 132 › 608 ?

3 6 9 ™ 1 2 9 › 2 4 0 Rezultatul este gre=it!
6 6 9 ™ 5 4 9 › 1 5 0
4 Calculeaz[: a) 1 œ 2 œ 3 œ 4 œ 5 c) 21 œ 22 œ 23 œ 24 œ 25
b) 11 œ 12 œ 13 œ 14 œ 15 d) 11 œ 22 œ 33 œ 44 œ 55
5 Agen\ia VARA a adus turi=ti pe litoralul rom`nesc dup[ cum indic[ tabelul:
a) C`\i turi=ti au circulat cu avionul? de mijlo
t c
b) C`\i turi=ti str[ini au vizitat litoralul? tur ransp tren autocar avion
i=ti ort
c) C`\i turi=ti au circulat cu trenul?
rom`ni 216 842 28
d) C`\i turi=ti au vizitat litoralul?
str[ini 382 128 345
• Formuleaz[ =i alte ]ntreb[ri pe baza tabelului. Propune unui coleg s[ r[spund[.
6 Din rezerva de 1000 l, o sta\ie de benzin[ a v`ndut vineri 178 l, iar s`mb[t[ 319 l.
C`\i litri de benzin[ au r[mas ]n aceast[ rezerv[?
M
odific[ enun\ul problemei, =tiind c[ duminic[ s-a v`ndut tot at`ta benzin[ c`t
vineri =i s`mb[t[ la un loc. Rezolv[ problema modificat[.
7 C[t[lin a citit o carte de 216 pagini ]n 3 s[pt[m`ni. C`te pagini a citit ]n ultima
s[pt[m`n[, dac[ ]n prima a citit 72 de pagini, iar ]n a doua 76 de pagini?
Aminte=te-\i ]n c`t timp ai citit tu o carte =i alc[tuie=te o problem[.
8 Descoper[ codul =i afl[ la ce lucreaz[ copiii.

Termen 71 271 T Desc[zut T 725 800
Termen 43 R 342 Sc[z[tor 279 E 309
Sum[ V 623 729 Diferen\[ 68 229 I
352 496 114 491 347 387 496

? ? ? ? ? ? ?
11
3 Leg[tura dintre adunare =i sc[dere
Ne amintim
1 Observa\i =i explica\i:
650 207 œ 650 › 857  Adunare 243

857 ™ 650 › 207  Proba
857 207 857 ™ 207 › 650  Proba 385
2 Observ[ schema de mai jos, apoi deseneaz[ c`te o schem[ asem[n[toare pentru
numerele de pe frunzele de trifoi.
œ 80
325 405 Adunarea =i
™ 80 sc[derea sunt
opera\ii inverse.
3 Calcula\i ]n lan\, apoi verifica\i relu`nd calculele ]n sens opus.

œ 96 ™ 143 œ 358 ™6
a) 2 305
™8 œ 110 ™ 50 œ 300
b) 600
4 Observa\i =i verifica\i dac[ sunt corecte calculele.

Folosind leg[tura dintre adunare =i sc[dere:
• Afl[m un termen • Afl[m desc[zutul • Afl[m sc[z[torul
necunoscut: necunoscut: necunoscut:
x œ 367 › 895 y ™ 214 › 539 625 ™ z › 173
x › 895 ™ 367 y › 539 œ 214 z › 625 ™ 173
x › 528 y › 753 z › 452
528 œ 367 › 895 (A) 753 ™ 214 › 539 (A) 625 ™ 452 › 173 (A)
Transcrie\i =i continua\i rezolv[rile dup[ modelul de mai sus.

156 œ x › 693 y ™ 205 › 335 999 ™ z › ?
x› y› z›
x› y› z›
(A) (A) (A)
12
1 Calculeaz[, apoi verific[ prin prob[.
a) 384 œ 659 ™ b) 145 œ 835 ™ c) 628 œ 536 ™
426 127 278 248 292 328
d) 378 œ 906 ™ e) 142 œ 700 ™ f) 317 œ 900 ™

526 497 358 465 683 205
2 Afl[ numerele necunoscute din tabele:

Termen 236 ? 364 Desc[zut 869 ? 705
Termen 345 419 ? Sc[z[tor 387 361 ?
Sum[ ? 837 880 Diferen\[ ? 146 224
3 Pentru fiecare rezultat corect, Tic ob\ine un punct. Verific[ =i afl[ num[rul total de
puncte pe care le-a ob\inut Tic. Corecteaz[ gre=elile.
508 œ 258 œ 960 ™ 405 œ 780 ™ 629 œ
207 180 432 306 205 136
715 448 428 701 585 765
4 Efectueaz[ adun[rile. Verific[ rezul- 5 Afl[ numerele necunoscute:

tatul, asociind altfel termenii. a) 325 œ m › 394 d) t œ 255 › 509
312 œ 164 œ 700 œ 304 œ b) n ™ 187 › 604 e) p ™ 630 › 780
153 259 297 197 c) 560 ™ r › 306 f) 992 ™ s › 582
189 104 85 130
6 Muzeul de art[ a fost vizitat, ]n iunie, de 340 de persoane, cu 58 mai pu\ine dec`t
]n luna mai. C`te persoane au vizitat muzeul, ]n total, ]n cele dou[ luni?
œ 285 ™ 150 œ 72
7 Completeaz[ cu
numerele potrivite: 2 305
? ? ?
• Observ[ leg[tura dintre opera\iile indicate pe s[ge\ile de sus =i pe cele de jos.
8 Lucra\i ]n echipe de 4 colegi!

Copia\i =i completa\i schemele cu numere potrivite, apoi verifica\i relu`nd lan\ul
opera\iilor ]n sens opus.
œ 508 ™ 320 œ 97 ™9
a) 1342
œ 50 ™ 240 œ 427 œ 90
b) 600
Alc[tui\i =i voi, pentru colegi, un lan\ de asemenea adun[ri =i sc[deri.
13
4 }nmul\irea=i ]mp[r\irea. Leg[tura
dintre ]nmul\ire =i ]mp[r\ire
Observ[m =i explic[m
1 Observa\i =i scrie\i apoi toate opera\iile.
Bufi ]=i a=az[ cuburile: de 3 ori c`te 5. de 5 ori c`te 3. Ob\ine 15.
Apoi le ]mparte: ]n 3 p[r\i egale. ]n grupe de c`te 3 cuburi.
15 : 3 ›
2 Compune\i o problem[
dup[ imaginile al[turate.
Rezolva\i problema
prin dou[ metode.
3 Scrie\i exerci\ii cu numerele de pe trifoi. Efectua\i proba fiec[rui exerci\iu ]n dou[

moduri.
4 4 š 8 › 32 6
32 : 8 › 4
8 32 12 8 9 49
32 : 4 › 8
4 Lucra\i ]n perechi! Alege\i un personaj =i efectua\i calculele propuse. Verifica\i

rezultatele ob\inute de colegul de banc[ efectu`nd proba prin opera\ia invers[.
546 œ 189 372 œ 38

1000 ™ 275 602 ™ 395
247 š 3 5 š 186
536 : 3 804 : 6 Brânduşa
Meşterică
5 Lucra\i ]n perechi!
Descoperi\i num[rul corespunz[tor fiec[rei litere =i ve\i decodifica denumirea unui
rù ce curge prin Rom`nia.
:4 š2 :3
G 4
™ 56 :7 š6
98 B
œ8 :5 š9 36 9
A 63 24 27
š4 œ 31 :7
8 E
14
1 +tafeta calcului rapid
2š9 4š9 5š9 8š8 10 š 6 41 š 2 13 š 4
5š4 8š7 8š6 7š9 11 š 5 31 š 2 15 š 3
7š8 3š8 6š8 9š6 12 š 4 51 š 3 12 š 5
6š7 4š6 7š6 6š4 13 š 3 21 š 8 14 š 6
2 Se dau numerele: 2, 9, 12, 17, 26, 33.
a) M[re=te-le cu 3. b) M[re=te-le de 3 ori.
3 Marinarii =i-au f[cut provizii: 8 l[zi cu c`te 4 Determin[ c`tul ]mp[r\irilor:

12 kg de mere =i 12 l[zi cu c`te 8 kg de prune. 42 : 7, 50 : 5, 81 : 9, 48 : 8.
Compar[ cantit[\ile de mere =i prune. Scrie proba.
5 Rezolv[ prin exerci\iu:
a) Ana a pus c`te 11 flori ]n fiecare dintre cele 6 vaze. C`te flori a avut Ana?
b) Ilie a pus c`te 12 mere ]n fiecare dintre cele 10 co=uri =i i-au mai r[mas 4 mere.
C`te mere a avut Ilie?
6 Calculeaz[, apoi verific[ prin prob[:
a) 7 š 6, 16 š 4, 13 š 7; b) 48 : 6, 56 : 8, 36 : 4.
7 Calculeaz[ ]n cel mai ra\ional mod: 8 Calculeaz[ =i compar[:
5 š 8 š 2, 2 š 4 š 10, 2 š 3 š 6, a) dublul num[rului 26 cu triplul lui 19;
13 š 7 ™ 8 š 7, 4 š 19 œ 6 š 19. b) triplul num[rului 32 cu dublul lui 48.
9 Rezolv[ ]n dou[ moduri:
Marinarii =i-au f[cut provizii: 9 l[zi cu c`te 12 sticle cu ap[ =i 9 l[zi cu c`te
16 sticle cu suc. C`te sticle au ]n total?
10 Ce num[r ascunde a) š 11 š 9 › 0; c) ( œ ) š 7 › 70;
fiecare scoic[? b) (36 ™ 10) š › 26; d) š 5 › 65 ™ 65.
11 Scrie num[rul 30 ca produs:
a) de doi factori; c) al unui num[r cu o sum[;
b) de trei factori; d) al unei diferen\e cu un num[r.
12 Descoper[ numerele ascunse ]n tabele:
a 8 b 3 a 9
aœ4 12 2šb 8 aœ4 49
aš4 32 6šb 30 aš4 4
13 C`te pagini a citit fiecare?

Am citit paginile Am citit de la pagina 4 š 12
Dan de la 3 š 7 la 3 š 9, inclusiv. p`n[ la pagina 4 š 17, inclusiv. Ina
15
5 Ordinea efectu[rii opera\iilor
1 Observa\i =i scrie\i exerci\iile, apoi completa\i rezultatele.
• }ntr-un exerci\iu f[r[ paranteze, efectu[m ]ntì ]nmul\irile sau ]mp[r\irile,
apoi adun[rile sau sc[derile.
Exemple: 532 œ 25 š 4 › 532 œ 100 › 8 š 7 ™ 56 : 8 › 56 ™ 7 ›
100 56 7
•P
arantezele introduc noi reguli de prioritate ]n calcul. Opera\iile din paranteze
se efectueaz[ ]naintea celor din afara parantezelor.
Exemple: (6 œ 8) š 2 › 14 š 2 › 63 : (2 œ 5) › 63 : 7 ›
14 7
2 Determina\i ordinea efectu[rii opera\ iilor, apoi calcula\i.
Str[dui\i-v[ s[ calcula\i c`t mai mult ]n minte.
a) 325 ™ 186 œ 243 b) 168 œ 24 š 3 c) (99 œ 33) š 3
106 œ 782 ™ 858 325 ™ 25 : 5 (720 ™ 160) : 8
30 š 8 : 6 2 š 500 ™ 20 š 20 1 000 ™ (350 ™ 175)
45 : 5 š 30 500 : 2 œ 68 : 4 900 : (30 š 30)
3 Determina\i ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calcula\i oral.
a) 2 š 500 ™ 30 š 30 b) 800 : (20 š 20) c) (274 œ 226) : (100 : 50)
500 : 2 œ 48 : 4 1000 ™ (300 ™ 15) (30 š 8 ™ 4 š 60) : 20
4 Observa\i imaginile.
Crea\i =i rezolva\i probleme dup[ exerci\ii:
a) 65 lei œ 2 š 85 lei › lei;
b) 2 š 65 lei ™ 85 lei › lei;
c) (65 lei œ 85 lei) : 10 › lei. 65 lei 85 lei
5 Rezolva\i problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Argumenta\i prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) La o parad[ sportiv[, 280 de b[ie\i =i 160 de fete s-au aranjat ]n coloane de
c`te 20. C`te coloane au format?
• G[si\i dou[ metode de rezolvare.
b) 456 de timbre po=tale au fost lipite pe plicuri mari =i mici, c`te 2 pe fiecare plic.
C`te plicuri mari au fost timbrate, dac[ mici erau 158?
6 Lucra\i ]n echipe de patru colegi!
Rezultatul e cel corect, dar lipsesc parantezele. Care echip[ descoper[ mai re-
pede locul parantezelor?
a) 5 œ 5 – 5 œ 5 › 0; b) 5 œ 5 : 5 œ 5 › 1;
c) 5 œ 5 š 5 : 5 › 6; d) 5 š 5 – 5 : 5 › 0.
16
1 Indic[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[:
a) 16 – 3 š 3 œ 8 š 8; 30 : 2 œ 5 š 3; 2 œ 5 – 36 : 9;
b) (34 š 2 – 65) š 2; (17 š 4 œ 22) : 10; (6 œ 15 š 2) : 4.
2 G[se=te =i corecteaz[ 40 ™ 24 : 8 › 2 (6 œ 2) š 5 › 16 42 œ 22 : 2 › 32
gre=elile lui Tic: 63 : 9 œ 18 › 25 10 ™ 5 : 5 › 1 6 š (4 ™ 2) › 22
3 Calculeaz[, apoi scrie semnul potrivit (<, >, ›):
8 œ 34 š 2 (8 œ 34) š 2; (5 œ 11) š 3 5 œ 11 š 3;
2 š 16 œ 25 2 š (16 œ 25); 3 š 5 œ 6 š 8 (3 š 5 œ 6) š 8.
4 Rezolv[ fiecare problem[ printr-un exerci\iu:
a) La ora de educa\ie fizic[, cei 21 de b[ie\i =i 7 fete dintr-o clas[ au fost ]mp[r\i\i
]n echipe a c`te 7 copii. C`te echipe au fost formate?
b) Mama a cump[rat 7 caiete de c`te 9 lei =i 8 pixuri de c`te 11 lei. C`t a cheltuit?
5 Marius =i Alina au rezolvat exerci\iul 24 œ 4 : 4 œ 24 astfel:
Marius 24 œ 4 : 4 œ 24 › 28 : 28 › 1
Cine a rezolvat corect?
Alina 24 œ 4 : 4 œ 24 › 24 œ 1 œ 24 › 49
6 Rezolv[ problemele cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Argumenteaz[ prezen\a sau lipsa parantezelor ]n exerci\iile ob\inute.
a) Fiecare dintre cei 34 de elevi ai unei clase are ]n penar 2 pixuri =i 6 creioane.
C`te pixuri =i creioane au ]n total elevii acelei clase?
b) 84 de margarete au fost ]mp[r\ite ]n buchete de c`te 3 flori albe =i 4 roz.
C`te buchete s-au ob\inut?
• Care dintre aceste probleme admite dou[ metode de rezolvare?
7 Calculeaz[: a) 5 š 86 ™ 58; c) 510 ™ 157 š 3;
b) 348 œ 108 : 4; d) 1000 : 100 œ 900.
Plaseaz[ paranteze astfel ]nc`t s[ se schimbe ordinea efectu[rii opera\iilor.
Afl[ r[spunsurile exerci\iilor ob\inute. Ce observi?
A utoevaluare
Verific rapid dac[ =tiu...
...s[ fac ]nmul\iri =i ]mp[r\iri 7š5› ? 32 : 8 › ? 35 : 5 › ?
...s[ folosesc denumirile ]nv[\ate ]n exerci\iul 56 : 7 › 8, de]mp[r\itul este ? ,

iar c`tul este ?
...s[ respect ordinea opera\iilor 6œ9š2› ? 64 ™ 27 : 3 › ?
24 : 6 œ 36 : 9 › ?
...s[ utilizez paranteze 3 š (6 œ 5) › ? 50 : (3 œ 7) › ?

7œ5š8› ?
17
6 Cum variaz[ rezultatul c`nd m[rim sau
mic=or[m un num[r?
1 Observa\i =i scrie\i exerci- 6 m[rit cu 2 este 8
\iul potrivit pentru fiecare
desen.
6 m[rit de 2 ori este 12
Propune\i o schem[ 6 mic=orat cu 2 este 4

asem[n[toare, cu alte
numere. Ad[uga\i la fiecare
6 mic=orat de 2 ori este 3
schem[ exerci\iul potrivit.
2 Observa\i pa=ii necesari pentru a afla c`t c`nt[re=te cutia ]n fiecare caz.
a b b b
a œ 14 › 24 3 š b › 60
a b b b
a › 24 ™ 14 b › 60 : 3
a b
a › 10 b › 20
Propune\i alte dou[ exerci\ii de aflare a unui num[r necunoscut. Discuta\i cu un
coleg sau coleg[ despre ce ar trebui s[ se afle pe fiecare taler al balan\ei.
3 Afla\i numerele a) x œ 243 › 802 b) a ™ 309 › 391 c) 1000 › 250 œ m
necunoscute. y š 6 › 78 b : 4 › 207 303 › n : 3
4 C`t c`nt[re=te o par[? Alege\i r[spunsul corect.
A) 2 cire=e B) 3 cire=e C) 4 cire=e D) 5 cire=e E) 6 cire=e

5 Afla\i numerele necunoscute. a) 396 œ x › 1000 b) 850 ™ a › 580
20 š y › 100 400 : b › 8
18
1 Care cutie este cea mai grea? Dar cea mai u=oar[?
a b a c
2 Cu c`te cuburi se echilibreaz[ a doua balan\[? C`t c`nt[re=te o carte?
3 Ana a rezolvat 9 exerci\ii, de 10 ori mai pu\ine dec`t Dana. Cu c`te exerci\ii mai
pu\ine a rezolvat Ana dec`t Dana?

• Dac[ un termen r[m`ne neschimbat, iar cel[lalt se m[re=te cu 4,
atunci =i suma se m[re=te cu 4.
• Dac[ un factor se m[re=te de 3 ori, iar cel[lalt factor nu se schimb[,
AF
atunci produsul se m[re=te cu 3.
• Dac[ un factor se mic=oreaz[ de 5 ori, iar cel[lalt factor r[m`ne
acela=i, atunci produsul se mic=oreaz[ de 5 ori.
5 Afl[ numerele necunoscute.

a) x : 30 › 7 b) 7 š y › 490 c) z œ 250 › 900
420 : x › 60 y š 8 › 432 825 ™ z › 600
6 Rezolv[ problemele cu justific[ri.

a) }n 9 cutii sunt repartizate ]n mod egal 108 creioane.
C`te creioane sunt ]n 5 cutii?
C`te cutii sunt necesare pentru a repartiza ]n acela=i mod 120 de creioane?
b) Un set de vesel[ este format din 6 farfurii =i 2 salatiere.
C`te obiecte con\ in ]n total 24 de seturi de acest fel?
c) Afl[ trei numere a, b =i c =tiind c[ ]ndeplinesc simultan condi\iile:
- suma lor este 759;
- suma numerelor a =i b este 574;
- suma numerelor c =i b este 433.
7 Descoper[ regula =i completeaz[ =irul de numere.
a) , 645, 530, 415, c) , 5, 25, 125, e) , 368, 467, 566,

b) , 280, 370, 460, d) , 27, 9, 3, f) , 851, 752, 653,
19
7 Recapitul[m rezolv`nd probleme
cu ajutorul desenelor
1 Observa\i desenele. Citi\i textul potrivit pentru fiecare desen.
a a
a 2 a a
b›aœ2 b›2ša
a este mic dec`t b a este mai mic dec`t b
b este
cu 2 mai
mai mare dec`t a b este
de 2 ori mai mare dec`t a
• Propune\i c`te un exemplu numeric ]n fiecare caz.
2 Observa\i, transcrie\i pe caiet =i completa\i rezultatele.
Probleme
Citesc
}n clasa a IV-a A ]nva\[ 26 de }n gr[dina bunicii cresc peri =i
=i elevi. Sunt cu 6 b[ie\i mai pu\ini de 3 ori mai mul\i meri, ]n total
]n\eleg dec`t fetele. C`\i b[ie\i =i c`te 32 de pomi. C`\i peri =i c`\i
fete ]nva\[ ]n acea clas[? meri cresc ]n gr[dina bunicii?
a b
B[ie\i Peri
Organizez a 6 b b b
Fete Meri
enun\ul ]n
Total a a 6 Total b b b b
schem[
26 de elevi 32 de copaci
Rezolvare cu plan: Rezolvare (cu justific[ri):
1) Egalez num[rul fetelor cu }n gr[din[ sunt de 3 ori mai
num[rul b[ie\ilor. mul\i meri dec`t peri, deci de
Planific 26 ™ 6 › 20 (elevi) 4 ori mai mul\i pomi dec`t peri.
=i 1) 32 : 4 › 8 (peri)
2) Aflu num[rul b[ie\ilor
calculez
20 : 2 › 10 (b.) 2) 3 š 8 › (meri)
3) Aflu num[rul fetelor
10 œ 6 › (f.)
16 œ 10 › (elevi); 24 œ 8 › (pomi)
Verific
16 – 10 › (fete). 24 : 8 › (ori)
R[spuns: }n clasa a IV-a A R[spuns: }n gr[dina bunicii
]nva\[ 10 b[ie\i =i 16 fete. cresc 8 peri =i 24 de meri.
Lucra\i ]n echipe! Compune\i =i rezolva\i probleme dup[ dialogurile copiilor:
}n clasa noastr[ sunt 27 de elevi. }n clasa noastr[ sunt 30 de elevi.
B[ie\i sunt cu 13 mai Num[rul fetelor reprezint[

pu\ini dec`t fetele! jum[tate din num[rul b[ie\ilor!
20
1 Porne=te de la 3, apoi de la 6. Afl[ numerele:
a) cu 3 mai mari; b) de 3 ori mai mari; c) cu 3 mai mici; d) de 3 ori mai mici.
2 Reprezint[ prin segmente numerele a =i b, dac[:
a) a este cu 5 mai mic dec`t b; b) a este cu 7 mai mare ca b;
c) b este de 3 ori mai mare ca a; d) b este de 4 ori mai mic dec`t a.
3 Calculeaz[ ce num[r ob\in dac[: a) m[resc cu 5 suma numerelor 4 =i 6;
b) mic=orez cu 10 produsul numerelor 7 =i 6.
4 Afl[ cu c`t =i de c`te ori este mai mare:
18 fa\[ de 9; 36 fa\[ de 6; 6 š 5 fa\[ de 3 š 5; 7 œ 21 fa\[ de 14 œ 14.
5 Podeaua din baie este acoperit[ cu 6 Nicu =i Ana au ]mpreun[ 20 de ani.
27 de pl[ci de gresie alb[ =i ro=ie. C`\i ani are fiecare, dac[ Nicu este cu
Pl[ci albe sunt de 2 ori mai pu\ine 4 ani mai mic dec`t Ana?
dec`t pl[cile ro=ii. C`te pl[ci de fie-
care culoare sunt? 7 Maria a citit 40 de pagini ]n dou[ zile.
•A organizat oare Teo corect schema? C`te pagini a citit ]n fiecare zi, dac[ a
Albe doua zi a citit de 4 ori mai multe dec`t
6 27 ]n prima?
Roşii
8 Figureaz[ enun\urile prin segmente, apoi rezolv[.
a) Pe un raft al bibliotecii erau 40 de c[r\i. Irina a luat jum[tate din ele =i le-a pus
pe o etajer[. C`te c[r\i au r[mas pe raft?
b) }n excursie au mers 6 fete =i c`\iva b[ie\i. Dac[ ar fi mers de 3 ori mai multe
fete, ar fi fost la fel de multe ca b[ie\ii. C`\i copii au mers, ]n total, ]n excursie?
9 Afl[ numerele necunoscute. G`nde=te-te la o balan\[ ]n echilibru.
39 œ x › 4 š 7 œ 37 4 š (a œ 3) › 36 24 : (8 – b) › 4
y – 57 › 6 š (13 – 4) 3 š (m – 4) › 18 35 : (n œ 3) › 7
CONCURS DE LOGIC{
Lucra\i ]n echipe! G[si\i-l pe cel mai darnic ]n fiecare caz. Argumenta\i.
a) Ron\ ]l serve=te pe Cron\ cu Cron\ ]l serve=te pe Ron\ cu

un morcov =i o ridiche. un morcov sau o ridiche.
b) Ri\a ]i ofer[ lui Relu Relu ]i ofer[ Ri\ei

sau o ghind[, o ghind[ =i
sau o alun[, o alun[ sau o castan[.
sau o castan[.
c) Naf-Naf ]i d[ lui Nif-Nif Nif-Nif ]i d[ lui Naf-Naf
cel mult 2 mere. cel pu\in 3 mere.
21
Cine seam[n[, culege. Ce =i c`t de bine =tiu? Test
VARIANTA 1 VARIANTA 2
1. Compar[:
a) 38 41; b) 205 250; c) 521 498. a) 63 59; b) 409 900; c) 989 1000.
2. Ordoneaz[ cresc[tor:
301, 95, 81, 103 806, 86, 68, 608

3. Scrie toate numerele de trei cifre care se rotunjesc:
la 300 la 200
4. Mic=oreaz[ cu 6:
a) num[rul 35; a) num[rul 40;
b) dublul num[rului 8; b) dublul num[rului 6;
c) jum[tatea num[rului 18. c) jum[tatea num[rului 16.
5. Calculeaz[, apoi verific[ efectu`nd proba prin opera\ia invers[.

a) 526 œ 379 b) 26 š 2 c) 96 : 3 a) 1000 ™ 358 b) 14 š 3 c) 84 : 4
6. a
) G[se=te num[rul de 8 ori mai mic 6. a
) G[se=te num[rul de 7 ori mai mic
dec`t 56. dec`t 56.
b) De c`te ori se cuprinde 3 ]n 36? b) De c`te ori se cuprinde 2 ]n 64?
c) Afl[ num[rul de 6 ori mai mare c)
Afl[ num[rul de 4 ori mai mare
dec`t c`tul numerelor 48 =i 4. dec`t c`tul numerelor 63 =i 3.
7. V
lad a citit 36 de pove=ti. Oana a citit 7. I na a citit 32 de pove=ti. Dan a citit de
de 4 ori mai pu\ine. 4 ori mai pu\ine.
a) C`te pove=ti a citit Oana? a) C`te pove=ti a citit Dan?
b) C`te pove=ti au citit cei doi copii? b) C`te pove=ti au citit cei doi copii?
c) Transform[ enun\ul astfel ]nc`t c) Transform[ enun\ul astfel ]nc`t
problema s[ se rezolve printr-o problema s[ se rezolve printr-o
]nmul\ire =i o adunare. ]nmul\ire =i o adunare.
O
Descoper[ semnele ascunse. œ
C
J
:
™
4 4 4›5 5 5 5 5 5›7 š
9 9 9›8 10 10 10 10 10 › 8
22
Unitatea
de înv[\are 2 Numerele naturale 0 – 1 000 000
P R O I E CT O călătorie în timp
Planul de lucru
Scop: Ve\i realiza Banda timpului, pe durata acestei unit[\i de ]nv[\are.
Materiale necesare: C oli de h`rtie A4, stilou, creioane colorate, diverse imagini sau
fotografii
Lucra\i ]n echipe de c`te
doi, trei sau patru colegi.
• }nregistra\i, pe coli albe de h`rtie,
o agend[ a clasei cu:
 evenimente din via\a clasei
 evenimente din via\a voastr[
personal[
 probleme despre timp
 momente din istoria numerelor,
g[site ]n atlase sau dic\ionare.
Lucra\i cu toat[ clasa.
• L ipi\i foile, astfel
]nc`t s[ formeze
un sul continuu,
ca un pergament
pe care este
scris[ istoria.
Comunicare
• Discuta\i etapele
proiectului =i
]mp[r\i\i sarcinile ]n cadrul echipei.
Prezentare
• La sf`r=itul unit[\ii de ]nv[\are, reprezentan\ii echipelor
pot prezenta c`te o pagin[ din Banda timpului.
• Proiectul poate fi realizat =i on-line. 23.10.2025
Care este ordinea
START LA PROIECT! crescătoare
Pentru ]nceput: a datelor
•
G`ndi\i-v[ =i propune\i r[spunsuri la ]ntrebarea men\ionat[ evenimentelor
pe pergamentul al[turat. prezentate în
imagini?
RE
OA
VAL Dac[ pre\uim timpul =i ]l petrecem cu folos, el ne va r[spl[ti din plin.
23
1 Formarea,citirea =i scrierea numerelor naturale
pân[ la 10 000
P ovestim un basm matematic

Tare mai voia biata Cenu=[reas[ la balul ]mp[ratului, dar mama
vitreg[ cea rea i-a poruncit s[ numere o gr[mad[ de cubule\e.
+oriceii, decora\i cu ordine pentru iste\ime, s-au oferit s-o ajute la num[rat.
+oricelul cu ordinul 1 +oricelul cu ordinul 2 a gru- +oricelul cu ordinul 3 a gru

a grupat cubule\ ele ]n pat c`te 10 zeci ]n sute =i a pat 10 sute ]ntr-o mie =i a
zeci, apoi le-a dus pe dus zecile r[mase. dus sutele r[mase.
prisp[ pe cele r[mase.
Sute
4
Zeci
Unit[\i
3
1
2
Observa\i cum au aranjat =oriceii cubule\ele pe prisp[. Ce num[r au ob\inut?
4 3 2 1  Modifica\i basmul,
=tiind c[ ]n total au fost
Mii Sute Zeci Unit[\i 2 467 de cubule\e.
1 2 3 5
Cuv`ntul ordin are mai multe ]n\elesuri. Ce =tim?

e a f l [m C ?
• Un ]n\eles uzual: decora\ie pentru merite deosebite.
• Un ]n\eles matematic: pozi\ia fiec[rei cifre ]n scrierea num[rului natural,
de la dreapta spre st`nga.
Numele ordinului Mii (unit[\i de mii) Sute Zeci Unit[\i
Num[rul ordinului 4 3 2 1
• Cunoa=te\i =i alte ]n\elesuri uzuale ale cuv`ntului ordin?
Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre ordinul miilor =i al sutelor
se las[ spa\iu.
24
1 Scrie cu cifre =i litere num[rul reprezentat ]n fiecare desen.
a) c)
u s z z u
b) d)
u s z z u
2 Deseneaz[ tabelul de numera\ie. Scrie ]n tabel numerele:

a) dou[ mii =apte sute treizeci; c) o mie patru sute;
b) trei mii cinci sute opt; d) cinci mii =aptezeci.
3 Descompune dup[ model numerele:

2 135 5 206 6 300 Model: 9 832 › 9 000 œ 800 œ 30 œ 2
4 083 7 090 9 008
4 Dup[ descompunerea dat[, afl[:

a) ad`ncimea maxim[ a lacului Baikal din Rusia
(cel mai ad`nc lac din lume) — 1 000 œ 600 œ 20 (m);
b) ]n[l\imea v`rfului Chomolungma din mun\ii Himalaya
(cel mai ]nalt v`rf de pe P[m`nt) — 8 000 œ 800 œ 40 œ 8 (m);
Kilometru (km)
c) lungimea rùlui Nil din Africa
1 km › 1 000 m
(cel mai lung rù de pe P[m`nt) — 6 000 œ 600 œ 70 œ 1 (km).
5 3 000 œ 2 2 000 œ 400 8 000 œ 5 6 œ 9 040 37 œ 1 200

3 000 œ 50 2 000 œ 70 8 000 œ 55 60 œ 9 400 401 œ 2 060
3 000 œ 52 2 000 œ 470 8 000 œ 555 600 œ 9 004 280 œ 3 005
7 777 ™ 70 4 444 ™ 404 5 555 ™ 5 550 2 222 ™ 2 200
7 777 ™ 700 4 444 ™ 4 004 5 555 ™ 5 055 2 222 ™ 2 000
7 777 ™ 7 000 4 444 ™ 4 040 5 555 ™ 5 505 2 222 ™ 2 222
6 Descoper[ 3 030 œ › 3 333 2 222 ™ › 20 ™ 44 › 4 000

numerele 808 œ › 8 888 ™ 550 › 5 005
ascunse.
9 999 ™ › 99
1 001 œ › 1 111 6 666 ™ › 600 ™ 9 009 › 900
25
2 Formarea, citirea =i scrierea numerelor
cuprinse ]ntre 10 000 =i 1 000 000
Observ[m =i descoperim
Observa\i cum s-au repartizat =oriceii ]n clase. CL AS A
UN IT{ |ILOR
50
80 5
500 Zeci
10 t[\
i 8
i
te 800 Un 1
Su 100 2 1
3
50 000
Zeci i
i 80 000 C LA S A
500 000 de m M II LO R
e 10 000
Sut mii 800 000 \i 5 000
de 100 000 5 it[
6 Un mii 8 000
de
1 000 4
• C`\i =oricei vor s[ intre ]n fiecare clas[?

• Citi\i numerele aduse de fiecare =oricel.
• Ce nume =i ce num[r are ordinul fiec[rui =oricel care se ]ndreapt[ spre:
clasa unit[\ ilor; clasa miilor?
Ce =tim? C e a f l [m?
• Ce ]n\eles uzual al cuv`ntului clas[ cunoa=te\i?
Cuv`ntul clas[ are =i un ]n\eles matematic:
fiecare grup de trei ordine consecutive, ]ncep`nd cu ordinul ]ntì.
CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR
Sute de mii Zeci de mii Unit[\i de mii Sute Zeci Unit[\i
Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre clase se las[ spa\iu.
Explica\i formarea, citirea =i scrierea numerelor din tabelul de numera\ie.
CLASA MILIOANELOR CLASA MIILOR CLASA UNIT{|ILOR

S Z U S Z U S Z U
9 8 7 6 5 4 3 2 1
2 3 1 5 8
6 7 4 2 3 9
UN MILION 1 0 0 0 0 0 0
26
1 Scrie ]n tabelul de numera\ie =i cite=te numerele formate din:
a) 4 mii, 5 sute =i 3 zeci;
b) 4 zeci de mii, 5 mii =i 3 sute;
c) 4 sute de mii, 5 zeci =i 3 unit[\i;
• Pentru fiecare num[r, precizeaz[ la ce ordin ai scris cifra 0.
• Din ce clas[ fac parte aceste numere?
2 a) Cite=te numerele: 24 639, 48 520, 71042, 70 524, 20103, 10 042,

40 200, 20 001.
b) Pentru fiecare num[r, precizeaz[ ordinul la care se afl[ cifra 2.
c) G[se=te numerele care au cifra 0: la ordinul miilor;
la ordinul sutelor =i la ordinul unit[\ilor.
3 Tic s-a gr[bit un pic. Ce gre=eli 2 0583 62 801

a comis el la scrierea numerelor?
738 15 48193
• Scrie corect, apoi cite=te aceste numere.
• Precizeaz[ pentru fiecare num[r:
cifra unit[\ilor, cifra zecilor, cifra miilor, cifra zecilor de mii.
4 20 000 œ 4 000 50 000 œ 72 3 œ 68 000

20 000 œ 400 50 000 œ 720 30 œ 68 000
20 000 œ 40 50 000 œ 702 300 œ 68 000
20 000 œ 4 50 000 œ 7 002 330 œ 68 000
2 354 ™ 2 000 4 982 ™ 900 5 555 ™ 5 005
12 354 ™ 2 000 34 982 ™ 900 55 555 ™ 5 005
52 354 ™ 2 000 99 909 ™ 900 55 555 ™ 5 050
22 020 ™ 2 000 90 990 ™ 900 55 555 ™ 50 500
5 Cite=te numerele, apoi descompune-le dup[ model.
Model: 728 453

7 sute de mii, 2 zeci de mii, 8 mii, 4 sute, 5 zeci, 3 unit[\i.
281 534 932 854 460 007

620 450 807 030
6 Reprezint[ dup[ model lungimile: Model:

a) 43 610 m, 26 409 m, 19 087 m, 70 005 m; Mii
b) 34 km 500 m, 60 km 820 m, 10 km 10 m, 59 km 8 m. 25 418 m › 25 km 418 m
27
3 Scrierea cu cifre romane
Ce =tim? C e a f l [m?
• Prin ce se deosebesc numerele scrise • Ora=ul Bucure=ti este atestat docu-
cu albastru de cele scrise cu ro=u? mentar ]n 1459. A fost capitala |[rii
• Pentru a marca ordinea mileniilor, Rom`ne=ti ]n secolele al XVII-lea,
a secolelor, a deceniilor, precum =i al XVIII-lea =i al XIX-lea.
ordinea unor evenimente sau a unor • }n anul 2005 (mileniul al III-a) ]n Bucu-
obiecte din via\a de toate zilele, se re=ti locuiau circa 2 200 000 de persoane.
folosesc cifre romane.
Cifrele romane au fost utilizate pe larg ]n Europa

]naintea cifrelor arabe.
Cifrele arabe au fost inventate ]n India cu circa
1 500 de ani ]n urm[, fiind r[sp`ndite ]n Europa de c[tre negustorii arabi.
Pentru a citi un num[r scris cu cifre romane, aplic[m sc[derea sau adunarea.
• Dac[ o cifr[ este urmat[ de alta cu valoare mai mare, efectu[m sc[derea.
}n celelalte cazuri efectu[m adunarea.
IV 5 1 › 4 VI 5 œ 1 › 6 II 1œ1›2
ID 500 10 › 490 MD 1000 œ 500 › 1500 XXX 10 œ 10 œ 10 › 30
• Dac[ o cifr[ se afl[ ]ntre altele dou[ cu valori mai mari, efectu[m ]ntì
sc[derea, apoi adunarea.
XIV 10 œ (5 1) › 14 MCD 1000 œ (500 100) › 1400
A plic[m =i explic[m
1 Citi\i numele unor monarhi contemporani:
regele Spaniei Felipe al VI-lea; regele Norvegiei Harald al V-lea;
regina Marii Britanii Elisabeta a II-a; regele Suediei Carl al XVI-lea Gustaf.
2 Antrena\i-v[ ]n scrierea cu cifre romane a numerelor p`n[ la 30.

Pentru a scrie un num[r cu cifre romane, ]l descompunem ]n termeni potrivi\i,
corespunz[tor valorilor cifrelor romane.
X V I X X IX
16 › 10 œ 5 œ 1 XVI 29 › 10 œ 10 œ (10 1) XXIX
Aten\ie! Dup[ cifra V nu se scrie cifra X.
Cifrele I, X, C =i M se pot repeta de cel mult 3 ori la r`nd.
Cifrele V, L, D nu se repet[ =i nu se scad.
28
1 Cite=te numerele =i explic[ scrierea lor dup[ model: V
III, IX, XI, XV, XIX, XX, XXXIV,
5 œ 1 œ 1œ1 MXXIX, CV, DXIV.
Model: VIII  V I I I VIII 8
2 Scrie cu cifre romane numerele:
a) de la 0 la 9; b) 12, 13, 15, 17, 19, 21; c) 32, 44, 58, 73, 85, 96.
3 Ordoneaz[ cresc[tor numerele: D, LX, MD, XXV, XC, CX, XI, MCM.
4 Scrie data, luna, anul =i secolul ]n care suntem. Ce cifre vei folosi ]n fiecare caz?
5 Citi\i =i scrie\i numerele cu cifre arabe.
a) I, II, III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, XI, XII;
b) XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX, XX;
c) XXX, XXV, XXIII, XXIV, XXVIII.
6 Scrie cu cifre arabe numerele: DXXIX, MDCXLIII, MMCDLXVII, CMXCIV.
7 Scrie cu cifre romane num[rul 1758. Explic[ cum a inten\ionat Tic-P[c[lici

s[ te p[c[leasc[, scriind acest num[r: MDCCLCVIII.
8 Scrie cu cifre romane numerele, explic`nd dup[ model:

a) 428, 635, 973, 1 779; b) 1 927, 2 030, 3 045.
9 Compar[: a) LX XL; c) MCXI CMIX; e) DCL CDL;

b) CM M; d) MCML MMCL; f) DCCC CM.
10 SCRIEM CU BE|I{OARE!
Lucraþi în perechi!
• Formeazã din beþiºoare numãrul: a) XIX b) XXIV
Schimbã locul unui singur beþiºor, pentru a obþine un numãr cu 2 mai mare
decât cel dat.
• Formeazã din beþiºoare numãrul: I I LXVI . Schimbã locul unui singur beþiºor
I I
I I
pentru a obþine un numãr cu 49 mai mare decât cel dat.

• Formeazã din beþiºoare numãrul: . Schimbã locul unui singur beþiºor
pentru a obþine un numãr cu 28 mai mic decât cel dat.
• Schimbând locul unui singur beþiºor, transformã urmãtoarele scrieri în egalitãþi:
a) V — V = II c) VI — VI = I + I
b) L — I = LI d) VI + I = V
• Inventeazã ºi alte jocuri asemãnãtoare. Poþi schimba locul, elimina sau
adãuga unul sau mai multe beþiºoare.
29
4 Compararea =i ordonarea numerelor
pân[ la 1 000 000
Cum se compar[ numerele scrise cu acela=i num[r de cifre?
4 8 6 5 < 9 2 3 1 3 4 6 8 7 5 3 4 2 8 0 7
4 < 9 6 2
1 5 6 7 4 1 2 9 5 0 2 0 1 0 0 8 2 0 1 0 8 0
5 > 2 0 8
Cum se compar[ numerele care nu sunt scrise cu acela=i num[r de cifre?
23 685 2 368 5 907 590 714
1 Num[ra\i: a) din 1 ]n 1: 1 095 1 105; 3 462 3 452;
b) din 10 ]n 10: 9 940 10 040; 36 000 35 900;
c) din 100 ]n 100: 40 320 41 320; 80 000 79 000;
d) din 1 000 ]n 1 000: 15 700 5 700; 98 000 108 000.
• Preciza\i ordinea num[r[rii ]n fiecare caz (cresc[toare sau descresc[toare).
2 Ana a construit arborele genealogic al familiei sale. Compara\i anii de na=tere =i
numi\i rudele Anei ]n ordinea descresc[toare a v`rstelor.
Ana Moraru Dan Moraru

2010 2012
mama tata
Irina Moraru Petru Moraru
1987 1981
bunica bunicul bunica bunicul

Elena Bivol Tudor Bivol Vera Moraru Ion Moraru
1967 1960 1951 1953
• Construi\i ]n mod analog arborele genealogic al familiei din care face\i parte, apoi
numi\i-i pe to\i ]n ordinea c
resc[toare a v`rstelor.
30
1 Compar[ numerele justific`nd r[spunsul.
1 274 1 256 178 600 125 008 14 690 1469 1000 000 10 000
34 052 34 502 245 326 245 326 238 23 888 40 000 400 000
Num[rul 4 000 7 900

2 Completeaz[ Predecesorul 10 999 59 999
tabelul. Succesorul 100 000 909 909
3 Scrie ]n ordine cresc[toare numerele formate din:

a) 202 sute; b) 22 mii; c) 220 zeci; d) 2 zeci de mii.
4 Pentru bradul de Cr[ciun, copiii au confec\ionat panglici David 256 cm
din beteal[ av`nd lungimile din tabel. Scrie un clasament Andrei 1 050 mm
cu numele copiilor ]n ordinea lungimii panglicilor. Diana 3m
Miruna 302 cm
5 La ce num[r se g`nde=te fiecare copil?
Predecesorul numãrului Succesorul numãrului

este 432 579. este 571 280.
6 Scrie ]n locul fiec[rui o cifã[ potrivit[ pentru a avea loc inegalit[\ile:

220 802 < 220 02 526 7 3 > 5 6 793
7 Scrie cel mai mare, apoi cel mai mic num[r de ordinul zecilor de mii care este:
a) scris cu cifre identice; b) par; c) scris cu cifre diferite.
8 Scrie cinci numere pare consecutive astfel ]nc`t al treilea s[ fie 999 996.
9 Alege r[spunsul corect! Narcis =i Marin, ]mpreun[ cu colegii lor, s-au a=ezat ]n
„=ir indian”. }n spatele lui Marin sunt 16 elevi, unul dintre ei fiind Narcis. }n spatele
lui Narcis sunt 14 elevi, unul dintre ei fiind Marin. }ntre Marin =i Narcis sunt 7 elevi.
C`\i elevi sunt ]n clas[?
A) 37 B) 30 C) 23 D) 22 E) 16
10 Lucra\i ]n perechi! G[si\i-i =i numi\i-i pe cei care prezint[:
a) numere mai mici dec`t 10 000; b) trei numere consecutive. 10 011
9 999 10 100 10 009 999

9 990
101 100 10 010
10 000 1 000
10 001
31
Varºovia
Varºovia
Londra 354 35
Londra 14113413
5
4
Aproxim[ri. Rotunjirea numerelor
1234
1234
Distanþa parcursã
Distanþa esteeste
parcursã Bruxelles
Bruxelles
de peste 8 000
de peste km. km.
8 000 Budapesta
Budapesta
A plic[m =i explic[m Bucureºti
Bucureºti
392
1658
392
1658
Distanþa parcursã
Distanþa esteeste
parcursã
1 C`=tig[torii
deolimpiadelor
de aproape 9 000
aproape =colare
km.
9 000 km. din anul 3
8 8
278 278 1Belgrad
3 789 789
Belgrad
Varºovia
trecut au vizitat c`teva ora=e europene. Londra 54 1 4
Traseul parcurs ]nsumeaz[ 628 km. Varºovia
parcursã 8este
1234
Distanþa 354
Londra Bruxelles
Madrid
Madrid 1413
de peste 8 000 km. Budapesta
1234
Distanþa parcursã este Bruxelles Bucureºti
de pesteparcursã
8 000 km.
392
1658
Distanþa este Budapesta
8
de aproape 9 000 km. 278 789
Belgrad Bucureºti
392
1658
Distanþa parcursã este
de aproape 9 000 km. 8 628 788MATI Belgrad
2MATI 789
ANAANA 8 628
Madrid
Cine a aproximat cu o eroare
Madrid
8 000
8 100
8 200
8 300
8 400
8 500
8 600
8 700
8 800
8 900
9 000
8 000
8 100
8 200
8 300
8 400
8 500
8 600
8 700
8 800
8 900
9 000
mai mic[, Ana sau Mati?
• Observ[m pe axa numerelor cum au aproximat copiii.
ANA 8 628 MATI
ANA 8 628 MATI
8 000
8 100
8 200
8 300
8 400
8 500
8 600
8 700
8 800
8 900
9 000
8 000
8 100
8 200
8 300
8 400
8 500
8 600
8 700
8 800
8 900
9 000
Uneori, nu este important s[ =tim cu exactitate
toate cifrele unui num[r. Putem folosi rotunjiri, ca Mii Mii Unitãþi
Unitãþi
]n exemplul distan\elor de mai sus. s s z z u u s s z zu u
• Observa\i cum se face rotunjirea numerelor 3 32 2 0 08 8
din tabelul al[turat la ordinul miilor:
6 6 4 47 7 1 10 0
7 72Mii2 8 8 5 5 6 60 0
Unitãþi
s z u s z u
Mii Unitãþi
• Compar num[rul sutelor cu 5.
s z u3 s25 = 5
z0 u8
2<2
5<5 7 > 75 > 5 6 34 80 5 2=
7 5 01
• Apoi, rotunjesc: 7 62 48 00 75 16
3 208 la 3 000 64 710 la 65 000 7 2 72885605la 729
6 000
0
• Aproxima\i2 ]n
<5acela=i mod distan\ele de7pe >5traseul olimpicilor: 5=5
a) la ordinul miilor; b) la ordinul sutelor; c) la ordinul zecilor.
2<5 7>5 5=5
C o nc urs Lucra\i ]n echipe de patru colegi!
• Scrie\i cele mai mici trei numere care pot ]nlocui ]n fiecare caz:
a) > 207 702; c) 6 000 < < 60 000; e) ª 29 000;
b) < 50 400; d) 7 000 < < 7 030; f) ª 10 800;
32
1 a) S
crie, dintre numerele marcate b) Scrie patru numere cuprinse ]ntre
pe ax[, pe cele mai apropiate 540 =i 560, mai apropiate de 600
de 500 dec`t de 600. dec`t de 500.
480 490 500 510 520 530 540 550 560 570 580 590 600 610 620
2 Adev[rat sau fals? 5 Rotunje=te numerele: 43 851,

Fiecare dintre numerele 257, 725, 572: 823 855, 259 548, 50 700 la ordinul:
a) este mai mare dec`t 275; a) miilor; b) zecilor de mii.
b) este cel mult egal cu 257; Argumenteaz[ procedeul de rotunjire
C) nu este mai mare dec`t 572. folosit ]n fiecare caz.
3 Scrie toate numerele naturale:

A 6 Ce cifr[ se poate ascunde dup[ ?
a) cel pu\in egale cu 7, dar mai mici G[se=te toate posibilit[\ile.
dec`t 12; F a) 827 200 este rotunjirea lui 827 19 ;
b) mai mari dec`t 108, dar cel mult b) 526 000 este rotunjirea lui 526 27;
egale cu 113;
c) 300 000 este rotunjirea lui 29 253;
c) cel pu\in egale cu 398, dar cel mult
egale cu 402. d) 46 000 este rotunjirea lui 46 41.
4 Se dau numerele: 7 Care dintre cuvintele mare , mic

82 501, 395 200, lipse=te ]n fiecare propozi\ie?
658 225, 520 087, • Num[rul dat este mai dec`t
561 903, 21 248. predecesorul s[u.
Rotunje=te-le la ordinul: •S uccesorul oric[rui num[r nu este
a) miilor; b) zecilor de mii. mai dec`t num[rul dat.
A utoevaluare
...s[ descompun numere 5 467 › 5 š ? œ 467 › 5 š ? œ 4 š ?
...s[ scriu numere cu cifre romane 19 se scrie ? 1 500 se scrie ?
...s[ compar numere 2 680 ? 2 896; 987 280 ? 1 000 000
...s[ estimez ordinul de m[rime rotunjirea lui 68 396 la ordinul miilor

este ? .
33
6 }nmul\irea
cu 10, 100, 1 000 =i
]mp[r\irea exact[ la 10, 100, 1 000
C e =tim? Ce afl[m?
Explica\i cum proceda\i pentru a calcula rapid.
3 š 10; 10 š 5; 3 š 100; 100 š 5.
Calcula\i prin adunare repetat[. 2 š 1 000 1 000 š 5
3 š 1 000 1 000 š 8
A\i obse rvat? un zero

10
Pentru a ]nmul\i un num[r cu 100 , scriem la dreapta num[rului dou[ zerouri .
1 000 trei zerouri
M[ri\i de 10 ori: a) o unitate; o zece; o sut[; b) o mie; o zece de mii; o sut[ de mii.
A \i obse rv a t?
Zece unit[\i de acela=i ordin formeaz[ o unitate de ordinul urm[tor.
10 unit[\i › 1 zece 10 mii › ?
10 zeci › 1 sut[ 10 zeci de mii › ?
10 sute › 1 mie 10 sute de mii › ?
1 Ce num[r este format din:
a) 30 de zeci; b) 20 de sute; c) 80 de mii; d) 50 de zeci de mii?
• Formula\i ]ntreb[ri asem[n[toare =i adresa\i-le colegilor.
2 Descoperi\i numerele ascunse.
a) 70 š › 700 b) 10 š › 300 000 c) 62 000 › 62 š
90 š › 9 000 100 š › 8 000 62 000 › 620 š
80 š › 80 000 1 000 š › 50 000 620 000 › 6 200 š
š 10 š 100 š 1 000
3 Explica\i fiecare 8 80 3 300 5 5 000
schem[. : 10 : 100 : 1 000
A\i obse rvat?

Pentru a ]mp[r\i la 10 100 1 000 un num[r ce se termin[ cu zerouri,
un dou[ trei
elimin[m la dreapta num[rului zero zerouri zerouri .
C o nc urs
Calcula\i:
1 000 : 10 ™ 1 000 1 000 : 100 ™ 3 000 3 000 : 30 ™ 10 60 000 : 3 000
34
1 Ce num[r trebuie m[rit de 10 ori pentru a ob\ine:
a) o zece; o zece de mii; b) o sut[; o sut[ de mii; c) o mie; un milion?
2 Descoper[ regula =i completeaz[ fiecare =ir.
a) 4, 40, 400, , , ; b) , , , 5 000, 50 000, 500 000.
3 Creeaz[ un =ir de 3 numere Fiecare num[r al =irului, ]ncep`nd cu al

dup[ urm[toarea regul[: doilea, se ob\ine prin m[rirea num[rului
precedent de 100 de ori.
4 Descompune dup[ model numerele: 3 576, 8 249, 4 035, 7 102, 3 250.

M S Z U
Model: 3 542 › 3 š 1000 œ 5 š 100 œ 4 š 10 œ 2
5 Scrie cu cifre, apoi cite=te numerele descompuse.

4 š 1 000 œ 7 š 100 4 š 100 œ 7 š 1 000 • Ordoneaz[ cresc[tor
4 š 1 000 œ 7 š 10 4 š 10 œ 7 š 100 numerele ob\inute.
4 š 1 000 œ 7 4 œ 7 š 1000
6 Afl[ c`te ou[ au fost aduse la un depozit, =tiind c[:
•o u[le sunt ambalate c`te 10 ]n cofraje;
• cofrajele sunt repartizate c`te 10 ]n lad[;
• l[zile sunt aranjate c`te 10 pe 10 rafturi.
• Lucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre datele problemei astfel ]nc`t s[ ob\ine\i
r[spunsul: a) 30 000; b) 100 000; c) 5 000; d) 1000.
7 Descoper[ numerele ascunse.
: 10 › 5 6 000 : › 60 2› : 1 000 50 › 500 :
: 100 › 3 90 : ›9 40 › : 10 700 › 70 000 :
: 1 000 › 8 70 000 : › 70 300 › : 100 9 › 9 000 :
8 Probleme din istorie

a)
Un fierar a confec\ionat c`te o c[ ma=[ de zale pentru doi cavaleri.
C[ma=a cavalerului Voinicu era f[cut[ din 10 000 de verigi de fier, iar c[ma=a
cavalerului Pan[ con\ inea de 10 ori mai pu\ine verigi. C`te zile a lucrat me=te
rul, dac[ ]nl[n\uia zilnic c`te 100 de verigi?
b) }nainte de inventarea tiparului, c[r\ile erau copiate de m`n[. C`te zile a lucrat
un copist la o carte cu 10 000 de litere, dac[ scria zilnic c`te 100 de litere?
• Modific[ una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul s[ fie un num[r de
10 ori mai mic.
35
7 Recapitul[m cu ajutorul unit[\ilor de m[sur[
C e =tim? Ce afl[m?
Unitatea principal[ pentru m[surarea:
lungimii masei
este este
metrul (m). kilogramul (kg).
Alte unit[\i standard de m[sur[ pentru
lungime: mas[:
centimetrul (cm), gramul (g),
decimetrul (dm), tona (t).
kilometrul (km).
š 10 š 10 š 1000 š 1000 š 1000

1 cm 1 dm 1m 1 km 1g 1 kg 1t
1 Urm[ri\i schemele de mai sus =i afla\i r[spunsul.
1 km; 6 km; 10 km; 36 km; 1 t; 4 t; 10 t; 24 t;
?m ? kg
80 km; 100 km; 386 km. 70 t; 100 t; 247 t.
1 000 m; 2 000 m; 24 000 m; 1000 kg; 3 000 kg; 6 000 kg;

? km ?t
36 000 m; 140 000 m. 40 000 kg; 15 000 kg.
1 dm; 6 dm; 72 dm; 724 dm; 1 kg; 8 kg; 18 kg; 35 kg;
? cm ?g
1 m; 4 m; 38 m; 384 m. 130 kg; 500 kg; 437 kg.
2 Estima\i =i completa\i fiecare propozi\ie cu unitatea de m[sur[ care lipse=te.

• Un dovleac c`nt[re=te 1 .
• Un sportiv alearg[ pe o distan\[ de 1 .
• Un camion poate transporta o ]nc[rc[tur[ de 1 .
• Ad`ncimea unui pahar este 1 .  Da\i exemple
• Masa unui fluture este 1 . asem[n[toare.
• }n[l\imea unui copil este 1 .
• Lungimea unei r`me este 1 .
3 Descoperi\i regula =i completa\i fiecare =ir.

a) 1 km 500 m, 3 km, 4 km 500 m, , , ;
b) , , , 3 t 750 kg, 3 t 500 kg, 3 t 250 kg;
c) , , , 8 kg, 10 kg 500 g, 13 kg, , , .
36
To p 10
Ce le m ai gr el e
1 Scrie denumirile animalelor
]n ordinea descresc[toare a maselor: an im al e
• morsa – 1 t 100 kg; te re st re
• hipopotamul – 3 200 kg;
• rinocerul negru – 1080 kg; • girafa – 1 t 340 kg;
• rinocerul alb – 2 t 230 kg; • crocodilul de ap[ s[rat[ – 760 kg;
• elefantul african – 8 260 kg; • bivolul de ap[ asiatic – 748 000 g;
• elefantul asiatic – 3 t 900 kg; • bizonul indian – 1 t 470 kg.
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\inute.
Argumenta\i necesitatea transform[rii unit[\ilor de m[sur[.
a) Un elan aude prezen\a omului la o distan\[ de 1 km,
dar ]l simte dup[ miros la o distan\[ de 2 ori mai mic[.
b) Un pi\igoi m[n`nc[ zilnic at`t c`t c`nt[re=te. }n 50 de zile,
pi\igoiul nimice=te 1 kg de g`ze. elan
c) }n 10 ani, un brad aflat ]n mijloc de codru cre=te cu 1 dm. Un brad aflat ]n

poian[ cre=te ]n aceea=i perioad[ cu 35 cm.
d) Un ou de prepeli\[ c`nt[re=te 10 g, un ou de g[in[ – 50 g, iar unul de stru\ – 2 kg.
C o nc urs
Afla\i valorile numerice ale literelor =i decodifica\i denumirea animalului
de companie din imagine.
Cine decodific[ mai repede?
40 kg 500 g › N g 4 240 kg › O t + kg
42 t 42 kg › R kg 40 025 g › P kg U g
42 km 500 m › G m 400 005 m › E km A m
42 000 cm › D m J km C m › 250 042 m
40 4 42 042 42 25 240 4 42 042
420 400 42 500 25 250 40 500 400 400 5
• Lucra\i ]n echipe! Da\i-i acestui animal un nume. Codifica\i numele ]ntr-un

mod asem[n[tor =i propune\i colegilor din alte echipe s[-l descopere.
Colecta\i date despre acest animal, exprimate ]n unit[\i de m[sur[ pentru lun-
gime, mas[.
37
Cine seam[n[, culege. Ce şi cât de bine ştiu? Test
1. Scrie numerele cu cifre arabe.
a) dou[zeci =i dou[ de mii doi a) nou[ sute nou[ mii nou[zeci

b) cinci sute cincisprezece mii b) dou[zeci de mii doisprezece
2. Scrie numerele cu cifre romane.
a) 18 b) 29 c) 100 a) 19 b) 24 c) 50
3. Compar[ numerele:
a) 7 590 =i 540; a) 949 =i 1 009;
b) 51 382 =i 49 283; b) 6 741 =i 7 641;
c) 875 324 =i 875 234. c) 180 725 =i 99 999.
4. Se dau numerele: 23 700 =i 23 800.
a) Alege =i scrie num[rul cel mai a) Alege =i scrie num[rul cel mai
apropiat de 23 794. apropiat de 23 714.
b) Rotunje=te numerele la ordinul b) Rotunje=te numerele la ordinul
miilor. zecilor de mii.
c) Scrie dou[ numere a c[ror rotun- c) Scrie dou[ numere a c[ror rotun-
jire la ordinul sutelor este 23 800. jire la ordinul sutelor este 23 700.
5. Completeaz[ cu numerele care lipsesc:
a) 30 333 › œ 330 a) 44 044 › 4 040 œ

b) 22 020 › 22 424 ™ b) 5 030 › ™ 20 008
c) 700 000 › š 1000 c) 60 000 › 600 š
PROBLEME DISTRACTIVE
1. Schimb`nd locul unui be\i=or, transforma\i fiecare dintre urm[toarele scrieri
]n egalit[\i adev[rate:
2. Este adev[rat c[ ?
Dac[ ve\i transcrie aceast[ egalitate de la dreapta spre st`nga, va fi ea adev[rat[?
38
Unitatea
de înv[\are 3 Adunarea =i sc[derea ]n concentrul 0 – 1 000 000
P R O I E CT Destinații de vacanță
Planul de lucru
Scop: Vom realiza „Destina\ii de vacan\[” – un mini-ghid ]n care prezenta\i locuri deosebite
din \ara noastr[, locuri pe care le-a\i vizitat =i merit[ a fi descoperite =i de al\ii.
Materiale necesare: coli de h`rtie A4, stilou, harta Rom`niei.
Lucra\i ]n echipe de c`te
doi, trei sau patru colegi. Suceava
• Propune\i probleme
despre destina\ii de Humulești
c[l[torie.
• R ealiza\i 3-4 pagini ]n Peștera
care s[ include\i Scărișoara
problemele. Alba Iulia
• P ute\i ad[uga pe
paginile voastre Babele Bușteni
desene, glume, poze
cu locurile vizitate.
• Pune\i-v[ imagina\ia la
]ncercare, astfel ]nc`t
contribu\ia voastr[ la București
cartea clasei s[ fie c`t
mai atractiv[!
Comunicare
Prezentare
• Fiecare echip[ alege =i prezint[ una dintre paginile propuse.
• Paginile realizate de fiecare echip[ se asambleaz[ ]ntr-o c[rticic[ a clasei.
• Proiectul poate fi realizat =i prezentat fizic sau online, pe calculator.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
• Rezolva\i problema urm[toare:
}n vacan\a petrecut[ la munte, Dan a participat la o expedi\ie de dou[ zile.
}n prima zi a str[b[tut 4 765 m p`n[ la cabana Bradul, iar a doua zi a parcurs
o distan\[ cu 3 500 m mai lung[ pentru a ajunge la cabana Dorul.
Ce distan\[ a parcurs Dan ]n cele dou[ zile?
• Formula\i alte ]ntreb[ri sugerate de datele problemei =i rezolva\i noile probleme.
•P ute\i ]nso\i aceste probleme de fotografii sau desene care
s[ prezinte destina\ia preferat[ din vacan\[: la munte sau la mare.
RE
A LOA
V Descoper[ frumuse\ile \[rii noastre! C`nd mergi ]ntr-o c[l[torie prin \ar[, prive=te
cu aten\ie ]n jur, pentru a putea povesti =i altora despre peisaje =i locuri minunate.
39
1 Adunarea =i sc[derea numerelor p`n[ la 10 000
C e =tim? Ce afl[m?
+COALA (+) TEATRU (T) BISERICA (B) MAGAZIN (M) POLICLINICA (P)
Care este distan\a dintre:

a) =coal[ =i policlinic[; b) biseric[ =i magazin?
+B BP BP MP
1 977 œ 3 765 3 765 – 1 842
1 000 œ 900 œ 70 œ 7 œ 1 977 œ (3 000 œ 700 œ 60 œ 5) ™ 3 765 ™
3 000 œ 700 œ 60 œ 5 3 765 (1 000 œ 800 œ 40 œ 2) 1 842
4 000 œ 1 600 œ 130 œ 12 5 742 1 000 œ 900 œ 20 œ 3 1 923
5 742 1 923
Lucra\i ]n perechi! Determina\i distan\a dintre teatru =i magazin.
1 Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a rezultatului.
Termen Desc[zut
Termen Sc[z[tor
Sum[ Diferen\[
(Rest)
Verifica\i calculele TœT›S D – R › Sc

efectu`nd: probele probele
S–T›T Sc œ R › D sc[derii
adun[rii
S–T›T R œ Sc › D
2 Lucra\i ]n perechi! A=eza\i numerele unele sub altele =i descoperi\i cifrele lips[.
a) 86 œ 17 › 1081 c) 010 ™ 8 3 › 3 207
b) 1 0 2 œ 5 56 › 6108 d) 7 00 ™ 12 4 › 6 216
40
1 Calculeaz[ oral:
a) 5 000 ™ 2 b) 8 000 ™ 55 c) 7 777 œ 3 d) 9 œ 1101 e) 3 222 œ 3 008
5 000 ™ 20 8 000 ™ 555 7 777 œ 33 99 œ 1101 3 222 ™ 3 008
5 000 ™ 200 8 000 ™ 5 555 7 777 œ 333 999 œ 1101 3 202 œ 3 808
2 Afl[ num[rul care: a) este cu 2 406 mai mare dec`t 3 094;

b) este cu 1 730 mai mic dec`t 10 000;
c) trebuie m[rit cu 1 111 pentru a ob\ine 2 000;
d) trebuie mic=orat cu 555 pentru a ob\ine 5 550.
3 Afl[ suma, apoi diferen\a numerelor: 5 }n parcul „Alunelul” cresc 266 de
1374 =i 897; 3 436 =i 587; 3 245 =i 978. mesteceni, cu 79 mai mul\i dec`t
ar\ari. C`\i ar\ari sunt ]n parc?
4 Scrie exerci\iile, complet`nd cifrele
care lipsesc. 6 }ntr-o =coal[ cu 2130 de elevi,
32 7™ 2 5 ™ 57 ™ 284 au s[dit flori, 195 au cur[\at
6 6 2 8 4 6 gr[dina =colii, iar restul au plantat
75 3 90 90 pomi. C`\i elevi au plantat pomi?
7 Compune o problem[ care se rezolv[ prin exerci\iul:
1000 ™ 115 ™ 263 › ?
8 Afl[ numerele necunoscute: a) 524 œ a › 845 ™ 213 b) b œ 310 œ 95 › 805

c) x ™ 312 › 500 ™ 183 d) 200 œ 505 ™ c › 705
9 Ce numere mai mari dec`t 1285, sc[zute din 1339, dau restul cuprins ]ntre
50 =i 60?
10 G[se=te prin ]ncerc[ri dou[ numere care au suma 400 =i diferen\a 300.
a) 855, 1 005, 1 155, , , ; c) , , 3 000, 4 500, 6 000, , ;
b) 10 000, 9 200, 8 400, , , ; d) , , 5 000, 3 750, 2 500, , .
12 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.

a) Pentru iluminarea festiv[ a unei str[zi, 1000 de becule\e s-au repartizat ]n
mod egal ]n ghirlande. Sunt 26 de ghirlande cu becule\e ro=ii =i 14 cu becule\e
verzi.
b) }ntr-o zi, la o alimentar[ s-au v`ndut 126 chifle, iar ]n a doua zi, 119 chifle la
acela=i pre\. Din v`nzarea chiflelor, ]n prima zi s-au ]ncasat cu 35 de lei mai
mul\i dec`t ]n a doua zi.
41
2 Propriet[\i ale adun[rii. Adunarea =i sc[derea
numerelor mai mici dec`t 10 000
O bserv[m =i explic[m
L
a un concurs, elevilor li s-a propus s[ reprezinte c`t mai sugestiv propriet[\ile
adun[rii. Marele premiu a fost c`=tigat de Maria. Ea a imaginat Parcul matematicii.
aœb›bœa (a œ b) œ c › a œ (b œ c)
Dac[ schimb[m ordinea Oricum am asocia
termenilor, suma lor nu termenii, suma lor
se schimb[. r[m`ne aceea=i.
aœ0›a
0œa›a adunarea aœb›c
probele
a™0›a b œ a › c sc[derii
probele
Adunarea cu 0 =i sc[de- adun[rii c ™ a › b
rea lui 0 nu schimb[ c ™ b › a sc[derea
num[rul.
Lucra\i ]n perechi! Ilustra\i fiecare proprietate cu numerele de pe indicator.
A plic[m =i rezolv[m
1 Calcula\i, apoi verifica\i rezultatele folosind calculatorul.
a) 21 435 œ 6 214 b) 43 916 ™ 5 236 c) 199 584 œ 704 628 d) 358 401 œ 641 599
41 536 œ 127 816 263 490 ™ 57 412 400 510 ™ 376 502 1 000 000 ™ 3 054
2 Calcula\i asociind termenii ]n mod convenabil.
a) 16 000 œ 8 425 œ 4 000 c) 367 098 œ 50 100 œ 50 200
b) 28 500 œ 11 500 œ 30 628 d) 100 000 œ 254 369 œ 400 000
3 Afla\i numerele necunoscute.
a) x œ 1 325 › 13 352 b) y ™ 15 256 › 91 046 c) 248 007 ™ z › 42 315
4 Scrie\i fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd printr-o liter[ num[rul necu-
noscut, apoi rezolva\i.
a) Care num[r trebuie m[rit cu 2 400 pentru a ob\ine 50 000?
b) Care num[r trebuie mic=orat cu 25 500 pentru a ob\ine 555?
c) Cu c`t trebuie mic=orat num[rul 10 000 pentru a ob\ine 111?
5 Rezolva\i problema cu justific[ri =i prin exerci\iu.
Vineri, la o sta\ie de alimentare s-au v`ndut 820 l de benzin[, iar s`mb[t[, 980 l.
C`\i litri de benzin[ au r[mas din rezerva de 2 500 l?
Modifica\i una dintre datele problemei astfel ]nc`t r[spunsul:
s[ se m[reasc[ cu 1 000; s[ se mic=oreze cu 100.
42
G[se=te proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplific[ prin exerci\ii.
œb
a c • Adunarea =i sc[derea lui 0 nu schimb[ num[rul.
™b
• Dac[ schimb[m ordinea termenilor, suma r[m`ne
aœb›bœa neschimbat[.
aœ0›a™0›a • Adunarea =i sc[derea sunt opera\ii inverse.
• Oricum am asocia termenii, suma lor r[m`ne

(a œ b) œ c › a œ (b œ c) aceea=i.
1 Calculeaz[, apoi observ[ cum se schimb[ r[spunsurile ]n fiecare coloan[.
8 250 œ 750 1 000 000 ™ 10 000 8 888 œ 12122 14 000 ™ 13 998

7 050 œ 2 950 100 000 ™ 1 000 7 777 œ 13133 260 000 ™ 259 980
5 325 œ 5 675 10 000 ™ 100 6 666 œ 14144 420 000 ™ 419 800
2 Grupeaz[ convenabil termenii, pentru a calcula rapid:

a) 99 999 œ 45 586 œ 10 001 œ 154 414 c) 9 998 ™ 1 001 œ 1 112 œ 28 001
b) 74 300 œ 8 743 œ 25 700 œ 127 257 d) 97 677 ™ 1 056 œ 1 323 œ 2 056
3 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute

cu justific[ri =i prin exerci\iu.
a) Cavalerii Voinicu, V`rtej =i Pan[ =i-au cump[rat c[m[=i de
zale. C[ma=a lui Voinicu con\inea 10 462 de inele de fier, iar
c[ma=a lui V`rtej avea 8 750. }n total cele trei c[m[=i con\ineau
25 000 de inele de fier.
b) Pentru aprovizionarea armatei cavalerilor, erau 162 480 kg de cartofi ]n
depozit. }ntr-o zi s-au expediat 45 500 kg, iar ]n ziua a doua, 55 500 kg.
• Exprim[ r[spunsul ]n tone =i kilograme.
4 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.

a) }ntr-un ora= locuiesc 32 109 femei, cu 190 mai multe dec`t b[rba\ii. Copiii sunt
cu 85 mai mul\i dec`t adul\ii.
b) Liliputanii au cusut pentru Gulliver dou[
cear=afuri =i o fa\[ de pern[. Pentru fa\a
de pern[ au folosit 1028 de pl[pumi lili-
putane, de 10 ori mai pu\ine dec`t pen-
tru fiecare cear=af.
Reformuleaz[ condi\ia fiec[rei probleme astfel ]nc`t rezolvarea
s[ nu se schimbe.
43
3 Leg[tura dintre adunare =i sc[dere. Aflarea unui
num[r necunoscut
Cum afl[m numerele necunoscute?
x œ 2134 › 4 756 y ™ 4135 › 23 405
a b T T S D Sc R
œ ™ x › 4 756 ™ 2 134 y › 23 405 œ 4135
T S T D R Sc
a c b c
x › 2 622 y›
aœc›bœc 2 622 œ 2134 › 4756 (A) ™ 4 › 23 405 ( ? )
x œ 4 637 ™ 2 316 › 5 983

Explic! Scriu!
 
 Determin ordinea efectu[rii opera\iilor. x œ 4 637 ™ 2 316 › 5 983
D Sc R
 Aplic opera\ia invers[ ultimei opera\ii.
x œ 4 637 › 5 983 œ 2 316
 Aflu componenta necunoscut[. D R Sc
x œ 4 637 › 8 299
 Calculez.
x › 8 299 ™ 4 637
 Verific. x › 3 662
3 662 œ 4 637 ™ 2 316 › 5 983 (A)
• Procedeaz[ analog =i rezolv[:
806 œ 412 – x › 305; x – 1280 › 31695; 2 250 œ 6 709 œ x › 25 031.
• Decodific[ numele personajului din imagine.
Cea mai mare dorin\[ a lui era s[ aib[ ]n piept o inim[, ca to\i oamenii.
E › 980 404 œ 9 686
L › 740 245 ™ 730 246
T › 227 218 œ 682 682
M › 829 283 œ 70 807
I › 29103 œ 879987
C › 100 010 ™ 10101 U › 429 004 ™ 330 095
N › 104 290 ™ 4 291 H › 817 225 œ 90 864
O › 586 203 œ 403 806 A › 474103 ™ 465 095
990 009 900 090 98 909 9 999
909 900 909 090 99 999 909 090 89 909 908 089 990 090 9 008
•L
ucra\i ]n echipe! Alege\i un personaj dintr-o carte preferat[ =i codifica\i-i
numele ]n mod analog.
44
1 Scrie prin exerci\iu, apoi calculeaz[.
a) Mic=oreaz[ cu 8 090 suma numerelor 46 785 =i 70 625.
b) M[re=te de 10 ori num[rul cu 9 500 mai mic dec`t 100 210.
2 Reprodu =i completeaz[ tabelul.
Termen 2 864 3 052 Desc[zut 7 000 31504
Termen 3 231 20 372 Sc[z[tor 1713 232 789
Sum[ 7 098 33 888 Diferen\[ 2 284 38 413
3 Fluviul Volga are lungimea de circa 3 700 km, aproximativ cu 2 970 km mai pu\ini
dec`t Nilul =i cu aproximativ 2 mii de kilometri mai mul\i dec`t Dun[rea.
Calculeaz[ lungimea aproximativ[ a Dun[rii =i a Nilului.
4 Reconstituie lan\urile de calcule.
™ 3 111 œ 999 ™ 8 080 œ 9 212
a) 10 000
? ? ? ? ?
b) 250 000 500 000 50 000 1000 000 1000 0
5 Afl[ num[rul care: 6 Afl[ numerele necunoscute:

a) adunat la 3 700 d[ suma 40 000; 23 600 œ x › 50 000 œ 300;
b) sc[zut din 20 000 d[ restul 3 807; x œ 3 809 – 1 070 › 8 500;
c) mic=orat cu 45 580, este egal cu 5 552. 2 038 œ 5 655 – x › 2 836;
1 685 œ 6 856 › x œ 3 240 œ 2 761.
7 Calculeaz[ oral, apoi scrie num[rul 8 Num[rul a se ob\ine scriind de cinci
ce se ob\ine la adunarea a: ori la r`nd cifra 2. Num[rul b se ob\ine
a) 5 mii, 5 sute =i 5 unit[\i; scriind de trei ori la r`nd num[rul 20.
b) 15 mii, 15 sute =i 15 unit[\i; Care num[r este mai mare, a sau b?
c) 215 mii, 215 sute =i 215 unit[\i. Cu c`t?
9 Probleme inspirate de Harap-Alb
a) A mu cic[ era odat[ ]ntr-o \ar[ un crai... pe nume }mp[ratul Ro=u =i avea
el trei coroane, cu masa total[ de 3 kg. Prima coroan[ c`nt[rea 1 025 g,
iar a doua era cu 80 g mai u=oar[. C`t c`nt[rea coroana a treia?
b) +
-apoi fost-au pofti\i la nunt[: Cr[iasa furnicilor, Cr[iasa albinelor =i Cr[iasa
z`nelor, minunea minunilor, din ostrovul florilor! Fiecare a sosit cu alaiul s[u,
]n total 1720 de g`ze. Furnici =i albine erau ]n total 1232, iar albine
=i fluturi erau la un loc 1160. C`te g`ze au ]nso\it fiecare cr[ias[ la
nunta lui Harap-Alb?
Inspir[-te dintr-o poveste preferat[ =i creeaz[ o problem[ care s[
se rezolve prin adun[ri =i sc[deri cu numere mai mari dec`t 1000.
œx
10 Alc[tuie=te =i rezolv[ dou[ 132 590 280 936
probleme dup[ schema: ™x
45
4 Estimarea sumei, estimarea diferen\ei
C e =tim? Ce afl[m?
D
e multe ori, ]n via\a de zi cu zi, avem nevoie s[ apreciem rapid, f[r[ a mai calcula
exact, diferite cantit[\i, m[rimi sau valori. Iat[ o convorbire dintre directoarea
fabricii de ciocolat[ =i =efa de produc\ie:
Oare
S-au comandat 75 460 de Ieri s-au produs ajung?
ciocolate. Avem suficiente 41920, iar ast[zi
ciocolate ]n depozit? 28 300.
• Cum judec[ =efa de produc\ie, pentru a r[spunde rapid?
1 Voi estima num[rul total de ciocolate prin rotunjirea numerelor

41920 =i 28 300 la ordinul zecilor de mii:
41 920 1 < 5 rotunjesc prin lips[ 40 000 œ
28 300 8 > 5 rotunjesc prin adaos 30 000
Suma estimat[ 70 000
2 Voi compara suma estimat[ cu num[rul de ciocolate comandate:

70 000 < 75 460
R[spuns: }n depozit nu sunt suficiente ciocolate.
Lucra\i ]n perechi!
1 Folosi\i estim[ri pentru a afla rapid care dintre exerci\iile urm[toare, ]n mod sigur,
sunt rezolvate gre=it. Cu care cifr[ este preferabil s[ ]ncepem?
a) 6854 œ b) 39195 œ c) 52173 ™ d) 143072 ™
8236 53827 26354 69931
25090 93012 25829 84041
2 Calcula\i rezultatele exacte.
3 Cine are dreptate?
Nu ]ntotdeauna estimarea ne permite
s[ ob\inem r[spunsul corect.
Dar ]ntotdeauna estimarea ne ajut[ s[

depist[m r[spunsul care, ]n mod sigur,
este gre=it.
46
1 Calculeaz[ =i apoi verific[ rezultatul, schimb`nd ordinea termenilor:
a) 14 325 œ 145 452; b) 11 101 œ 110 010; c) 309 393 – 39 607;
803 534 œ 83 050; 21 897 œ 839 786; 405 386 – 283 454.
2 Calculeaz[ dup[ modelul dat:
Model: a) 253 œ 52 œ 647 œ 48 › ? b) 399 œ 140 œ 101 œ 260;
c) 1 746 œ 3 248 œ 1 254 œ 1 852;
900 ? d) 42 289 œ 33 582 œ 19 711 – 12 382.
3 La minicalculator, Tic a ap[sat, pe r`nd, tastele:
8 0 0 0 0 5 ™ 8 5 4 7 3 ›
El a ob\inut num[rul afi=at pe ecran.
• Calculatorul a func\ionat corect sau este defect?
• Verific[ efectu`nd proba prin adunare.
4 Ce num[r apare pe ecran, dac[ ap[s[m tastele:
a) 3 8 6 0 œ 1 3 9 0 ™ 5 2 5 0 › ?
b) 1 3 1 4 ™ 8 2 3 ™ 4 9 0 › ?
Maria Dan
5 Estimeaz[ sumele, pentru a depista rapid care
dintre cei doi copii a gre=it la adunare. Verific[ a 101488 91488
prin calcul exact estimarea f[cut[. b 18 634 176 341
a) 59 145 œ 42 343 c) 314 339 œ 200 262 c 514 601 514 501
b) 7 320 œ 10 314 d) 55 555 œ 44 426 d 99 981 101981
6 Iancu a verificat rezultatul ob\inut de Dorina, prin rotunjirea numerelor, astfel:
910 000 œ 90 000 › 1000 000.
• Care ar putea fi exerci\iul rezolvat de Dorina? Scrie patru posibilit[\i.
Pornind de la exerci\iul de rezolvare, crea\i o problem[:
a) despre v`nzarea juc[riilor b) despre folosirea recoltei de legume
(1 000 œ 1 500) (974 œ 1 056) › (1 200 450) œ (1 080 975) ›
A utoevaluare
1. ... s[ efectuez adun[ri: 5 400 œ 203 › ? ;
20 675 œ 7 986 › ? .
2. ... s[ efectuez sc[deri: 9 862 ™ 325 › ? ;
100 000 ™ 35 248 › ? .
3. ... s[ folosesc leg[tura dintre adunare =i sc[dere: x œ 280 › 896 x › ?
4. ... s[ folosesc estim[ri: Rotunjirea sumei 68 œ 396 la ordinul sutelor este ? .
47
5 Probleme de organizare a datelor
+tafet[. • Citi\i tabelul ]n clas[ sub forma unei =tafete astfel: Un elev pune o
]ntrebare de tipul: „Ce distan\[ este de la Deva la Pite=ti?“. Colegul s[u de banc[
r[spunde, apoi adreseaz[ o ]ntrebare similar[ colegului urm[tor. Se continu[ p`n[
c`nd s-au citit toate datele din tabel.
Cluj-Napoca
Caseta colorat[
Constan\a
Timi=oara
Bucure=ti
Distan\e indic[ distan\a
Suceava
Craiova
Bra=ov
Pite=ti
exprimate de la Bra=ov
Deva
]n kilometri la Cluj.
Bucure=ti
Bra=ov
Cluj-Napoca
Constan\a
Cluj-Napoca
Craiova
Deva Timi=oara
Pite=ti Deva
Suceava
Craiova
Bucure=ti
Timi=oara Constan\a
• Ce lungimi au traseele marcate pe hart[?

• Care localit[\i din tabel sunt cele mai ]ndep[rtate una de cealalt[?
Dar cele mai apropiate?
1 Costel, Raluca, Matei, Simona =i Victor colec\ioneaz[ stickere. Ei au reprezentat

num[rul de stickere ]n diagrama de mai jos.
a) C`te stickere are Costel? Dar Simona?
b) Cine are cele mai multe stickere?
c) C`te stickere are ]n plus: Matei fa\[ de Victor;
Raluca fa\[ de Costel; Simona fa\[ de Raluca?
d) Scrie ]ntr-un tabel clasamentul copiilor, ]n
func\ie de num[rul de stickere pe care le are
fiecare. Folose=te urm[toarele rubrici: Locul
]n clasament, Numele copilului, Nr. de stickere.
a 36 785 408 467 15 463

Completa\i tabelul. b 3 264 290 991 180 800
Argumenta\i. aœb 18 525 505 934
a™b
48
1 }ntr-o s[pt[m`n[ petrecut[ la \[rmul m[rii, Dana =i Alina au adunat scoici, a=a
cum indic[ tabelul. Transcrie tabelul =i completeaz[-l pentru a afla c`te scoici au
adunat fetele ]n fiecare zi =i ]n total.
Luni Mar\i Miercuri Joi Vineri S`mb[t[ Duminic[ Total
Dana 10 15 7 21 14 27 9
Alina 8 14 19 32 25 14 12
Total
2 Construie=te o diagram[ dup[ tabelul de mai jos, ]n care se arat[ componen\a unei
orchestre simfonice.
Instrument
muzical
instrumente instrumente
vioar[ viol[ violoncel contrabas harp[ de suflat de percu\ie
Muzicieni
3 Scrie literele din tabele ]n ordinea cresc[toare a valorilor lor =i vei ob\ine denu-
mirea unui ora=.
Termen 190 807 A 898 989 Desc[zut S 610 001 800 315
Termen 48 795 221 978 U Sc[z[tor 83 569 V 599 446
Sum[ I 410 012 929 200 Diferen\[ 140 034 432 302 L
•L
ucra\i ]n perechi! Crea\i un exerci\iu asem[n[tor ]n care s[ fie codificat[ denu-
mirea localit[\ii voastre natale.
Completa\i tabelele.
=ampon
Total
+coala nr. 1 1 140 935 Erau 1 240 1 058
+coala nr. 2 1 208 2 560 S-au v`ndut 983 1 234
+coala nr. 3 1 430 2 500 Au r[mas 260 776
Folosind date din tabelele completate, formula\i ]ntreb[ri conform exerci\iilor:

a) 1 140 œ 1 208 œ 1 070 › ; a) 257 œ 260 œ 776 › ;
b) 1 140 ™ 935 › . b) 1 240 ™ 1 058 › .
49
6 Recapitul[m prin probleme cu adun[ri =i sc[deri
O bserv[m =i descoperim
} ntr-un co= erau 80 de mere =i 90 de nuci. C`te fructe au r[mas dup[ ce s-au luat
40 de mere =i 60 de nuci?
Rezolvare cu plan:
Metoda 1 Metoda 2
1) C`te fructe erau ]n co=? 1) C`te mere au r[mas ]n co=?
80 œ 90 › 80 ™ 40 ›
2) C`te fructe au fost luate din co=? 2) C`te nuci au r[mas ]n co=?
40 œ 60 › 90 ™ 60 ›
3) C`te fructe au r[mas ]n co=? 3) C`te fructe au r[mas ]n co=?
™ › œ ›
R[spuns: fructe.
Scrie\i fiecare rezolvare prin exerci\iu.
Compara\i exerci\iile ob\inute. Citi\i-le folosind terminologia matematic[.
R ezolv[m =i cre[m
1 Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu plan =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a) S
ilvicultorii au crescut ]n pepinier[ 126 de puie\i de salc`m
=i 118 puie\i de tei. Dintre ace=tia, 48 de puie\i de salc`m
=i 65 de puie\i de tei au fost planta\i pe un teren forestier.
C`\i puie\i de tei =i de salc`m au r[mas ]n total ]n pepinier[?
salc`m tei
b) L
a un depozit erau 14 540 de butelii cu ap[ plat[ =i 15 680 de butelii cu ap[ car-
bogazoas[. C`te butelii au fost expediate spre v`nzare, dac[ au r[mas 6 882
de butelii cu ap[ plat[ =i 9 095 de butelii cu ap[ carbogazoas[?
2 Crea\i probleme asem[n[toare dup[ scheme.
Rezolva\i fiecare problem[ prin dou[ metode.
Scrie\i rezolv[rile cu justific[ri =i prin exerci\iu. Compara\i exerci\iile ob\inute.
a)
Erau ... ? (1 320 =i 1 310) caiete
S-au v`ndut ... ? (847 =i 756) caiete
Au r[mas ... ? caiete
b) Erau ... ? (896 =i 854) pasageri

Au cobor`t ... ? pasageri
Au r[mas ... ? (684 =i 717) pasageri
50
1 Scrie literele ]n ordinea descresc[toare a valorilor numerice =i
vei ob\ ine denumirea arborelui din imagine.
367 758 ™ 266 314 œ 700 318 œ
J 137 109 E 534 687 T 239 852
770 005 ™ 303 363 œ 897 645 ™

A 550 007 S 669 060 R 847 876
2 Rezolv[ problemele cu plan =i prin exerci\iu.

a) O ]ntreprindere agricol[ a adus la t`rg 1 345 kg de ardei =i 1 260 kg de vinete.
}n prima zi s-au v`ndut 586 kg de ardei =i 492 kg de vinete. C`te kilograme de
legume au r[mas de v`ndut?
b) Un vapor transporta 25 314 saci cu grù, iar altul, 20 680 de saci cu grù. C`\i
saci s-au desc[rcat ]n port, dac[ pe primul vapor au r[mas 16 500 de saci, iar
pe al doilea, 8 065 de saci?
c) La o uzin[ de tractoare sunt angaja\i 4 789 de b[rba\i =i 2 590 de femei. La o
fabric[ de confec\ii sunt angajate 3 506 femei =i 924 de b[rba\i. Care ]ntreprin-
dere are mai mul\i angaja\i? Cu c`\i?
• Comenteaz[ posibilitatea rezolv[rii fiec[rei probleme prin dou[ metode.
a) , , , 1 350, 1 700, 2 050, , , ;
b) , , , 36 050, 44 060, 52 070, , , ;
c) , , , 52 500, 42 000, 31 500, , , .
• G[se=te cel mai mic dintre numerele descoperite
=i vei afla c`te nuan\e are penajul unui p[un.
Crea\i =i rezolva\i probleme
pornind de la:
a) condi\ie }n 1000 de butelii este cu 1000 l mai mult[ ap[ dec`t ]n
800 de butelii de acela=i fel.
b) schem[ 1 bilet ... ? lei

? (126 =i 174) bilete ... 900 lei
c) exerci\iu 10 š 20 š 6 ›
Limonad[ Oranjad[ Total

d) tabel
Erau 13 470 30 000
S-au v`ndut 4 509
Au r[mas 5 820
51
1. Calculeaz[:
a) 664 œ 4 287 a) 2 608 œ 459
b) 12 345 ™ 10 237 b) 37 345 ™ 30 238
c) 1 000 000 ™ 340 056 c) 1 000 000 ™ 597 009
2. Afl[ num[rul:
a) cu 3 mai mic dec`t 9; a) cu 2 mai mare dec`t 9;
b) care arat[ cu c`t este mai mare b) ob\inut prin ad[ugarea a 801 bile la
100 dec`t 38; 318 bile;
c) care trebuie m[rit cu 7 200 pentru a c) care trebuie mic=orat cu 9190 pentru
ob\ine 720 000. a ob\ine 91900.
3. Rezolv[ problema cu plan =i prin exerci\iu.

Alina a cump[rat 8 ilustrate, iar Mihai 2 Radu a cump[rat 11 trandafiri, iar Doina
ilustrate la acela=i pre\. }mpreun[, ei au 7 trandafiri la acela=i pre\. Radu a chel-
cheltuit 70 de lei. La ce pre\ se vindeau tuit cu 68 de lei mai mult dec`t Doina.
ilustratele? C`t cost[ un trandafir?
5. Completeaz[ problema astfel ]nc`t

s[ poat[ fi rezolvat[ prin exerci\iul dat.
Calculeaz[ =i scrie rezultatul.
(1640 ™ 805) œ (2 580 – 1900) › (l) (1280 – 950) œ (1520 – 753) › (g.)
}n prima cistern[ erau l de benzin[, }ntr-o ser[ cre=teau de garoafe albe

iar ]n a doua, l. C`\i litri de benzin[ =i de garoafe ro=ii. C`te garoafe au
s-au v`ndut, dac[ ]n prima cistern[ au r[mas, dac[ s-au v`ndut de garoafe
r[mas l, iar ]n a doua, l? albe =i de garoafe ro=ii?
PROBLEM{ DISTRACTIV{
Erau odat[ trei vecini b[rbo=i:
Ion Barb[neagr[, Vasile Barb[alb[ =i Petre Barb[ro=ie.
Niciunul dintre ei nu avea barba de culoarea sugerat[
de numele s[u.
Ce culoare avea barba fiec[ruia?
52
Unitatea
de înv[\are 4 Înmul\irea numerelor naturale pân[ la 1 000 000
P R O I E CT Corabia isteților
Planul de lucru
Scop: Ve\i realiza Corabia iste\ilor – un vapora= din h`rtie ]n care s[ pune\i desene,
probleme =i jocuri.
Materiale necesare: coli de h`rtie A4, o coal[ A1 (70 š 100), stilou, creioane colorate.
Lucra\i ]n echipe de c`te doi-trei sau patru colegi.
• Fiecare echip[ compune =i rezolv[ exerci\ii =i probleme de ]nmul\ire. Ele vor ]mpodobi
Corabia iste\ilor.
• A lc[tui\i, ]mpreun[ cu doamna Catargele vor
]nv[\[toare (sau domnul ]nv[- avea: 75 cm,
\[tor), din coli mari de h`rtie, 85 cm, 60 cm.
un vapora= c`t mai lung. Ne mai trebuie
• L ipi\i pe acesta foile cu Am pus 3 p`nze sc`nduri cu
exerci\ii realizate de voi. lungi de c`te 70 cm. lungimea total[
Lungimea total[ dublul acestora!
• }n clasa voastr[ se va afla este de ...
Corabia iste\ior, la a c[rei
construc\ie a\i contribuit cu to\ii!
• P ute\i ad[uga pe paginile voastre
desene sau glume.
• P une\i-v[ imagina\ia la ]ncercare
astfel ]nc`t s[ realiza\i pagini
c`t mai interesante!
Comunicare
Prezentare
• Fiecare echip[ alege =i prezint[ una dintre paginile propuse.
• Paginile realizate de fiecare echip[ se asambleaz[ ]ntr-o c[rticic[ a clasei.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
•E xersa\i construirea
vapora=elor din h`rtie,
dup[ modelul al[turat.
• Rezolva\i problemele propuse de copiii pe care ]i vede\i pe tablet[.
RE
OA
VAL Un prieten este un dar pe care \i-l faci \ie ]nsu\i. Apreciaz[-l!
53
1 Propriet[\i ale ]nmul\irii
Pentru a naviga cu Corabia Iste\ilor trebuie s[ desfacem p` nzele PROPRIET{|ILE
}NMUL|IRII. Explica\i fiecare proprietate folosind desenul potrivit.
Oricum
Dac[ asocia
schim Pentru a ]nm
la ]nm cu o sum[, dis
}nmul locul r[m`
este o nu se sch num[rul la fie
acela al sumei
nare rep
2š3›3š2
3 œ 3 œ 3 œ 3 › 12
De 4 ori 2 š (3 š 4) › 3 š (2 š 4) 2 š (4 œ 3) › 2 š 4 œ 2 š 3
1 Preciza\i proprietatea folosit[. Propune\i un nou exemplu.
3 š 100 › 100 œ 100 œ 100 › 300 100 š 3 › 3 š 100 › 300

de 3 ori
6 š 15 › (3 š 2) š 15 › 3 š (2 š 15) › 3 š 30 › 90 Ce p`nze trebuie

desf[cute pentru a
17 š 5 › (10 œ 7) š 5 › 10 š 5 œ 7 š 5 › 50 œ 35 › 85 calcula
3 š 20; 3 š 23?
2 š 40 › 2 š (4 š 10) › (2 š 4) š 10 › 8 š 10 › 80
? ? ? ? ? ?
100 š 4 70 š 10 10 š 30 23 š 10 10 š 63 300 š 2
2 Descoperi\i codul pentru a afla numele unui scriitor cunoscut, pe care ]\i va face
mare pl[cere s[-l cite=ti.
Factor 7 9 R 8 7 J 9 8
Factor 8 E 6 6 U 8 7 L 9 5 8 4 56 48 4 7 63 4
Produs S 36 42 V 35 72 N 64 ? ? ? ? ? ? ? ? ? ?
54
2 }nmul\irea c`nd unul dintre factori
este o sum[ sau o diferen\[ (0 – 1 000)
O bserv[m =i verific[m
De 2 ori c`te 4 œ 3 De 2 ori c`te 4 De 2 ori c`te 3

sau: 2 š (4 œ 3) sau: 2 š 4 œ 2 š 3
?
Verifica\i prin calcul.
3 š (2 œ 6) 3š2œ3š6
Pentru a ]nmul\i un num[r cu o sum[,
putem proceda astfel: A
\i ob e rv a t s
(5 œ 3) š 9 5š9œ3š9 • ]ntì ]nmul\im num[rul cu fiecare termen al sumei;
• apoi adun[m produsele ob\inute.
1 Calculeaz[ ]n dou[ moduri num[rul total de cuburi.
a) b) c) d)
2 Calculeaz[ prin dou[ procedee:
Model: a) (3 œ 5) š 6 › (3 š 6) œ (5 š 6) › b) (3 œ 5) š 6 › 8 š 6 › 48
› 18 œ 30 › 48 8
(6 œ 3) š 7 (10 ™ 3) š 9 4 š (3 œ 5) 9 š (2 ™ 7) 6 š (5 œ 3)
3 Calculeaz[ ]n dou[ moduri:
a) 5 š 3 œ 5 š 12 b) 7 š 8 œ 2 š 8 c) 9 š 7 ™ 4 š 7 d) (9 ™ 5) š 17
4 Spune prin ce se aseam[n[ =i prin ce 5 Scrie fiecare dintre numerele 28, 36, 56 ca:
se deosebesc expresiile. Calculeaz[: a) produsul unui num[r cu o sum[;
4 š (2 œ 6) 4 œ (2 š 6) b) produsul unei diferen\e cu un num[r;
(2 œ 6) š 4 2œ6š4 c) suma a dou[ produse.
C o nc urs
Observ[ numerele scrise pe fond galben. š 6 7 8 9 10
Cine scrie ]n 5 minute cele mai multe adun[ri prin 8 48 56 64 72 80
care se pot ob\ine aceste numere unele din altele?
Exemplu: 9 54 63 72 81 90
56 › 48 œ 8; 64 › 56 œ 8 › 48 œ 8 œ 8 › 48 œ . 10 60 70 80 90 100
55
3 }nmul\irea numerelor care se termin[ cu zerouri
G[si\i proprietatea pe care o prezint[ fiecare. Exemplifica\i prin exerci\ii.
• Oricum am asocia factorii, produsul lor

aš1›a
r[m`ne acela=i.
aš0›0ša›0 • }nmul\irea cu 1 nu schimb[ num[rul.
ašb›bša • Produsul cu un factor 0 este egal cu 0.
(a š b) š c › a š (b š c) • Dac[ schimb[m ordinea factorilor, produsul

r[m`ne neschimbat.
Calcula\i oral =i explica\i folosind proprietatea corespunz[toare a ]nmul\ irii.

7 š 800 40 š 60 500 š 50 900 š 300
7 š 8 š 100 4 š 10 š 6 š 10 5 š 100 š 5 š 10 9 š 100 š 3 š 100
Compara\i calculele. Ce observa\i?
A\i obse rvat?

Pentru a ]nmul\i numere ce se termin[ cu zerouri, proced[m astfel:
• ]ntì ]nmul\im factorii, neglij`nd zerourile cu care se termin[ ace=tia;
• apoi scriem zerourile neglijate la dreapta produsului ob\inut.
C o nc urs
70 š 6 8 š 800 3 š 4 š 20
Cine calculeaz[ 70 š 60 900 š 90 20 š 30 š 4
mai repede? 70 š 600 400 š 400 3 000 š 4 š 2
700 š 600 4 000 š 4 40 š 30 š 200
56
1 a) Calculeaz[ ]n scris. b) Calculeaz[ oral.
72 š 80 174 š 40 105 š 60 800 š 510
40 š 96 128 š 600 30 š 207 306 š 200
98 š 50 80 š 590 205 š 40 400 š 250
• Verific[ rezultatele ob\inute de colegul de banc[, folosind calculatorul.
2 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor =i calculeaz[.
Str[duie=te-te s[ calculezi c`t mai mult ]n minte.
50 š 200 ™ 20 š 500 3 278 œ 3 700 š 3
(36 œ 24) š (360 œ 240) (14 208 ™ 13 789) š 20
(3 501 ™ 50 š 70) š 270 150 š 400 œ 8 000 š 12
3 Observ[ cu aten\ie numerele cunoscute =i descoper[ numerele ascunse.
a) 8 š › 640 b) š 70 › 490 c) 8 100 › 900 š
6š › 5 400 š 30 › 2 700 32 000 › š 400
4 Probleme despre noi
a) Pe minut, un om inspir[ ]n medie de 8 ori =i tot de at`tea ori expir[. De c`te ori
inspir[ =i expir[ ]n total un om ]ntr-o or[?
b) Pentru o s[n[tate bun[, un adult trebuie s[ fac[ zilnic cel pu\in 6 000 de pa=i. C`\i
pa=i trebuie s[ fac[ ]ntr-o lun[? G[se=te toate variantele posibile de r[spuns.
• Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =tiind c[ lungimea medie a pasului unui b[rbat
este de 70 cm, iar a pasului unei femei este de 50 cm.
a) 25, 500, 10 000, ; c) , 40, 200, 1 000, ;
b) 300, 900, 2 700, ; d) , 60, 1800, 54 000, .
6 Rezolv[ problema cu justific[ri =i prin exerci\iu.
La un depozit s-au adus 15 000 de butelii a c`te 2 l de ap[ mineral[ =i 7 800 de
butelii a c`te 2 l de limonad[. Este mai mult[ ap[ mineral[ sau limonad[? Cu c`t?
•L ucra\i ]n perechi! Modifica\i una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi
rezolvat[ prin trei opera\ii.
A utoevaluare
1 Calculez rapid ]n minte: 30 š 40 30 š 150 3 600 š 6 1000 š 50
20 š 50 20 š 600 3 500 š 20 900 š 90
2 Verific rapid dac[ pot calcula corect, a=ez`nd numerele unele sub altele:
1200 š 80 5 600 š 70 2 300 š 400 52 000 š 600
57
4 }nmul\irea cu un num[r de o cifr[
C e =tim? Ce afl[m? Scriem
3 š 120 › 3 š (12 š 10) › (3 š 12) š 10 › 36 š 10 › 360
2 š 431 › 2 š (400 œ 30 œ 1) › 2 š 400 œ 2 š 30 œ 2 š 1 › 800 œ 60 œ 2 › 862
Pasul 1 Pasul 2 Scriem

431 š 431 š
2 2
2 62
Explica\i cum se
formeaz[ fiecare
cifr[ a produsului.
C alcul[m =i rezolv[m
1 Calcula\i =i explica\i ob\inerea zerourilor ]n produse.
a) 4 š 267 c) 8 435 š 2 e) 3 š 14 890 g) 120 509 š 4
b) 836 š 3 d) 4 š 2 074 f) 20 053 š 4 h) 5 š 134 056
2 Completa\i tabelele.
Cantitatea Pre\ul Costul Cantitatea Pre\ul Costul
(buc[\i) (lei) (lei) (buc[\i) (lei) (lei)
3 2
6 2 356 4 550
9 8
• G[si\i dou[ moduri de calcul pentru fiecare cost.

C o nc urs
Cine calculeaz[ mai repede?
123 š 2 3 š 500 4 š 203 1 101 š 8 2 š 2 020
1 234 š 2 3 š 505 4 š 2 003 1 102 š 8 3 š 2 303
11 234 š 2 3 š 5 005 4 š 2 203 1 103 š 8 4 š 2 004
121 234 š 2 3 š 50 005 4 š 2 223 1 105 š 8 5 š 2 005
58
1 Calculeaz[.
a) 284 š 3 b) 1749 š 2 c) 32 045 š 4 d) 46 250 š 3
7 š 362 5 š 2 436 6 š 20 309 80 š 10 864
• Verific[ rezultatele ob\inute de colegul de banc[ folosind calculatorul.
2 Afl[ dublul numerelor. 3 Calculeaz[ =i compar[.
a) 12, 22, 32, 24, 31 4 š 212 404 š 2 3 š 123 132 š 2
b) 104, 204, 303, 210, 340 3 š 202 2 š 303 4 š 111 220 š 2
4 Calculeaz[ dup[ model.
5 a) M
[re=te de 2 ori suma nu-
Model: 32 š 2 › (30 š 2) œ (2 š 2) › merelor 113 =i 89.
› 60 œ 4 › b) M
[re=te de 3 ori diferen\a
› 64 numerelor 547 =i 327.
c) M
ic=oreaz[ num[rul 245 cu
32 š 3 34 š 2 21 š 4 produsul numerelor 15 =i 10.
121 š 3 132 š 2 413 š 2
6 Lucra\i ]n perechi! Crea\i probleme dup[ scheme.
G[si\i dou[ metode de rezolvare pentru fiecare problem[.
a) 1 motonav[ ... ? locuri b) 1 vagon ... ? locuri

6 motonave ... 168 locuri 4 vagoane ... 500 locuri
7 motonave ... ? locuri 8 vagoane ... ? locuri

a) , 200, 4 000, 80 000; c) , 5, 25, 125, 625, ;
b) , 729, 81, 9, ; d) , , 500 000, 495 500, 491 000, , .
8 Calculeaz[ ]n lan\. Cite=te calculele folosind terminologia matematic[.

š5 š 50 : 300 œ 330
a) 348
: 8 000 š 888 ™ 888 š8

b) 400 000
9 Procedeaz[ cu iste\ime =i compar[ f[r[ a calcula.

40 š 58 4 š 580 80 š 360 8 000 š 36
200 š 70 7 š 2 000 92 000 š 40 92 š 4 000
10 Alege r[spunsul corect! Am cump[rat 8 pr[jituri =i 10 ciocolate. O pr[jitur[ este
de dou[ ori mai scump[ dec`t o ciocolat[. C`te ciocolate a= fi putut cump[ra de
to\i banii?
A) 18 B) 14 C) 13 D) 26 E) 28
59
5 }nmul\irea cu un num[r de dou[ cifre
C e =tim? Ce afl[m?
26 š 3 › ?
26 š 3 › 3 š 26 › 3 š (20 œ 6) › 3 š 20 œ 3 š 6 › 60 œ 18 › 78
3 š 20 › 3 š (2 š 10) › (3 š 2) š 10 › 6 š 10 › 60
26 š 13 › ?
Explic Scriu Numesc
26 š 13 › 26 š (10 œ 3) ›
› 26 š 10 œ 26 š 3 ›
– primul produs par\ial
› 260 œ 78 › – al doilea produs par\ial
› 338 – produsul final
• }nmul\im primul factor cu unit[\ile factorului al doilea =i ob\inem

primul produs par\ial.
• }nmul\im primul factor cu zecile factorului al doilea =i ob\inem
al doilea produs par\ial.
• Adun[m produsele par\iale.
1 Calcula\i =i explica\i.
a) 26 š 12 b) 326 š 14 c) 2 614 š 32 d) 407 š 16 e) 12 š 3 009 f) 33 š 14 702
34 š 25 285 š 26 15 š 1 368 106 š 23 1 034 š 22 20 305 š 16
46 š 57 36 š 172 42 š 7 923 36 š 808 5 405 š 21 40 007 š 15
2 Calcula\i conform indica\iei. Indica\ie:

Explica\i aranjarea factorilor.
730 š 11 3100 š 250 7 3 0 š 3 1 0 0 š
210 š 160 4 020 š 120 1 1 2 5 0
41 š 2 400 3 300 š 2 200
3 Rezolva\i problemele cu plan =i prin exerci\iu.

a) La o cofet[rie s-au adus 112 saci a b) Pe fiecare dintre cele 154 de rafturi
c`te 25 kg de f[in[ de porumb =i 136 ale unui depozit sunt 25 de cutii a
de saci a c`te 35 kg de f[in[ de grù. c`te 16 pachete cu detergent. C`te
De care f[in[ este mai mult[? Cu c`t? pachete cu detergent sunt ]n total?
60
1 Efectueaz[:
4 š 21 43 š 21 52 š 17 48 š 15 16 š 57
3 š 27 25 š 35 63 š 13 13 š 64 18 š 46
2 Care sunt numerele de 32 de ori mai mari dec`t 34, 28, 43, 37?
Dar cu 32 mai mari dec`t acelea=i numere?
3 }ntr-o livad[ sunt 23 de r`nduri a c`te 16 meri fiecare. C`\i meri sunt?
4 Pentru o excursie s-au rezervat 12 vagoane a c`te 72 de locuri.

C`te persoane au plecat ]n excursie, dac[ au r[mas 8 locuri neocupate?
5 Cine urc[ pe Corabia iste\ilor devine mai harnic. Mihai a rezolvat

]ntr-o s[pt[m`n[ 28 de probleme, apoi, dup[ ce a vizitat corabia,
a rezolvat ]n s[pt[m`na urm[toare de 14 ori mai multe.
C`te probleme a rezolvat ]n total?
6 M[re=te de 15 ori produsele: 2š5 3š6 5š6 0 š 10

8š7 6š7 2š9 4š8
7 Completeaz[ tabelul.
a 41 63 72 83
aš3 ? ? ? ?
a š 12 ? ? ? ?
8 Compar[:
48 š 12 12 š 36 38 š (41 ™ 15) (2 œ 24) š 15
55 š 16 17 š 20 140 š 4 œ 151 900 ™ 2 š 94
72 š 13 73 š 14 45 š 3 š 6 5 š 38 š 5
A utoevaluare
1. ... s[ calculez produse: 8 š 4 › ? ; 6 š 49 › ? ; 7š8› ?;
9 š 8 › ? ; 23 š 4 › ? ; 6 š 148 › ? ;
24 š 32 › ?
2. ... s[ respect ordinea opera\iilor: 321 ™ 8 š 9 › ? ; 45 š (12 œ 29) › ?
3. ... s[ rezolv probleme: Bianca are 48 de timbre. Bogdan are de 15 ori mai multe.
Atunci, Bogdan are ? timbre.
61
6 }nmul\irea numerelor c`nd factorii
au cel mult trei cifre
2 š 243 › ?
Descompunem Explic[m Organiz[m
2 š 243 › 2 š (200 œ 40 œ 3) › 243 š 2 4 3 š
› 2 š 200 œ 2 š 40 œ 2 š 3 › 2 2
486 2š3›6 4 8 6
› 400 œ 80 œ 6 ›
2š4›8
› 486
2š2›4
514 š 12 › ?
Organiz[m
Descompunem
514 š 12 › 514 š (10 œ 2) › 5 1 4 š
› 514 š 10 œ 514 š 2 › 1 2
1 0 2 8
› 5 140 œ 1 028 ›
5 1 4
› 6 168 6 1 6 8
produse par\iale
356 š 427 › ?
356 š
356 š 427 › 356 š (400 œ 20 œ 7) › 4 27
› 356 š 400 œ 356 š 20 œ 356 š 7 › 2 4 92
7 12
› 142 400 œ 7 120 œ 2 492 › 14 24
› 152 012 152012
1 Scrie\i num[rul 3 000 ca produs:
a) de doi factori; c) al unui num[r cu o sum[;
b) de trei factori; d) al unui num[r cu o diferen\[.
2 Calcula\i.
730 š 12 3 100 š 256 204 š 25 123 š 45
210 š 23 4 020 š 124 307 š 73 234 š 67
36 š 2 400 330 š 228 508 š 29 567 š 89
3 Calcula\i =i explica\i ob\inerea zerourilor ]n produse.

a) 40 š 267 c) 8 435 š 12 e) 305 š 890 g) 508 š 305
b) 836 š 300 d) 41 š 2074 f) 204 š 506 h) 356 š 635
62
1 Calculeaz[:
400 š 23 38 š 104 531 š 23 326 š 123 321 š 285
300 š 29 47 š 210 824 š 45 458 š 325 457 š 198
2 Descoper[ =i corecteaz[ gre=elile lui Tic.
132 š 201 š 625 š 340 š
23 42 84 170
396 42 2400 238
264 84 4800 34
660 882 50400 57800
3 Calculeaz[ grup`nd convenabil factorii.
a) 13 š 2 š 4 b) 167 š 1 x š 3 c) 4 š 145 š 0 d) 3 š 143 š 2
Str[duie=te-te s[ calculezi c`t mai mult ]n minte.
50 š 200 œ 20 š 500 3 278 œ 3 700 š 3
(36 œ 24) š (360 œ 240) (14 208 œ 13 789) š 20
(3 501 œ 50 š 70) š 270 150 š 400 œ 8 000 š 12
5 Fii iste\ =i calculeaz[ ]n mod convenabil. Argumenteaz[.
a) 2 š 1238 š 5 c) (28 420 œ 1580) š 4 e) 40 š 998 œ 40 š 2
b) 307 š 5 š 60 d) 20 š (300 œ 30) f) 1000 š 5 œ 999 š 5
a) , 200, 4 000, 80 000; c) , 5, 25, 125, 625, ;
b) , 729, 81, 9, ; d) , , 500 000, 495 500, 491000, .
7 Probleme despre fapte =i urm[ri.

Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele ob\inute.
a) Juc`nd fotbal pe trotuar, 6 prieteni au spart vitrina unui magazin. Ca urmare,
fiecare dintre familiile neast`mp[ra\ilor a trebuit s[ achite 526 de lei pentru
procurarea unei vitrine noi =i 374 de lei pentru instalarea ei.
b) Un cet[\ean =i-a scos caprele la p[scut ]ntr-un parc. Ca urmare, au fost v[t[ma\i
120 de arbu=ti. Amenda pentru v[t[marea fiec[rui arbust este de 600 de lei.
c) Dac[ se recicleaz[ 100 kg de h`rtie, se salveaz[ de la t[iere un copac. }ntr-un
an, 38 de membri ai cercului „Micii ecologi=ti” au colectat c`te 200 kg de ziare
vechi.
8 Calculeaz[ ]n lan\. Cite=te calculele folosind terminologia matematic[.
š5 š 510 : 300 œ 330
a) 3 426
: 3 000 š 999 ™ 999 š9
b) 900 000
63
7 Ordinea efectu[rii opera\iilor
•
150
150
• }ntr-un exerci\iu f[r[ paranteze, efectu[m ]ntì ]nmul\irile sau ]mp[r\irile, apoi
adun[rile sau sc[derile.
Exemplu:
100 œ 28 š 4 › 100 œ ›
112 56 7
9 š 11 ™ 72 : 8 › 99 ™ 72 ›
99 9
• Parantezele introduc noi reguli de prioritate ]n calcul.
•O pera\iile din paranteze se efectueaz[ ]naintea
celor din afara parantezelor.
Exemplu:
(100 œ 28) š 4 › 128 š 4 ›
128
•
•
Exemplu:
Ca s[ scriem mai simplu,

putem folosi ca semn al
]nmul\irii ∙ ]n loc de š.
64
1 Calculeaz[. 5 œ 106 š 5 409 œ 2 š 409 1 000 – 3 š 190
7 œ 3 š 304 105 œ 8 š 105 2 000 – 4 š 240
2 Calculeaz[ oral asociind convenabil factorii.
a) (4 – 2) š 103 š 4 b) (100 – 98) š 3 š 104
(204 – 102) š 1 š 5 (30 œ 5) š 126 š 0
3 Probleme din lecturi

a) C
u ocazia zilei de na=tere, Iepuril[ i-a oferit lui Winnie Pooh 38
kg de miere. Ursule\ul pofticios a m`ncat pe loc 2 kg de miere,
iar restul a transportat acas[, c`te 4 kg ]n borcane. De c`te bor-
cane a avut nevoie?
b) Pentru vacan\[, Harry Potter a primit sarcina s[ ]nve\ e 28 de vr[ji
simple =i 28 de vr[ji complicate. }ntì a ]nv[\ at vr[jile simple, c`te
4 pe noapte. Apoi a ]nv[\at ]n fiecare noapte c` te 2 vr[ji compli-
cate. C`te nop\i i-au trebuit pentru a realiza sarcina?
4 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[:

a) b)
c) d)
5 Adaug[ paranteze astfel ]nc`t rezultatul s[ fie corect.

a) b)
c) d)
6 Ajung 500 de lei pentru a cump[ra:

a) 3 dic\ionare la pre\ul de 196 de lei;
• Creeaz[ probleme asem[n[toare,
b) 4 ghiozdane la pre\ul de 107 lei;
pornind de la suma de 200 de lei.
c) 2 vaze la pre\ul de 250 de lei?
Ordoneaz[ descresc[tor rezultatele exerci\iilor de mai jos =i vei afla

cine ]l urm[re=te pe iepura=ul fricos.
O
C
J
65
8 Recapitul[m rezolv`nd probleme. Cum estim[m
rezultatele ]nmul\irilor?
C e =tim? Ce afl[m?
Observa\i r[spunsurile copiilor la problema bunicului:
}n livada bunicului cresc 9 cai=i. Anul trecut, de pe fiecare cais s-au cules circa
22 kg de fructe.
Bunicul se ]ntreab[ cam ce cantitate de
fructe se va ob\ine anul acesta. Pentru
a r[spunde, copiii au estimat produsul:
Liza
Ana
Rotunjesc 22 kg: Mati
}l rotunjesc pe 9: 22 kg ≈ 20 kg.
Atunci: Rotunjesc factorii:
9 ≈ 10
9 š 22 kg ≈ 9 š 20 kg. 9 ≈ 10; 22 kg ≈ 20 kg.
Atunci:
Se vor ob\ine Atunci:
9 š 22 kg ≈ 10 š 22 kg.
aproximativ 180 kg. 9 š 22 kg ≈ 10 š 20 kg.
Se vor ob\ine
Se vor ob\ine
aproximativ 220 kg.
aproximativ 200 kg.
Ce procedeu a condus la estimarea cea mai apropiat[ de rezultat?
9 š 22 › 198
170 180 190 200 210 220 230
198 ™ 180 › ? 220 ™ 198 › ? 200 ™ 198 › ?
Lucra\i ]n echipe de patru colegi!
•M odifica\i enun\ul problemei, =tiind c[ ]n livad[ cresc 8 cai=i, iar de pe fiecare
pom s-au cules circa 28 kg de fructe.
• Estima\i prin rotunjirea:
a) primului factor; Se ob\ine cea mai bun[
b) factorului al doilea; estimare prin acela=i
c) ambilor factori. procedeu ca ]n proble-
ma de mai sus?
66
1 Rotunje=te numerele 489, 731, 365, 954 la cea mai apropiat[ zece, apoi la cea mai
apropiat[ sut[.
2 Calculeaz[ =i apoi a=az[ pe ax[ rezultatele.

17 š 13; 18 š 13; 19 š 13; 16 š 14; 17 š 14; 18 š 14; 19 š 14; 15 š 15.
200 210 220 230 240 250 260 270 280 290 300
3 Procedeaz[ ca Ana, Liza =i Mati pentru a estima fiecare dintre produsele:
49 š 9; 8 š 63; 103 š 6; 7 š 97; 74 š 7; 5 š 34; 5 š 35.
• Compar[ fiecare estimare cu rezultatul exact.
4 Copiaz[ inegalit[\ile scriind ]n locul numerele cele mai apropiate:
a) formate din zeci ]ntregi; b) formate din sute ]ntregi.
< 46 š 7 < < 3 š 282 < < 154 š 6 <
5 Dovede=te iste\ime =i compar[ produsele f[r[ a efectua ]nmul\irile.

Folose=te estim[ri!
4 š 29 4 š 39 21 š 6 6 š 18 62 š 2 7 š 36
26 š 2 35 š 2 68 š 2 48 š 1 27 š 5 5 š 27
6 Dan colec\ioneaz[ clopo\ei. La magazin se g[sesc clopo\ei de 26 de lei =i de
15 lei. Ce cump[r[turi poate face Dan, pentru a-=i completa colec\ia, av`nd
6 bancnote de 10 lei? Procedeaz[ prin ]ncerc[ri, folosind estim[ri.
7 Lucra\i ]n echipe de patru colegi!
Afla\i, pentru fiecare caz, š 7 este aproximativ 30; 8š este aproximativ 60;
cel mai mare num[r natural
ce poate fi scris ]n locul
š 6 este aproximativ 40; 4š este aproximativ 30.
p[tr[\elului enigmatic:
42 š 3 175 348
8 Pe tabl[ sunt scrise exerci\ii =i
58 š 6 486 592
rezultatele lor. Asociaz[ rapid, 7 š 25 945
prin estimare, fiecare exerci\iu 243 š 2
315 š 3 184 š 4 126
cu rezultatul potrivit.
C o nc urs
Folose=te estim[ri. AF
a) 250 de lei ajung pentru a cump[ra 8 c[r\i la pre\ul de 26 de lei.
b) 350 de lei ajung pentru a cump[ra 9 c[m[=i la pre\ul de 41 de lei.
c) 90 de lei nu ajung pentru a cump[ra 4 ma=inu\e la pre\ul de 28 de lei.
d) 250 de lei nu ajung pentru a cump[ra 5 p[pu=i la pre\ul de 43 de lei.
67
1. Calculeaz[:
a) 8 š 9 b) 23 : 12 c) 145 š 67 a) 7 š 8 b) 24 : 12 c) 268 š 56
2. Calculeaz[ =i compar[:
a) 16 š 3 =i 15 š 4 a) 13 š 5 =i 12 š 6
b) 304 š 9 =i 165 š 12 b) 504 š 8 =i 235 š 12
c) 1005 š 607 =i 900 š 104 c) 2 006 š 403 =i 1002 š 705
3. Calculeaz[ aplic`nd ordinea efectu[rii opera\iilor.

a) 2 000 œ 2 š 7 a) 3 000 œ 3 š 8
b) 3 š 14 œ 3 š 26 b) 5 š 26 œ 5 š 34
c) 40 000 ™ 250 š 4 œ 16 š 5 c) 20 000 ™ 370 š 3 œ 5 š 32
4. }ntr-un clasor cu 400 de pagini sunt 18 timbre pe pagin[.

Pe 50 de pagini sunt timbre cu vapoare, pe 70 de pagini sunt
timbre cu b[rci, iar restul sunt cu alte nave.
a) C`te timbre cu b[rci sunt? a) C`te timbre cu vapoare sunt?
b) Cu c`t sunt mai pu\ine timbre cu b) Cu c`t sunt mai multe timbre cu
vapoare dec`t cu b[rci? b[rci dec`t cu vapoare?
c) C`te timbre sunt ]n clasor? c) C`te timbre cu alte nave sunt?
5. Scrie ca:
a) produsul unui num[r cu o sum[,
b) produsul unei diferen\e cu un num[r,
c) suma a dou[ produse, primul factor fiind acela=i,
num[rul 64. num[rul 81.
Miaunic[ a v[zut un =oricel nu departe de o gaur[ ]n pe-
rete. Motanul lene= chibzuie=te: „}n 5 salturi pot ajunge
la =oarece. Dar nici el nu se va l[sa, va face vreo 20 de
salturi =i se va ascunde ]n gaur[. C`t eu voi face un salt,
=oricelul va face cam 5 salturi”.
Ce concluzie a tras Miaunic[?
68
Unitatea
de înv[\are 5 Împ[r\irea numerelor naturale pân[ la 1 000 000
P R O I E CT Sorcova matematică
Planul de lucru
Scop: Vom realiza Sorcova matematic[ – o sorcov[ pe ale c[rei petale se vor pune
desene, probleme =i jocuri.
Materiale necesare: Coli de h`rtie A4, stilou, creioane colorate.
Lucra\i ]n echipe de c`te doi, trei sau patru colegi.
• Fiecare echip[ compune exerci\ii =i probleme de ]mp[r\ire.
Ele vor ]mpodobi Sorcova matematic[.
• Fiecare sorcov[ va avea 6 flori cu c`te 5 petale. L[sa\i codi\a
fiec[rei petale mai lung[.
• Scrie\i pe fiecare petal[ o problem[ sau un exerci\iu
de ]mp[r\ire. (Nu scrie\i =i rezolvarea!)
• P rinde\i cele 5 petale ]n buchet ]ncercuind codi\ele cu s`rm[.
• L ega\i cele 6 flori cu s`rm[ pe o „tulpin[” – un b[\ de lemn.
Fiecare echip[ va avea astfel o sorcov[ cu ... probleme.
• P
ute\i ad[uga pe paginile voastre desene sau glume.
• P
une\i-v[ imagina\ia la ]ncercare astfel ]nc`t s[ realiza\i pagini c`t mai interesante!
Comunicare
Noi, voio=i, cu to\ii 6,
Prezentare Colindat-am azi 5 case.
8 copii c`nt[-n colind[.
• La sf`r=itul unit[\ii de l-a= primi pe to\i ]n tind[! +i-am primit la fiecare
]nv[\are, trece\i la Pere 8 =i mere 16-am ]n total. 3 covrigi la c`te 4 buzunare.
Sorcoveala matematic[: C`te s[ ia fiecare To\i covrigii, la final
Din aceast[ adunare, C`\i s[ fie ]n total?
schimba\i sorcovele
Ca s[ aib[ to\i egal?
]ntre echipe =i rezolva\i
problemele propuse.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
Citi\i =i rezolva\i problemele
care apar ]n ecranul al[turat. Noi cu zor am colindat:
Decupa\i, ]n cadrul echipei, Portocale, 24 am c[p[tat;
Pere, tot pe-at`tea
petalele pentru florile sorcovei.
+i ]nc[ 4-n plus.
C`te fructe am adus?
E
LO AR
VA Bucuria s[rb[torilor ne ]mpline=te. Suntem mai buni, mai darnici
=i mai respectuo=i ]n toat[ aceast[ perioad[.
69
1 }mp[r\irea unei sume la un num[r
Problem[
Citesc Ilona pune ]n cutii 36 de stelu\e ro=ii =i 24 verzi.
=i Ea trebuie s[ pun[ 6 stelu\e ]n fiecare cutie.
]n\eleg De c`te cutii are nevoie?
Rezolvare:
a) cu justific[ri
metoda I metoda a II-a

1) 36 œ 24 › 60 (stelu\e) – total 1) 36 : 6 › 6 (cutii) – stelu\e ro=ii
2) 60 : 6 › 10 (cutii) – sunt 2) 24 : 6 › 4 (cutii) – stelu\e verzi
Planific
necesare 3) 6 œ 4 › 10 (cutii) – ]n total.
=i
calculez b) prin exerci\iu
(36 œ 24) : 6 › 10 36 : 6 œ 24 : 6 › 10
60 6 4
R[spuns: Are nevoie de cutii.
1 Compara\i exerci\iile ob\inute la rezolvarea problemei prin cele dou[ metode.
2 Compune\i =i rezolva\i o problem[ asem[n[toare.
3 Observa\i modul de calcul =i scrie\i rezultatul.

(18 œ 63) : 9 › 18 : 9 œ 63 : 9 › 2 œ 7 ›
2 7
(45 œ 25) : 5 › 45 : 5 œ 25 : 5 ›
9 5
(27 œ 24 œ 15) : 3 › 27 : 3 œ 24 : 3 œ 15 : 3 › 9 œ 8 œ 5 ›
9 8 5
4 Verifica\i dac[ se poate proceda analog la ]mp[r\irea unei diferen\e la un num[r:

(54 ™ 36) : 9 (48 ™ 24) : 6
5 Efectua\i folosind cele dou[ procedee de calcul ]nv[\ate:

(48 œ 12) : 6 (36 œ 54) : 9 (190 œ 530) : 10
70
1 Scrie fiecare enun\ prin dou[ exerci\ii, apoi afl[ rezultatul.
a) Din c`tul numerelor 80 =i 8 sc[dem c`tul numerelor 32 =i 8.
b) La c`tul numerelor 400 =i 40 adun[m c`tul numerelor 80 =i 40.
2 Compar[:
(32 œ 24) : 4 (55 ™ 15) : 5 (56 ™ 28) : 7 (12 œ 6) : 6
700 : (3 œ 4) 50 : (8 ™ 3) 60 : (60 ™ 50) 80 : (8 œ 2)
3 Calculeaz[ ]mp[r\ind fiecare termen al sumei la ]mp[r\itor:

(16 œ 32 œ 48) : 4 (54 œ 36 œ 24) : 6
(56 œ 21 œ 35) : 7 (48 œ 72 œ 16) : 8
4 De ce exerci\iul (16 œ 21 œ 33) : 5 nu se poate efectua ]n acela=i mod?

Aplic[ metoda potrivit[ de rezolvare!
5 Tic s-a gr[bit un pic! Iat[ cum a rezolvat Tic exerci\iul 60 : (3 œ 2).
60 : (3 œ 2) › 60 : 3 œ 60 : 2 › 20 œ 30 › 50
20 30
Nu e bine! Nu po\i ob\ine 50, pentru c[ 60 : 3 › 20, iar 60 se ]mparte la
un num[r mai mare dec`t 3, deci c`tul trebuie s[ fie mai mic dec`t 20.
Cine are dreptate? G[se=te =i alt argument.
6 Ce metod[ este mai potrivit[ pentru a calcula (36 œ 24) : 5? De ce?
7 Formuleaz[ o problem[ dup[ dialogul copiilor. Rezolv[ problema prin dou[ me-
tode. Compune =i rezolv[ o problem[ asem[n[toare.
Eu am cu
8 p[pu=i
Eu am 32 de mai pu\ine. Eu am un sfert din
p[pu=i. num[rul total al
p[pu=ilor voastre.
8 Participan\ii la competi\ie salut[ publicul spectator. Sunt 48 de fete =i 32 de b[ie\i

a=eza\i ]n =iruri de c`te . C`te =iruri de participan\i sunt?
Pune ]n locul un num[r potrivit =i rezolv[ problema ]n dou[ moduri.
71
2 }mp[r\irea cu rest
Problema 1
Citesc Sania tras[ de cai are 4 locuri. Au venit s[ se plimbe cu sania
=i 23 de tineri. C`te s[nii trebuie ]nchiriate?
]n\eleg
rest 3
Organizez
enun\ul ]n
schem[
Rezolvare:
Scriem
Vor fi necesare at`tea s[nii, de c`te ori 4 se
cuprinde ]n 23 =i ]nc[ o sanie pentru tinerii
Planific care r[m`n (mai pu\ini de 4).
=i rest
calculez 23 : 4 › 5, rest 3.
Deci, vor fi necesare 5 s[nii pentru fiecare
4 tineri =i ]nc[ o sanie (a =asea) pentru
cei 3 tineri r[ma=i.
R[spuns: 6 s[nii, una cu un loc liber.
Verific 5 š 4 œ 3 › 20 œ 3 › 23 (tineri)
23 : 4 › 5, rest 3 Proba 23 › 5 š 4 œ 3
D } C R D C } R, R < }
1 Propune\i =i rezolva\i o problem[ asem[n[toare, schimb`nd numai datele
numerice.
Problema 2
Citesc
Ana are 39 de bomboane =i vrea s[ le distribuie ]n mod egal ]n
=i
]n\eleg 7 pungu\e. C`te bomboane vor fi ]n fiecare pung[?
Scriem
Ana pune bomboanele ]n pungi, c`te una,
p`n[ c`nd ]i r[m`n mai pu\in de 7:
Planific
=i 39 ™ 7 ™ 7 ™ 7 ™ 7 ™ 7 › 4 sau 39 : 7 › 5, rest 4.
rest
calculez
de 5 ori
R[spuns: }n fiecare pung[ vor fi 5 bomboane.

Anei ]i mai r[m`n 4 bomboane.
Verific 7 š 5 œ 4 › 35 œ 4 › 39 (bomboane); 4 < 7
2 Propune\i =i rezolva\i o problem[ asem[n[toare, schimb`nd numai datele

numerice.
72
1 Scrie, folosind ]nmul\irea =i adunarea, c`te sticle sunt ]n fiecare cutie.
Exprim[ reparti\ia sticlelor pe r`nduri folosind ]mp[r\irea.
a) b) c) d)
2 Calculeaz[ prin sc[derea repetat[ a aceluia=i num[r.
14 : 4 16 : 3 47 : 7 79 : 9 Model: 7 : 2 › ? ; 7 ™ 2 ™ 2 ™ 2 › 1
38 : 5 41 : 6 19 : 2 65 : 8 de 3 ori
7 : 2 › 3, rest 1
3 Afl[ c`tul =i restul ]mp[r\irilor. Verific[ prin prob[.
40 : 6 41 : 6 42 : 6 43 : 6 44 : 6 45 : 6 46 : 6
40 : 7 40 : 8 40 : 9 40 : 10 40 : 11 40 : 12 40 : 13
4 Tic s-a gr[bit =i a gre=it un pic. Scrie exerci\iile corect`nd gre=elile.

Indica\ie: Compar[ restul cu ]mp[r\itorul.
28 : 3 › 9, rest 1 57 : 7 › 7, rest 8
44 : 6 › 6, rest 8 38 : 9 › 4, rest 2
32 : 4 › 7, rest 4 65 : 8 › 8, rest 1
5 Copiii au adus la =coal[ 51 de mere. Ei le-au repartizat ]n mod egal ]n 6 co=ule\e.

C`te co=ule\e s-au umplut? C`te mere au r[mas?
6 }n bradul =colii erau 45 de globule\e. Copiii le-au a=ezat c`te 6 ]ntr-o cutie.
C`te cutii au fost necesare?
7 Descoper[ numerele ascunse:
23 › 5 š 4 œ › 23 š 8 œ 5 19 › 8 š œ3
58 › 8 š 7 œ › 9 š 6 œ 2 54 › 7 š œ5
8 Dana orneaz[ cu c`te 3 stelu\e felicit[rile pe care le va expedia de s[rb[tori
rudelor =i cu c`te 5 clopo\ei felicit[rile pentru colegi. C`te felicit[ri poate orna, ]n
total, pentru rude =i c`te pentru colegi, dac[ are 23 de stelu\e =i 46 de clopo\ei?
C`te stelu\e =i c`\i clopo\ei ]i mai r[m`n?
9 Care dintre numerele 3, 5, 8, 4 pot fi restul ]mp[r\irii unui num[r la 6? Dar la 9?

10 Alege r[spunsul corect! }nlocuind p[tr[\elele cu „œ” sau „š” ]n expresia
1 2 1 1 3 2 1 1 3,
rezultatul maxim ob\inut este:
A) 37 B) 12 C) 15 D) 16 E) 36
73
3 }mp[r\irea exact[ a numerelor ce se termin[
cu zerouri. Calcul rapid
Explica\i fiecare schem[.
š 60 š 700 š 2 000
3 180 40 28 000 80 160 000
: 60 : 700 : 2 000
Scrie\i ]mp[r\irile ce reies din fiecare ]nmul\ire.
Observa\i zerourile cu care se termin[ numerele din ]mp[r\iri.
a) 4 š 800 c) 90 š 400
b) 60 š 70 d) 4 000 š 3 Model:
3 š 50 › 150 150 : 50 › 3
e) 500 š 600 g) 200 š 5 000 150 : 3 › 50
f ) 20 š 8 000 h) 2 000 š 400
La ]mp[r\irea exact[ a dou[ numere ce se termin[ cu zerouri,

proced[m astfel:
• ]ntì neglij[m la dreapta fiec[rui num[r at`tea zerouri
cu c`te se termin[ ]mp[r\itorul;
\i A ?
ob s e r v a t
• apoi calcul[m c`tul.
1 120 : 4 150 000 : 30 240 000 : 6 640 000 : 80 000
1 200 : 4 15 000 : 30 240 000 : 60 640 000 : 8 000
12 000 : 4 1500 : 30 240 000 : 600 640 000 : 800
120 000 : 4 150 : 30 240 000 : 6 000 640 000 : 80
• Observa\i cum se formeaz[ exerci\iile =i cum se schimb[ r[spunsurile
]n fiecare coloan[.
• Alc[tui\i coloane de exerci\ii asem[n[toare.
2 Efectua\i calculele, neglij`nd ]ntì zerourile.

a) 8 400 : 70 b) 2 560 : 40 c) 52 000 : 400 d) 171 000 : 3 000
38 000 : 200 1920 : 60 23 000 : 500 900 000 : 2 000
3 Descoperi\i numerele ascunse. Compara\i exerci\iile.
a) š 6 › 12 000 b) š 30 › 9 000 c) 7 000 : › 200
: 6 › 12 000 : 30 › 9 000 7 000 ™ › 200
4 Descoperi\i regula =i completa\i =irul.
a) , 400, 8 000, 16 000, ; b) , 48 000, 2 400, 120, .
74
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 8 000 =i 40; b) 1200 =i 300; c) 30 000 =i 20; d) 40 000 =i 5.
Descoperi\i =i corecta\i gre=elile.
a) 7 200 : 40 › 18 b) 39 000 : 600 › 6, rest 3
72 4 390 6
4 18 36 6
32 3
32
0
3 Calculeaz[ neglij`nd ]ntì zerouri.
a) 15 200 : 800 b) 1 800 : 50 c) 87 000 : 3 000 d) 450 000 : 6 000.
• Verific[ rezultatele ob\inute de colegul de banc[ folosind calculatorul.

a) Globurile sunt repartizate ]n mod egal ]n cutii. }n 250 de cutii sunt
cu 1400 de globuri mai multe dec`t ]n 180 de cutii. C`te globuri sunt
]n fiecare cutie?
b) 400 de caiete sunt repartizate ]n mod egal ]n pachete. }n 35 de pachete sunt
caiete de matematic[, iar ]n 15 pachete sunt caiete de dictando. C`te caiete sunt
]n fiecare pachet?
5 Calculeaz[ ]n lan\. Dac[ vei efectua calculele corect, vei ob\ine la final v`rsta ta:
}nmul\e=te v`rsta ta cu 200, mic=oreaz[ produsul ob\inut de 40 de ori, apoi
mic=oreaz[ rezultatul de 5 ori.
7 Afl[: a) dublul num[rului 14 000; c) sfertul num[rului 8 000;

b) num[rul al c[rui dublu este 14 000; d) num[rul al c[rui sfert este 8 000.
8 Rezolv[ problema prin exerci\iu.

Pentru o mas[ festiv[, au fost procurate 18 kg de portocale la pre\ul de 20 de lei
kilogramul. Ce rest din 1000 de lei se cuvine cump[r[torului?
C o nc urs
Sub fiecare juc[rie sunt :
a) ™ ›0 b) ›1
ascunse dou[ numere egale.
Cine descoper[ mai repede š › 10 000 š › 810 000
numerele ascunse?
75
4 }mp[r\irea la un num[r de o cifr[
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.
De]mp[r\itul
}mp[r\itorul
C`tul
Restul
Probele ]mp[r\irii:
• exacte • cu rest
Cš}›D R<}
D:C›} Cš}œR›D
Compara\i ]n fiecare caz:

a) prima cifr[ a de]mp[r\itului cu ]mp[r\itorul;
b) num[rul de cifre ale de]mp[r\itului cu num[rul de cifre ale c`tului.
Dac[ ]ntr-o ]mp[r\ire la un num[r de o cifr[, A\i obse rvat?

prima cifr[ a de]mp[r\itului este mai mic[ dec`t ]mp[r\itorul,
atunci c`tul va con\ine cu o cifr[ mai pu\in dec`t de]mp[r\itul.
A plic[m =i calcul[m
1 Determina\i cu c`te cifre va fi scris c`tul, apoi calcula\i =i face\i probele.
a) 4 388 : 2 b) 79 852 : 4 c) 427 861 : 7
1 576 : 3 24 155 : 5 386 724 : 3
2 Determina\i cu c`te cifre va fi scris fiecare c`t, apoi spune\i cine ob\ine:
a) cel mai mic c`t; b) cel mai mare c`t.
345 672 : 2 2 498 : 2
423 574 : 6
• Calcula\i =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.

3 Ce cifre poate ascunde fiecare p[tr[\el ]n cazul ]n care:
a) ]mp[r\irea este exact[? b) c`tul este scris cu 4 cifre?
2 45 : 2 3 36 : 3 889 : 8 993 : 7
c) c`tul este scris cu 3 cifre?
836 : 3 325 : 4
76
1 Se dau numerele 8 984 3 892 72 000 14 580 .
a) M[re=te fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.
b) Mic=oreaz[ fiecare num[r: cu 4; de 4 ori.
2 Calculeaz[ =i verific[ a) 4 961 : 2 b) 6 975 : 3 c) 3 649 : 4
prin prob[. 4 960 : 2 2 975 : 3 7 649 : 4
• Compar[ ]mp[r\irile din fiecare coloan[. Ce observi?
3 Rezolv[ problema cu justific[ri.
Un dic\ionar explicativ propune 882 de cuvinte la litera „A” =i cu 261 mai multe la
litera „C”. La litera „B” dic\ionarul propune de 3 ori mai pu\ine cuvinte dec`t la
„A” =i la „C” ]n total. C`te cuvinte sunt la litera „B”?
4 Compar[ f[r[ s[ calculezi. Argumenteaz[. 3 423 : 3 4 595 : 5

• Calculeaz[ =i verific[ dac[ ai judecat corect. 36 792 : 4 25 432 : 2
8 343 : 9 8 374 : 2
5 Aranjeaz[ ]n ordine cresc[toare c`turile ]mp[r\irilor de mai jos =i decodific[ nume-
le unei localit[\i ]n care se afl[ Biserica Neagr[. Dac[ vei m[ri cu 3 suma resturilor
ob\inute, vei afla din ce secol dateaz[ Biserica.
A 2 4 6 2 B 6 6 5 6 O 2 8 5 2
R 4 8 7 4 V 6 3 1 3 + 3 9 2 3
? ? ? ? ? ?
6 Completeaz[ fiecare lan\ cu numerele care lipsesc, apoi cite=te calculele folosind
terminologia matematic[ potrivit[.
:4 š5 œ 3 920
a) 4 864
š3 ™ 336 : 10
b) 3 636
š5 œ 445 : 600
c) 6 000
: 200 :8 š 100
d) 1 000
7 Vulpi\a Henny a prins 9 pui, vulpi\a Denny a prins cu 6 mai mul\i, iar vulpi\a Benny
de 3 ori mai pu\ini dec`t Henny =i Denny ]mpreun[. C`\i pui a prins vulpi\a Benny?
A) 24 B) 12 C) 8 D) 5 E) 2
77
5 Cazuri speciale de ]mp[r\ire
Determina\i cu c`te cifre
va fi scris fiecare c`t. 800 004 : 2 8 234 : 4 13 951 : 3
Explica\i cum se ob\ine fiecare cifr[ a c`tului =i cum se formeaz[ restul.
800 004 2 8 234 4 13 951 3

8 400 002 8 2 058 12 4 650
4 23 19
4 20 18
0 34 15
32 15
2 1
1 Corecta\i gre=elile calcul`nd =i efectu`nd probele.
a) 1 608 : 4 › 42 c) 10 032 : 5 › 206, rest 2 e) 710 000 : 6 › 11 833, rest 2
b) 9 150 : 3 › 305 d) 64 050 : 2 › 3 202, rest 1 f) 300 523 : 4 › 75 130, rest 3
2 Fi\i iste\i =i calcula\i oral.
202 : 2 480 : 4 312 : 3 1 200 : 6 205 : 5

2 002 : 2 4 800 : 4 3 120 : 3 1 206 : 6 2 005 : 5
2 020 : 2 4 804 : 4 3 126 : 3 12 060 : 6 2 025 : 5
20 200 : 2 40 804 : 4 31 260 : 3 12 066 : 6 25 025 : 5
3 Organiza\i problema ]ntr-un lan\, apoi rezolva\i-o.

M-am g`ndit la un num[r. Am m[rit triplul lui cu 4 =i am ob\inut sfertul num[rului
103 000. La ce num[r m-am g`ndit?
• Crea\i o problem[ asem[n[toare dup[ lan\ul dat, apoi rezolva\i-o.
:3 œ5 š2
1 0 150
Citi\i lan\ul de calcule folosind terminologia matematic[.
E x er ci\ii c i r c ulare
30 000 ™ 6 399 : 3 10 015 š 6 : 30
?
?
33 976 : 4 š 10 27867 œ 12 218 : 2

?
(2 003 œ 7 997) š 3 ? (84 940 ™ 34 865) : 5
78
1 Calculeaz[ c`tul =i restul fiec[rei ]mp[r\iri.
a) 80 101 : 2 b) 35 002 : 3 c) 240 305 : 6 d) 300 303 : 6 e) 280 356 : 7
162 002 : 4 200 250 : 5 320 042 : 8 40 327 : 8 36 049 : 9
2 Completeaz[ cu cifre potrivite astfel ]nc`t s[ ob\ii ]mp[r\iri:
a) exacte b) cu restul 1 c) cu cel mai mare rest posibil
2 04 : 2 4 60 : 2 3 00 : 3
15 02 : 3 12 00 : 4 20 00 : 5
701 70 : 5 562 36 : 10 400 00 : 10
3 Cinci ursule\i de plu= la acela=i pre\ 4 Descoper[ regula =i completeaz[ fie-
cost[ ]n total 400 de lei. care =ir.
a) C`\i ursule\i, cel mult, se pot cum- a) 1 005, 2 010, 4 020, , ;
p[ra cu 1000 de lei? Ce rest r[m`ne?
b) C`\i ursule\i cost[ ]n total 16 160 b) 400 400, 200 200, 100 100, , ;
de lei? c) 1 000 000, 200 000, 40 000, , ;
c) C`t cost[ ]n total 35 de ursule\i?
d) 99, 909, 9 009, , .
5 Probleme despre spectatori
a) Pentru un concert ]n aer liber s-au instalat 30 de r`nduri a c`te 74 de scaune.
Un sfert din toate scaunele sunt ocupate. C`\i spectatori sunt?
b) }ntr-o sal[ de cinematograf sunt 28 de r`nduri cu c`te 50 de locuri. Jum[tate
din toate locurile sunt ocupate. C`te locuri libere sunt?
• Crea\i probleme asem[n[toare despre sala de festivit[\i a =colii voastre.
6 Calculeaz[, apoi modific[ de]mp[r\itul astfel ]nc`t s[ ob\ii:
a) o ]mp[r\ire exact[ b) restul 1 c) cel mai mare rest posibil
4 328 : 5 3 535 : 5 6 440 : 10
36157 : 3 20 879 : 4 50 000 : 8
A utoevaluare
1. ... s[ aflu c`tul =i restul ]mp[r\irii: 67 : 8 › ? ; 38 : 4 › ? ; 73 : 9 › ?
2. ... s[ folosesc denumirile ]nv[\ate: }n exerci\iul 30 : 5 › 6, 5 este .
3. ... s[ estimez rezultatul: C`tul ]mp[r\irii 86 : 4 este mai

dec`t 10.
4. ... s[ rezolv probleme: Mo= Cr[ciun are 50 de baloane pe care

vrea s[ le distribuie ]n mod egal la 8 copii.
Fiecare prime=te baloane.
79
6 Probleme despre cump[r[turi
N e imagin[m, ne g`ndim =i complet[m
Am cump[rat c`teva pixuri la acela=i pre\.
Dac[ a= fi cump[rat de 3 ori mai multe pixuri de acest fel,
a= fi cheltuit de 3 ori mai mult.
Ana Dac[ a= fi cump[rat de 3 ori mai pu\ine pixuri la acest pre\,
a= fi cheltuit de ... .
Am cump[rat 4 baloane la acela=i pre\. Cantitatea Pre\ul Costul
Am cheltuit 10 lei. (buc[\i) (lei) (lei)
Dar dac[ a= fi cump[rat de 2 ori mai 4 10
Ion
multe baloane, adic[ 8?
Dar dac[ a= fi cump[rat de 2 ori mai pu- 8 acela=i ?
\ine, adic[ 2? 2 ?
Observa\i tabelele. Povesti\i ce cump[r[turi au f[cut Br`ndu=a =i Me=teric[

=i ce v[ ]ntreab[ ei.

10 205 20 90
30 acela=i ? 4 acela=i ?
2 ? 100 ?
A plic[m =i rezolv[m 1 t. ... ? lei

4 telefoane la acela=i pre\ cost[ ]n total 10 000 de lei. 4 t. ... 10 000 lei
C`t cost[ la un loc 8 telefoane de acest fel? 8 t. ... ? lei
Ne g`ndim Scriem rezolvarea

1) Erau 4, apoi 8 telefoane la 1) Afl[m de c`te ori s-a m[rit num[rul de
acela=i pre\. telefoane.
8 : 4 › 2 (ori)
2) De 2 ori mai multe telefoane 2) Afl[m costul a 8 telefoane.
vor costa de 2 ori mai mult. 2 š 10 000 › 20 000 (lei)
Verific[m rezolv`nd problema printr-o alt[ metod[
1) 10 000 : 4 › 2 500 (lei) – pre\ul unui telefon;
2) 8 š 2 500 › 20 000 (lei) – costul a 8 telefoane.
R[spuns: 8 telefoane cost[ la un loc 20 000 de lei.
• A\i fi putut rezolva problema prin dou[ metode dac[ se ]ntreba c`t cost[:
a) 5 telefoane; b) 2 telefoane?
• Propune\i alte variante de modificare a datelor problemei astfel ]nc`t s[ fie posi-
bil[ rezolvarea: a) doar printr-o metod[; b) prin dou[ metode.
80
1 Se dau numerele 9 000 =i 3 000. Scrie numerele care indic[ cu c`t =i de c`te ori
un num[r este mai mare dec`t cel[lalt.
2 Calculeaz[ valorile numerice ale literelor =i decodific[ un cuv`nt cu acela=i sens ca
=i cuv`ntul problem[. Str[duie=te-te s[ calculezi c`t mai mult ]n minte.
I › 160 000 : 4 000 E › 5 000 : (23 œ 77) D › 10 000 ™ 9 905
C › 40 š 25 : 500 F › 5 600 : (20 š 35) A › 4 000 : 50 : 5
L › 95 œ 95 š 100 U › 200 š 15 : 600 T › 6 700 š 80 ™ 800 š 670
95 40 8 40 2 5 9 595 0 16 0 50
•D
e ce atitudini trebuie s[ dai dovad[ pentru a rezolva cu succes probleme de
matematic[? }n ce situa\ii de via\[ te ajut[ aceste atitudini?
3 Rezolv[ problemele prin dou[ metode.
a) L
a o fabric[, zah[rul se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci. }n 40 de saci sunt
2 t de zah[r. C`t zah[r este ]n 20 de saci?
b) L
a o alt[ fabric[, orezul de asemenea se ambaleaz[ ]n mod egal ]n saci.
}n 300 de saci sunt 6 t de orez. }n c`\i saci sunt 2 t de orez?
c) D
eplas`ndu-se cu aceea=i vitez[, un automobil a parcurs 960 km ]n 8 ore.
Ce distan\[ a parcurs ]n 2 ore?
d) U
n camion a parcurs 400 km ]n 5 ore. }n c`t timp va parcurge 1200 km, dac[
se va deplasa cu aceea=i vitez[?
•L ucra\i ]n perechi! Modifica\i datele fiec[rei probleme astfel ]nc`t s[ poat[ fi
rezolvat[ doar printr-o opera\ie.
4 Completeaz[ tabelele folosind metoda potrivit[.
30 204 80 1600
10 ? 90 ?
E x er ci\ii c i r c ulare
10 š 6 ™ 8 š 6 12 œ (36 œ 28) : 8
?
?
2 š (3 œ 6 : 3) 80 : (10 ™ 2) ™ 8
?
?
7š8œ4š6 ? 20 : 5 š 4 ™ 3 š 3
81
7 }mp[r\irea la un num[r de dou[ cifre
4 530 : 15 › ?
4530 15
• Descompun de]mp[r\itul. 4 530 : 15 › (4 500 œ 30) : 15 › 45 302
3
• }mpart fiecare termen. › 4 500 : 15 œ 30 : 15 › 0
c`tul
• Adun c`turile ob\inute. 30
› 300 œ 2 ›
30
› 302 0 restul
12 879 : 36 › ?
• Determin cu c`te cifre va fi scris c`tul: grupez primele cifre ale

de]mp[r\itului p`n[ ob\in un num[r mai mare dec`t 36.
128 > 36, deci c`tul va avea 3 cifre.
Apoi:
• Pasul 1 • Pasul 2
Aflu cifra sutelor la c`t: 12 879 36 Aflu cifra zecilor la c`t: 12 879 36
]mpart 128 sute la 36. 108 3 cobor zecile =i ]mpart 108 35
20 207 zeci la 36. 207
180
• Pasul 3 27
Aflu cifra unit[\ilor la c`t: 12 879 36
cobor unit[\ile =i ]mpart 108 357
• Pasul 4
279 la 36. 207
Proba. 357 š 36 œ 27 › 12 879
180
279
252
27
1 Afl[ c`turile ]mp[r\irilor =i decodific[ numele celui care =tie s[ c`nte
la vioar[.
T › 43 : 4 I › 46 : 2 11 21 10 23
M › 89 : 8 A › 65 : 3 ? ? ? ?
2 Efectua\i. a) 16 : 9 b) 160 : 90 c) 1600 : 900

• Compara\i c`turile =i resturile. Ce observa\i?
3 Afla\i c`tul =i restul ]mp[r\irii primului num[r la al doilea. Scrie\i proba.
a) 247 =i 7 b) 4 756 =i 72 c) 945 =i 27
d) 24 570 =i 240 e) 0 =i 26 f) 3 048 =i 1
82
1 Efectueaz[ ]mp[r\irile =i verific[ rezultatul prin prob[.
260 : 12 360 : 42 1288 : 23 3 260 : 17 5 260 : 41
260 : 21 360 : 24 6 540 : 23 6 260 : 17 8 260 : 41
a) 100 000 š 8 428 : 44 c) 6114 : 3 œ 3 š 2 700
b) 250 000 : (1000 : 50) d) (440 œ 400) : (400 œ 20)
3 Calculeaz[ respect`nd ordinea efectu[rii opera\iilor.
a) 270 : 2 œ 258 : 3 œ 10 d) 10 š (100 ™ 100 : 100)
b) (365 : 5 ™ 7 š 8) š 10 e) 540 : (1 œ 72 : 9) œ 6 š 7
c) 288 : (44 : 4 ™ 3) f) 3 000 : (9 œ 6 š 12) ™ 600 : 3
4 G[se=te ]mp[r\irile cu acela=i rest.
a) 2 456 : 3 c) 4 025 : 4 e) 3 705 : 6 g) 10 202 : 8
b) 42 760 : 30 d) 210 108 : 3 f) 502 500 : 500 h) 101010 : 90
5 Calculeaz[, apoi modific[ de]mp[r\itul astfel ]nc`t s[ ob\ii:
a) o ]mp[r\ire exact[ b) restul 1 c) cel mai mare rest posibil
4 328 : 5 3 535 : 25 6 440 : 10
36157 : 23 20 879 : 14 50 000 : 28
700 026 : 27 424 901 : 33 800 800 : 54
6 Scrie fiecare ]ntrebare sub form[ de exerci\iu, not`nd num[rul necunoscut printr-o
liter[, apoi rezolv[.
a) Care num[r trebuie mic=orat de 5 ori pentru a ob\ine 2 020?
b) Care num[r trebuie m[rit de 5 ori pentru a ob\ine 20 200?
c) Jum[tatea c[rui num[r este 16 016?
d) Care num[r are dublul egal cu 8 008?
C o nc urs
Schimba\i una dintre cifrele de]mp[r\itului astfel
: 2
]nc`t s[ ob\ine\i un zero printre cifrele c`tului. 1 086
Cine g[se=te mai multe posibilit[\i?
A utoevaluare
Verific rapid dac[ =tiu s[ aflu numerele ascunse sub globuri.
20 de cutii cost[ la un loc 210 lei. 20 de cutii cost[ la un loc 430 de lei.
2 cutii cost[ ]n total lei. 2 cutii cost[ ]n total lei.
40 de cutii cost[ ]n total lei. 40 de cutii cost[ ]n total lei.
83
8 Leg[tura dintre ]nmul\ire =i ]mp[r\irea exact[.
Aflarea unui num[r necunoscut
O bserv[m =i aplic[m
a b x š 6 › 246 x : 4 › 38
F F P D } C
š a›b : x › 246 : 6 x › 38 š 4
F P F D C }
a a a b b b x › 41 x›
3a › 3b 41 š 6 › 246 (A) : 4 › 38 ( ? )
• Rezolva\i analog x š 7 › 147 ; z : 3 › 108
(x œ 36) : 8 › 40
Explic! Scriu!
 
 Determin ordinea efectu[rii opera\iilor. (x œ 36) : 8 › 40
D } C
 Aplic opera\ia invers[ ultimei opera\ii.
x œ 36 › 40 š 8
 Aflu componenta necunoscut[. D C }
 Calculez. x œ 36 › 320
Verific.
x › 320 ™ 36
x › 284
• Procedeaz[ analog pentru a afla num[rul necunoscut:
(14 ™ a) š 5 › 40; 36 š b : 2 › 180; 5 š d œ 255 › 1000.
• C`te cuburi sunt necesare pentru a echilibra cele 3 cutii de acela=i fel?
Dar pentru a echilibra cele 4 c[r\i identice?
?
84
1 Cine ]mparte mai rapid?
630 : 3 320 : 8 147 : 7 750 : 5 600 : 3
480 : 2 246 : 2 205 : 5 100 : 4 600 : 60
480 : 4 309 : 3 186 : 3 200 : 8 600 : 200
2 C`t c`nt[re=te fiecare cutie?
a a b b b

5 š x › 65 n š 4 › 72 y : 2 › 52 450 : z › 3
4 Afl[ numerele x =i y, dac[:

a) x este jum[tatea lui 168, iar y este de trei ori mai mic dec`t x;
b) x este dublul lui 205, iar y reprezint[ restul ]mp[r\irii lui x la 8.
5 Calculeaz[ ]n lan\:
:8 œ 11 ™ 12 š9
a) 72
š2 ™ 23 œ 175 ™ 252
b) 100
6 Afl[ num[rul necunoscut.

a) 315 : x › 9 b) x š 3 š 2 › 546 c) 315 : (x ™ 8) › 5 d) 3 š 214 › x š 6
6 š y › 270 (y œ 5) š 2 › 114 (y š 6) : 20 › 24 500 : 2 › 250 : y
7 Observ[ opera\iile efectuate de fiecare robot. Afl[, ]naintea lui, numerele necunos-
cute.
168 54
B A
452 264
:2 š3
816 120
956 348
85
9 Rezolvarea problemelor prin metoda figurativ[
O bserv[m =i compar[m
Probleme
Citesc
O p[pu=[ cost[ c`t 2 ma=inu- Un fular este cu 5 lei mai ieftin
=i \e. 4 ma=inu\e =i 2 p[pu=i cos- dec`t un tricou. 2 fulare =i 3 tri-
]n\eleg t[, ]n total, 160 de lei. couri cost[, ]n total, 150 de lei.
C`t cost[ fiecare obiect? C`t cost[ fiecare obiect?
Ma=inu\[ Fular
Organizez 5
P[pu=[ Tricou
enun\ul ]n
schem[ 4 ma=inu\e 2 p[pu=i 2 fulare 3 tricouri
160 lei 150 lei
Rezolvare: Rezolvare:
Planific 1) 160 lei : 8 › 20 lei  o ma=inut[ 1) 150 lei ™ 3 š 5 lei › 135 lei 
=i suma p[r\ilor egale
calculez 2) 2 š 20 lei › 40 lei  o p[pu=[ 2) 135 lei : 5 › 27 lei  un fular
3) 27 lei œ 5 lei › 32 lei  un tricou
Verific 40 lei : 20 lei › 2 (A) 32 lei ™ 27 lei › 5 lei (A)

2 š 40 lei œ 4 š 20 lei › 160 lei (A) 2 š 27 lei œ 3 š 32 lei › 150 lei (A)
R[spuns: O ma=inu\[ cost[ 20 lei. R[spuns: Un fular cost[ 27 de lei.

O p[pu=[ cost[ 40 de lei. Un tricou cost[ 32 de lei.
Lucra\i ]n echipe de patru colegi!

• Compune\i =i rezolva\i probleme dup[ schemele de mai jos.
6 kg
Caiet Lad[
Carte Cutie
caiete c[r\i cutii l[zi
360 lei 177 kg
86
1 1 kg de l[mì cost[ 34 de lei, iar 1 kg de banane cost[ 36 de lei. C`t cost[
11 kg de banane =i 14 kg de l[mì? Dar 10 kg de l[mì =i 10 kg de banane?
2 C`te cutii cu c`te 6 compartimente se umplu cu 288 de sticle cu suc?
Dar cutii cu c`te 9 compartimente?
3 Ajung 900 de lei pentru a cump[ra 30 m de stof[, dac[ se =tie c[ 9 m cost[
234 de lei? Dac[ ajung, c`\i lei mai r[m`n? Dac[ nu, c`\i lei lipsesc?
4 O bluz[ cost[ c`t 6 tricouri, iar o bluz[ =i 4 tricouri cost[, ]n total, 280 de lei.
Afl[ pre\ul bluzei =i al tricoului.
5 D[ nume personajelor, apoi compune =i rezolv[ probleme dup[ dialogurile lor.

Eu am cu 96 de
Biblioteca mea ilustrate mai Eu am de 5 ori
num[r[ de 3 ori mult dec`t tine. mai multe tim-
mai multe c[r\i bre dec`t tine.
dec`t a ta.
Eu am cu 58 de Eu am un sfert
c[r\i mai pu\ine din num[rul Tu ai cu 72 de
dec`t tine. ilustratelor tale. timbre mai multe.
6 Rezolv[ prin exerci\iu. Explic[ folosind cuvintele-cheie ale problemei.

Leul c`nt[re=te 376 kg, adic[
de 8 ori mai mult dec`t maimu\a
=i de 8 ori mai pu\in dec`t elefantul.
C`t c`nt[resc to\i ]mpreun[?
Crea\i probleme dup[ informa\ia dat[ =i rezolva\i-le prin exerci\iu.
a) O
pereche de l[stuni ]=i hr[ne=te puii de 20 de ori pe zi,
aduc`ndu-le de fiecare dat[ circa 300 de g`ze. Perioada
de cre=tere a puilor dureaz[ 30 de zile.
b) S
e estimeaz[ c[ timpul total ]n care o cioc[nitoare
bate ]ntr-o zi ]n copaci este de 10 minute. }ntr-un
l[stun
minut, aceast[ „doctori\[ a copacilor” este ca-
pabil[ s[ cioc[neasc[ de 1200 de ori.
cioc[nitoare I
8 Compune =i rezolv[ o problem[ II

27
699
dup[ schema al[turat[. III
87
10 Calcul corect, ra\ional, fluent
1 Afla\i valorile numerice ale literelor =i decodifica\i trei cuvinte-]nsu=iri ce caracte
rizeaz[ un calcul foarte bun.
a) L
ucra\i ]n perechi! Calcula\i independent a=ez`nd numerele ]n coloan[, apoi
verifica\i reciproc folosind calculatorul.
T › 1000 000 ™ 349 068 O › 60 š 5 780
E › 86 397 œ 453 728 C › 48 000 : 500
R › 720 000 : 3 000
96 346 800 240 540 125 96 650 932
b) Lucra\i ]n echipe de patru colegi! Fi\i iste\i =i descoperi\i cel mai u=or mod
de a calcula oral. Prezenta\i colegilor de clas[
rezultatele colabor[rii ]n echipe.
| › 8 š 1000 œ 7 š 1000 N › 8 050 œ 876 œ 1950
A › 25 š 100 œ 75 š 100 O › 134 š 4 š 50
L › 2 067 š 10 ™ 67 š 10 R › 500 š 69 š 2
I › (48 391 ™ 29 851) š (375 ™ 375) : (721480 : 40)
69 000 10 000 15 000 0 26 800 10 876 10 000 20 000
c) Lucra\i independent! Str[dui\i-v[ s[ efectua\i calcule ]n minte.

La necesitate, nota\i rezultatele intermediare.
U › 540 : 60 š 400 T › 10 000 ™ (8 000 ™ 8)
N › 4 000 ™ 2 040 : 2 E › 100 : 5 œ 100 : 4
F › 75 000 : (3 š 25) L › 640 œ 105 š 6
1000 1 270 3 600 45 2 980 2008
d) Lucra\i ]n echipe mari! Discuta\i =i prezenta\i clasei r[spunsurile voastre la

urm[toarele ]ntreb[ri:
– Cum ]n\elege\i aceste ]nsu=iri ale unui calcul foarte bun?
– Cum pute\i explica asocierea de imagini?
– }n ce situa\ii mai avem nevoie s[ calcul[m, ]n afar[ de lec\iile de matematic[?
– La ce ne ajut[ s[ ne pricepem c`t mai bine la calcule?
C o nc urs
Descoper[ num[rul ascuns de fiecare form[ geometric[.
a) : › 505 b) ™ › 1 235 c) 1 000 000 › œ
› œ ›7š( ™ 7) œ œ ›
› 50 › 402 › 100 : 100 œ 100 š 100
• Ce calit[\i \i-au trebuit pentru a reu=i ]n acest concurs?
88
1 Calculeaz[ suma, diferen\a, produsul =i c`tul numerelor:
a) 207 =i 9; b) 50 =i 1200; c) 200 =i 3 800.
2 Completeaz[ tabelele.
Factor 4 040 2 000 De]mp[r\it 3 000 100 000
Factor 40 300 }mp[r\itor 40 2 680
Produs 900 000 57 000 C`t 2 000 30
3 Lucra\i ]n echipe!
a) A
lege\i trei numere potrivite de pe aerostat =i forma\i cu ajutorul lor
dou[ exerci\ii de ]nmul\ire =i dou[ exerci\ii de ]mp[r\ire.
120 000
b) C
alcula\i, apoi aduna\i r[spunsurile ob\inute =i ve\i afla ]n ce
an fra\ii Montgolfier au construit =i au ]ncercat primul aerostat. 120 400
1 080 : 2 ™ 5 250 : 50 30 40
72 180 : 90 ™ 4 š 35 300
444 000 : (362 œ 438)
(80 350 : 50 ™ 7) : 8 ™ 69
• C`\i ani au trecut de atunci?

Joseph =i Jacques Montgolfier
4 Calculeaz[ valorile numerice ale literelor =i vei afla cum este supranumit[ matema
tica. D[ dovad[ de iste\ime =i calculeaz[ corect, ra\ional, fluent!
C › 195 š 100 œ 5 š 100 A › 303 œ 303 œ 303 œ 303
U › 2 897 š 10 – 2 890 š 10 Z › 1000 – 11 – 11 – 11
| › 150 š 70 œ 50 š 70 R › 20 š 8 š 500
N › 64 š 1000 – 34 š 1000 I › 40 š 23 š 50
M › 795 š 80 – 80 š 795
0 70 967 46 000 20 000 1212
80 000 1 212 14 000 46 000 70 30 000 46 000 46 000
• Cum ]n\elegi aceast[ expresie?

•L ucra\i ]n echipe! Discuta\i =i decide\i modalit[\ile cele mai ra\ionale pentru efec-
tuarea acestor calcule. Prezenta\i colegilor de clas[ ideile aprobate ]n echipe.
5 Determin[ ordinea efectu[rii opera\iilor, apoi calculeaz[.
a) 350 š 24 ™ (4 903 œ 3 330) c) (60 000 ™ 50 420) š (420 : 20)
b) 42 š (36 ™ 17) : 2 d) 1000 000 ™ 42 050 : 50 š 11
• M[re=te de 12 ori cel mai mic dintre numerele ob\inute =i vei afla ]n ce an a fost
creat[ re\eaua de socializare Facebook.
89
11 Recapitul[m prin noi probleme despre cump[r[turi
N e imagin[m, ne g`ndim =i complet[m
Ana =i Dan au cump[rat caiete la acela=i pre\. Dan a cump[rat 7 caiete.
Ana a cheltuit de 2 ori mai mult dec`t Dan. C`te caiete a cump[rat Ana?
Nicu a cump[rat 20 de baloane la acela=i pre\ Cantitatea Pre\ul Costul
=i a cheltuit 50 de lei. (buc[\i) (lei) (lei)
C`te baloane ar fi cump[rat dac[: 20 50
• ar fi cheltuit de 5 ori mai mult, adic[ 250 de lei? ? acela=i 250
• ar fi cheltuit de 5 ori mai pu\in, adic[ 10 lei?
? 10
Observa\i tabelele. Povesti\i ce cump[r[turi au f[cut M[riuca =i Pozna=u

=i ce v[ ]ntreab[ ei.
25 200 20 90
? acela=i 400 ? acela=i 9
? 40 ? 180
Un ceas inteligent este un ceas de m`n[ electronic
care are caracteristicile unui telefon mobil modern.
Pentru premierea celor mai buni angaja\i, o ]ntreprindere
a procurat ceasuri inteligente la acela=i pre\. 1 c. ... ? lei
}n decembrie s-au procurat 6 ceasuri cu suma de 18 000 de lei. 6 c. ... 18 000 lei
C`te ceasuri s-au procurat ]n iunie, dac[ suma cheltuit[ a fost ? c. ... 6 000 lei
de 6 000 de lei?
Ne g`ndim Scriem rezolvarea
1) }n decembrie s-au cheltuit 18 000 de 1) Afl[m de c`te ori s-a cheltuit mai
lei, iar ]n iunie – mai pu\in, doar 6 000 mult ]n decembrie dec`t ]n iunie.
de lei. 18 000 : 6 000 › 3 (ori)
2) Dac[ s-a cheltuit de 3 ori mai pu\in, 2) Afl[m c`te ceasuri s-au cump[rat ]n
]nseamn[ c[ s-au cump[rat de 3 ori iunie.
mai pu\ine ceasuri. 6 : 3 › 2 (c.)
Verific[m rezolv`nd problema printr-o alt[ metod[
1) 18 000 : 6 › 3 000 (lei) – pre\ul ceasurilor;
2) 6 000 : 3 000 › 2 (ceasuri) – ]n iunie.
R[spuns: }n iunie, ]ntreprinderea a procurat 2 ceasuri inteligente.
• A\i fi putut rezolva problema prin dou[ metode dac[ suma cheltuit[ ]n iunie era:
a) 21000 de lei; b) 180 000 de lei?
• Propune\i alte variante de modificare a datelor problemei astfel ]nc`t s[ fie posi-
bil[ rezolvarea: a) doar printr-o metod[; b) prin dou[ metode.
90
to
Fo m
u
16 6 800 32 1600 alb
8 acela=i ? ? acela=i 200

24 ? ? 1000

64 800 20 126
? acela=i 40 000 ? acela=i 1260
80 ? 50 ?
2 Creeaz[ probleme dup[ scheme. Dac[ este posibil, rezolv[ prin dou[ metode.
a) 1 kg struguri ... 200 g stafide b) 4 kg grù ... 3 kg gri=
? kg struguri ... 1 kg stafide ? kg grù ... 24 kg gri=
Stafidele se ob\in prin Informa\ie: Gri=ul se ob\ine prin

uscarea strugurilor. m[cinarea grùlui.

a) x œ 45 032 › 60 000 d) x š 4 › 20 016 g) a : 600 › 160
b) y ™ 3 056 › 17 248 e) 80 š y › 192 000 h) b : 7 › 358, rest 4
c) 100 000 ™ z › 2 022 f) 4 257 : z › 3 i) c : 10 › 200, rest 8

Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuv`ntul „sum[” sau „diferen\[”.
a) }n 80 de cutii sunt cu 750 mai pu\ine bomboane dec`t ]n 130 de cutii de acela=i
fel. C`te bomboane sunt ]n fiecare cutie?
b) }n 495 de borcane cu suc de ro=ii =i 405 borcane cu suc de struguri sunt ]n
total 2 700 l de suc. Afl[ capacitatea borcanelor, =tiind c[ toate sunt identice.
• Formuleaz[ ]nc[ o ]ntrebare pentru fiecare problem[.
Observa\i ]n imagine cum se aranjeaz[ masa
pentru fiecare persoan[ la un restaurant.
Crea\i =i rezolva\i probleme, =tiind c[ ]n sala
mare este servit[ masa pentru 120 de persoane,
iar ]n sala mic[, pentru 50 de persoane.
1
91
1. Afl[ c`tul =i restul:
a) 88 : 4 a) 96 : 3
b) 74 : 6 b) 89 : 7
c) 981 : 3 c) 768 : 6
2. Completeaz[ casetele cu toate variantele.
a) 27 › 8 š 3 œ a) 30 › 7 š 4 œ
b) 46 › 7 š œ4 b) 58 › 9 š œ4
c) 62 › 6 š œ c) 74 › 8 š œ
3. Calculeaz[, aplic`nd ordinea efectu[rii opera\iilor:
a) 4 œ 20 : 6 a) 100 ™ 10 : 5
b) 30 : 10 œ 3 : 1 b) 50 : 10 œ 50 : 5
c) 40 000 ™ 40 : 4 œ 10 : 5 c) 30 000 ™ 30 : 3 œ 5 : 1
4. Calculeaz[ =i verific[ prin prob[:
a) 8 075 : 3 a) 7 006 : 4
b) 625 610 : 8 b) 358 620 : 6
c) 625 610 : 28 c) 358 620 : 36
5. Completeaz[ tabelul.

SUC
(m) (lei) (lei) (l) (lei) (lei)
30 4 275 60 1470
90 ? 2 ?
92
Unitatea
de înv[\are 6 Elemente de geometrie
P R O I E CT Decupăm și construim
Planul de lucru
Scop: Vom crea Modele speciale, folosind propriet[\ile geometrice ]nv[\ate.
oli de h`rtie glasat[ de diferite culori, coli A4 simple, foarfec[,
Materiale necesare: C
creioane colorate.
Lucra\i ]n echipe de c`te doi,
trei sau patru colegi.
• Fiecare echip[ decupeaz[
=i pliaz[ coli de h`rtie,
realiz`nd diferite modele,
ca ]n imagini.
• A
d[uga\i, pe modele sau
pe o fi=[ ata=at[, diferite
probleme compuse de voi,
]n legatur[ modelele create.
• D
intre modelele realizate, alege\i patru, pe care s[ le schimba\i cu o alt[ grup[.
Modelele alese trebuie s[ ]ndeplineasc[ urm[toarele condi\ii:
s [ fie interesante;
s [ rezulte o figur[ al c[rei perimetru se poate determina prin m[surare =i calcul.
Echipa cu care a\i f[cut schimbul calculeaz[ perimetrele figurilor din modelele primite.
• P
une\i-v[ imagina\ia la ]ncercare astfel ]nc`t s[ realiza\i modele care s[ conduc[ la
probleme interesante =i rezolvabile!
Comunicare
Prezentare
• La sf`r=itul unit[\ii de ]nv[\are, Cu ajutorul simetriei, putem ob\ine diferite figuri
modelele create, ]mpreun[ cu
interesante.
calculele f[cute, se expun ]n clas[.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
Realiza\i decupaje conform pa=ilor din Ob\ine\i analog figurile.
imaginea al[turat[.
R E
OA
VAL Omul harnic, silitor, este ca un pom roditor.
93
1 Unghiuri, drepte perpendiculare, drepte paralele
E xplor[m =i generaliz[m
Cele dou[ ace indicatoare ale fiec[rui ceasornic formeaz[ un unghi.
Unghiul are dou[ laturi unite ]ntr-un v`rf.
unghi drept unghi ascu\it unghi obtuz
Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!

1 }ndoi\i o foaie de caiet 2 }ndoi\i din nou foaia, Dezdoi\i foaia.
3
]n dou[ dup[ o linie dreapt[. astfel ]nc`t marginile ei s[ Ce a\i observat?
se suprapun[.
• Liniile de ]ndoire au format 4 unghiuri.

• Fiecare dintre unghiurile ob\inute se nume=te unghi drept.
O bserv[m =i aplic[m
Pentru a desena unghiuri Echerul are dou[ laturi
drepte, folosesc echerul. perpendiculare.
Echer
1 Desena\i, folosind echerul, o scar[ cu 3 trepte. C`te unghiuri drepte au ap[rut?
2 Observa\i cum sunt situate p[r\ile componente ale fiec[rui obiect de mai jos. Ce au
]n comun aceste imagini?
Dou[ drepte care formeaz[ un unghi
drept se numesc perpendiculare.
Dreptele situate pe aceea=i suprafa\[
plan[ =i care nu se intersecteaz[
se numesc drepte paralele.
Lucra\i ]n perechi!
3 Identifica\i =i descrie\i drepte paralele
sau perpendiculare ]n imaginile al[turate.
4 Desena\i obiecte utiliz`nd segmente de
drepte perpendiculare =i de drepte paralele.
94
2 Cum putem preciza pozi\ia unor obiecte?
Coordonate
Bd. Eroilor
E xplor[m =i aplic[m
lor
Mati a desenat o hart[ pentru a-i ar[ta
uferi
escu
noului s[u coleg venit din alt ora=
Str. N
ai Emin
]mprejurimile =colii.
Pe harta al[turat[, Bd. Mihai Eminescu B
d.
str[bate careurile: D1, D2, D3, D4, D5. La
Bd. Mih
i
cu +coli
lt
ei Str.
lo
r
Folosi\i harta pentru a completa
rubricile din tabel. 2 Observa\i =i scrie\i ]n caiet numai
Edificiul sau strada Careul propozi\iile adev[rate.
1. Liceul se afl[ ]n careul D3.
Postul Radio-TV ?
2. Spitalul se afl[ ]n careul D5.
? C4 3. Podul se afl[ ]n careul B5.
Statuia Mihai Viteazul ? 4. Po=ta se afl[ ]n careul B1.
Po=ta ? 5. Casa de cultur[ se afl[ ]n careul C4.
Bd. Eroilor ? 6. }n careul E2 se afl[ +coala Sportiv[.
7. +coala nr.1 se afl[ pe str. Nuferilor.
? E4
8. + coala Sportiv[ este ]n careul E2,
? B1 la est de Postul Radio-TV.
? A4 9. Prim[ria, aflat[ ]n careul C4, este
la nord de Statuia lui Mihai Viteazul.
f7
__________ g2
__________
3 Lucra\i ]n perechi! __________ __________
Indica\i pozi\ia __________ __________
fiec[rei piese de
pe tabla de =ah.
__________ __________
__________ __________
__________ __________
__________ __________
__________ __________
g2
__________ f6
__________
g5
__________ d2
__________
4 Delimita\i pe caietul cu p[tr[\ele cele 8 š 8 casete ale
f3
__________ c3
__________
unei table de =ah. Numerota\i ]n exteriorul spa\iului
delimitat, pe vertical[ numerele 1–8, iar pe orizon- c7
__________ b6
__________
tal[ literele a–h. }n felul acesta, ave\i pe caiet propria b8
__________ f1
__________
tabl[ de =ah. Desena\i pe ea piesele conform tabelu- f7
__________ c5
__________
lui al[turat. e3
__________ e4
__________
95
3 Poligoane
O bserv[m =i ne amintim
Cine prezint[:
a) puncte;
b) segmente;
c) linii drepte;
d) linii curbe deschise;
e) linii curbe ]nchise;
f) linii fr`nte deschise;
g) linii fr`nte ]nchise?
Linia fr`nt[ ]nchis[ care nu se autointersecteaz[
(nu se ]ntretaie pe sine ]ns[=i) se nume=te poligon. Re \ i ne\ i !
1 Poligoanele poart[ denumiri specifice, ]n func\ie de num[rul laturilor =i al v`rfurilor.
Observa\i desenele. C`te laturi =i c`te v`rfuri au poligoanele din fiecare grup?
triunghiuri patrulatere pentagoane hexagoane
2 Descoperi\i poligoane ]n
lumea ]nconjur[toare.
Forma\i grupuri
de poligoane:
• triunghiuri • patrulatere • pentagoane • hexagoane
3 v`rfuri 4 v`rfuri 5 v`rfuri 6 v`rfuri
3 laturi 4 laturi 5 laturi 6 laturi
a e g i
c m
d k
j
f h
b l n
• }n ce grup a\i plasat p[tratele, dreptunghiurile?

• Ce rela\ie exist[ ]ntre num[rul v`rfurilor =i num[rul laturilor unui poligon?
96
4 Paralelograme
C e =tim? Ce afl[m?
• Poligoanele urm[toare au o proprietate comun[. Care este aceasta?
2
1 3 4 5 6
• Poligoanele de mai sus sunt patrulatere. Prin ce se aseam[n[ =i prin ce se

deosebesc ]ntre ele?
• Care dintre patrulaterele urm[toare au laturi opuse paralele? Verific[ folosind
o rigl[ =i un echer.
4 6
1 2 3 5
Patrulaterele 1 , 2 =i 3 au c`te dou[ perechi de laturi paralele.

Ele se numesc paralelograme. }ntr-un paralelogram, laturile opuse au lungimi egale.
Patrulaterul 4 are, ]n plus, toate laturile de aceea=i lungime. El se nume=te romb.
1 Adev[rat sau fals?
a) Dreptunghiul este un paralelogram.
b) Rombul are toate unghiurile drepte.
c) Paralelogramul are laturile opuse paralele =i de lungimi egale.
AF
d) P[tratul, dreptunghiul =i rombul sunt paralelograme.
e) Unghiul este un poligon.
• Corecteaz[ propozi\iile false.
• Compune dou[ propozi\ii adev[rate despre paralelogram.
2 Ce figuri geometrice observi ]n

fiecare desen? C`te sunt?
reeaz[ un model propriu de zmeu

C
folosind figuri geometrice.
3 Atelier geometric. Lucra\i ]n perechi!

a) Construi\i un triunghi. Trasa\i o singur[ linie dreapt[ astfel ]nc`t s[ ob\ine\i
3 triunghiuri.
b) Construi\i un p[trat. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 5 p[trate.
c) Construi\i un dreptunghi. Trasa\i dou[ linii drepte astfel ]nc`t s[ ob\ine\i 8 tri-
unghiuri.
97
5 Simetrie. Axe de simetrie
O bserv[m =i cercet[m
• Atelier geometric
• Copia\i pe o foaie transparent[
frunza din desenul al[turat. Linia punctat[ este
• Decupa\i frunza. ax[ de simetrie.
• Plia\i foaia de-a lungul liniei Ea ]mparte figura ]n
punctate. dou[ p[r\i simetrice.
Ce a\i observa\i?
• Observa\i desenele de mai jos.
a) C`te unghiuri are fiecare figur[?
b) C`te dintre ele sunt drepte?
La care dintre figurile de mai sus se poate trasa o ax[ de simetrie?
1 Transcrie\i desenele urm[toare pe o re\ea de p[tr[\ele. Completa\i fiecare desen cu
simetricul s[u fa\[ de axa de simetrie marcat[ cu albastru.
1 2 3 4 5
6 7
8
9
2 C`te axe de simetrie are fiecare dintre desenele urm[toare?
1 2 3 4 5 6 7
98
6 Perimetrul poligonului
O bserv[m =i cercet[m
1 Calul Roibu plimb[ copiii cu =areta
m 50 m 60
pe un traseu de forma poligonului din 40 m
desen. Observa\i desenul =i calcula\i
30 m
lungimea traseului.
70 m
Re \ i ne\ i !
Suma lungimilor laturilor unui poligon se 110 m
nume=te perimetrul poligonului (P).
2 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon.

50 cm
950 m
2
1m
450 m
m
1m
m
2
1 2 3
0
20
1 200 m 2
120 cm m m
2
Perimetrul c[ruia dintre aceste poligoane poate constitui:

a) lungimea gardului care ]mprejmuie=te un teren agricol?
b) lungimea dantelei cusute pe marginile unei basmale?
c) lungimea bordurii unui strat cu flori?
3 Calcula\i perimetrul fiec[rui poligon, apoi rezolva\i problemele.

48 m
m
60 m 22 250 cm
cm cm
50
39 m
46 m
cm
2
50
1 3
30 m
cm
m
50
250 cm
50
27
54 m 42 m
a) O livad[ are forma patrulaterului din desen. Livada este ]nconjurat[ cu un gard
de s`rm[ fixat[ pe st`lpi situa\i la 3 m unul de altul. C`\i st`lpi sunt?
b) Curtea unei =coli are forma pentagonului din desen. C`te sc`nduri sunt nece-
sare pentru a ]ngr[di terenul, dac[ pentru fiecare metru se folosesc 4 sc`nduri?
c) O fa\[ de mas[ are forma hexagonului din desen. C`t cost[ dantela cusut[ pe
margini, dac[ 1 m de dantel[ cost[ 20 de lei?
4 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe!
•D escoperi\i poligoane ]n mediul ]nconjur[tor. Alege\i instrumente potrivite =i
m[sura\i lungimile laturilor.
• Reprezenta\i schematic aceste poligoane, apoi calcula\i perimetrul lor.
• }n ce scop practic ar putea fi folosite rezultatele ob\inute?
99
7 Perimetrul p[tratului. Perimetrului dreptunghiului
C e =tim? Ce afl[m?
P[tratul are 4 axe
P[tratul a fost de simetrie.
construit ... ... din 4 bare de
lungimi egale.
Perimetrul unui p[trat este de 4 ori mai mare

dec`t lungimea unei laturi.
4 š 2 cm › 8 cm
a
2 cm P ›4ša
2 cm œ 2 cm œ 2 cm œ 2 cm › 8 cm
... din 2 perechi

Dreptunghiul a diferite de bare
fost construit ... cu lungimi egale. Dreptunghiul are
2 axe de simetrie.
lungime
l[\ime
Pentru a afla perimetrul unui dreptunghi

adun[m: dublul lungimii cu
dublul l[\imii. L
2 š 3 cm œ 2 š 2 cm › 10 cm l
P › 2šLœ 2šl›
3 cm œ 2 cm œ 3 cm œ 2 cm › 10 cm › 2 š (L œ l)
Atelier geometric
• Deseneaz[ =i decupeaz[ din h`rtie
un romb.
• Pliaz[, dup[ modelul de mai sus, h`rtia decupat[.
• Cele dou[ p[r\i ob\inute prin ]ndoire sunt de aceea=i form[ =i coincid prin supra-
punere. Aceasta ]nseamn[ c[ rombul are ax[ de simetrie.
• Verific[ asem[n[tor dac[ rombul admite =i o alt[ ax[ de simetrie.
• Pliaz[, ]n acela=i mod, un dreptunghi =i un p[trat din h`rtie. Ce ai constatat?
100
Lucra\i ]n perechi!
• Decupa\i bare din carton =i fixa\i-le cu pioneze ]ndoite.
• Asambla\i astfel un paralelogram =i un romb.
• Mi=ca\i barele astfel ]nc`t s[ ob\ine\i patrulatere cu unghiurile drepte. (Verifica\i
cu ajutorul echerului.)
• Ce figuri geometrice a\i ob\inut?
• M[sura\i laturile =i calcula\i
perimetrul figurilor.
1 Terenul pentru joac[ ]n nisip are form[ de dreptunghi cu lungimea de 16 m =i

l[\imea de 6 m. Care este perimetrul lui? Calculeaz[ ]n dou[ moduri.
2 Afl[ perimetrul unui p[trat cu latura de 76 cm:

a) prin adunare; b) prin ]nmul\ire. 140 cm
3 Un triunghi are o latur[ de 18 cm, alta de 24 cm
100 cm
=i perimetrul de 70 cm.
100 cm
Ce lungime are cea de-a treia latur[?
4 Afl[ perimetrul fiec[rei rame a fereastrei.

5 Un patrulater are 3 laturi cu lungimea de 11 cm,
iar perimetrul lui este de 44 cm. Ce lungime
are cea de-a patra latur[?
Ce form[ poate avea acest patrulater?
6 Construie=te un p[trat cu perimetrul de 16 cm, apoi un dreptunghi cu acela=i pe-
rimetru. Ce lungime pot avea laturile dreptunghiului?
7 Un dreptunghi are lungimea de 45 cm =i l[\imea cu 12 cm mai mic[.
Care este perimetrul dreptunghiului?
8 Pe marginea unei fe\e de mas[ de form[ dreptunghiular[ s-a aplicat dantel[.
L[\imea fe\ei de mas[ este o treime din lungimea ei, care este de 240 cm.
De c`\i metri de dantel[ a fost nevoie?
9 Un teren de joac[ pentru copii are forma unui p[trat cu latura de 72 m. Pe mar-
gini, la fiecare 6 metri, s-au plantat pomi. C`\i pomi au fost planta\i?
10 Lucra\i ]n echipe! Cum se va schimba perimetrul unui p[trat dac[ vom m[ri
fiecare latur[ a lui:
a) de 2 ori; de 3 ori; de 5 ori; b) cu 2 cm; cu 3 cm; cu 5 cm?
C o nc urs
Forma\i perechi de p[trat interior l[\ime perpendiculare
cuvinte potrivite. lungime paralele exterior dreptunghi
101
8 Figuri =i corpuri geometrice
C e =tim? Ce afl[m?
Formele geometrice plane se numesc figuri geometrice.
Formele geometrice spa\iale se numesc corpuri geometrice.
Recunoa=te\i figuri =i corpuri geometrice ]n imaginile de mai jos.
Cerc Sfer[
Cilindru Con
P[trat Cub
Dreptunghi Cuboid
(Paralelipiped dreptunghic)
• Ce figur[ geometric[ nu are nici v`rfuri, nici laturi?
• Ce corp geometric are: a) toate fe\ele de form[ p[trat[;
b) cel pu\in 4 fe\e de form[ dreptunghiular[?
• Ce corpuri geometrice: a) nu au v`rfuri; b) nu au muchii; c) nu au fe\e;
d) au c`te 8 v`rfuri, 12 muchii =i 6 fe\e?
102
E xplor[m, model[m =i calcul[m
1 Recunoa=te forma fiec[rui obiect.
• Care dintre aceste obiecte poate fi rostogolit?

• Imagineaz[-\i c[ ape=i aceste obiecte pe nisip umed, iar apoi le ridici.
Ce forme pot avea urmele r[mase?
2 Descoper[ regula, reprodu =i

continu[. Nume=te =i descrie
formele geometrice folosite.
• Coloreaz[ dup[ o regul[
proprie.
Observa\i desenele =i calcula\i perimetrul fiec[rei fe\e.
a) b) c)
1m
60 cm
80 cm
cm cm cm
60 cm 60 150 cm 50 50 cm 30
Compara\i rezultatele ob\inute. Ce observa\i?

• C`te fe\e de form[ dreptunghiular[ poate avea un cuboid?
4 O fa\[ a unui cub are perimetrul de 1 m. Ce lungime are muchia cubului?
A utoevaluare
...s[ calculez perimetre Perimetrul unui dreptunghi cu lungimea
de 15 cm =i l[\imea de 10 cm este de …
...s[ identific forme geometrice Numesc =i desenez forme geometrice
c[rora li se potrive=te descrierea:
a) are 4 laturi de lungimi egale =i
unghiuri drepte; b) nu are niciun v`rf;
c) are doar un v`rf; d) are 8 v`rfuri.
O Descrie\i construc\ia care urmeaz[.

C
J
? ?
103
9 P[tratul =i cubul
E xplor[m, model[m
• C`te cuburi are construc\ia • Alin a construit, din be\i=oare =i bilu\e
]nceput[ de cei doi copii? de plastilin[, un cub. C`te be\i=oare =i
c`te bilu\e a folosit Alin?
• Be\i=oarele reprezint[ muchiile cubului,

iar bilu\ele reprezint[ v`rfurile cubului.
fe\e
Fiecare fa\[ a cubului are form[ de p[trat.

muchii Cubul are: 6 fe\e, 12 muchii =i 8 v`rfuri.
v`rfuri
Liza a confec\ionat dintr-o bucat[ de carton un cub. Ea a procedat astfel:

1 A desenat fe\ele cubului: 2 A decupat figura ob\inut[:
3 A pliat figura dup[ liniile trasate 4 A lipit muchiile:

cu ro=u.
Pot =i eu! Tu po\i s[ construie=ti un cub?
104
1 Dan a ap[sat un cub ]n nisip. C`nd l-a ridicat, a observat c[ pe nisip a r[mas o
form[ geometric[. Ce figur[ geometric[ a v[zut el pe nisip?
2 Atelier
Confec\ioneaz[ din carton un cub cu latura
de 8 cm, decup`nd dup[ modelul al[turat.
Dup[ ]ndoire, lipe=te marginile colorate!
8 cm
3 C`te muchii se intersecteaz[ ]ntr-un v`rf al
cubului? Dar fe\e?
4 C`te cuburi sunt ]n fiecare grup de mai jos?

4
1 2 5
3
5 Ana vrea s[ lipeasc[ un =nur pe toate muchiile unui cub cu muchia de 5 cm.
Ce lungime minim[ trebuie s[ aib[ =nurul necesar?
Alege r[spunsul corect.
6 Pavel realizeaz[ construc\iile din figur[ folosind
cuburi identice. Construc\ia din st`nga c`nt[re=te
30 g, iar cea din dreapta, 60 g. C`te cuburi are
construc\ia din dreapta?
A) 14 B) 19 C) 20 D) 17 E) 28
7 Care construc\ie, privit[ din diverse unghiuri, poate fi v[zut[ astfel:
A) B) C)
D) E)
105
10 Dreptunghiul =i cuboidul
(paralelipipedul deptunghic)
E xplor[m, model[m
• Pe una dintre fe\ele fiec[rui corp geometric desenat mai jos a fost aplicat[ aceea=i
fotografie. Ce form[ are fotografia?
• Maria a construit cuboidul al[turat din be\i=oare

=i bilu\e de plastilin[. Cuboidul se mai nume=te
paralelipiped dreptunghic.
• C`te be\i=oare a folosit Maria? Dar bilu\e?

Be\i=oarele reprezint[ muchiile cuboidului, iar bilu\ele reprezint[ v`rfurile.
v`rfuri
fe\e
Fe\ele unui cuboid sunt

muchii dreptunghiuri.
baz[
• C`te fe\e, v`rfuri =i muchii are un cuboid?
Dana a primit cadou ]ntr-o cutie o p[pu=[. Dup[ ce a scos p[pu=a, ea a desf[cut
cutia =i a ob\inut figura 4 :
1
3
4
• C`te dreptunghiuri con\ine figura 4 ?
• Observ[ =i compar[ dreptunghiurile ob\inute.
106
1 Alexandru a a=ezat pe foaia de h`rtie un penar ]n form[ de
cuboid =i a desenat conturul fiec[rei fe\e. Ce figuri geome-
trice a ob\inut? C`te?
2 Atelier
Pe o bucat[ de carton, deseneaz[ figura
al[turat[ respect`nd dimensiunile date.
Decupeaz[ dup[ contur, ]ndoaie dup[ liniile
punctate =i lipe=te apoi marginile colorate
pentru a ob\ine un cuboid.
3 Ce asem[n[ri sunt ]ntre un cuboid =i un cub?

Ce deosebiri?
4 Atelier geometric. Lucra\i ]n echipe!

a) E
xplica\i cum a fost t[iat[ o cutie goal[
de suc de forma unui cuboid astfel ]nc`t 7 cm
5 cm
s-a ob\inut figura din desen.
7 cm
Aceast[ figur[ reprezint[ o desf[=urare
a unui cuboid. Descrie\i-o.
b) R
eproduce\i desf[=urarea pe o foaie de
15 cm
carton, respect`nd dimensiunile indi-
cate, apoi decupa\i-o. Plia\i desf[=urarea
dup[ liniile de culoare ro=ie =i modela\i
5 cm 5 cm
un cuboid, folosind benzi adezive.
c) Indica\i pe model v`rfurile, muchiile, fe\ele cuboidului.
5 Care este cel mai mic
a) b)
num[r de cuburi care
trebuie ad[ugate la fie-
care construc\ie pentru
a forma un cuboid f[r[ a
muta cuburile deja puse?
C o nc urs
Ghici: Cine sunt eu?
Am =ase fe\e =i pe toate Ca =i cubul, muchii, v`rfuri,
Eu m[ sprijin, c[-s p[trate, Tot at`tea-mi socotesc.
Am opt v`rfuri =i nu zece, Doar prin fe\ele dreptunghiuri
Muchii am dou[sprezece. De el m[ deosebesc.
Sunt frumos =i sunt bizar C`nd cutie, c`nd penar,
C`nd ]\i port noroc la ... zar. Sunt mereu l`ng[ =colar.
107
11 Triunghiul =i piramida
E xplor[m, model[m
v`rf
Baza acestei piramide

fa\[ are forma de p[trat!
C`te fe\e ]n form[
muchie
de triunghi are
aceast[ piramid[?
baz[
O bserv[m =i descriem
Mati =i Ana au construit din be\i=oare =i bilu\e de plastilin[ urm[toarele modele de
piramid[:
a) C`te be\i=oare =i c`te bilu\e a folosit Mati? Dar Ana?

b) Prin ce se deosebesc cele dou[ piramide?
Eu =tiu s[ aplic! Tu =tii?
• Transcrie propozi\iile, ]nlocuind stelu\ele prin cuvintele potrivite.

Piramida construit[ de Mati are muchii =i v`rfuri. Are fe\e ]n form[ de
=i baza ]n form[ de .
Piramida construit[ de Ana are muchii =i v`rfuri. Are fe\e ]n form[ de
triunghi =i baza ]n form[ de .
108
1 Confec\ioneaz[ o piramid[ din be\i=oare =i bilu\e de plastilin[, av`nd ca baz[:
a) un triunghi; b) un p[trat; c) un pentagon.
2 C`te v`rfuri =i c`te muchii are o piramid[ cu baza triunghi? Dar o piramid[ cu
baza p[trat?
3 Ina a confec\ionat o pernu\[ pentru ace, ]n form[ de triunghi, cu
toate laturile de 15 cm. Ea vrea s[-i pun[ un =nur de jur ]mprejur.
Ce lungime minim[ trebuie s[ aib[ =nurul?
4 Mircea a construit o piramid[ care are toate fe\ele ]n form[ de triunghi, cu laturile
de 14 cm. El vrea s[ decoreze piramida cu un =nur lipit pe muchiile acesteia.
Ce lungime minim[ trebuie s[ aib[ =nurul?
5 Alege r[spunsul corect. Care este figura care nu poate fi acoperit[ ]n ]ntregime
cu desene identice cu ea, dar mai mici?
A) B) C) D) E) Niciuna.
6 C`te triunghiuri sunt ]n figurile a) =i b)?

Model:
Observ[ modelul de rezolvare. 4 triunghiuri mari
A B C ABC, ACD,
a) D
ABD, BCD.
O
E
C A 4 triunghiuri mici
B b) A D
AOB, AOD,
G BOC, COD.
B C Total: 8 triunghiuri
7 Alege r[spunsul corect. O cuvertur[ confec\ionat[ din buc[\i p[trate de p`nz[

are 10 p[trate l[\ime =i 15 p[trate lungime. }n orice punct ]n care se ]nt`lnesc
patru p[trate se coase un nasture. C`\i nasturi vor fi folosi\i?
A) 150 B) 104 C) 126 D) 140 E) 135
C o nc urs
Ghici: Cine sunt eu? Lucra\i ]n perechi!
Triunghiuri sunt fe\ele mele, a) Calcula\i suma numerelor
}ntr-un v`rf unite, c[tre stele. a=ezate ]n v`rfurile bazei.
Dar, ca baz[, pot avea b) Afla\i num[rul necunoscut,
Figuri geometrice ... „sadea”: =tiind c[ el este dublul sumei
P[trat, dreptunghi =i pentagon, ob\inute la punctul a).
Trapez sau orice poligon. c) Efectua\i toate diferen\ele
}n Egipt, eu sunt de seam[. posibile cu numerele
Spune iute: cum m[ cheam[? din v`rfurile piramidei.
109
12 Recapitul[m prin probleme de logic[
Problem[
Dorina a decupat ]n total 30 de figuri geometrice. Cele care nu sunt albe, sunt ro=ii.
Cele care nu sunt p[trate, sunt dreptunghiuri. Exact 9 nu sunt ro=ii, iar 7 nu sunt
p[trate. P[trate albe sunt 6. C`te p[trate ro=ii a decupat Dorina?
• Datele problemei:
1 S-au decupat 30 de figuri geometrice.
albe p[trate
2 Figurile geometrice sunt =i
ro=ii dreptunghiuri
3 9 figuri nu sunt ro=ii.
Observ 4 7 figuri nu sunt p[trate.
=i
]n\eleg 5 Sunt 6 p[trate albe.
• Se cere num[rul de p[trate ro=ii decupate.
•C um pornim? Observ[m c[ datele din problem[ se refer[ la dou[
categorii: culoarea figurilor =i forma lor. Organiz[m datele!
• Cum se leag[ ceea ce se d[ de ceea ce se cere?
Folosim un tabel:
forma
Organizez P[trate Dreptunghiuri Total (orizontal)
culoarea
enun\ul ]n Ro=u ? ? Nr. fig. ro=ii

schem[
Alb ? ? Nr. fig. albe
Total (vertical) Nr. p[trate Nr. dreptunghiuri Nr. fig. geom.
Completez tabelul:
a) cu informa\iile din enun\: b) cu informa\iile deduse:
Planific P D Total P D Total
=i
R R 17 4 21
calculez
A 6 9 A 6 3 9
Total 7 30 Total 23 7 30
R[spuns: Dorina a decupat 17 p[trate ro=ii.

Verific fiecare sum[ din tabel:
Verific • orizontal: =i • vertical:
=i 17 œ 4œ 21 œ
17 œ 4 › 21
dezvolt
6œ3› 9 6 3 9
23 œ 7 › 30 23 7 30
• Compune =i rezolv[ o problem[ asem[n[toare.
110
E xers[m =i ]nv[\[m
1 La ora de desen, doamna ]nv[\[toare a propus elevilor s[ traseze =i s[ coloreze
c`teva figuri geometrice. Care dintre copii au ]ndeplinit corect cerin\a?
Cerin\a Activitatea
Dan: Mihai:
1. D
esena\i un triunghi
ro=u =i unul verde.
Ina: Sergiu:
Anca: Raluca:
2. Desena\i un p[trat
=i un triunghi.
Drago=: +tefan:
Irina: Adrian:
3. Desena\i un drep-
tunghi sau un cerc.
Simona: Bogdan:
4. Desena\i paralelo- Cristi: Florin:

grame verzi sau
albastre. Diana: Emil:
5. Desena\i un patru- Dana: Elena:

later care nu este
paralelogram. Florica: Gabi:
Gina: Horia:
6. Desena\i cel pu\in
trei triunghiuri.
Ion: Lic[:
Mircea: Nicu:
7. Desena\i cel mult
trei p[trate.
Paul: Radu:
2 „Adev[rat” sau „fals”? Observ[.

A
1) To\i copiii au instrumente muzicale. F
2) Nici Ina =i nici Lia nu sunt la pian. Lia
Irina Ina Andi Dinu
3) Dac[ dirijorul cere s[ ]nceap[ in-
strumentele cu clape, atunci Alex =i
Irina vor ]ncepe s[ interpreteze. Ion
Alex
4) Dan =i Dinu au viori.
5) Sunt cel mult 2 harpe.
6) Nimeni nu c`nt[ la chitar[.
7) La flaut c`nt[ Dan sau Radu. Vlad
8) La trompet[ c`nt[ Andi =i Dinu.
Dan Radu
9) Numai unii dintre copii au viori.
111
1. Scrie denumirea figurii =i cel pu\in o proprietate a sa.
a) b) c) a) b) c)
2. Analizeaz[, num[r[ =i scrie c`te muchii are fiecare corp

geometric desenat:
a) b) c) a) b) c)
3. Afl[ perimetrul:
a) unui p[trat cu latura de 28 cm; a) unui p[trat cu latura de 19 cm;
b) unui dreptunghi cu lungimea de b) unui dreptunghi cu lungimea de
86 cm =i l[\imea de 43 cm; 76 cm =i l[\imea de 52 cm;
c) unui paralelogram cu lungimile c) unui paralelogram cu lungimile
laturilor de 12 cm =i 18 cm. laturilor de 19 cm =i 21 cm.
4. „Adev[rat” sau „fals”? Justific[ r[spunsul. AF

a) P[tratul este un poligon. a) Dreptunghiul este un poligon.
b) Dreptunghiul este un paralelogram. b) P[tratul este un paralelogram.
c) P[tratul este un romb. c) Dreptunghiul este un romb.
5. Afl[ perimetrul unui dreptunghi dac[:

a) lungimea este de 12 cm, iar l[\imea a) l[\imea este de 8 cm, iar lungimea
este de 6 cm; de 14 cm;
b) l[\imea este de 29 cm, iar lungimea b) lungimea este de 30 cm, iar l[\imea
este cu 23 cm mai mare; este cu 12 cm mai mare;
c) lungimea este un sfert din 152 cm, c)
l[\imea este jum[tate din 160 cm,
iar l[\imea este cu 14 cm mai mare iar lungimea este cu 10 cm mai mare
dec`t lungimea. dec`t l[\imea.
Desena\i pe re\eaua de p[tr[\ele a caietului, pornind din p[tr[\elul al patrulea din
r`ndul al cincilea de sus.
2↑, 3→, 1↑, 1→, 3↓, 1→, 2↓, 1→, 1↓, 1→, 2↓, 1→, 1↓, 5→, 1↓,
1→, 4↓, 1←, 3↑, 1←, 5↓, 1→, 1↓, 1←, 1↓, 2←, 1↑, 1→, 4↑, 1←,
1↑, 1←, 1↑, 4←, 2↓, 1←, 3↓, 1→, 1↓, 1←, 1↓, 2←, 1↑, 1→, 4↑,
1←, 3↑, 1←, 2↑, 1←, 4↑, 2←, 1↑, 2→.
Ce chip a\i ob\inut?
112
Unitatea
de înv[\are 7 Frac\ii
P R O I E CT Evantaiul
Planul de lucru
Scop: Vom realiza un evantai special.
Materiale necesare: Coli de h`rtie A4, creioane colorate, stilou, pix.
Lucra\i ]n perechi
}ndoi\i o coal[ de h`rtie A4 ]n dou[ p[r\i egale. }ndoi\i din nou, ]n dou[ p[r\i egale,
bucata ob\inut[ anterior. Repeta\i procedeul ]nc[ de dou[ ori.
Dezdoi\i h`rtia, netezi\i-o, apoi, cu ajutorul dungilor marcate, ]ndoi\i buc[\ile astfel ]nc`t
s[ se suprapun[ pentru evantai.
2 3 4 8
Marca\i prin culori diferite urm[toarele p[r\i din suprafa\a h`rtiei: , , , .
16 16 16 16
Pe fiecare parte colorat[ diferit, scrie\i c`te o problem[ cu frac\ii.
• Grupa\i-v[ c`te dou[ perechi =i lipi\i una peste alta cele dou[ foi realizate pentru
evantai. A\i ob\inut astfel un evantai cu dou[ fe\e.
Lucra\i inter-echipe
• F ace\i schimb de evantaie ]ntre echipe =i rezolva\i problemele.
Comunicare
• Discuta\i etapele proiectului =i ]mp[r\i\i
sarcinile ]n cadrul echipei.
• S
tabili\i ]mpreun[ ]n echip[ cum
prezenta\i ceea ce a\i realizat.
Prezentare
• La sf`r=itul unit[\ii de ]nv[\are, prezenta\i
evantaiele =i c`te o problem[ propus[
de fiecare echip[.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
1 1 1
• }mp[turi\i coli de h`rtie A4 astfel ]nc`t s[ ob\ine\i frac\iile: , , .
ealiza\i diferite modele simetrice prin ]ndoirea unei coli 2 4 8
• R
]n jum[tate =i decuparea foii ]ndoite.
E
LOAR
VA Cu ]ndem`nare, r[bdare =i grija lucrului bine f[cut, din m`na ta vor ie=i
obiecte frumoase, pentru care cei din jur te vor aprecia.
113
1 Formarea, scrierea =i citirea frac\iilor
E xplor[m =i descoperim
Atelier
Lucra\i ]n perechi! }ndoi\i 4 coli de h`rtie a=a cum indic[ desenele din prima linie a
tabelului. Observa\i =i citi\i datele din fiecare coloan[ a tabelului.
}ntregul ]mp[r\it
]n p[r\i identice
Num[rul p[r\ilor
colorate
Num[rul total al
p[r\ilor identice
Not[m frac\ia
reprezentat[ de
partea colorat[ o p[trime o treime o doime o optime
Citim frac\ia unu pe patru unu pe trei unu pe doi unu pe opt
unu supra patru unu supra trei unu supra doi unu supra opt
Not[m frac\ia
reprezentat[ de
partea necolorat[ trei p[trimi dou[ treimi o doime =apte optimi
Citim frac\ia trei pe patru doi pe trei unu pe doi =apte pe opt
trei supra patru doi supra trei unu supra doi =apte supra opt
Una sau mai multe p[r\i luate ]n considerare A\i r e \ i n ut?

dintr-un ]ntreg ]mp[r\it ]n p[r\i egale reprezint[ o frac\ie.
• Num[r[torul arat[ c`te p[r\i egale

1 num[r[tor
au fost luate ]n considerare.
linie de frac\ie
4 numitor • Numitorul arat[ ]n c`te p[r\i egale
a fost ]mp[r\it ]ntregul.
• Observa\i imaginile =i scrie\i frac\iile reprezentate de:
a) p[r\ile colorate cu roz; b) p[r\ile colorate cu albastru.
• Citi\i ]n trei moduri frac\iile ob\inute. }ncercui\i numitorul fiec[rei frac\ii.
114
1 Cite=te ]n trei moduri fiecare dintre
Model: 4 se cite=te „patru =esimi”,
frac\iile: 6
2; 4; 6; 8 ; 7; 5; 3. sau „patru pe =ase”,
4 5 8 10 9 7 8 sau „patru supra =ase”.
2 Scrie frac\iile: dou[ treimi, patru supra opt, trei pe nou[, o cincime, dou[ p[trimi,
cinci noimi, trei =eptimi, opt supra zece.
3 }ncercuie=te num[r[torii frac\iilor: 2; 3; 2; 6 ; 5; 4; 1; 9 .

8 9 5 7 6 8 11 10
4 Cite=te frac\iile: 3; 2; 5; 7 ; 6.
4 7 9 10 6
Exemplu: 2 (2 p[r\i din 4 p[r\i egale)
Scrie c`te p[r\i de acela=i fel au 4
fost considerate din ]ntreg.
5 Scrie =i cite=te frac\iile care au:
a) num[r[torul 3 =i numitorul 6; b) num[r[torul =i numitorul 7;
c) numitorul 4 =i num[r[torul 5; d) numitorul 12 =i num[r[torul 10.
6 Observ[ desenul. Nume=te frac\iile care reprezint[

num[rul frunzelor de fiecare fel.
Formuleaz[ dou[ enun\uri despre desenul al[turat.
•D
eseneaz[ alte obiecte prin care se reprezint[
frac\iile ob\inute.
7 Ce frac\ie dintr-o or[ reprezint[ 30 minute? Dar 15 minute?
8 Folosind numerele naturale mai mici dec`t 10, scrie frac\iile care au:
a) numitorul de 2 ori mai mare dec`t num[r[torul;
b) num[r[torul de 3 ori mai mic dec`t numitorul;
c) num[r[torul =i numitorul – numere consecutive impare.
9 Mati a scris o frac\ie. Care este frac\ia, =tiind c[ num[r[torul este un num[r par
cuprins ]ntre 6 =i 9, iar numitorul este de trei ori mai mare dec`t num[r[torul?
Compune o problem[ utiliz`nd alte valori numerice.
10 Din cei 456 de lei, care constituie economiile lui Andrei, 1 a cheltuit pentru
3
]mbr[c[minte; pentru ]nc[l\[minte a folosit cu 84 de lei mai pu\ini, iar restul
pentru diverse cheltuieli. C`\i lei a folosit pentru diverse cheltuieli?
Compune o problem[ asem[n[toare.
115
2 Frac\ii dintr-un num[r
Observ[m =i explor[m
Radu a printat 8 fotografii. Din
acestea, 4 sunt cu p[s[ri, 3 cu
flori =i una cu pisicu\a lui. El a
notat frac\iile corespunz[toare.
4 din 8 – p[s[ri
4
8
3 din 8 – flori
3
8
Lucra\i ]n perechi!
Verifica\i modul de calcul al lui Radu. Scrie\i frac\ia care reprezint[: fotografia cu
pisicu\a; fotografiile cu flori =i p[s[ri laolalt[.
1 C`t reprezint[
4 din: a) 140 de fotografii; b) 210 mingi; c) 280 de ma=ini?
7
2 Observ[ modelul =i calculeaz[.
Model:
3 din 4 › 3 4 din 12 › 5 din 9 › 4 din 7 ›

4 12 9 7
3 Bunicul lui Matei are ]n livada sa 32 de pomi. C`\i vi=ini are bunicul, dac[ num[rul
vi=inilor reprezint[ 5 din num[rul total de pomi?
8
1 deceniu › 10 ani
4 Consult[ datele afi=ate pe monitor! 1 an › 12 luni
1 lun[ › 30 zile
a) C`\i ani sunt ]n 2 dintr-un deceniu? 1 s[pt[m`n[ › 7 zile
5 .................
b) C`te luni ]nseamn[ 1 dintr-un an? 1 or[ › 60 minute
4 1 minut › 60 secunde
c) C`te zile ]nseamn[ 6 dintr-o lun[?
10
d) C`te minute ]nseamn[ 3 dintr-o or[?
4
5 Ionu\ a compus urm[toarea problem[: „}ntr-o cutie sunt 12 juc[rii, din care
2
3
sunt ma=inu\e =i 1 sunt avioane. C`te ma=inu\e =i c`te avioane sunt ]n cutie?”
2
Dan a observat c[ este incorect[ =i a corectat-o ]n trei moduri diferite.
Explic[ de ce este gre=it[ problema. Propune trei moduri de a o corecta.
116
3 Frac\ii egale
Dou[ torturi au fost t[iate ca ]n desen. Ce putem spune despre frac\iile ob\inute?
}ntregul Primul tort Al doilea tort
1 2
3 4 6 4
4 8
Ai observat? 1 din ]ntregul tort este egal[ cu 2 din acela=i tort, iar 3 din ]ntregul
4 8 4
tort sunt egale cu 6 din acela=i tort.
8
Frac\iile reprezentate prin aceea=i parte din ]ntregi identici sunt frac\ii egale.
Exemplu: Frac\iile 1 =i 2 sunt egale. Scriem: 1 › 2 . La fel, 1 › 2 , 3 › 6 .
2 4 2 4 2 4 4 8
1 Scrie =irul frac\iilor egale reprezentate de p[r\ile
colorate:

1 (]ntregul)
Utilizeaz[ desenul al[turat:
2
a) 2 reprezint[ un ]ntreg. 2
3
4
b) Frac\iile 1 =i 2 sunt egale. 4
AF 2 4
8
c) O doime are 3 sferturi.
8
d) Frac\iile 1 =i 1 sunt egale. 16
8 4 16
• Corecteaz[ propozi\iile false.
Propune alte patru exerci\ii folosind desenul dat.
3 Dintre cele trei frac\ii scrise al[turi, dou[ sunt egale. Care sunt?
a) 3 , 1 , 2 . b) 1 , 2 , 2 . c) 1, 2, 2.
6 2 8 4 5 8 2 4 3
• Reprezint[ cele dou[ perechi de frac\ii egale folosind alte desene.

C o nc urs
Martinic[ =i Aricic[
au vrut s[ scrie =iruri
de frac\ii egale.
Cine a scris corect?
117
4 Frac\ii echiunitare, subunitare, supraunitare
Atelier
Alc[tui\i o salat[ de fructe. T[ia\i fructele ]n p[r\i egale.
• C`te p[r\i de m[r alc[tuiesc ]ntregul,
]n fiecare caz?
• Frac\ia echiunitar[
Frac\ia 6 este o frac\ie echiunitar[.

6
Ea reprezint[ un ]ntreg sau o unitate.
Frac\ia echiunitar[ este frac\ia care are

num[r[torul egal cu numitorul.
• Frac\ia subunitar[
Frac\ia 2 este o frac\ie subunitar[.

6
Ea reprezint[ mai pu\in dec`t un ]ntreg.
Frac\ia subunitar[ este frac\ia care are

num[r[torul mai mic dec`t numitorul.
• Frac\ia supraunitar[
Frac\ia 5 este o frac\ie supraunitar[.

4
Ea reprezint[ mai mult dec`t un ]ntreg.
Frac\ia supraunitar[ este frac\ia care are

num[r[torul mai mare dec`t numitorul.
1 Scrie frac\ia care corespunde p[r\ii colorate a fiec[rui desen:
a) b) c) d) e) f) g) h)
118
2 Alege din =irul
2 , 2 , 9 , 1 , 9 , 7 , 1 , 2 , 1 , 4 , 3 , 10 , 4 , frac\iile:
4 2 5 6 3 7 3 10 9 8 15 8 4
a) subunitare; b) echiunitare; c) supraunitare.
3 Scrie frac\iile care corespund

fiec[rui desen:
a) b) c)
4 Scrie toate frac\iile subunitare cu num[r[torul 5 =i numitorul mai mic dec`t 12.
5 Formeaz[ frac\ii supraunitare cu numerele: 2, 6, 7, 9, 13, 11, 5.
6 Reprezint[ pe un segment frac\ia: a) 5 ; b) 7 .

6 9
7 }nlocuie=te cu un num[r mai mic dec`t 10, astfel ]nc`t rela\iile s[ fie verificate.
G[se=te mai multe solu\ii.
9 7
a) <1 b) ›1 c) >1 d) <1 e) ›1
3 6 10
a) 4 =i 5 sunt frac\ii supraunitare; c) 6 =i 4 sunt frac\ii echiunitare;
3 4 9 10
AF
b) 6 =i 9 sunt frac\ii subunitare; d) 3 =i 6 sunt frac\ii egale.
6 9 4 8
9 Scrie toate frac\iile supraunitare cu numitorul 5 =i num[r[torul mai mic dec`t 14.
10 Folosind numerele naturale cel mult egale cu 15, scrie toate frac\iile care au:
a) num[r[torul cu 3 mai mic dec`t numitorul;
b) num[r[torul de 3 ori mai mare dec`t numitorul;
c) num[r[torul par =i egal cu numitorul.
11 Un comerciant a cump[rat de la un depozit 40 de pungi a c`te

1 kg de zah[r.
2
C`te kilograme de zah[r a cump[rat comerciantul?
12 }n dou[ clasoare sunt 1 000 de timbre. C`te timbre sunt ]n fiecare clasor, dac[ ]
n al doilea sunt trei =eptimi din num[rul de timbre ale primului clasor?
C o nc urs
}nlocui\i frac\iile cu note muzicale =i
interpreta\i melodia compus[ de Spiridu=.
119
5 Adunarea frac\iilor cu acela=i numitor
C e =tim? Ce afl[m?
Doina =i Alin vor s[ confec\ioneze un
abajur. Ei au decupat un dreptunghi pe care
l-au ]mp[r\it ]n 10 p[r\i egale, ca mai jos.
Alin a colorat 3 din dreptunghi cu ro=u, iar
10
Doina 4 , cu verde.
10
Ce parte din ]ntreaga suprafa\[ au colorat
cei doi fra\i ]mpreun[?
Rezolvare:
Se poate efectua adunarea prin reprezentarea
frac\iilor pe un segment:
3 4
œ › ?
10 10
3 4 3œ4 7
œ › › 7
10 10 10 10 R[spuns: .
10
Observa\i fiecare desen.
Ce parte din ]ntreg este
3 2 5
colorat[ cu fiecare culoare? œ ›
8 8 8
Ce parte din ]ntreg este 1 2 3 4 2 6
œ › œ › › 1
colorat[ ]n total? 4 4 4 6 6 6
• La adunarea a dou[ sau mai multe frac\ii cu acela=i numitor,
A\i obse rvat?

ob\inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-sum[,
adun[m num[r[torii frac\iilor date.
Cum adun[m o frac\ie cu un ]ntreg?

2
1œ ›?
3
2 3 2 5
1œ › œ ›
3 3 3 3
3 1 1 5 5
Efectua\i ]n acela=i mod: 1 œ ; 1œ ; œ 1; œ 1; 1 œ .
4 2 4 6 6
120
7 2 6 1 5 9 3 9 4 2
1 Calculeaz[:
10
œ
10
;
8
œ
8
;
11
œ ;
11 12
œ
12
;
5
œ
5
.
• Ce frac\ie ob\inem ]n fiecare caz? Model:

2 1 3
œ › (frac\ie subunitar[)
7 7 7
2 1 3 4 4 6 1 1 7 4
2 Efectueaz[:
4
œ
4
;
8
œ
8
;
12
œ
12
; 1 œ ;1 œ ;
3 2 8
œ 1;
5
œ 1.
3 Ana a exprimat frac\ia 9 prin urm[toarele sume de frac\ii cu acela=i numitor:

10
Alege o frac\ie cu numitorul mai mare dec`t 10. Scrie acea frac\ie ca sum[ de
frac\ii cu acela=i numitor ]n mai multe moduri, dup[ modelul Anei.
4 Adaug[ simbolurile potrivite pentru

a ob\ine m[sura de 4 .
4
5 C`\i ]ntregi con\ine frac\ia:
a) 5 ; b) 8 ; c) 10 ; d) 5 ; e) 7 ?
3 4 3 2 2
Model:
11 4 4 3 3 3 11
› œ œ ›1œ1œ › 2 œ . Frac\ia con\ine 2 ]ntregi.
4 4 4 4 4 4 4
C o nc urs
Cine afl[ mai repede ce parte din traseu a parcurs fiecare broscu\[?
121
6 Sc[derea frac\iilor cu acela=i numitor
C e =tim? Ce afl[m?
Dintr-un baton de ciocolat[ format
4
din 10 p[r\i egale, Ada ]i d[ lui Radu .
10
Ce frac\ie din baton ]i r[m`ne Adei?
Rezolvare:
10 4
™ › ?
10 10
Putem efectua sc[derea reprezent`nd frac\iile pe un segment de dreapt[:
10 4 10 ™ 4 6 6
Calcul[m astfel: ™ › › . R[spuns: .
10 10 10 10 10
Pe o farfurie erau 3 dintre cele 7 felii identice ]n
care a fost ]mp[r\it[ o rulad[. Dan a luat o felie de 3 1
™ ›
pe farfurie. Ce parte din rulad[ a r[mas pe farfurie? 7 7
Pentru a confec\iona ilustrate, copiii au t[iat foi de

album ]n sferturi. Ana a luat 3 sferturi de foaie =i i-a 3 2
dat dou[ dintre acestea lui Ion. Ce parte din foaie ™ ›
4 4
i-a r[mas?
5 1
Mama a t[iat un tort ]n 6 p[r\i egale. Copiii au 1™ ›
6 6 sau
5 6 5
m`ncat din tort. Ce parte din tort a r[mas? ™ ›
6 6 6
A\i obse rvat?

• La sc[derea a dou[ frac\ii cu acela=i numitor,
ob\ inem o frac\ie care are, =i ea, acela=i numitor.
• Pentru a afla num[r[torul frac\iei-diferen\[,
sc[dem num[r[torii frac\iilor date.
Cum sc[dem o frac\ie dintr-un ]ntreg?

3
1™ ›?
4
3 4 3 1
1™ › ™ ›
4 4 4 4
2 5
Efectua\i ]n acela=i mod: 1 ™ ; 1™ .
5 6
122
1 Folosind desenele, completeaz[ num[r[torii sau numitorii care lipsesc.
5 2 ? 8 5 3 3 2 ?
™ › ™ › ™ ›
5 5 7 8 8 ? 3 3 ?
2 Scrie =i efectueaz[ sc[derile frac\iilor care au ca rezultat:

a) p[r\ile necolorate ale desenelor: 1 , 2 , 3 ;
b) p[r\ile colorate ale acestor desene.
Model:
1 2 3
4 1 3 4 3 1
a) ™ › ; b) ™ › .
4 4 4 4 4 4
3 Ce parte lipse=te din fie-

care bucat[ de pizza? Scrie
r[spunsul sub forma unei
sc[deri de frac\ii.
4 „Adev[rat” sau „fals”? 5 Elevii de la cercul „Natura” au parcurs
a) 4 ™ 3 œ 2 › 3;
]n prima zi 2 din traseul expedi\iei, ]n
5 5 5 5 9
AF b) 7 ™ 4 ™ 2 › 4; ziua a doua 3 , iar ]n ziua a treia, restul.
10 10 10 10 9
Ce parte din traseu au parcurs elevii ]n
c) ™ 7 œ 4 ›
9 6.
7 9 9 9 ziua a treia?
6 Viorica a parcurs cu bicicleta5 din traseul stabilit, iar Radu a parcurs o parte cu
8
1 mai mare, din acela=i traseu. Ce parte i-a mai r[mas fiec[ruia de parcurs?
8
A utoevaluare
1. ... s[ recunosc frac\ii: Desenele
reprezint[ frac\iile:
2. ... s[ aflu o parte dintr-un ]ntreg:

3 din 8 mere reprezint[ ?
4
3. ... s[ adun sau s[ scad Reprezint[ suma, apoi diferen\a dintre 5 =esimi
frac\ii cu acela=i numitor: =i 2 =esimi din acela=i ]ntreg.
123
7 Recapitul[m =i extindem folosind procente
Un reprezint[ o sutime
}ntregul
din ]ntreg.
Not[m Citim
1 1 supra 100 › 1 la sut[
› 1%
100
Frac\iile cu numitorul 100 se numesc procente. Cuv`ntul procent provine din limba
latin[: „per centum” ]nseamn[ „pe o sut[”.
Putem reprezenta:
1 ]ntreg 10 p[r\i egale 100 p[r\i egale
Din ]ntreg, partea colorat[ reprezint[:

un ]ntreg 100 % o zecime 10 % o sutime 1%
Lucra\i ]n perechi!
Observa\i, num[ra\i =i compara\i:
a) b) c)
25 50 75
› 25 % › 50 % › 75 %
100 100 100
• C`t reprezint[ partea portocalie din fiecare ]ntreg?

Din c`te cuburi este format[?
124
1 Scrie ]n fiecare caz ce parte reprezint[, apoi ce procent reprezint[, din totalul bilelor
fiec[rui colier, num[rul bilelor ro=ii, apoi num[rul bilelor verzi.
a) b)
c) d)
2 Scrie folosind frac\ii, apoi calculeaz[:

a) 25% din 100 de baloane d) 25% din 120 de baloane
b) 50% din 100 de baloane e) 25% din 200 de baloane
c) 75% din 100 de baloane f) 25% din 300 de baloane.
3 Observ[, explic[ prin desen, apoi continu[ frazele:

5 p[r\i din 10 reprezint[ tot at`t c`t reprezint[ 50 de p[r\i din 100.
5 p[r\i din 10 reprezint[ tot at`t c`t reprezint[ o parte din ...
25 de p[r\i din 100 reprezint[ tot at`t c`t reprezint[ ...
75 de p[r\i din 100 reprezint[ tot at`t c`t reprezint[ ...
4 Completeaz[ dup[ model cantitatea potrivit[ =i adaug[ o justificare pentru

r[spunsul dat, ca ]n model.
Model:
25% din 100 kg reprezint[ 25 kg, deoarece
25 kg œ 25 kg œ 25 kg œ 25 kg › 100 kg, adic[ de 4 ori 25 kg › 100 kg.
a) 50% din 100 kg reprezint[ ... deoarece ...

b) 50% din 200 kg reprezint[ ... deoarece ...
c) 75% din 100 kg reprezint[ ... deoarece ...
d) 75% din 200 kg reprezint[ ... deoarece ...
e) 25% din 200 kg reprezint[ ... deoarece ...
f) 25% din 400 kg reprezint[ ... deoarece ...
g) 50 m reprezint[ 25% din ... deoarece ...
h) 100 m reprezint[ 25% din ... deoarece ...
i) 50 m reprezint[ 50% din ... deoarece ...
j) 100 m reprezint[ 50% din ... deoarece ...
k) 50 m reprezint[ 75% din ... deoarece ...
l) 100 m reprezint[ 75% din ... deoarece
125
1. Scrie frac\iile:
a) doi supra patru; b) opt zecimi; a) trei supra cinci; b) =apte zecimi;
c) cinci sutimi. c) nou[ sutimi.
2. Scrie frac\ia corespunz[toare p[r\ii colorate.
a) b) c) a) b) c)
3. Se dau frac\iile:
2 , 4 , 1 , 3 , 4 , 4 , 5 , 15 . Scrie frac\iile:
6 8 3 3 3 9 5 7
a) echiunitare; a) egale cu 1;
b) subunitare cu num[r[torul par; b) subunitare cu numitorul par;
c) supraunitare cu num[r[torul impar. c) supraunitare cu numitorul impar.
4. Calculeaz[:
a) 2 œ 5 ™ 3 ; b) 1 ™ 5 ; a) 6 ™ 3 œ 2 ; b) 1 ™ 4 ;
9 9 9 8 7 7 7 9
c) 25% din 100 l. c) 75% din 100 m.
5. Rezolv[ problemele.
Radu avea 36 de lei. El a cheltuit 2 din Ana avea 21 de lei. I-au r[mas 3 din acea-
9 7
aceast[ sum[. st[ sum[, dup[ ce a f[cut cump[r[turi.
a) C`t a cheltuit Radu? a) C`\i lei i-au r[mas Anei?
b) C`\i lei i-au r[mas? b) C`t a cheltuit Ana?
c) Ce sum[ i-ar fi r[mas lui Radu dac[ c) Ce sum[ ar fi cheltuit Ana dac[ ar fi
ar fi avut la ]nceput o sum[ dubl[? avut la ]nceput o sum[ tripl[?
Miriapodul are 40 de picioare. }ntr-o zi geroas[, el s-a
]nc[l\at cu ghete =i cu cizme. Num[rul ghetelor a con-
3
stituit din toate ]nc[l\[rile. C`te perechi de ghete =i
5
c`te perechi de cizme a ]nc[l\at miriapodul?
126
Unitatea
de înv[\are 8 Unit[\i de m[sur[
P R O I E CT Măsurăm, estimăm, calculăm

Planul de lucru
Scop: Vom realiza re\ete, condimentate cu idei matematice.
Materiale necesare: Coli de h`rtie A4, creioane colorate, diverse imagini sau fotografii.
Lucra\i ]n echipe de c`te doi, trei
sau patru colegi.
• Identifica\i re\ete simple pentru
preg[tirea unor pr[jituri.
• C
ompune\i probleme referitoare
la cantit[\ile implicate =i nota\i-le
pe fi=a re\etei respective.
Lucra\i inter-echipe
• S
chimba\i ]ntre echipe fi=ele cu
re\etele =i problemele propuse.
• V erifica\i, corecta\i =i rezolva\i
propunerile primite.
Comunicare
• Discuta\i etapele proiectului
=i ]mp[r\i\i sarcinile ]n cadrul
echipei.
• S
tabili\i ]mpreun[ ]n echip[ cum
prezenta\i paginile realizate.
Prezentare
• La sf`r=itul unit[\ii de ]nv[\are,
prezenta\i re\eta propus[ =i una dintre
problemele discutate inter-echipe.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
Propune\i dou[ probleme referitoare la cantit[\ile din imaginea care apare pe tablet[.
RE
OA
VAL Dac[ ]i vei ajuta pe p[rin\i la activit[\ile din gospod[rie, vei vedea
c`t de mult[ bucurie le aduci.
127
1 Unit[\i de m[sur[ pentru lungime
scurt
C e =tim? Ce afl[m? lung lat
Forma\i perechi de scund

]nalt ]ngust
cuvinte cu sens opus.
Aceste cuvinte caracterizeaz[ m[rimea numit[ lungime.

A\i obse rvat?
• Da\i exemple de obiecte care pot fi descrise cu ajutorul acestor cuvinte.
I na =i Radu au f[cut fiecare 10 pa=i.

De ce distan\a parcurs[ de Radu
este mai lung[ dec`t cea parcurs[
de Ina?
• Pentru ca, la m[surarea unei lungimi s[ nu se ob\in[ rezultate diferite, oamenii au

convenit s[ foloseasc[ unit[\i standard:
MULTIPLI
SUBMULTIPLI
}n limba latin[:
• mili ]nseamn[ a mia parte; • kilo ]nseamn[ de o mie de ori mai mare.
• centi ]nseamn[ a suta parte;
• deci ]nseamn[ a zecea parte; r e \i
s[ =ti\i m
V a mult i ?
1 Alege\i rezultatul potrivit al m[sur[rii =i
descrie\i fiecare imagine printr-o propozi\ie.
2 dm 2 mm 1m 1 km 50 cm 50 mm 140 mm 140 cm
2 Explica\i schema.
š 10 š 10 š 10 š 10 š 10 š 10
1 mm 1 cm 1 dm 1m 1 dam 1 hm 1 km
: 10 : 10 : 10 : 10 : 10 : 10
128
1 Completeaz[ cu 1 km › hm › dam › m› dm › cm › mm;
numere potrivite. 1 hm › dam › m› dm › cm › mm;
1 dam › m› dm › cm › mm;
1m› dm › cm › mm;
1 dm › cm › mm;
AF b) 1 mm este cu o mie mai mic dec`t 1 m.
1 cm › mm.
a) 1 m este o miime din 1 km.
3 Compar[: a) 2 dm 2 cm, 2 hm 2 km,
b) 5 mm 5 m, 6 dam 6 dm.
4 Efectueaz[, apoi compune =i rezolv[ exerci\ii asem[n[toare:
a) 280 m › ? cm, 67 000 km › ? m; b) 4 200 dm › ? m, 84 000 m › ? km.
Model: 40 m › ? cm 40 dm › ? m
1 m › 100 cm 10 dm › 1 m
40 m › 4000 cm 40 dm › 4 m
5 G[se=te =i corecteaz[ gre=elile lui Tic:

21 m › 2 m 1 dam 48 dm › 4 m 8 mm 9300 m › 9 km 3 dam
6 F[t-Frumos s-a pornit spre castelul Zmeului, la 300 km dep[rtare. Dup[ ce a par-
curs 100 000 m, a f[cut un popas pe malul unui lac. I-au r[mas mai mul\i sau mai
pu\ini kilometri dec`t a parcurs deja? Cu c`t? De c`te ori?
7 Pe o hart[ este indicat[ scara 1: 600 000. Aceasta ]nseamn[ c[ 1 cm de pe hart[
corespunde ]n realitate cu 600 000 cm.
Dan a m[surat cu rigla pe hart[ distan\a dintre dou[ ora=e =i a ob\inut 15 cm.
C`\i kilometri sunt ]n realitate ]ntre aceste ora=e? Ce distan\[ este pe hart[ ]ntre
dou[ ora=e aflate ]n realitate la o distan\[ de 300 km unul de altul?
8 Lucra\i ]n echipe! Crea\i =i rezolva\i probleme folosind informa\ia dat[.
a)
O l[cust[ poate s[ri o distan\[ de 20 de ori mai mare dec`t
lungimea corpului s[u. Lungimea medie a corpului unei
l[custe este de 35 mm.
b) Cobra regal[ poate sta vertical cam cu o treime din lun
gimea sa. Lungimea medie a cobrei regale este de circa
4 metri =i jum[tate.
C o nc urs
Calcula\i =i ve\i exprima ]n centimetri 1 funie › 3 š 909 ™ 51 cm
unele unit[\i de m[sur[ pentru lungime,
folosite de str[mo=ii no=tri. 1 st`njen › (976 œ 808) : 8 cm
Cine nume=te mai repede aceste unit[\i
1 pr[jin[ › 446 š 9 : 6 cm
]n ordinea cresc[toare a lungimii?
129
2 M[sur[ri ]n geometrie: lungime =i arie
C e =tim? Ce afl[m?
• Observa\i pe rigl[ lungimea de: 1 mm, 1 cm, 1 dm.
• Calcula\i c`\i milimetri sunt ]n: 1 cm, 1 dm, 1 m.
Lucra\i ]n echipe!
1 Dintre obiectele urm[toare, care poate avea forma unui dreptunghi cu dimensiunile:
a) 8 dm =i 3 dm? b) 3 m =i 4 m? c) 150 m =i 100 m?
un prosop tavanul unei camere
un teren de sport
o gr[din[ de zarzavat un pled
2 Ce putem afla, ]n fiecare caz, calcul`nd perimetrul dreptunghiului?

lungimea unui lungimea total[ a unui lungimea unei
gard brù de ghips panglici
3 Folosind informa\ia ob\inut[, crea\i =i rezolva\i probleme ]n care s[ figureze pe

rimetrul dreptunghiului.
Pentru realizarea pardoselilor, se folosesc pl[ci de gresie, ]mbinate astfel
]nc`t s[ nu r[m`n[ por\iuni neacoperite.
Podeaua al[turat[ a fost acoperit[ cu 18 pl[ci de form[ drep-
tunghiular[. }n acest caz, placa de gresie se consider[ uni-
tatea de m[sur[ a suprafe\ei podelei. Num[rul 18 reprezint[
m[sura suprafe\ei.
• A m[sura o suprafa\[ ]nseamn[ a afla de c`te ori se cuprinde

o anumit[ unitate de m[sur[ ]n acea suprafa\[.
• Num[rul ob\inut reprezint[ aria suprafe\ei. A
\i ob se rv a t?
• Oric[rei suprafe\e ]i corespunde, prin m[surare, un num[r.
Afla\i aria =i perimetrul fiec[rui poligon.
1 2 3 4 5
•S crie\i num[rul poligonului care are: a) cel mai mare perimetru; b) cel mai mic
perimetru.
• Desena\i c`te un poligon cu aceea=i arie, dar av`nd un perimetru:
- egal cu cel de la a); - mai mare dec`t cel de la b).
130
1 Care este aria exprimat[ ]n , a fiec[rui poligon? Pentru a afla, completeaz[ tabe-
lul pe m[sur[ ce colorezi fiecare zon[.
1 2 3
1
2
3
2 }n fiecare caz, scrie aria suprafe\ei colorate =i a suprafe\ei necolorate.

1 2 3 4
3 Ordoneaz[ figurile de pe re\eaua de p[tr[\ele ]n ordine cresc[toare a ariilor lor.

1 2 3 4 5
4
Determin[ aria patrulaterelor din figura
al[turat[ ]n func\ie de aria p[tr[\elului de 1 2
re\ea, notat[ cu . 3
5 Podeaua unei camere are forma unui p[trat
cu latura de 4 m. Pe conturul podelei, se
aplic[ plint[. C`\i metri de plint[ sunt nece-
sari, dac[ l[\imea u=ii este de 2 m? 4 5
6 Podeaua camerei se acoper[ cu pl[ci de
gresie p[trate cu latura de 50 cm. C`te pl[ci
de gresie vor fi necesare?
7 a) Alege r[spunsul corect. Care este cel mai lung vapor?
A) 1 B) 2
C) 3 D) 4
E) 5 F) 6
1 5
b) Ordoneaz[ va-
poarele ]n func\ie 2 4
de aria lor, de la
cel mai mare la
3 6
cel mai mic.
131
3 Unit[\i de m[sur[ pentru capacitate
(volumul lichidelor)
C e =tim? Ce afl[m?
1 Pentru ce pot fi folosite vasele din imagini? V [ amin ti\i?
Capacitatea unui vas este
m[rimea care exprim[
cantitatea de lichid
ce ]ncape ]n acel vas.
2 Sorin =i Diana au turnat c`te 5 ce=ti de lapte ]n

vase identice. De ce vasul Dianei este mai plin
dec`t vasul lui Sorin?
• Pentru ca, la m[surarea capacit[\ii unui vas, s[ nu se ob\in[ rezultate
diferite, folosim unit[\i standard:
MULTIPLI
SUBMULTIPLI
• Explic[ schema:
š 10 š 10 š 10 š 10 š 10 š 10
1 ml 1 cl 1 dl 1l 1 dal 1 hl 1 kl
: 10 : 10 : 10 : 10 : 10 : 10
Lucra\i ]n echipe!
• Ce unit[\i de m[sur[ a capacit[\ilor pot substitui =i pentru a ob\ine
egalit[\ile de mai jos? G[si\i toate posibilit[\ile.
a) 10 ›1 ; 100 ›1 ; 1000 ›1 ;
1 1 1
b) ›1 ; ›1 ; ›1 .
10 100 1000
• Alege\i rezultatul care, ]n mod sigur, nu este corect.
330 ml 330 dl 100 dl 100 l 1 cl 1 hl 250 l 250 kl
132
C onsolid[m =i dezvolt[m 1 cl › ml;
1 Completeaz[ cu 1 dl › cl › ml;
numere potrivite.
1 l › dl › cl › ml;
1 dal › l› dl › cl › ml;
1 hl › dal › l › dl › cl › ml;
1 kl › hl › dal › l › dl › cl › ml.
2 „Adev[rat” sau „fals”? 3 Compar[:
a) }ntr-un litru se cuprind 100 ml.
a) 35 cl 35 l, 700 dl 70 dal,
AF b) }ntr-un borcan de 4 l ]ncape
b) 20 l 20 cl, 56 cl 56 dl.
tot at`ta suc c`t ]n 8 sticle de
jum[tate de litru.
4 Efectueaz[, apoi compune =i rezolv[ exerci\ii asem[n[toare:
a) 5 000 l › ? ml, 49 000 kl › ? l; b) 6 000 l › ? kl, 51 000 ml › ? l.
Model: 300 l › ? cl 300 l › ? hl

1 l › 100 cl 100 l › 1 hl
300 l › 30000 cl 300 l › 3 hl
5 Ce reprezint[ fiecare cifr[ a num[rului corespunz[tor

m[surii de: Model:
6814 l, 5163 ml, 8203 l, 4200 ml, 9090 l, 2008 ml? 1459 l › 1 kl 4 hl 5 dal 9 l.
6 Probleme din produc\ie
in 150 kg de struguri se ob\ in 100 l de vin. Din c`te kilograme de struguri se
a) D
vor ob\ ine 1 000 l de vin? Ce cantitate de vin se ob\ ine din 30 kg de struguri?
b) Pentru a ob\ine 1 kg de fructe uscate, sunt necesare 4 250 g de fructe proas-
pete. Din ce cantitate de fructe proaspete se vor ob\ine 15 kg de fructe uscate?
C o nc urs
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirile unor unit[\i
de m[sur[ pentru capacitate, folosite de str[mo=ii no=tri. Cine decodific[ mai
repede? 1
D › din 33 480 B › 9 š 334 V › 8 000 ™ 1 534
30
R › 589 œ 2 027 E › 2 š 805 A › 2 354 œ 3 756
I › 17 š 80 O › 8 160 : 4 M › 1 din 4 264
4
{ › 320 š 7 T › 10 000 : 200
2
C › 2 004 : 6 L › din 7 070
7
1116 2 616 6110 1 066 6466 6110 1116 2 616 2240 2040 334 2 240
2020 1360 50 2 616 2 240 3006 6110 2 020 1610 2 616 334 2 240
133
4 M[sur[ri ]n geometrie: lungime, arie, volum
Cutia de carton =i construc\ia realizat[ din
cubule\e identice au aceea=i form[ =i acelea=i
dimensiuni. Observ[m c[ au fost folosite 24 de
cubule\e pentru aceast[ construc\ie. Num[rul
24 reprezint[ volumul cutiei, ]n raport cu uni-
tatea de m[sur[ aleas[ (adic[ ).
A\i obse rvat?

A m[sura volumul unui corp inseamn[ a afla de c`te
ori folosim o unitate de m[sur[ pentru a reconstitui
corpul respectiv.
P[tratul al[turat este Cubul al[turat este format
format din 9 p[tr[\ele din 8 cubule\e identice.
identice. Aria lui este 9. Volumul lui este 8.
a) Care este aria fiec[rui p[trat b) Care este volumul fiec[rui cub de
de mai jos? mai jos? Explica\i r[spunsurile.
2 C`te cuburi ]ncap ]n fiecare cutie?

1 3
• Explica\i cum a\i calculat. Scrie\i rezultatul sub forma unor ]nmul\iri.
134
1 Din c`te cubule\e 1 2 3
este alc[tuit[ fiecare
„construc\ie”?
2 C`te cuburi are cuboidul de mai jos? 3 Din c`te „c[r[mizi”

este format cubul de
mai jos?
4 Afl[ volumul, exprimat ]n cubule\e-unitate, pentru fiecare dintre construc\iile de

mai jos.
a) b) c)
e)
d)
f)
g) h)
5 a) } n desenele de mai jos, apar un cub =i dou[ cuboide. Calculeaz[ perimetrul

fiec[rei fe\e folosind datele de pe desene.
b) C`te cuburi cu muchia de 1 cm vor umple fiecare cutie?
3
1 2
6 cm
3 cm
2 cm
cm cm cm
2 cm 2 4 cm 2 3 cm 3
6 O fa\[ a unui cub are perimetrul de 1 m. 8m

Ce lungime are muchia cubului?
Care este aria fe\elor cubului? Hol Camer[
Dar volumul lui?
5m
7 Lucra\i ]n perechi! Buc[

3m
Observa\i planul unei garsoniere. Baie

t[rie
Calcula\i perimetrul podelei din fiecare
]nc[pere.
3m 2m
135
5 Unit[\i de m[sur[ pentru mas[
C e =tim? Ce afl[m?
Observa\i imaginile. Compara\i masele fructelor.
A \i obse rv a t?
La compararea maselor
unor corpuri folosim cu-
vintele u=or, greu.
Observa\i balan\ele.
• C`te mere c`nt[resc: a) c`t 4 pere; b) c`t o par[?

• C`te prune c`nt[resc: a) c`t un m[r; b) c`t o par[?
• C`te pere c`nt[resc c`t un pepene verde? Justific[.
•M asa unui corp este m[rimea ce exprim[

A\i r e \ i n ut?
proprietatea acestuia de a fi mai u=or sau mai greu dec`t altul.
• Pentru a putea compara masele obiectelor, folosim unit[\i standard.
Unitatea principal[ pentru m[surarea maselor este kilogramul (kg).
MULTIPLI
SUBMULTIPLI
• Descrie situa\ii din via\[ ]n care este
comod s[ m[sur[m mase utiliz`nd:
a) submultiplii gramului;
b) multiplii gramului;
c) multiplii kilogramului.
• Completeaz[ schema:
š 10 š 10
Explic[ schema =i propune exerci\ii
1 ml 1 cl ...
: 10 : 10 pe baza ei.
Lucra\i ]n echipe!
• Ce unit[\i de m[sur[ a capacit[\ilor pot substitui =i ?
G[si\i toate posibilit[\ile.
a) 1 :1 › 10; 1 :1 › 100; 1 :1 › 1000;
b) 1 :1 › 10 000; 1 :1 › 100 000; 1 :1 › 1000 000.
136
1 Alege rezultatul care, ]n mod sigur, nu este corect.
a) Masa unui televizor 30 t 8 000 g 8 kg
b) Masa unui autovehicul 3t 3q 3 kg
c) Masa unui pepene verde 650 kg 650 dag 650 g
2 Completeaz[ cu numere potrivite:
a) 1 t › q› kg, 1 kg › hg › dag › g› dg › cg › mg;
1 1 1 1
b) 1 kg › q, 1 q › t, 1 kg › t, 1 g › kg.
3 Ce reprezint[ fiecare cifr[ a num[rului
corespunz[tor m[surii de: Model: 1348 g › 1 kg 3 hg 4 dag 8 g.
2358 g, 4826 g, 5600 kg, 903 kg?
3 Formuleaz[ ]ntreb[ri potrivite =i rezolv[ problemele. balen[
a) Leul-de-mare c`nt[re=te 1 t, adic[ de 200 de ori
mai mult dec`t un pinguin =i cu 22 000 kg mai
pu\in dec`t o balen[.
• Nume=te aceste animale ]n ordinea cresc[toare
a maselor. pinguin
colibri leu-de-mare
stru\
b) Pas[rea kiwi c`nt[re=te 2 kg, adic[ de 1 000
de ori mai mult dec`t pas[rea colibri =i cu
148 kg mai pu\ ine dec`t stru\ul.
• Nume=te aceste p[s[ri ]n ordinea
descresc[toare a maselor.
kiwi
A utoevaluare
1. ... s[ utilizez unitatea de m[sur[ potrivit[:
Cu kilogramul se m[soar[ ? . Cu litrul se m[soar[ ? .
2. ... s[ transform unit[\i de m[sur[:
50 dl › ? ml; 200 l › ? hl 8 t › ? kg
3. ... s[ folosesc instrumentul potrivit:
Pentru a m[sura masa folosim ? . Pentru a m[sura capacitatea folosim ? .
4. ... s[ estimez m[suri:
Lungimea manualului este de aproxi- Masa ghiozdanului gol este de aproxi-
mativ ? . mativ ? .
137
6 Cum afl[m cantit[\i necunoscute? Modelare
1 }n scrierile de mai jos, fiecare m[rime necunoscut[ (masa, volumul, lungimea)
a fost notat[ cu o liter[: x, y, z sau t. Asocia\i cu desenul potrivit. Justifica\i aso-
cierea f[cut[ =i explica\i ce afla\i ]n fiecare caz.
2 kg
50
2 kg 2 kg g 1 kg
2 š x œ 20 › 110 y œ 50 › 1000 300 œ 2 š z › 320 2 œ 2 œ 2 › 2št

110
x x 20
2 Observa\i balan\ele ]n echilibru =i afla\i c`t c`nt[re=te fiecare dintre cutiile mici.
x y y y y
852 kg
x x 366 kg 918 kg
v v v v x x x y y y y y
a) 4 š v › 852 b) 6 š x › 366 c) 9 š y › 918

v› ? x› ? y› ?
3 Observa\i =i explica\i folosirea unit[\ilor de m[sur[: pentru capacitate; pentru
mas[. Da\i alte exemple potrivite.
Suc
Chefir
1l 1l
1l 1l
1 l de chefir 1 l de ulei 1 l de suc 1 l de ap[

Zah[r Sare
Orez 1 kg
1 kg
1 kg
1 kg de sare
1 kg de orez 1 kg de zah[r
V r e \i
s[ =ti\i m
ai mult ?
Leg[tura dintre unit[\ile standard pentru m[surarea
capacit[\ii, masei =i lungimii:
• masa unui litru de ap[ • un cub cu muchia de un decime-
este de un kilogram; tru are capacitatea de un litru.
138
1 Observ[ balan\ele ]n echilibru. Scrie =i efectueaz[ exerci\iile prin care afli c`t
c`nt[re=te fiecare dintre obiectele mici.
b c
b b b c c
a a a c c
a a a a 217 kg b b b b 848 kg c c 637 kg
a) b) c)
2 C`t c`nt[re=te fiecare cutie?
1 kg
? 500 5 kg 2 kg
? 5 5 5 5 5 1
g 5 kg 5 kg dg dg dg dg
cg cg
a) b)
3 Fiecare dintre balan\ele de mai jos este ]n echilibru. Care dintre cutii este mai
u=oar[? Cu c`t?
a) b)
500 g
A 50 B 100 C D
g g 1 kg
c)
E 200 F 100
g 1 kg g 1 kg
4 C`t c`nt[re=te cutia? F[in[ Zah[r

? 50
1 kg
50
1 kg
1 kg 10 g g
g
5 Dac[ a=ez[m pe un taler al balan\ei un pachet F[in[ F[in[

3 250
cu f[in[, iar pe cel[lalt taler dintr-un pachet g
4
identic =i o greutate de 250 g, balan\a se echili-
breaz[. C`t c`nt[re=te pachetul cu f[in[?
• Dac[ pe cel[lalt taler vom pune o jum[tate de pachet cu f[in[, ce greutate
trebuie s[ punem al[turi pentru a echilibra balan\a?
139
7 M[surarea timpului. Unit[\i de m[sur[ pentru timp
C e =tim? Ce afl[m?
Timpul este m[rimea ce exprim[ durata unui eveniment.
Unitatea principal[ de m[sur[ a timpului este secunda (s).
1 min. › 60 s 1 or[ › 60 min.

11 12 1
10 2 1 or[ 5 min. 5 s
– orarul
12 12 12
9 3 11 1 11 1 11 1
10 2 10 2 10 2
8 4 – minutarul 9
8 4
3 9
8 4
3 9
8 4
3
7 5
6 – secundarul 7
6
5 7
6
5 7
6
5
16:30:15
1 Alege\i unitatea potrivit[ pentru m[surarea timpului:
a) care indic[ durata unei lec\ii;
b) care trece ]ntre dou[ clipiri succesive din ochi;
c) care se scurge de la apusul soarelui p`n[ la r[s[ritul soarelui.
• Da\i exemple de evenimente care pot dura: 5 ore; 5 minute; 5 secunde.
2 C`t timp dureaz[ mi=carea fiec[rui 3 C`t timp trece de la fiecare moment indicat
ac (orar, minutar, secundar) pe por- pe ceasul electronic p`n[ la sf`r=itul zilei?
\iunea marcat[ a cadranului? C`t timp a trecut de la amiaz[?
a) b) c)
18:05 23:59:30
20:20 22:01:59
4 a) C`te minute constituie: 200 s; 2 700 s; 3 300 s; 6 ore; 12 ore;

8 ore =i jum[tate; 5 ore =i un sfert?
b) C`te secunde formeaz[: 10 min.; 25 min.; 40 min.; 1 or[; 4 ore;
3 ore =i jum[tate; 2 ore =i un sfert?
c) C`te ore con\in: 420 min.; 540 min.; 1200 min.; 7 200 s; 14 400 s; 21 600 s?
5 Probleme despre insecte
a) }n zbor, musca face circa 300 de b[t[i din aripi pe secund[.
De c`te ori bate din aripi ]ntr‑un minut de zbor?
b) }n zbor, albina face circa 1 200 de b[t[i din aripi pe
minut. De c`te ori bate din aripi ]ntr-o secund[ de zbor?
Dar dac[ ar zbura timp de o or[?
c)
Furnica parcurge circa 36 m
]ntr-o or[. C`\i centimetri parcurge
]ntr-un minut? Dar ]ntr-o secund[?
140
1 Pentru m[surarea intervalelor mari de timp se folosesc =i alte unit[\i de m[sur[:
1 deceniu › 10 ani 1 secol › 100 ani 1 mileniu › 1000 ani
Reconstitui\i lan\urile de transform[ri.

? ? ? ?
1 secund[ (1 s) 1 minut (1 min.) 1 or[ (1 h) 1 zi 1 s[pt[m`n[
? ? ? ?
1 lun[ 1 an 1 deceniu 1 secol (1 sec.) 1 mileniu (1 mil.)
2 Luna februarie a unui an poate dura 28 sau 29 de zile.

Anii ]n care luna februarie are 29 de zile se numesc ani bisec\i.
Anii bisec\i se succed din patru ]n patru ani.
A\i obse rvat? Pentru a afla dac[ un an este bisect,

efectu[m ]mp[r\irea la 4 =i observ[m restul:
• 2020 : 4 › 505. • 2027 : 4 › 506, rest 3.
}mp[r\irea este exact[, Am ob\inut un rest diferit de zero,
deci anul 2020 a fost bisect. deci anul 2027 nu va fi bisect.
Determina\i urm[torii 4 ani bisec\i.

• C`te zile dureaz[ un an bisect?
Da\i exemple de doi ani consecutivi care au ]n total 731 de zile. G[si\i trei r[spunsuri
posibile.
4 Completa\i propozi\iile:
• Lec\ia dureaz[ 3 h, adic[ 1
min. Pauza dureaz[
h, adic[ min.
4 4
• Concediul tatei dureaz[ 28 de zile lucr[toare (s`mb[ta nu este zi lucr[toare) =i
]ncepe pe data de 1 iunie a anului curent. Deci, se va termina pe data de .
5 Observa\i banda timpului =i spune\i ]n ce mileniu, secol =i deceniu sunt anii:

860, 1280, 1990, 2080.
Exemplu: anul 620  mileniul 1, secolul al VII-lea, deceniul al II-lea.
141
1 Alege unitatea de m[sur[ potrivit[ pentru a exprimadurata:
a) unui spot televizat;
b) vacan\ei de var[;
c) instruirii ]n clasele primare;
d) timpului scurs de la na=terea lui Iisus Hristos p`n[ ]n anul 2021.
• Formuleaz[ exemple de evenimente care pot dura: 7 ani; 7 zile; 7 ore.
2 Completeaz[ cu numerele care lipsesc.

1
a) 40 min. › s b) din 1 h › min. c) 18 h 10 min. › min.
3
720 min. › s 1 din 1 min. › 35 min. 5 s › s
s
4
12 h › min. › s 3 zile 12 h › h
1
din 1an › luni
7 zile › h› min. 2 2 zile 24 h › zile
3 Reprezint[ orele pe cadran =i calculeaz[. 12
11 1
a) Un film a ]nceput la ora 11:25 =i s-a terminat
10 2
la ora 1 dup[-amiaz[. C`t timp a durat filmul?
9 3
b) Un biciclist a mers 80 min. =i a ajuns la destina\ie
la ora 4 dup[-amiaz[. La ce or[ s-a pornit biciclistul? 8 4
c) Un tren a plecat din gar[ luni, la ora 21:30. La ce or[ =i ]n ce zi 7 5
6
a sosit la destina\ie, dac[ s-a aflat pe drum 56 de ore?
d) Fiecare lec\ie dureaz[ 3 din 1 h, iar fiecare pauz[ dureaz[ 1 din 1 h. +tiind c[
4 6
prima lec\ie ]ncepe la ora 8:00, afl[ la ce or[ se termin[ lec\ia a cincea.
4 Compar[. 3
din 1 h 30 min. 80 min.
4
din 1 h
1
din 1 an 180 zile
5 4 2
5 2 1
din 1 min. 55 s 40 s din 1 min. din 1 sec. 10 ani
6 3 100
5 Trecerea la ora de var[ a avut loc la 31 martie, ora 3:00, prin mutarea acelor cea-
sornicelor cu o or[ ]nainte. }n acea zi, Maria a uitat s[ potriveasc[ ceasul.
a) Ce or[ indica ceasul Mariei la ora 15:00?
b) La ce or[ ceasul Mariei a indicat ora 12:00?
6 Mama =i Diana au ]mpreun[ 32 de ani. C`\i ani are fiecare, dac[, atunci c`nd s-a
n[scut Diana, mama avea 20 de ani?
• Cu c`t va fi mai mare mama dec`t Diana peste 5 ani? Dar peste 1 deceniu?
Determina\i intervalele de timp.
a) 08:30:30 08:31:10 c) 04:04:40 05:05:00
b) 12:45:10 13:00:00 d) 20:20:20 00:00:00
142
8 Unit[\i monetare
N e amintim =i generaliz[m
Valoarea m[rfii se exprim[ ]n unit[\i monetare.
Unit[\ile monetare folosite ]n Rom`nia sunt leul =i banul.
1 leu › 100 bani
Formele de circula\ie a unit[\ilor monetare sunt

monedele =i bancnotele.
}n \ara noastr[, monedele =i bancnotele sunt emise
=i scoase din circula\ie de Banca Na\ional[ a Rom`niei.
Aminti\i-v[ valorile monedelor =i bancnotelor care circul[ ]n Rom`nia =i propune\i

exemple de schimb al unor sume de bani.
• Monede: 5 bani; 10 bani; 25 bani; 50 bani.
• Bancnote: 1 leu; 5 lei; 10 lei; 20 lei; 50 lei; 100 lei; 200 lei; 500 lei.
}n zilele noastre, la achitarea cump[r[turilor pot fi

folosite at`t bancnote =i monede, c`t =i alte mijloace
moderne de plat[, precum cardul bancar, telefonul,
ceasul inteligent.
143
O bserv[m =i investig[m
1 a) Cerceta\i lista ingredientelor pentru prepararea unui tort
=i calcula\i costul lor total.
Ingredientele Cantitatea Pre\ul

ou[ 7 2 lei 50 bani bucata
f[in[ 500 g 10 lei kilogramul
1
lapte din 1 l 15 lei litrul
5
1
zah[r din 1 kg 13 lei kilogramul
2
cacao 100 g 160 lei kilogramul
unt 200 g 130 lei kilogramul
b) La cheltuielile pentru ingredientele folosite, se adaug[ plata muncii cofetarului

– 10 lei, =i cheltuielile suplimentare, pentru lumin[ =i gaz – 5 lei.
Afla\i costul tortului.
c) Magazinul m[re=te costul cu un sfert din acesta (adaos comercial). Cu ce pre\
se va pune ]n v`nzare tortul?
2 Pre\ul unui televizor este 2 700 de lei, iar al unui casetofon, 900 de lei. Formula\i o
]ntrebare care s[ conduc[ la opera\ia de:
a) adunare; b) sc[dere; c) ]mp[r\ire.
Rezolva\i problemele ob\inute.
3 Pre\ul unui ceas de perete este de 420 lei. La cump[rarea a dou[ ceasuri se
acord[ o reducere de 30 lei la fiecare ceas. Pentru un hotel, s-au cump[rat 10
ceasuri. Care este costul cump[r[turii?
4 Propune\i o problem[ asem[n[toare, cu alte produse =i alte pre\uri.

a) (500 lei œ 200 lei) : 3; b) (500 lei œ 100 lei) : 3 lei.
Crea\i =i rezolva\i probleme folosind informa\ia dat[.
Cu milioane de ani ]n urm[, P[m`ntul era locuit de dinozauri – ni=te =op`rle
]nfrico=[toare de diferite m[rimi. Savan\ii au reconstituit aspectul exterior =i au
estimat masele unor specii de dinozauri.
diplodocus stegosaurus velociraptor
50 t 4 500 kg 15 kg
144
1 Completeaz[ cu numerele care lipsesc.
a) 3 600 lei › bani b) 3 600 bani › lei

8 540 bani › lei bani 35 lei 20 bani › bani
7 1
din 1 leu › bani 25 bani › din 1 leu
10
2 Rezolv[ problemele.
a) Jum[tate din suma depus[ de o persoan[ la banc[ constituie 35 500 de lei. Ce
sum[ este depus[ ]n cont?
• G[se=te toate posibilit[\ile de a schimba suma ob\inut[ ]n bancnote de aceea=i
valoare.
b) Tata a procurat 16 kg de mere la pre\ul de 5 lei kilogramul =i a primit 3 lei rest.
Cu ce bancnote a putut achita cump[r[tura? G[se=te mai multe posibilit[\i.
c) Cristina a cump[rat 10 caiete la pre\ul de 1 leu =i 50 bani =i 3 pixuri la pre\ul de
2 lei =i 50 bani. Care este costul cump[r[turii?
• G[se=te toate posibilit[\ile pentru a schimba suma ob\inut[ ]n monede de
aceea=i valoare.
• Modific[ una dintre date astfel ]nc`t problema s[ poat[ fi rezolvat[ prin dou[
opera\ii. G[se=te dou[ posibilit[\i.
3 }n ce bancnote poate fi schimbat[ suma de: 2 853 lei; 15 000 lei; 100 000 lei?
G[se=te mai multe posibilit[\i.
4 Cum poate fi schimbat[ ]n monede suma de: 5 lei; 10 lei; 25 lei?

G[se=te mai multe posibilit[\i.
5 Alex a cump[rat 10 kg de mere la pre\ul de 7 lei =i a primit 30 de lei rest. Cum

a achitat el cump[r[tura, dac[ a dat:
a) o singur[ bancnot[; b) dou[ bancnote identice?
6 Un kilogram de bomboane cost[ 20 lei. C`t cost[ 200 g de bomboane?

Dar un kilogram =i jum[tate de bomboane?
7 }n fiecare cutie sunt c`te 50 de plicule\e a c`te 2 g de ceai.

}n c`te cutii este ambalat 1 kg de ceai?
C`t ceai este ambalat ]n 100 de cutii?
8 }n incinta Kremlinului din Moscova sunt expuse

clopotul-\ar =i tunul-\ar, cu masa total[ de 241 t.
Afl[ masa fiec[rui obiect uria=, dac[ clopotul-
\ar c`nt[re=te cu 2 000 kg mai mult dec`t 200 t.
145
9 Recapitul[m rezolv`nd probleme
cu unit[\i de m[sur[
Este nevoie de un r[spuns precis (exact) sau se poate folosi o estimare pentru a
rezolva situa\iile urm[toare?
a) Alina urmeaz[ s[ cumpere bilete b) Alina trebuie s[ cumpere 28 de
la teatrul de p[pu=i. Ea ]=i ]ntreab[ bilete a c`te 39 de lei fiecare. Se
colegii c`te bilete s[ cumpere. ]ntreab[ dac[ ]i ajung banii.
R[spuns: Alina trebuie s[ =tie exact R[spuns: Rezultatul poate fi estimat.
c`te bilete s[ cumpere.
Pentru care dintre situa\iile urm[toare este suficient[ o estimare?

a) Radu urmeaz[ s[ ]nchirieze b) Pentru ]nchirierea unei perechi
role pentru sine =i colegii s[i. de role se pl[tesc 8 lei =i 70 de bani.
El se ]ntreab[: C`\i copii vor Radu trebuie s[ ]nchirieze 11 perechi
merge s[ patineze ]n parc? de role =i are 100 de lei. }i ajung banii?
a) Observ[ ce activit[\i a avut Maria dup[ ce s-a ]ntors de la =coal[.

Am citit o carte. L-am plimbat pe fr[\iorul cel
M-am jucat pe calculator. mic cu c[ruciorul prin curte.
Mi-am preg[tit temele pentru mìne. Am f[cut ordine ]n camer[.
M-am jucat cu prietenii ]n curte.
G[se=te activitatea potrivit[ pentru fiecare interval de timp =i completeaz[ tabelul.
Drumul spre cas[
Toaleta de sear[.
Toaleta matinal[
Orele de =coal[
Activitatea
Drumul spre
Gimnastica.
Micul dejun
Culcarea
Pr`nzul
=coal[
Cina
}nceputul 7:00 7:30 7:45 8:30 13:30 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30
Sf`r=itul 7:30 7:45 8:15 13:00 14:00 14:30 15:00 17:00 18:00 18:30 19:00 20:00 20:30 21:30
b) Aminte=te-\i activit[\ ile Un copil de v`rsta ta trebuie zilnic:

tale de ieri =i organi
• s[ doarm[ cel pu\in 10 ore;
zeaz[-le ]ntr-un tabel
asem[n[tor.
• s[ se plimbe ]n aer liber cel pu\in 2 ore;
Determin[ dac[ ai res
• s[-=i preg[teasc[ temele ]n cel mult 2 ore;
pectat normele unui • s[ priveasc[ televizorul (s[ se joace pe calculator)
mod de via\[ s[n[tos. nu mai mult de o or[.
146
Estimeaz[ r[spunsul, apoi calculeaz[ exact.
1 Mama Anei vrea s[ cumpere ]n rate o ma=in[ de sp[lat la pre\ul de 1 350 de lei.
Dac[ achit[ lunar rata de 105 lei, va putea s[ achite pre\ul ma=inii ]ntr-un an?
2 P`n[ la ora de plecare la =coal[ mai sunt 20 de minute. Dan mai are de rezolvat
6 exerci\ii din tem[. Dac[ rezolv[ un exerci\iu ]n 4 minute, ]i ajunge timpul?
3 +tefan =i Drago= au la dispozi\ie cel mult 2 ore pen- I
tru o excursie pe unul dintre traseele indicate. Care
=ans[ este mai mare pentru ca b[ie\ii s[ se ]ntoarc[
la timp: merg`nd pe primul sau pe al doilea traseu? II
4 Calculeaz[ ]n unit[\i de m[sur[ potrivite:
3 3 3 3
a) din 1 min. b) din 1 kg c) din 1 m d) din 1 secol
10 4 2 100
4 9 8 4
din 1 h din 1 t din 1 cm din 1 deceniu
5 10 5 10
Lungimea L[\imea Perimetrul Latura Perimetrul
dreptunghiului dreptunghiului dreptunghiului p[tratului p[tratului
8 cm 3 cm 65 mm
17 cm 4 dm 140 cm
6 cm 5 dm 4 cm 2 dm 5 cm
15 cm 40 cm 25 cm
Observa\i planul c[su\ei p[pu=ii.
Pe conturul podelei din fiecare ]nc[pere
15 cm
Baie
Buc[t[rie
este aplicat =nur decorativ.
40 cm
C`t =nur s-a folosit pentru: Camer[
a) baie; b) buc[t[rie; c) camer[; d) hol? Hol
C`t =nur s-a folosit ]n total?
• Exprima\i rezultatele ob\inute ]n alte unit[\i de m[sur[ potrivite.
C o nc urs
Calcula\i, conform tabelului, valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i
r[spunsul la ]ntrebarea ]n\eleptului. Cine decodific[ mai repede?
Suma Dublul sumei Jum[tatea sumei Sfertul sumei
35 lei 20 bani T lei E bani S lei N bani { lei A bani
Care este cea

mai mare bog[\ie 17 8 60 8 70 80 70 40 80
a omului?
147
1. Transform[ ]n metri:
a) 20 dam b) 7000 mm c) 25 km a) 500 dam b) 3 km c) 67 hm
2. Compar[:
a) 3 hl 300 l b) 35 dal 3 500 l a) 100 l 10 dal b) 12 hl 1200 cl
c) 750 cl 79 dal c) 860 ml 869 dl
3. C`te transporturi trebuie s[ fac[ un camion ]n care ]ncap 4 t,

pentru a duce pe un =antier o cantitate de:
a) 14 t de nisip? b) 34 000 kg de ciment? a) 22 t de nisip? b) 28 000 kg de ciment?
c) 110 000 kg de pietri=? c) 108 000 kg de pietri=?
4. Afl[ cel mai mic num[r de bancnote de 10 lei =i de 100 de lei

cu care putem forma:
a) 750 de lei b) 1 510 lei a) 520 de lei b) 1 230 de lei
c) o sum[ total[ de 2 ori mai mare dec`t c) o sum[ total[ de 2 ori mai mare dec`t
cea de la a) =i b) cea de la a) =i b)
5. Tabelele indic[ timpii de alergare realiza\i de primii patru copii la concur-

surile de atletism. Pentru fiecare concurs, r[spunde la ]ntreb[ri.
a) Cine a c`=tigat cursa?
b) Scrie numele copiilor ]n ordinea clasamentului
c) Ce diferen\[ de timp este ]ntre primul =i ultimul clasat?
Anca 6 min. 4 s Ina 6 min. 30 s

Dana 5 min. 58 s Dan 6 min. 2 s
Cristi 5 min. 49 s Aura 5 min. 43 s
Bogdan 6 min. 3 s Radu 5 min. 50 s
Afl[ valorile numerice ale literelor. Scrie literele ]n ordinea descresc[toare
a valorilor =i vei afla cine ]l urm[re=te pe iepura=ul cel fricos.
Cine afl[ mai repede?
R 14 200 ™ (3 600 ™ 1844) : 4
A (100 000 ™ 28000) : (60 š 50)
M 1000 000 : (10 000 : 1000) œ 100
U 40 š (10106 : 2 œ 98) B 12 š (456 œ 874) ™ 1016
148
Unitatea
de înv[\are 9 Matematica în via\a noastr[
P R O I E CT Fagurele cu miere
Planul de lucru
lasa voastr[ este un stup, iar voi sunte\i harnicele albine. De aceea, pentru acest
Scop: C
proiect, ve\i construi... un FAGURE CU MIERE.
oli de h`rtie colorat[ galben-crem, coli A4 simple, foarfec[, creioane
Materiale necesare: C
colorate.
Lucra\i ]n echipe de c`te doi, trei sau patru colegi.
• Fiecare elev alc[tuie=te una sau dou[ „celule“
de fagure, adic[ hexagoane cu c`te o problem[.
• Pe fiecare latur[ a hexagonului
se scrie c`te un r[spuns posibil
la problem[; unul singur dintre
acestea este r[spunsul corect.
• }n echipa voastr[, a=eza\i
hexagoanele astfel ]nc`t s[
realiza\i un circuit, astfel:
 se porne=te dintr-un hexagon;
 se alege latura cu r[spunsul
corect;
 se trece ]n hexagonul situat
]n dreptul laturii alese.
R [spunsurile trebuie a=e-
zate astfel ]nc`t s[ se poat[
trece prin toate hexagoanele.
Lucra\i inter-echipe.
• Schimba\i „fagurii” ]ntre voi.
• Rezolva\i problemele din fagurele dat
=i descoperi\i circuitul.
Comunicare
• Discuta\i etapele proiectului =i ]mp[r\i\i sarcinile.
Prezentare
• Decupa\i =i lipi\i hexagoanele echipelor pe o coal[ mare, pentru a forma fagurele clasei.
Fiecare echip[ prezint[ una dintre problemele propuse ]n hexagon.
START LA PROIECT!
Pentru ]nceput:
Rezolva\i problemele propuse ]n fagurele din imagine =i identifica\i circuitul.
RE
OA
VAL Echipa poate face mult mai mult dec`t fiecare dintre membrii ei.
}nva\[ s[ colaborezi =i s[ te bucuri de ceea ce ob\ine\i ]mpreun[!
149
1 Matematica ]n natur[
C alcul[m =i descoperim
Calcula\i valoarea numeric[ a fiec[rei litere =i decodifica\i denumirea unui animal
marin care are, ca =i racul, mersul invers.
Folosi\i =i voi metoda mersului invers pentru a calcula!
Dac[ ]l ]nmul\im pe T cu 2, ob\inem 14 000.
O treime din A constituie 6 000.
La ]mp[r\irea lui U la 100, se ob\ine c`tul 37 =i restul 50.
Dac[ sc[dem din L jum[tate, ob\inem 3 250.
Dac[ ]l adun[m de 3 ori pe G , ob\inem 60 000.
Patru sferturi din S constituie 2 500.
Dublul lui N este cu 300 mai mic dec`t 550.
6 500 18 000 125 20 000 3 750 2 500 7 000 18 000
• Rezolva\i exerci\iile de mai jos =i ve\i afla mai multe despre acest animal.
(G œ A œ T) : 1 000 › cm lungimea medie
2 758 ™ (L ™ U) › kg masa maxim[
(S ™ 10 š N) : N › num[rul de picioare
R ezolv[m =i explic[m
1 1
C`t tr[ie=te a) din durata medie a vie\ii este de 5 ani;
fiecare? 2
1
b) din durata medie a vie\ii este de 30 de ani;
5
1
c) din durata medie a vie\ii este de 100 de ani;
3
1
d) din durata medie a vie\ii este de 1 an;
50
1
e) din durata medie a vie\ii este de 2 ani.
40
caras
La rù, Ion =i Doina au prins cara=i =i pl[tici. Ion a prins ]n
1
total 25, iar Doina, 15 pe=ti. din pe=tii prin=i de fiecare
5
erau cara=i.
Formula\i ]ntreb[ri potrivite =i rezolva\i problemele ob\ inute.
pl[tic[
150
œ 176 š4 :9 ™ 168
a) 2 052
š 50 ™ 5 050 œ 5 050 : 50
b) 100 000
2 Organizeaz[ fiecare problem[ ]ntr-o schem[-lan\ =i rezolv-o.

a) }ntr-o zi, un roi de albine s[lbatice a invadat un stup ]n care munceau pa=nic
7 530 de albine. }n toiul b[t[liei, albinele s-au amestecat. 8 650 au dat bir cu
fugi\ii =i ]n stup au r[mas 8 000 de albine. C`te albine erau ]n roiul s[lbatic?
b) D ac[ vei mic=ora de 2 ori masa balenei albastre, vei ob\ine de 12 ori masa ele
fantului. +tiind c[ elefantul c`nt[re=te 5 t, afl[ c`t c`nt[re=te balena albastr[.
3 Rezolv[ problemele cu justific[ri.
a) P[durarii au plantat 300 de copaci. 2 din ace=tia erau brazi, iar restul erau pini.
5
Din care copaci s-au plantat mai mul\i =i cu c`t? hrib
b) }ntr-o poian[ cresc 48 de ciuperci. Vine\ele sunt

1
, iar urechiu=e, 3 din num[rul total de ciuperci.
8 8 urechiu=[
Restul sunt hribi. C`\i hribi cresc ]n poian[? vine\ic[
4 Afl[ numerele necunoscute. a š 200 › 3 200 40 š c › 520

Adun`ndu-le, vei afla c`\i ani
tr[ie=te, ]n medie, un stejar.
336 œ b › 1 180 d : 18 › 1800
Rezolva\i problema prin ]ncerc[ri. G[si\i dou[ posibilit[\i.
Floarea de liliac are, de obicei, 4 petale. Dar se ]nt`lnesc
flori cu 5 sau 7 petale, care se consider[ aduc[toare de
noroc. Irina a adunat ]n ierbar asemenea flori norocoase.
C`te flori cu 5 petale =i c`te cu 7 petale pot fi ]n ierbarul
Irinei, dac[ au ]n total 75 de petale?
C o nc urs
a) œ œ › 2 520 1
b) din ›
Cine afl[ mai repede 5
ce num[r se ascunde › œ œ 3
din ›
dup[ fiecare fruct? 4
› œ 6
din › 60
6
151
2 Matematica ]n construc\ii
Pentru construc\ia casei, o familie a procurat un lot de form[ dreptunghiular[.
4
Lungimea lotului este de 25 m, iar l[\imea constituie din lungime. Afla\i pe-
5
rimetrul lotului.
L › 25 m
V[ aminti\i?
din L
P › 2 š (L œ l)
4
5
l›
Indica\ie:
• +tiind c[ pentru 3 metri de gard • Afl[m lungimea gardului:
sunt necesare 21 de sc`nduri, iar P ™3m› m
poarta trebuie s[ aib[ 3 m l[\ime, • Organiz[m datele ]n schem[:
afla\i c`te sc`nduri se vor folosi 1 m ... ? sc`nduri
pentru a ]mprejmui lotul cu gard.
3 m ... 21 sc`nduri
m ... ? sc`nduri
Schi\a\i pe caiete planul garsonierei.

a) m m b)
Baie
Hol
m
Buc[ Camer[
m
t[rie
m
Buc[
m
Camer[ t[rie
Hol
Baie
m m
Completa\i cu numerele care lipsesc, =tiind c[:
• lungimea peretelui care desparte • lungimea peretelui care desparte
buc[t[ria de hol este 3 m; baia de buc[t[rie este 3 m;
• lungimea podelei din baie este 4 m; • lungimea podelei din hol este 5 m;
• podeaua din buc[t[rie are perime- • podeaua din buc[t[rie are peri
trul 16 m; metrul 16 m;
•podeaua din camer[ are perime- • podeaua din camer[ are perime-
trul 20 m. trul 18 m.
152
1 Decodific[ numele unui vestit arhitect, care
a activat ]n Bucure=ti la sf`r=itul secolului
al XIX-lea.
O › 3 din 40 I› 1 din 240
5 6
N › 1 din 500 M › 3 din 70
2 7
U › 1 din 240 C › 1 din 1000
4 10
40 24 250 30 40 250 100 60
2 Realizeaz[ desene potrivite =i rezolv[ problemele.
a) Ce ]n[l\ime are un zid construit din 700 de c[r[mizi puse c`te 20 pe fiecare
r`nd, dac[ ]n[l\imea unei c[r[mizi este de 6 cm?
• Exprim[ r[spunsul ]n diferite unit[\i de m[sur[ potrivite.
b) Pe o por\iune de drum cu lungimea de 250 m =i l[\imea de 8 m se execut[
lucr[ri de repara\ie. Afl[ lungimea panglicii de protec\ie cu care a fost ]mprej
muit[ por\iunea de drum pe perioada execut[rii lucr[rilor.
c)
Pe conturul podelei unei camere de forma unui
p[trat cu latura de 5 m trebuie instalat[ plint[ de
lemn. Ce sum[ de bani este necesar[ pentru pro-
curarea plintei la pre\ul de 28 lei pentru 1 m, dac[
u=a din camer[ are l[\imea de 1 m 50 cm?
O camer[ are form[ de cuboid. Pe conturul tavanului este
aplicat brù de ghips, cu lungimea total[ de 36 m. Ce form[
=i ce dimensiuni poate avea podeaua?
Compara\i f[r[ a calcula. Argumenta\i.
560 : 7 560 : 70 48 000 : 80 48 000 : 8 34 š 2 000 340 š 20
8100 : 90 81000 : 90 21000 : 300 210 : 3 1 260 š 30 12 600 š 3
• Calcula\i =i verifica\i dac[ a\i judecat corect.
PROBLEMA DISTRACTIVĂ
Formeaz[ din be\i=oare numerele , .
}n fiecare num[r, schimb[ locul unui be\i=or pentru a ob\ine un num[r cu 2 mai
mare dec`t cel dat.
153
3 Matematica ]n agricultur[
1 Rezolva\i problemele prin exerci\iu.
Pe dou[ lanuri m[noase s-a ob\inut o recolt[ bogat[ de grù,
care a fost str`ns[ ]n dou[ zile.
C`t grù a fost recoltat ]n total de pe fiecare lan?
a) I lan
}n prima zi s-au recoltat 285 t, cu 120 000 kg mai
pu\in dec`t ]n a doua zi.
b) al II-lea lan
}n prima zi s-au recoltat 230 t, de 2 ori mai mult
dec`t ]n a doua zi.
Prin ce se aseam[n[ =i prin ce se deosebesc
aceste probleme?
Tabelul con\ine date despre produc\ia agricol[ din \ara noastr[ ]n trei ani succesivi.
Alege\i una dintre culturile agricole, completa\i coloana respectiv[, apoi descrie\i
cum a variat recolta acestei culturi ]n perioad[ dat[.
Floarea-
Anul Soia Cartofi
soarelui
2000 282 000 t 111 000 t
2001 423 000 t 351 000 t
2002 49 000 t 182 000 t
Total 1 000 000 t 239 000 t 813 000 t
Crea\i probleme folosind informa\iile date.
Rezolva\i =i prezenta\i clasei
problemele ob\inute.
• O combin[ recolteaz[, ]n medie, 45 t de grù pe zi.

• Un camion poate transporta 5 t de grù.
• La m[cinare, din 1 t de grù se ob\in, ]n medie,
800 kg de f[in[, restul fiind t[r`\e.
154
1 Decodific[ denumirea unei fabrici de vinuri din Republica
Moldova, vestit[ prin produc\ia sa ]n lumea ]ntreag[.
R 14 250 : 2 ™ 4 050 : 2 O 909 900 : 90 : 30
C 203 š 37 œ 203 š 18 I (589 œ 314) : 903
V 6 805 ™ 243 š 0 11 165 5 100 1 11 165 337 6 805 135 250
A 250 š (3 960 : 4 ™ 898 : 2)

Comenteaz[ rezolv[rile folosind cuvintele „sum[”, „diferen\[”.
a) }n 280 de saci sunt cu 2 250 kg de orez mai mult dec`t ]n 230 de saci. C`t orez
este ]ntr-un sac?
• Cum trebuie s[ fie masele sacilor pentru ca s[ po\i rezolva problema?
b) }n dou[ s[pt[m`ni, o ]ntreprindere agricol[ a expediat la fabrica de zah[r din
Alex[ndreni 800 de vagoane cu sfecl[ de zah[r. }n prima s[pt[m`n[ s-au ex-
pediat 2 520 t de sfecl[ de zah[r, iar ]n s[pt[m`na a doua, 3 080 t. C`te tone
de sfecl[ de zah[r se transport[ ]n fiecare vagon?
c) Pe o podgorie trebuie planta\i 560 de buta=i de vi\[-de-vie de soiul Muscat =i
650 de buta=i de soiul Feteasca. }n prima zi au fost planta\i 275, iar ]n doua zi,
287 de buta=i. C`\i buta=i au r[mas de plantat?
3 }n livad[ s-au plantat r`nduri cu c`te meri =i r`nduri cu c`te peri.

Completeaz[ condi\ia cu date numerice =i formuleaz[ ]ntrebarea astfel ]nc`t pro
blema s[ se rezolve prin exerci\iul:
a) 14 š 126 ™ 11 š 135 › ; b) 25 š (130 œ 124) › ; c) (12 œ 8) š 100 › .
2 1 1 2 1 2 4 2
a) ™ œ 3 œ 7 ™ b) ™ œ ™ œ
7 7 7 5 5 9 9
1
7
C o nc urs
Cine rezolv[ mai repede problema lui Pozna=u?
Dacă aș dubla cât am
Și-ncă zece aș aduna ,
Aș avea o sută-ntreagă!
Acum tu , copile dragă ,
Află câte mere-n ladă
Am ascuns să nu se vadă!
155
4 Matematica ]n comer\
C ercet[m ]n echipe
1 Cinci produc[tori v`nd zah[r de aceea=i calitate. Ei ofer[ pentru 80 lei:
I 2 pachete a c`te 4 kg; IV 5 pachete a c`te 1 kg =i jum[tate;
II 3 pachete a c`te 3 kg; V 8 pachete a c`te 800 g.
III 4 pachete a c`te 2 kg;
Cine ofer[ zah[rul la cel mai mic pre\?
2 Familia de iepuri Pufalb a recoltat 80 kg de morcovi.
Jum[tate din recolt[ au rezervat-o pentru iarn[,
iar restul l-au scos la v`nzare.
Pentru ob\inerea recoltei, iepurii au suportat
urm[toarele cheltuieli:
• 75 de leu\i – costul semin\elor de morcovi;
• 76 de leu\i – costul l[zilor pentru p[strarea recoltei;
• 100 de leu\i – plata muncii angajatului Bursuc.
Leuții sunt
unitățile monetare
Cu c`t, cel pu\in, trebuie s[ v`nd[ kilogramul de mor- din Țara Basmelor
covi, pentru ca s[ acopere cheltuielile suportate? .
1 Un trandafir cost[ c`t 3 narcise. 2 Crea\i probleme dup[ schem[. Dac[ este
a) C`\i trandafiri cost[ tot at`t c`t posibil, rezolva\i prin dou[ metode.
6 9 30 narcise? 1 cutie ... ? pahare

b) C`te narcise cost[ tot at`t c`t 30 cutii ... 720 pahare
6 9 30 trandafiri? 29 cutii ... ? pahare
3 Completeaz[ tabelele. a) Cantitatea (buc[\i) 10 ? 1 000

Pre\ul (lei) ? 100 12
Costul (lei) 230 5 200 ?
b) Erau S-au v`ndut Au r[mas

I zi 24 t 703 kg
a II-a zi 20 t
Total 35 000 kg
4 Efectueaz[ transform[rile. Argumenteaz[.

a) 400 km › m b) 30 kg › g c) 200 lei › bani
5000 mm › m 70 000 kg › t 800 000 bani › lei
60 dm › cm kg › 480 000 g lei bani › 4 325 bani
156
5 Concurs de proiecte
Colabora\i, timp de o s[pt[m`n[, ]n echipe de patru proiectan\i.
1. }mp[r\i\i rolurile ]n echip[:

• moderatorul – organizeaz[ lucrul echipei;
• redactorul – redacteaz[ =i scrie informa\iile selectate =i problemele create ]n echip[;
• graficianul – ilustreaz[ proiectul prin desene =i imagini, propuse de echip[;
• prezentatorul – prezint[ clasei proiectul realizat.
2. Alege\i tema proiectului, de exemplu:

• Matematica ecologic[ • Matematica pe harta Rom`niei
• Matematica ]n istorie • Matematica organismului uman
3. Selecta\i informa\ii la tema aleas[, care s[ con\in[ date numerice.

Folosi\i diverse c[r\i, reviste, enciclopedii sau informa\ii de pe internet.
Scrie\i informa\iile selectate pe o foaie, ob\in`nd astfel, banca de informa\ii a proiectului.
4. Folosind banca de informa\ii, crea\i c`te o problem[ rezolvabil[:

• printr-o opera\ie; • prin dou[ opera\ii; • prin trei opera\ii.
Pentru fiecare problem[, scrie\i pe o foaie:
• enun\ul; • rezolvarea cu plan sau cu justific[ri;
• schema; • r[spunsul.
5. Selecta\i proverbe, zic[tori, versuri, partituri de c`ntece la tema proiectului.

Scrie\i-le pe o foaie, ob\in`nd astfel, suplimentul artistic al proiectului.
6. Preg[ti\i o foaie pentru opiniile =i sugestiile colegilor =i

ale doamnei ]nv[\[toare/domnului ]nv[\[tor.
7. Ilustra\i fiecare foaie a proiectului prin desene, imagini potrivite.
8. Realiza\i coperta =i cuprinsul proiectului. Lega\i foile proiectului sub form[ de carte.
Proiect la matematic[ Cuprins

Tema: „Matematica ecologic[” Banc[ de informa\ii................................ 1
Problem[ rezolvabil[ printr-o opera\ie ... 2
Echipa de proiectan\i: Problem[ rezolvabil[ prin dou[
moderator – Ana Rusu opera\ii .................................................. 3
redactor – Ion Pu=ca=u Problem[ rezolvabil[ prin trei opera\ii .... 4
grafician – Irina Vicol Supliment artistic .................................. 5
prezentator – Tudor Apostol
Opinii =i sugestii.................................... 6
157
6 Matematica ]n timpul liber
} nv[\[m s[ gestion[m timpul liber
1 Medicii le recomand[ elevilor claselor primare s[ gestioneze timpul, ]ntr-o zi de
=coal[, conform regulii 6 œ 8 œ 10:
6 ore – ]nv[\are;
8 ore – timp liber;
10 ore – somn.
}nv[\are
a) Observ[ =i explic[ diagrama. Somn
b) Respect[ Ion Moraru regula recomandat[?
– Orarul =colar al lui Ion con\ine, zilnic, 5 lec\ii, Timp liber
desp[r\ite prin recrea\ii de 10 minute.
– Preg[tirea temelor pentru acas[ ]i ia b[iatului,
zilnic, circa 2 ore.
– De obicei, Ion se culc[ la ora 10 seara =i se treze=te diminea\a la ora 7 f[r[
un sfert.
• Ce i-ai recomanda lui Ion pentru o gestionare mai bun[ a timpului?
•R eprezint[ printr-o diagram[ cum ]\i gestionezi tu timpul ]ntr-o zi obi=nuit[
de =coal[. Respec\i recomand[rile medicilor?
1
2 Se recomand[ ca un elev din clasele primare s[ rezerve cel pu\in
12
din zi pentru
activit[\i ]n aer liber. C`t timp, cel pu\in, trebuie s[ petreci ]n aer liber?
Formuleaz[ r[spunsul folosind diferite unit[\i de m[sur[ pentru timp.
• Respec\i sau ]ncalci, de obicei, aceast[ recomandare?
3 La ora 18:30, Dumitru s-a a=ezat la calculator. Mama i-a permis s[ se joace
timp de 45 de minute, dar l-a rugat dup[ joac[ s[-=i cure\e ]nc[l\[mintea =i s[
nu ]nt`rzie la cin[, la ora =apte =i jum[tate. A reu=it Dumitru s[ ]ndeplineasc[
1
rug[mintea mamei, dac[ a stat la calculator cu din timpul preconizat mai mult?
3
4 Pozna=u =i-a preg[tit temele pentru acas[ ]n 4 ore. }n acest timp, de
14 ori c`te 5 minute s-a uitat pe geam, de 5 ori c`te 2 minute a c[scat,
de 6 ori c`te un sfert de or[ s-a recreat desen`nd avioane, jum[tate de
or[ a p[l[vr[git la telefon. C`t timp, realmente, a lucrat la teme?
5 Reprodu tabelul =i treci ]n el datele despre vacan\ele din anul =colar

curent.
Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de Vacan\a de
toamn[ iarn[ prim[var[ Pa=te var[
Datele:
]nceput–
sf`r=it
Total zile
• Formuleaz[ ]ntreb[ri pe baza tabelului completat.
158
O pt[m pentru activit[\i potrivite ]n timpul liber
1 Scrie literele ]n ordinea cresc[toare a valorilor numerice =i descoper[ ce activit[\i
prefer[ copiii ]n timpul liber.
T › 6 320 : 2 š 3 ™ 49
L › 846 : 3 œ 339 ™ 497 N › 100 : 100 š (100 : 10)
u
Dor C › 4 345 ™ 2 778 œ 800 D ›2:2š2™2
E › 50 š 35 œ 2 400 : 80 S › (8 œ 8 : 8) š 8
R › 107 374 ™ (12 748 œ 38156 œ 1087) A › (5 š 5 ™ 5) : 5
Alina
U › 10 001 ™ 204 œ 3 š 4110
{ › 0 š 15 639 œ 0 : 3 740 œ 809 754
• Codific[ ]n mod asem[n[tor activitatea ta preferat[ ]n timpul liber.
Propune colegului de banc[ s-o decodifice.
Un grup de copii a plecat ]n p[dure dup[ ciuperci. }n poiana de la marginea p[durii,
ei au observat c[ macii aveau florile deschise, iar m[cri=ul-iepurelui avea florile
]nchise. La ]ntoarcere, ei iar[=i au privit florile din poian[ =i au observat c[ m[ce=ul
=i-a ]nchis deja florile, iar regina-nop\ii ]nc[ nu le-a deschis.
Observa\i indica\iile „ceasului florar” scrise ]n tabel =i determina\i, aproxima-
tiv, la ce or[ au ajuns copiii ]n p[dure =i la ce or[ au ie=it din p[dure.
Denumirea plantei Ora deschiderii florilor Ora ]nchiderii florilor
M[ce=ul 4-5 18-19
Macul de p[dure 5-6 15
M[cri=ul-iepurelui 9-10 17-18
Regina-nop\ii 20 5-6
Observa\i, completa\i =i folosi\i b[ncile de informa\ii.

Matematica ecologic[
• Durata degrad[rii naturale:
• a recipientelor din sticl[ – 4 milenii;
• a cutiilor de aluminiu – de la un deceniu
p`n[ la un veac;
• a buteliilor =i pungilor de plastic – de la
un secol p`n[ la zece;
• a gumei de mestecat – 5 ani;
• a h`rtiei de birou – 3 luni;
• a ziarelor – 12 luni.
159
Matematica ecologic[
• Reciclarea a 60 kg de maculatur[ este echivalent[ cu
salvarea de la t[iere a unui copac, care a crescut timp de
circa 80 de ani.
• Anual, o familie de bufni\e nimice=te circa 10 000 de
=oareci de c`mp, salv`nd astfel aproape 20 t de cereale
pe care ar fi putut s[ le distrug[ =oarecii.
Lucra\i ]n echipe! Decodifica\i urarea lui Bufi.
1. V š C š L › 1 000 3. { : ( S ™ | ) › 4
C œ 40 › V 3
S › din {
5
V š L › 100
S › | œ 10
2. ( E ™ N ) š A › 1 600
N : A › 10
E ™ N › 80
50 20 10 20 200 14 40 50 280 24 280 2 40 !
7 R[spunsuri la probele de autoevaluare*

UNITATEA 1. pag. 17: 1. 35; 4; 7. 2. 56; 8. 3. 24; 8; 55. 4. 33; 47; 5.
UNITATEA 2. pag. 33: 1. 5 467 › 5 š 1 000 œ 4 š 100 œ 6 š 10 œ 7. 2. XIX, MD.
3. 2 680 < 2 296; 987 280 < 1 000 000. 4. 68 000.
UNITATEA 3. pag. 47: 1. 5 603; 28 571. 2. 9 537; 64 752. 3. x › 616. 4. 500.
UNITATEA 4. pag. 57: 1. 1 200; 1 000; 4 500; 12 000; 50 000; 81 000. 2. 96 000; 392 000;
920 000; 31 200 000. pag. 61: 1. 32; 72; 768; 294; 92; 56; 888. 2. 252; 1 845.
3. 720 timbre.
UNITATEA 5. pag. 77: 1. 8 rest 3; 9 rest 2; 8 rest 1. 2. ]mp[r\itorul. 3. mare. 4. 6 baloane.
Pag. 81: Stg.: 21 lei; 420 lei. Dr.: 43 lei, 860 lei.
UNITATEA 6. pag. 103: 1. 50 cm. 2. a) p[trat; b) cerc; c) con; d) cub.
1 2 1 3 1 4 5 2 7
UNITATEA 7. pag. 123: 1. sau ; sau ; sau . 2. 6 mere. 3. + =
3 3 4 4 5 5 6 6 6
5 2 3 1
din acela=i ]ntreg; − = = din acela=i ]ntreg.
6 6 6 2
UNITATEA 8. pag. 137: 1. masa; cantitatea. 2. 5 000 ml, 2 hl, 8 000 kg. 3. kilogramul;
litrul. 4. 20 cm; 500 g.
* R[spunsuri =i indica\ii de rezolvare sunt oferite la toate exerci\iile =i problemele din manual
]n pagina electronic[ dedicat[ acestui manual pe site-ul editurii.
160

Manual Pentru Clasa A IV-a: Ministerul Educației

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Manual Pentru Clasa A IV-a: Ministerul Educației

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Ministerul Educației

Acest manual şcolar este realizat în conformitate cu

116.111 – numărul de telefon de asistenţă pentru copii

Cine seam[n[, culege.

Activitate static[ – Prive=te!

Activitate interactiv[ – Rezolv[!

Film sau anima\ie – Vizioneaz[!

Unitatea 8 – Măsurăm, estimăm, calculăm............................ 127

Unitatea 9 – Matematica în viața noastră. Recapitulare activă.... 149

Eu voi face desenele!

Num[ra\i ]n =tafet[: din 2 ]n 2, din 3 ]n 3, din 4 ]n 4, ]ncep`nd cu 696, apoi cu 893.

326 98 297 297

• Compara\i ]n acela=i mod numerele: 534 =i 65; 467 =i 500; 83 =i 78.

• C`t este rotunjirea lui 248 la:

7 G[se=te ]n locul fiec[rei o cifr[ potrivit[. Scrie dou[ solu\ii.

8 Scrie ]n ordine descresc[toare toate numerele:

• Propune\i numere de dou[ cifre =i efectua\i dou[ adun[ri =i dou[ sc[deri.

5 Completa\i tabelul =i alc[tui\i cu ajutorul lui probleme cu adun[ri =i sc[deri.

7 8 9 œ 1 8 8 › 9 7 7 576 œ 132 › 608 ?

8 Descoper[ codul =i afl[ la ce lucreaz[ copiii.

352 496 114 491 347 387 496

650 207 œ 650 › 857  Adunare 243

3 Calcula\i ]n lan\, apoi verifica\i relu`nd calculele ]n sens opus.

4 Observa\i =i verifica\i dac[ sunt corecte calculele.

Transcrie\i =i continua\i rezolv[rile dup[ modelul de mai sus.

d) 378 œ 906 ™ e) 142 œ 700 ™ f) 317 œ 900 ™

2 Afl[ numerele necunoscute din tabele:

4 Efectueaz[ adun[rile. Verific[ rezul- 5 Afl[ numerele necunoscute:

8 Lucra\i ]n echipe de 4 colegi!

Apoi le ]mparte: ]n 3 p[r\i egale. ]n grupe de c`te 3 cuburi.

3 Scrie\i exerci\ii cu numerele de pe trifoi. Efectua\i proba fiec[rui exerci\iu ]n dou[

4 Lucra\i ]n perechi! Alege\i un personaj =i efectua\i calculele propuse. Verifica\i

546 œ 189 372 œ 38

3 Marinarii =i-au f[cut provizii: 8 l[zi cu c`te 4 Determin[ c`tul ]mp[r\irilor:

13 C`te pagini a citit fiecare?

...s[ fac ]nmul\iri =i ]mp[r\iri 7š5› ? 32 : 8 › ? 35 : 5 › ?

...s[ folosesc denumirile ]nv[\ate ]n exerci\iul 56 : 7 › 8, de]mp[r\itul este ? ,

...s[ utilizez paranteze 3 š (6 œ 5) › ? 50 : (3 œ 7) › ?

Propune\i o schem[ 6 mic=orat cu 2 este 4

A) 2 cire=e B) 3 cire=e C) 4 cire=e D) 5 cire=e E) 6 cire=e

2 Cu c`te cuburi se echilibreaz[ a doua balan\[? C`t c`nt[re=te o carte?

4 „Adev[rat” sau „fals”?

5 Afl[ numerele necunoscute.

6 Rezolv[ problemele cu justific[ri.

7 Descoper[ regula =i completeaz[ =irul de numere.

a) , 645, 530, 415, c) , 5, 25, 125, e) , 368, 467, 566,

}n clasa noastr[ sunt 27 de elevi. }n clasa noastr[ sunt 30 de elevi.

B[ie\i sunt cu 13 mai Num[rul fetelor reprezint[

a) Ron\ ]l serve=te pe Cron\ cu Cron\ ]l serve=te pe Ron\ cu

b) Ri\a ]i ofer[ lui Relu Relu ]i ofer[ Ri\ei

301, 95, 81, 103 806, 86, 68, 608

5. Calculeaz[, apoi verific[ efectu`nd proba prin opera\ia invers[.

P ovestim un basm matematic

+oricelul cu ordinul 1 +oricelul cu ordinul 2 a gru­- +oricelul cu ordinul 3 a gru­­

Observa\i cum au aranjat =oriceii cubule\ele pe prisp[. Ce num[r au ob\inut?

Cuv`ntul ordin are mai multe ]n\elesuri. Ce =tim?

2 Deseneaz[ tabelul de numera\ie. Scrie ]n tabel numerele:

3 Descompune dup[ model numerele:

4 Dup[ descompunerea dat[, afl[:

5 3 000 œ 2 2 000 œ 400 8 000 œ 5 6 œ 9 040 37 œ 1 200

6 Descoper[ 3 030 œ › 3 333 2 222 ™ › 20 ™ 44 › 4 000

• C`\i =oricei vor s[ intre ]n fiecare clas[?

Aten\ie! La scrierea num[rului, ]ntre clase se las[ spa\iu.

Unitatea 8 – Măsurăm, estimăm, calculăm............................ 127

Unitatea 9 – Matematica în viața noastră. Recapitulare activă.... 149

3 Marinarii =i-au f[cut provizii: 8 l[zi cu c`te 4 Determin[ c`tul ]mp[r\irilor:

+oricelul cu ordinul 1 +oricelul cu ordinul 2 a gru- +oricelul cu ordinul 3 a gru